Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PPSE
PPSI
Potential local
Potential generator
Potențialul de actiune
92. Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale?
scade treptat permeabilitatea pentru K+;
influx lent de Na+;
influx lent de Ca2+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;
93. Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistola a cordului
de broască:
excitarea electrică a nervului vag;
administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de Ca Cl în exces, pe cordizolat și perfuzat;
administrarea de noradrenalină pe cordul izolat și perfuzat;
94. Ce modificări ionice au loc în faza de depolarizare rapidă, a fibrelor miocardice?
crește conductanța membranei pentru Na+;
crește fluxul intracelular de CI-;
scade conductanța membranei pentru Ca+2;
crește permeabilitatea pentru Ca2+ și scade pentru K+;
influx lent de Cl- și eflux lent de K+;
95. Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor
miocardice atipice:
creste conductanța membranei pentru Na+ ;
creste fluxul intracelular de Cl- ;
scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2;
creste permeabilitatea pentru Ca2+;
creste conductanța pentru K+ ;
96. Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor
miocardice atipice:
creste conductanța membranei pentru Na+;
creste fluxul intracelular de Cl-;
scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2;
creste permeabilitatea pentru Ca2+ ;
creste conductanța pentru K+;
97. Ce se înțelege prin automatism cardiac:
întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos
vegetativ;
producerea unor contracții ritmice, fără aferențe nervoase;
apariţia unor contracţii foarte frecvente;
generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal;
generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice;
98. Ce se înțelege prin automatism cardiac:
întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos
vegetativ;
producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației;
apariția unor contracții foarte frecvente;
generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal;
generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice;
99. Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute
moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
fibrilația ventriculară;
100. Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute
moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
asistolie cardiacă;
101. Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracție
menținerea activității aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracțiilor muscular
generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
protejarea mușchilor de creșterea forței muscular
102. Cerebelul este important în controlul:
coordonării mișcărilor successive
stereognoziei
reflexelor voluntare
prognozării mişcărilor
menținerii tonusului, posturii, echilibrului și redresării corpului
103. Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/
min. Ce perioadă din cursul ciclului are durata cea mai scurtă?
sistola atrială; (0.1)
umplerea rapidă diastolică; (0.3)
protodiastola; x4 (0.02)
ejecția rapidă; (0.1)
contracția izovolumetrică ventriculară; (0.03)
104. Ciclul cardiac reprezintă:
numărul bătăilor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor și diastolelor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor ventriculare pe minut;
ansamblul funcțional format dintr-o sistolă și diastolă cardiacă;
ansamblul format dintr-o sistolă atrială și o sistolă ventriculară;
105. Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și
către corp” se afla la nivelul:
Cortexului prefrontal;
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;
Trunchiului cerebral;
Cortexului frontal și trunchiului cerebral;
106. Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc
vasodilatație prin stimularea receptorilor:
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
muscarinici colinergici;
107. Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației:
oxidului nitric (NO);
angiotensinei II;
factorului natriuretic atrial (FNA);
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;
108. Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a
concentrației locale de:
NO;
angiotensinâ II;
factor natriuretric atrial (FNA);
ioni de hidrogen (H+);
bradikininâ;