LUCRARE DE ABSOLVIRE

APARATE ELECTRICE

CURS CALIFICARE
TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE

ABSOLVENT:

BUCURESTI 2019

1
Cuprins
ARGUMENT........................................................................................................2
Capitolul 1: PARTILE COMPONENTE ALE APARATELOR ELECTRICE . . .3
1.1. Rolul Aparatelor electrice...........................................................................3
1.2. Clasificarea aparatelor electrice.................................................................4
1.3. Parti componente ale aparatelor.................................................................5
1.3.1. Contacte electrice ...................................................................................5
1.3.2. Camere de stingere................................................................................10
1.3.3. Izolatoare electrice ................................................................................11
1.3.4. Piese electroizolante ............................................................................12
1.3.5.Elemente arcuitoare si resorturi..............................................................13
1.3.6.Termobimetale........................................................................................14
1.3.7.Mecanisme de actionare.........................................................................15
1.3.8.Electromagneti........................................................................................16
Capitolul 2: MARIMILE NOMINALE ALE APARATELOR ELECTRICE ...17
2.1. Tensiunea nominală..................................................................................18
2.2. Curentul nominal......................................................................................18
2.3. Capacitatea de rupere nominala................................................................18
2.4. Curentul limită termic..............................................................................19
2.5. Curentul limita dinamic............................................................................19
2.6. Felul curentului ........................................................................................19
2.7. Serviciul nominal.....................................................................................19
2.8. Robusteţea mecanică................................................................................19
Capitolul 3: SOLICITARI SPECIFICE APARATELOR DE MEDIE SI INALTA
TENSIUNE .........................................................................................................19
3.1. Solicitarile izolatiei si medote pentru limitarea acestora in exploatare....20

ARGUMENT

Aparatele electrice reprezinta o categorie de echipamente electrice care

indeplinesc rolul de a supraveghea si de a asigura desfasurarea normala a
transportului de energie electrica de la surse la consumatorii industriali,
edilitari si casnici.

Aparatele electrice indeplinesc in sistemul electroenergetic urmatoarele

functiuni:
➢ Inchiderea sau deschiderea circuitelor electrice, cu sau fara curent;

2
 ➢ Comutarea (modificarea legaturilor electrice) in anumite circuite;
➢ Supravegherea si protectia instalatiilor electrice;
➢ Controlul si masurarea marimilor fizice caracteristice functionarii
➢ instalatiei electrice;
➢ Supravegherea si mentinerea automata a regimului de functionare.

Din cele de mai sus rezulta ca un aparat electric este un ansamblu de

dispositive care asigura un anumit regim sau o schema dorita de functionare a
instalatiilor electrice.

Principalele elemente component ale aparatelor electrice sunt urmatoarele:

- Elementele conductoare, elementele izolatoare;

- Elementele necesare indeplinirii functiilor pentru care este destinat
aparatul;

In cadrul activitatii de exploatare masurile care trebuie luate se impart in :

masuri cu caracter general si masuri cu caracter special.

Utilizarea unui mijloc de protectie electroizolant impreuna cu .

obligativitatea de a purta echipamentul de protectie reprezinta doua dintre
cele mai importante norme ale NTSM.

Capitolul 1: PARTILE COMPONENTE ALE APARATELOR

ELECTRICE

1.1. Rolul Aparatelor electrice

Aparatele electrice sunt sisteme si dispozitive care servesc la variatia,
reglajul şi
controlul automat sau neautomat al parametrilor si circuitelor electrice şi
neelectrice. In instalaţiile electrice, aparatele electrice indeplinesc una din
functiile
următoare:
- inchiderea circuitelor electrice, pentru a asigura alimentarea cu energie a unor
consumatori sau deschiderea lor pentru a intrerupe, cand este necesar, aceasta
alimentare;

