VALOAREA ŞI ACTIVITATEA INFORMAŢIILOR DE INTELLIGENCE

ÎN PREVENIREA ACŢIUNILOR EXTREMIST-TERORISTE

Eugen-Ionel ALBERT
Masterand Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”

Şoseaua Odăi nr. 20, Sector 1, Bucureşti

E-mail: ani@[Link]

Abstract/Resume
To achieve a succesful end when fighting the terrorism, one should focus not
only on limiting its effects, but also on identifying and eradicating its roots – all
those issues generating discomfort and criminal attempts.
The soundest way to face the threat lies in the information itself, the very
foundation on which any decision making structure is building its strategy.
Further more, a sound threat evaluation and the gain of information
supremacy, have proved to be extremely important in minimizing the effects of the
most threatening plague of the beginning of the new millenium, the hyperterrorism.

Informaţiile influenţează toate domeniile de activitate, constituind un factor de putere şi eficienţă. Se

poate afirma chiar că informaţiile măresc tăria, moralul şi abilităţile conducătorilor deoarece îi ajută să câştige
operaţiile pe care le conduc, pot scurta războaie dar cel mai important este acela că pot salva vieţi. Informaţiile
adunate pentru a fii utile trebuie prelucrate, transformate în informaţii şi intelligence. Ulterior acestea trebuie
diseminate, astfel încât să se poată realiza o predicţie asupra intenţiilor şi posibilităţile adversarilor.
Avantajele folosirii informaţiei ca armă decurg din capacitatea celor care o deţin de a-şi apăra
interesele, pe de o parte prin mijloace neletale, iar pe de altă parte, prin posibilitatea de a acţiona într-o manieră
mai discretă, mai eficace, mai bine adaptată relaţiilor actuale, fără ca vreo constrăngere juridică internaţională să
poată, pentru moment, să-i îngrădească pe utilizatori.
Informaţia nu este doar o necesitate, ci devine un element major al artei războiului, o armă redutabilă
pentru cel care o deţine, o protejează, o prelucrează şi o gestionează eficient. Ea poate permite căştigarea unui
conflict, fie el militar sau de altă natură, înaintea declanşării vizibile a ostilităţilor.
Astfel informaţia:
- determină reconsiderarea conceptelor operaţionale, precum şi integrarea, armonizarea noilor
mijloace de luptă cu experienţa anterioară;
- este importantă şi decisivă pentru soarta războiului sau al unui conflict, întrucăt influenţează
funcţionarea sistemelor aflate în cămpul informaţional decizional;
- guvernează acţiunea, conduce către anticipaţie şi ajută la luarea unor decizii operaţionale rapide.
Calitatea si cantitatea de informaţii deţinute într-un anumit segment de timp, capacitatea de a le gestiona
şi utiliza eficient, în scopul luării deciziilor sunt elementele constitutive ale puterii informaţionale, componenta
fundamentală a puterii strategice.

Spre exemplu în cadrul Armatei României, Direcţia Informaţii Militare, în calitatea sa de reprezentant
pe linie de informaţii pe plan extern, prin structurile şi, implicit prin personalul de informaţii specializat asigură,
identificarea riscurilor externe militare şi non-militare la adresa intereselor fundamentale ale României pentru
evitarea surprinderii.
Lărgire spectrului de riscuri neconvenţionale, cu caracter transnaţional şi terorist, diversificarea
tipologiei crizelor şi a conflictelor generează provocări multiple, care necesită reacţii multidirecţionale, bazate
pe mobilitate, oportunitate, diversitate, coerenţă şi complementaritate.
 Este evident faptul că se aşteaptă foarte mult de la un serviciu de informaţii şi evident de la un ofiţer de
informaţii, dar trebuie avut în vedere faptul că acesta poate reduce incertitudinea dar nu o poate elimina în
totalitate. Noile mijloace ale activităţii informative-operative produc o supraabundenţă de informaţii, fapt ce
necesită un process de triere a informaţiilor dar şi un grad mare de profesionalism din partea ofiţerului analist.

Prelucrarea informaţiilor
Prelucrarea este operaţiunea prin care informaţiile sunt interpretate, selectate, ordonate, combinate,
evaluate, sintetizate şi valorificate în forma procesului de analiză şi sinteză, şi de luare a deciziilor, folosind
reguli, metode şi procedee specifice informaţiilor militare strategice.
Funcţia de prelucrare a informaţiilor este îndeplinită în cea mai mare parte de sistemul informatics,
anume echipamente de calcul interconectate în reţelele locale de calculatoare, operaţiile de prelucrare
realiuzîndu-se atât local (prelucrări grafice), cât şi pe servere (consultare bază de date, imprimare şi
comunicaţii).
Analiza şi sinteza informaţiilor constituie cea mai laborioasă parte a activităţii de elaborare a produselor
informative, fapt pentru care trebuie să apeleze extensive la facilităţile de prelucrare automată a informaţiilor
desfăşurându-se după următorul algoritm:
1. Trierea şi sistematizarea informaţiilor1
2. Analiza fiecărei informaţii2
3. Elaborarea de aprecieri şi concluzii personale asupra problemei respective3
4. Redactarea produselor informative4.
Activitatea de informaţii se referă atât la aspectul organizatoric, cât şi la problemele de cunoaştere sub
diferite forme a protenţialilor adversari. Activitatea de informaţii este facilitată, într-o anumită măsură, de
multitudinea scopurilor organizaţiilor mari, importante, care sunt nevoite să adopte structuri ce presupun o ierarhie
piramidală. Organizaţiile mari oferă mult mai multe ţinte şi ocazii de acţiune împotriva lor decât grupurile mici
centralizate şi foarte compacte, care folosesc metode conspirative clasice de operare.
Primul obiectiv spre care se îndreaptă activitatea de informaţii îl reprezintă anticiparea - adică
prevenirea strategică a autorităţilor statului în legătură cu posibilitatea producerii unor acţiuni teroriste pe
teritoriul naţional sau avertizarea în legătură cu existenţa unor astfel de ameninţări. Autorităţile statului decid
asupra tipului de acţiune preliminară sau preventivă care trebuie desfăşurată. În ceea ce priveşte ameninţarea în
curs de desfăşurare, avertizarea timpurile efectuată de serviciile specializate poate face posibilă anihilarea
acesteia încă de la început.
Ţinând cont de faptul că terorismul de diferite tipuri a devenit un fenomen constant al societăţii
moderne activitatea de informaţii trebuie să aibă permanent în vedere posibilele ameninţări. Din nefericire,
adesea este imposibil ca autorităţile statului să intervină, în ciuda prevenirii făcute de propriile servicii de
informaţii sau de cele cu care se cooperează. Acestea sunt cazurile în care ameninţările se desfăşoară în afara
graniţelor statului vizat şi în care grupările şi organizaţiile teroriste se bucură de sprijin din partea unor elemente
din rândul populaţiei sau chiar al unor reprezentanţi ai guvernului din ţara respectivă.
Activitatea de informaţii trebuie să precizeze, cât mai repede posibil, natura ameninţării reale şi
potenţiale pe care o reprezintă organizaţiile teroriste. Deseori, în primele etape, autorităţile nu acordă suficientă
atenţie necesităţii de a elabora o strategie menită să elimine ameninţarea teroristă. Indiscutabil, serviciile de
informaţii au responsabilitatea să atragă atenţia în caz de ameninţare, indicând atât posibilitatea materializării,
cât şi natura acesteia. Acest lucru va motiva autorităţile în vederea elaborării strategiei şi măsurilor necesare
etapei respective.
Acest demers este dificil, mai ales în prima etapă de desfăşurare a acţiunilor unei grupări teroriste.
Dificultatea are două surse:
- cunoaşterea limitată, în general, a potenţialului adversar în această fază;
- greutatea de a "calibra" ameninţarea, adică de a-i determina gradul potenţial de gravitate.
Estimarea corectă a ameninţării este importantă deoarece va fi factorul principal în adoptarea deciziei de
către autorităţi, în legătură cu măsurile care urmează a fi luate şi inclusiv, ulterior, într-un plan care să cuprindă
evenimentele neprevăzute (pentru situaţiile de urgenţă sau criză). Dacă gravitatea este supraevaluată, vor fi
depuse eforturi exagerate şi, în consecinţă, va stabili credibilitatea serviciului de informaţii; dacă ea este
                                                            