3
 - comutarea (modificarea legaturilor) in anumite circuite cum este necesar, de
exemplu, la pornirea motoarelor electrice cu inele, la care in timpul pornirii
trebuie modificata treptat valoarea rezistentei introduse in circuitul rotoric;
- supravegherea transportului energiei si protejarea instalatiilor sau a
consumatorilor de energie electrică impotriva avariilor (intreruperea unui
scurtcircuit prin arderea unei sigurante, deconectarea prin relee de suprasarcina a
unui motor supraincarcat ,eliminarea unei supratensiuni etc);
- măsurarea valorii curentului,a tenisuni sau a altor parametri electrici ai
instalatiei;
- supravegherea anumitor procese de productie si mentinerea automata (fără
intervenţia unui operator) a regimului de functionare dorit ( de exemplu:
pornirea si oprirea unei pompe actionate electric în funcţie de nivelul lichidului
in rezervor ,reglarea automată a tensiuni din instalatie etc.).

Aparatele electrice au o construcţie relativ complexă, având în

componenţa lor mai multe elemente constructive: contacte, cai de curent,
izolatoare, electromagneti, bimetale, elemente mecanice, carcase de prorecţie.
Unele dintre aceste elemente au rolul de a asigura trecerea curentului eiectric in
lungul circuitului, altele asigura izolatia intre elementele conductoare, iar altele
asigură fixarea diferitelor elemente si transmit mişcarea părţilor mobile ale
aparatelor, in scopul realizarii diferitelor manevre.
Dimensionarea diferitelor elemente constructive se face în funcţie de
intrebuintare şi de solicitările la care sunt supuse în functionare.

1.2. Clasificarea aparatelor electrice

Dupa funcţia pe care o îndeplinesc si după principiul de constructie,
aparatele electrice pot fi clasificate in urmatoarele categorii principale;
aparate de conectare: - separatoare;
- separatoare desarcina;
- întreruptoare:
➢ cu parghie;
➢ pachet;
➢ cu came;
➢ contactoare cu relee;

- aparate pentru instalatii interioare - intreruptoare si comutatoare;

– prize si fise;
- aparate de protectie: - sigurante;
– relee;
– eclatoare si descarcatoare
- aparate pentru pornirea si reglarea masinilor electrice:
– reostate de pornire si excitatie;

4
 – comutatoare stea-triunghi;
– reversoare de sens;
– controlere;
- aparate pentru actionarii:- limitatoare;
– microintreruptoare;
– butoane de comanda;
– manipulatoare;
– selectoare;
– tablouri pentru aparate

1.3. Parti componente ale aparatelor

1.3.1. Contacte electrice

In constructia tuturor aparatelor electrice se gasesc contacte
electrice.Acestea asigura "legatura" dintre doua portiuni de circuit.Contactul se
realizeaza cu ajutorul a cel putin doua piese de contact.
La separarea contactelor unui aparat electric se succed,intr-un timp foarte
scurt ,urmatoarele fenomene(fig 1.1) :

Fig. 1.1. Etapele de formare a arcului electric de intrerupere

a -contacte inchise: curentul electric trece prin mai multe puncte de
contact;
b - contacte in curs de deschidere: a ramas un singur punct de contact care
concentreaza toate liniile de curent:
c - contactele in primul moment al deschiderii:curentul continua sa treaca
printr-o punte de metal lichid;
d - contactele deschise:din puntea de metal lichid s-a format un arc
electric:
1 - puncte de contact;
2 - piesele de contact;
3 - punte de metal lichid;
4 - arc electric;
– pe masuna ce contactele se indeparteaza ,suprafata reala de contact scade
foarte mult,ajugându-se ca intregul curent din circuit sa treaca printr-un
singur punct de contact

5
 – in acest punct de contact,densitatea de curent este atat de mare,incat
metalul este incalzit pana la topire
– indepartând mai mult contactele,puntea de metal lichid se subtiaza si,in
cele din urma,datorita incalzirii din ce in ce mai mari provocate de
trecerea curentului,se vaporizeaza
– existenta, intr-un spatiu foarte redus ,a unei cantitati mari de vapori
metalici si a unor electroliţi puternic incăziti creeaza conditiile aparitiei
intre contacte a unui arc electric,prin care curentul din circuit continua sa
circule.In aceasta situatie ,aerul -considerat in mod obisnuit izolant-devine
conducator de electricitate.

Stingerea arcului electric in aparatele de comutatie reprezinta o "cursa"

intre procesele de ionizare si cele de deionizare in timpul careia se urmareste
franarea proceselor de ionizare si favrizarea celor de deionizare:
Favorizarea proceselor de deionizare se realizeaza indeosebi prin:
➢ folosirea unor contacte de rupere cu punct de vaporizare cat mai ridicat
➢ racirea buna a contactelor
➢ racirea spatiului in care se dezvolta arcul electric
➢ deplasarea arcului electric,prin suflaj magnetic,in zone cu gaze reci sau
in contact cu peretii reci ai unei "camere de sringere"
➢ insuflarea in zona arcului a unui jet de gaze sau lichid rece

Ca metode de stingere a arcului electric sunt folosite:

● cresterea lungimii arcului electric
(fig 1.2. )
● racirea coloanei de arc( fig 1.3.)
● divizarea arcului electric fig 1.4.)

Fig 1.2. Reprezentarea schematica a unui aparat simplu de intrerupere

prevazut cu intrerupere dubla
1-cama; 2 - rola; 3 - contacte fixe; 4 - contacte
mobile; 5- resort; 6- organ de actionare a camei;
7- cursa echipajului mobil

Fig. 1.3. Forma specifica ce se da circuitului de curent al aparatelor de

intrerupere de joasa tensiune pentru a se favoriza indepartarea si alungirea

6
arcului electric prin suflaj magnetic:
1- contacte de lucru;
2- coloane de suflaj;
3- puntea contactelor mobile;
4- diferite stadii pe care le ia arcul electric

Dupa modul de realizare a imbinarii de contact,se deosebesc trei tipuri de

contacte ( fig 1.5.)
➢ contacte permanente(fixe)
➢ contacte de intrerupere
➢ contacte de alunecare(glisante)

Fig. 1.4.
a- Stingerea arcului electric cu ajutorul campului magnetic: 1 - miez magnetic;
2- tub izolant; 3- bobina de suflaj magnetic; 4- placa polara; b- camera de
stingere larga; c- vedere camera de stingere cotactor

Fig. 1.5.
● Contactele permanente raman intotdeauna inchise,indiferent daca
functioneaza sau nu instalatia electrica avand numai rolul de a realiza
continuitatea circuitului.Ele realizaeaza imbinarea mecanica a
conductoarelor,de obicei prin strangere cu suruburi.
● Contactele de intrerupere sunt folosite pentru stabilirea si intreruperea
circuitelor.Legatura intre conductoare se realieaza in general prina
pasare,cu ajutorul unor resorturi( arcuri)
● Contactele deget servesc atat drept contact de lucru (de regim) ,cat si
drept contact de rupere (care suporta efectele arcului electric de
comutatie).
● Contactele de alunecare ( fig 1.6.) au rolul de a stabili un circuit electric

7
 intre doua piese de contact (dintre care una se afla in miscare,iar cealalta
este imobila)( de exemplu: intre perii si inele la masinile de current
alternative cu inele,intre perii si colector la masinile de current
continuu,intre troleu si firul de cale de tramvaie,troleibuze si colomotive
electrice)..
Forma pieselor de contact difera foarte mult de la un aparat la altul,dar oricare ar
fi aceasta ,contactele se incadreaza din punct de vedere al aspectului geometric
al suprafetei de contact,in unul dintre urmatoarele trei tipuri:
➢ contacte plane(de suprafata) ( fig 1.7.)
➢ contacte liniare
➢ contacte punctiforme

Fig 1.6. Exemplu de contact

alunecator-colector masina de c.c si
perii colectoare

Fig. 1.7. Contacte plane

Contactele plane se folosesc,indeosebi, la imbinarea barelor

conductoare,la legaturi de conductoare( fig 1.7.) prin papuci si drept contact de
lucru la unele separatoare si sigurante.