1
Pe probleme care să constituie baza întocmirii produsului informativ. Acest lucru se realizează prin lansarea de interogări
prin bazele de date şi stocarea datelor pe staţiile de lucru.
2
Obţinute în urma interogării bazelor de date pentru a se stabili gradul în care răspunde problemei de soluţionat.
Informaţiile nerelevante sunt rejectate. Dacă informaţiile rămase nu sunt suficiente, se lansează interogări suplimentare, cu
un grad mai mare de generalitate, sau se emit noi cereri de informaţii către organele de culegere.
3
În această etapa nu se mai poate apela la prelucrarea automată a datelor, hotărâtoare fiind capacitatea intelectuală,
experienţa şi gradul de informare ale ofiţerului analist.
4
Este etapa în care are loc finalizarea acestora sub un documentar unitar.
minimalizată, măsurile întreprinse nu mai sunt adecvate, rezultând din nou stabilirea credibilităţii. De asemenea,
este necesar să se acorde o atenţie deosebită ideologiei care motivează organizaţia teroristă. Înţelegerea
aprofundată a acesteia, a potenţialului de evoluţie şi de influenţă asupra modalităţilor de acţiune va avea un rol
important în prevenirea ameninţării. Se impune să se întocmească planuri bazate pe definirea ameninţării şi pe
toate informaţiile valabile în acel moment. Trebuie alocate resurse şi luate măsuri concrete. Toate acestea nu vor
fi posibile dacă autorităţile statului nu au fost convinse de existenţa ameninţării. Activitatea de informaţii va fi
confruntată cu multe dificultăţi în primele faze ale amplificării ameninţării teroriste în ceea ce priveşte alocarea
resurselor suplimentare.
O altă condiţie indispensabilă pentru îndeplinirea cu succes a rolului structurilor de informaţii o
constituie organizarea adecvată a activităţii de culegere a informaţiilor. Aceasta implică o descriere clară,
detaliată a responsabilităţilor diferitelor structuri implicate în această activitate. Orice neclaritate ori existenţa
"zonelor cenuşii" poate crea probleme serioase, datorită conflictelor ce pot apărea prin surprapunerea mai
multor structuri sau prin neglijarea unor aspecte despre care unul presupune, în mod greşit, că sunt de
competenţa altuia. Sarcina de a defini zonele de responsabilitate este de competenţa autorităţilor cu atribuţii în
domeniul activităţii informative.
Factorul de coordonare este esenţial în activitatea structurilor specializate pe probleme de antiterorism.
Astfel, efortului făcut de activitatea de informaţii îi vor lipsi concentrarea şi experienţa, care favorizează acţiuni
eficiente de combatere a terorismului. Dar, uneori, această optică poate crea resentimente şi rezistenţă, datorită
aversiunii birocratice faţă de schimbare. Din acest motiv, nu trebuie amânată, întrucât cu cât se aduc mai repede
schimbări organizatorice, cu atât este mai bine, riscul unei schimbări "prea timpurii" fiind contrabalansat de
avantajele ulterioare.
Concentrarea eforturilor va duce nu numai la mărirea gradului de experienţă, dar şi la stimularea
angajării în culegerea de informaţii. Culegerea informaţiilor despre grupările sau organizaţiile teroriste, care
constituie o ameninţare, nu trebuie să aştepte până la implementarea schimbărilor organizatorice. Este necesar
să se elaboreze documentele operative impuse de cunoaşterea şi stăpânirea situaţiei operative pe teritoriul
naţional, care vor îngloba date privitoare la: ideologie, politică, conducere, organizare, membri, arie de
localizare, modalităţi de operare, baze de pregătire şi logistice, armament şi surse de achiziţionare, sponsori,
legături internaţionale şi de cooperare, planuri de acţiuni, obiective vizate, date speciale cu ocazia cărora
organizaţia consideră că este important să achiziţioneze etc. Toate informaţiile culese vor parcurge filiera
obişnuită de evaluare şi prelucrare, astfel încât să poată fi distribuite beneficiarilor cât mai repede posibil şi într-
o formă cât mai accesibilă. Numai în acest fel activitatea de informaţii poate juca rolul major în combaterea
terorismului.
Informaţia trebuie să ajungă la organul de decizie în timpul necesar pentru a se putea acţiona preventiv
în vederea dejucării acţiunilor preconizate de către terorişti. Aceste "semnale de alarmă" vor fi prevenite de către
serviciile specializate ca o prioritate de vârf, iar personalul implicat va trebui să acorde o atenţie specială atât
culegerii, cât şi evaluării fiecărui fragment de informaţie, care ar putea indica posibilitatea unei acţiuni teroriste.
Concentrarea atenţiei persoanelor care se ocupă cu activitatea de culegere a informaţiilor, de la toate nivelurile,
asupra datelor "alertante" şi experienţa acestora pot transforma munca desfăşurată într-o adevărată artă.
Angajarea personalului în activităţi de culegere a informaţiilor se face în funcţie de caracterul grupării
sau organizaţiei teroriste, precum şi de natura activităţii sale. Informaţiile generale - "Bakground Information" -
se vor axa, în principal, pe structura organizaţiei, liderii cunoscuţi, obiectivele organizaţiei, maniera de lucru,
sprijinitori potenţiali, sponsori, ţinte probabile ale teroriştilor, capacitate logistică, zone preferate de acţiune,
număr probabil de membri operativi, ideologia şi convingerile grupale, gradul de fanatism al membrilor,
eventualele sau potenţialele disidenţe, legătura acestora cu ale grupări sau facţiuni extremiste, cu crima organizată
sau cu alte forţe politice etc.
Culegerea de informaţii specializate în combaterea terorismului este axată în principal pe utilizarea
surselor umane. Deşi constituie doar o parte a bugetului de informaţii, este forma de culegere de informaţii cea
mai larg recunoscută şi, desigur, cea mai controversată. Utilizarea surselor umane depinde, în cea mai mare
măsură, de ingeniozitatea umană, de calităţile personale şi, nu în ultimul rând, de noroc. Ideală este infiltrarea
agenţilor proprii la nivelurile superioare de decizie în cadrul organizaţiilor teroriste, lucru însă destul de dificil
de realizat. Chiar dacă nu se poate realiza acest lucru, mai rămâne o cale de urmat, infiltrarea de agenţi la
nivelurile mijlocii şi inferioare ale ierarhiei organizaţiei teroriste, locul de unde se pot culege informaţii
preţioase.
Angrenarea în activităţi de culegere a informaţiilor se face în funcţie de caracterul grupării sau
organizaţiei teroriste, precum şi de natura activităţii sale. În toate cazurile sunt folosiţi specialişti care culeg
informaţii, indiferent de modalităţile concrete: HUMINT - informaţii umane sau COMINT - informaţii pe bază
de telecomunicaţii. Se impune găsirea celor mai optime metode în alegerea agenţilor şi a modului de operare.
Totodată, se va pune un accent deosebit şi pe folosirea tehnologiilor avansate din acest domeniu. În multe
situaţii, anumite canale pentru culegerea de informaţii nu pot fi utilizate, rolul decisiv urmând a fi jucat de către
HUMINT. Ideală este infiltrarea agenţilor proprii la nivelurile superioare de decizie în cadrul organizaţiilor
teroriste, lucru însă destul de dificil de realizat. Chiar dacă nu se poate realiza acest lucru, mai rămâne o cale de
urmat, infiltrarea de agenţi la nivelurile mijlocii şi inferioare ale ierarhiei organizaţiei teroriste, locul de unde se
pot culege informaţii preţioase. Utilizarea unor sisteme tehnice în obţinerea de informaţii este foarte limitată,
deoarece acestea depind de semnale şi indicii primite din alte surse. Teroriştii se bazează pe anonimat,
disimulare şi abilitatea de a se camufla în mediu, în vederea propriei protecţii. Prin urmare, acţiunile lor sunt, de
obicei, la o scară mai mică, astfel încât este dificil să fie detectate numai de sistemele tehnice.