Contactele liniare sunt acelea la care contactul electric se obtine prin

presiune si frecare.Este forma de contact cea mai des intalnita la aparatele de
curenti "tari".Ca forme specializate de contacte liniare se intalnesc contactele
deget ,lalea si perie
Contactele deget servesc atat drept contact de lucru (de regim) cat si drept
contact de rupere (care suporta efectele arcului electric de comutatie).Contactele
deget se executa intotdeauna din cupru tare,prin presare la cald in matrite sau
taiere din profile laminate ( fig 1.8.)

8
 Fig. 1.8. Contacte liniare si de suprafata

Contactele lalea sunt contacte de lucru folosite indeosebi in constructia

aparatului de inalta tensiune datorita capacitatii de a suporta curenti de valori
mari (fig 1.9.)

Fig. 1.9. Profiluri ale contactelor 'lalea'

a-contacte deget masive; b- cu contacte lamelare; c- cu contact in'Z'; 1- contact
mobil-tija de cupru; 2- contact fix-degete de cupru
Contactele perie se obtin prin inmanuncherea unui pachet de foi din
material conductor avand o elasticitate foarte buna
Contactele punctiforme sunt contacte de presiune fara frecare;ele prezinta
avantajul unei contructii simple si al necesitatii unei apasari reduse pentru
contact.Sunt folosite drept contacte de intrerupere,la argint pentru curenti
mici,materiale sintetizate pentru curenti mijlocii si mari (fig 1.10.).
Pentru a fi bun ca material de contact,un metal sau aliaj trebuie:
-sa aiba conductibilitate electrica si conductibilitate terminca foarte bune
-sa aiba durutate suficienta
-sa nu se oxideze si sa nu fie atacat de agentii chimici
-sa aiba temperature de topire cat mai ridicata
-sa fie usor de prelucrat
-sa aiba cost redus
Ca materiale pentru contacte sunt folosite :cuprul.argintul,materiale
dure,materiale sintetizate
Cuprul este unul dintre cele mai folosite materiale de contact
Argintul este unul dintre cele mai bune si mai folosite metale de contact,atat la
intensitati mici,cat si la intensitati mari ale curentului.(argintul are cea mai mica
rezistenta de contact,cea mai mare conductibilitate electrica si termica,este un
material pretios deci scump,iar in atmosfera de sulf formeaza un strat de sulf

9
izollator,daunator calitatii contactului electric).

Fig, 1.10. Tipuri de contacte

Dintre materialele dure,wolframul este folosit ca material de contact si
numai pentru contacte de rupere.
Materialele de contact sinterizate cele mai folosite sunt:cupru-wolfram,argint-
wolfram,argint-nichel si argint-oxid de cadmiu (pentru un contact care
indeplineste functiile de contact principal si contact de rupere este necesar sa
combinam doua metale cu emperaturi diferite de topire.Asocierea lor se
realizeaza prin sinterizare.)Prin sinterizare si intelege tratamentul termic al
amestecului de pulberi metalice la o temperature inferioara punctului de topire al
componentului principal

1.3.2. Camere de stingere

Prin camera de stingere se intelege o camera de material izolant sau
izolata electric fatza de restul circuitului,amplasata in zona de formare a arcului
electric de comutatie si conceputa astfel incat sa impiedice contactul arcului
electric cu alte parti ale aparatelor si sa favorizeze stingerea acestuia
Camerele de stingere sunt absolute necesare in exploatarea aparatelor ,deoarece
in lipsa lor pot aparea scurtcircuite intre faze(provocate de arcul electric a carui
actiune nu mai este limitata) si o uzare rapida a pieselor de contact
Camerele de stingere se executa din materiale electroizolante cu marerezistenta
la temperature ridicate (termoceramit,azbociment,placi de azbest).
Pentru intansitati mari se folosesc de obicei camere cu gratar de
deionizare .Placutele de deionizare ( fig 1.12.) pot avea diferite forme
,dependente si de forma contactelor de rupere ale aparatului in vecinatatea
imediata a caruia sunt montate.

10
 Fig. 1.11. Camere de stingere

Materiatul din care sunt confectionate placutele este otelul protejat

impotriva coroziunilor prin zincare,nichelare sau cadmiere.Grosimea placutelor
este de 0,5..2,5 mm, iar distanta dintre ele , de 2.5 mm

Fig. 1.12. Camere de stingere cu gratar de de ionizare

a) principiul de functionare;
b) diferite forme de placute;
c) placute cu fanta ingusta asimetrica (c1 ) si principiul de functionare (c2);
1-contact mobil
2- placute de deionizare
3 -arcul electric

1.3.3. Izolatoare electrice

Se numesc izolatoare elementele de instalatie sau partile de aparat special
construite pentru a sustine mecanic si pentru a asigura izolarea electrica a cailor
de current.Ele trebuie sa faca fata solocitarilor termice provocate de curentii de
regim si scurtcircuit pentru care au fost dimensionate elementele conducatoare
de current.
Elementele izolatoare folosite pentru aparate electrice sunt foarte variate.O
clasificare a lor se poate face in functie de mediul in care trebuie sa lucreze.Se
deosebesc:
➢ izolatoare de interior destinate sa lucreze in incaperi inchise fara ploaie si
depuneri importante de praf
➢ izolatoare de exterior destinate sa lucreze in aer liber

11
 Izolatoarele suport de interior si exterior servesc pentru izolarea cailor de
current ale separatoarelor si la sutinerea si izolarea bobinelor de reactanta
pentru limitarea curentilor de scurtcircuit ( fig 1.13.).
Izolatoarele de trecere servesc la trecerea dintr-un mediu in altul.Una din partile
izolatorului se afla todeauna in aer (in interiirul sau exteriorul incaperii),pe cand
cealalta parte poate fi in interiorul unei incaperi,intr-o cuva umpluta cu aer
comprimat sau ulei,cum este cazul intreruptoarelor automate ,sau intr-o cutie
umpluta cu masa izolanta,ca in cazul cutiilor terminale.

Fig. 1.13. Izolatoare-suport de interior pentru statii si aparate de medie tensiune:

a- cu armare exterioara b- cu amare interioara prin chituire c- cu armare
interioara mecanica: 1-izolator de portelan; 2- armature; 3- flanse ;
La tensiuni de peste 60 kV,pentru a izola barele conducatoare de
curent,grosimea portelanului ar fi exagerata ; de aceea s-a construit izolatorul tip
condensator.

Fig. 1.14. Izolatoare de suspensie pentru linii aeriene

a) tip CT (cu capa si tija);
b) tip mosor :
c) tip tija pentru conditii normale
d) tip tija pentru medi cu depuneri mari de praf sau in aer marin

1.3.4. Piese electroizolante

In constructia aparatelor electrice sunt utilizate o serie de peise din
material electroizolant cu scopul de a proteja partile interioare ale aparatului
impotriva agentilor atmosferici sau de atingere a acestor parti aflate sub
tensiune.Piesele electroizolante au rol de izolare a partilor aflate sun tensiune

12
sau de fixare a unor elemente componente din aparatul respective.
Exista o gama variata de piese electroizolante.
Materialele din care sunt confectionate aceste piese sunt:
➢ sticla
➢ rasinile de tunare(polistirenul,polietilena,policlorura de
vinil,pertinaxul,textolitul,sticlotextolitul etc.)
➢ mesele ceramice(portelanul,stearitul,termoceramitul,mesele ceramice
aluminoase)
➢ lemnul
➢ hartia
➢ azbocimentul
➢ clingheritul
➢ prespanul etc.
In figura 1.15. sunt prezentate cateva piese electroizolante componente ale
aparatelor electrice de joasa si medie tensiune (carcasa aparat de masurat,capac
sigurate fuzibile,carcasa contactor,inel ceramic pentru siguranta fuzibila,capac
comutator ,inele pentru butoane de comanda etc).