Asigurarea informativă în cadrul unei subunităţi HUMINT

O subunitate de informaţii se poate afla în două situaţii principale, una în care este detaşată într-un
teatru de operaţii care are ca scop pregătirea terenului din punct de vedere fizic dar în special din punct de
vedere informaţional, culegând informaţii utile, şi a doua ipostază atunci când are de îndeplinit o misiune
individuală.
În tabelul următor putem observa misiunile de bază ale unei structuri informaţionale şi modul cum
aceasta influenţează structura de comandă5:

Misiuni de bază ale Preocupările comandanţilor Deciziile comandanţilor

structurii
Emiterea avertizării Orientarea spre situaţii • Intensificare cercetare avertizare forţe proprii
neprevăzute • Implementare plan de luptă
Pregătirea Planificarea unei misiuni • Stabilire curs de acţiune ce va fii adoptat
informativă a • Determinarea zonelor/domeniilor de efort
gradului de luptă principal
Estimarea capacităţii Executarea unui plan de • Identificare acţiuni probabile inamic
de luptă a inamicului gestiune şi actiune • Determinarea măsurii prin care se impune
luarea unei acţiuni immediate
Identificarea Distrugerea sau neutralizarea • Extimarea efectului distrugerii ţintelor asupra
principalelor ţinte de ţintelor îndeplinirii obiectivelor asupra adversarului
distrus • Stabilirea măsurii prin care se impue un atac
de preîntâmpinarea
Protecţia forţelor Asigurarea securităţii forţelor • Determinarea măsurii în care inamicul ar
proprii proprii putea cunoaşte intenţiile comandantului
• Stabilirea măsurii în care se impune un atac de
preîntâmpinare
Evaluarea Analiza eficacităţii acţiunilor • Determinarea eficienţei focului şi a manevrei
distrugerilor de luptă desfăşurate executate de propriile forţe
provocate inamicului • Determinarea necesităţii de reluare a atacurilor
asupra ţintelor lovite anterior

Conform definiţie NATO pentru HUMINT – Human Intelligence este destul de vastă: ” o categorie de
informaţii provenită din date colectate şi furnizate prin intermediul surselor umane6”.
Din acest motiv HUMINT este termenul generic folosit pentru a descrie produsul unei game foarte largi
de activităţi de culegere de informaţii, unele sau chiar toate putând fii aplicabile şi autorizate numai pentru
anumite tipuri de operaţiuni.
Informaţii virtuale pentru prevenirea terorismului se mai pot obţine din semnale (SIGINT - interceptarea,
decriptarea şi interpretarea comunicaţiilor electronice), din imagistica (IMINT - imagini obţinute de către
sistemele de recunoaştere), precum şi din alte mijloace tehnice (dispozitive de ascultat, dispozitive de
supraveghere a mediului şi culegerea de dovezi prin pătrunderi clandestine unde se combină culegerea de
informaţii din surse umane cu cea prin mijloace tehnice).
Fiecare dintre acestea se pot completa, acordându-si sprijin reciproc, adăugînd valoarea întregii
activiăţii de procesare integrată a datelor.
Teroriştii au reguli foarte stricte în stabilirea modalităţilor de acţiune. Serviciile de informaţii au legile
lor proprii, care trebuie să le anihileze pe cele ale teroriştilor. Problema constă în deblocarea mecanismului
statului şi ale mecanismelor de luare a deciziilor, al căror imobilism a dus frecvent lucrurile la împotmolire. Dar,

                                                            
5
Revista ”Gândirea militară” nr. 6 din 2006
6
AAP-6 (2007), Nato Glossary of terms and definitions (English and French), NATO HQ, Brussels, 2007
combaterea terorismului înseamnă război şi în război hotărârile trebuie luate pe loc. Trebuie remarcate, de
asemenea, neajunsurile analizei, adesea majore, atunci când se referă la situaţie sau acţiunile teroriştilor,
deoarece fenomenul însuşi sau situaţia creată ar putea fi explicate sau înţelese în mod diferit de către structuri
diferite. De aceea, rolul esenţial îl are structura specializată de analiză a informaţiilor referitoare la acţiunile şi
materialele folosite de terorişti. Ţările care au obţinut succese sunt cele care au asigurat o bună centralizare a
informaţiilor, dar, mai ales, o sinteză şi apreciere a acestora.
Interpretarea informaţiilor va urmări:
- să clarifice semnificaţia datelor şi informaţiilor;
- să presupună posibilele lor influenţe şi evoluţii;
- să concluzioneze dacă acestea confirmă sau modifică situaţia deja cunoscută (îndeosebi dacă
reliefează creşteri de risc) şi dacă impun necesitatea unui supliment de cercetare şi în ce termen.
Altfel spus, este vorba de a stabili cine ce anume a făcut şi de ce; ce consecinţe derivă de aici, în ce
sens, şi dacă totul este suficient de clar sau nu. Acesta este momentul final al procesului de prelucrare a datelor.
Totodată, este ultima posibilitate de zădărnicire a tentativelor de dezinformare. De aceea, este necesar să se pună
întrebarea: interpretările noastre, răspunsurile date la întrebările pe care nu le-am pus sunt juste sau sunt,
dimpotrivă, cele pe care teroriştii voiau să ne determine să le dăm? De aici, decizia de a solicita sau nu date
ulterioare. La finele procesului, din datele brute s-au obţinut informaţiile care constituie tocmai cunoaşterea
aspectelor fundamentale ale obiectivelor de interes informativ. Capacitatea de prevedere este una din condiţiile
necesare pentru desfăşurarea cu succes a luptei anterioare.
Combaterea terorismului solicită o luptă de detaliu, în care acţiunile unor structuri strict specializate în
domeniul informaţiilor capătă rolul esenţial. Este un conflict care se supune tehnologiei informaţiei, dar care se
bazează, în final, pe răbdare, subtilitate şi confidenţialitate, toate acestea dublate de pregătirea desăvârşită a
elementului uman.

Bibliografie

1. AAP-6 (2007), Nato Glossary of terms and definitions (English and French), NATO HQ,
Brussels, 2007
2. Revista ”Gândirea militară” nr. 6 din 2006
3. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti 2005
4. Liviu Muresan, The New International Security Landscape, in “Defense and Security Sector
Governance and Reform in South East Europe