Fig. 1.15. Diferite piese electroizolante Componente ale aparatelor electrice

De joasa tensiune

1.3.5.Elemente arcuitoare si resorturi

Diferitele conditii legate de principiul de functionare al fiecarui aparat in parte
impugn adesea folosirea unor piese cu propietati arcuitoare,construite de obicei
din resorturi metalice.
Cele mai frecvente utilizari ale elementelor arcuitoare,in constructia aparatelor
electrice,sunt:
● asigurarea presiunii de contact
● deschiderea brusca a aparatelor de conectare prin acumulare de energie in
timpul inchiderii
● amortizarea miscari unor organe la capatul cursei

13
 Fig. 1.16. Resorturi din otel.Forme constructive
a) resorturi elicoidale cilindrice
b) resorturi simple(plane)
c) pachet de resorturi-disc

● legarea elastica intre diferite organe ale unor mecanisme

● preluarea jocurilor de dilatare
● asigurarea piulitelor impotriva desurubarii.
Materialele cele mai folosite pentru realizarea elementelor acruitoare sunt:
● unele aliaje pe baza de cupru,cu propietati elastice (alama,tombacul-Cu-
Zn,bronzurile pe baza de staniu,broznurile cu beriliu)
● otelurile speciale pentru arcuri
● cauciucul si materialele plastice
Forma pe care o iau elementele arcuitoare folosite in constructia aparatelor
electrice poate fi foarte diferita,ea trebuind sa incadreze cat mai bine in
ansamblul constructiei.Oricare ar fi insa,in detaliu,aceasta forma,ea se
incadreaza in general intr-una dintre urmatoarele forme de baza( fig 1.16.) :
-resorturi lamelare
-resorturi elicoidale
-resorturi spirale
-resorturi-disc

1.3.6.Termobimetale

Fig. 1.17. Termobimetale-forme constructive

a-bimetale lamelare: a1 -lamela dreapta ,a2-n forma de U,a3-lamela cu
decupare longitudinala si crestaturi de colt,pentru usurarea montajului;
b1,b2 - bimetale disc;

14
 c1,c2 - bimetale spirale si elicoidale; d-bimetal -element component al
releului termic
tip TSA 63 A
Bimelatele sunt formate din doua metale cu coeficient de dilatare
diferit.Cele doua metale sunt presate la cald sau sudate,dupa care urmeaza o
laminare la cald.
Bimetalele au propietatea de a-si schimba forma sub actiunea
caldurii.Incalzind un bimetal,stratul cu coefficient de dilatare mai mare tinde sa
se alungeasca,iar cel cu coeficinet mai mic se opune acestei alungiri.Ca urmare
se produce o incovoiere(fig 1.17.).In exteriorul curbei fiind partea cu
coeficientul de dilatare mai mare.Sageata x a bimetalului putand avea valori
inseminate,utilizarile acestor bimetale sunt foarte variate.Se pot folosi la relee
termice,relee indicatoare,limitatoare automate,termoregulatoare,elemente de
temporizare etc.

1.3.7.Mecanisme de actionare
Aparatele electrice au in compunerea lor mecanisme care sunt utilizate
pentru a actiona o serie de elemente componentein vederea stabilirii unei
anumite pozitii a aparatului in circuitul electric(inchis-deschis pentru o cale de
curent.)
Aceste mecanisme de actionare difera de la o clasa de aparate la
alta.Exemple:actionarea separatoarelor se poate face manual sau prin
servomotoare;actionarea contactoarelor se face cu ajutorul
electromagnetilor;actionarea butoanelor de comanda se face manual;actionarea
intreruptoarelor de inalta tensiune se face pneumatic sau cu ajutorul unui motor
electric etc.
Indiferent de tipului aparatului,mecanismul de actionare stabileste un
contact electric,pe calea de current,fie printr-o miscare de translatie(butoane de
coamnda,unele contactoare,relee termice,relee intermediare etc.),fie printr-o
miscare de rotatie (separatoare ,intreruptoare de sarcina,intreruptoare cu
came,intreruptoare de inalta tensiune,controlere,limitatoare de cursa etc.)
Dupa constructia dispozitivului,mecanismele de actionare pot fi cu:
➢ parghie
➢ transmisie prin melc-roata melcata
➢ volan
➢ prajini
➢ resorturi
➢ came
➢ electromotoare
➢ aer comprimat
➢ ulei si aer comprimat

15
1.3.8.Electromagneti

Fig. 1.18. Miez magnetic al unui electromagnet de curent alternativ in forma de

E
a-vedere;b-sectiune prin pachetul de tole; c- vedere in perspectiva; 1- spira in
scurtciruit
2- flanse de impachetare;3- tola de capa; d- vedere-miezuri feromagnetice
Electromagnetii sunt utilizati in contructia aparatelor ,pot avea diferite
forme in functie de marimea cursei si caracteristica fortei,care reprezinta conditii
impuse.In general,valoarea curentului absorbit de bobina trebuie sa fe ca mai
mica,electromagnetul trebuind sa aiba un consum mic de energie si sa
functioneze in conditii bune la variatii ale tensiunii.
Principalele criterii de clasificare a electromagnetilor utilizati la
constructia aparatelor sunt:felul tensiunii de alimentare a bobinei,forma
geometrica a miezului magnetic si felul miscarii armaturii mobile(translatie sau
rotatie).

Electromagnetii de curent continuu au o constructie foarte simpla si sunt

formati dintr-un miez de otel masiv pe care se aseaza o bobina alimentata in
curent continuu si o armatura mobila in forma de clapeta.
La electromagnetii de curent continuu,curentul absorbit de bobina nu variaza
deloc cu intrefierul ei este practic constant.
Forta variaza invers proportional cu patratul intrefierului.Astfel,la intrefier
mare(pozitia deschis) forta electromagnetului trebuie sa fie suficienta pentru a
invinge fortele antagoniste si a atrage armatura mobila.Pentru intrefier foarte
mic(pozitia inchis)forta este de cateva zeci de ori mai mare decat valoarea
corespunzatoare intrefierului initial.Ca urmare,la inchiderea armaturii se
produce un soc puternic.Pentru a evita socurile prea mari la inchiderea armaturii
mobile se foloseste o rezistenta electrica,legata in serie cu bobina.Cand bobina
electromagnetului nu mai este alimentata,armatura mobila mai poate fi
mentinuta atrasa,datorita fenomenului de remanenta magnetica.Acest fenomen
este mai accentuat la elecromagnetii de curent continuu si poate fi prevenit prin
utilizarea unui intrefier suplimentar (permanent).

16
Electromagnetii de curent alternativ sunt confectionati din pachete de tabla
silicioasa( fig 1.18.) pentru a se impiedica aparitia curentilor turbionari si deci
cresterea pierderilor in fier.
In constructia aparatelor se utilizeaza mai frecvent trei tipuri de
electromagneti( fig 1.18.) .Magnetul in forma de U cu clapeta este cea mai
veche si mai simpla forma.Magnetul in forma de E are trei miezuri bobina fiind
situata pe miezul central.Armatura mobila are tot forma de E si intra in interiorul
bobinei.
Forta portanta a unui electromagnet de cuent alternativ variaza cu patratul
valorii curentului ce trabate bobina.Aceasta forta este o marime variabila in
timp,osciland de 100 de ori pe secunda intre valoarea maxima si zero,ceea ce
face ca magnetul sa vibreze,producand uneori un zgomot foarte sparator.Variatia
in timp a fortei portante mareste si pericolul de desprindere a armaturii ,la
scaderi accidentale ale tensiunii.

Fig. 1.19. Diferite forme de electromagneti de curent alternativ

I - electromagneti monofazati (a- electromagnet in forma de U,cu o singura
bobina
b- electromagnet in forma de U cu doua bobine c- electromagnet in dublu E
inegal)
II - miezul unui electromagnet monofazat cu circuit magnetic realizat in
benzi;
III- electromagnet trifazat; d-diferite forme de electromagneti de curent
alternativ utilizate la contactarele de c.a. si relee de temporizare

Capitolul 2: MARIMILE NOMINALE ALE APARATELOR

ELECTRICE

Deoarece, practic, nu este posibil să se construiască aparatele dimensionate

pentru fiecare situaţie de utilizare inparte, s-a procedat în felul următor:
- au fost fixare prin standarde anumite valori ale tensiunii, curentului, puterii de
rupere etc
- acestor valori nominale le corespund în standarde condiţii de încercare bine
precizate, prin care se reproduc, într-o anumită măsură, solicitările de

17
exploatare;
aparatele se proiectează şi se construiesc numai pentru aceste valori
standardizate de tensiune, curent, putere de rupere etc, iar proiectantii de
instalatii aleg, din gama aparatelor stanardizate, pe acelea pentru care conditiile
reale de exploatare sunt ce e mai apropiate de condiţiile standard.

2.1. Tensiunea nominală

Tensiunea nominală a unui aparat este valoarea standardizată de tensiune
pentru care este construit aparatul; ea este înscrisa pe plăcuta indicatoare a
acestuia.
In funcţie de valoarea tensiunii nominale se stabilesc toate încercările de
verificare a izolatiei aparatului.
Tensiunile nominale stabilite de standardele noastre pentru aparatele de
curent alternativ sunt:
-pentru aparatele de joasă tensiune: 24, 36, 48, 110, 220, 380, 500, 660,1000 V
ca. respectiv: 24,43,110,220,440,600,800,1200 V cc.
-pentru aparatele de înaltă tensiune: 3,6,10,15,20,35,60,110,220 şi 400 kV.

2.2. Curentul nominal

Curentul nominal al unui aparat electric este cel mai mare curent ales din
valorile standardizate pe care aparatul o poate suporta un timp oricât de lung,
fară ca încălzirea diferitelor elemente ale sale să depăşească anumite valori
prescrise de norme.
In functie de valoarea curentului nominal se stabilesc toate încercările de
verificarea a incalziri aparatului.
Curentu nominal termic standardizat pentru apărate de joasă tensiune
poate fi: 2,4,(5), 6,8,10, (12), 16, (20). 25,32,40,63,80,100,123,160,200,
250,315,400, <500), 630,800,1000,1600,2000,2500. 3150,4000 A (valorile din
paranteză sunt tolerate).

2.3. Capacitatea de rupere nominala

Capacitatea de rupere nominală a unui aparat de întrerupere reprezintă cel
mai mare curent, estimat in kA pe care il poate întrerupe aparatul, rămânând în
stare de funcţionare, atunci când la bornele sale este aplicată o tensiune egala cu
tensiunea sa nominală.

18
2.4. Curentul limită termic
Curentul limita termic exprimă aptitudinea aparatelor de a suporta solicitările
termice provocate de trecerea prin aparat a curenţilor de scurtcircuit şi reprezintă
cel mai mare curent (valoare efectivă) care poate fi suportat fără încălzirea
periculoasă a căilor de curent .

2.5. Curentul limita dinamic

Curentul limită dinamic exprima aptitudinea aparatelor de a suporta solicitările
mecanice ( electrodinamice) provocate de curentii de scurtcircuit care străbat
aparatul si reprezinta cel mai mare curent ( valoare de varf) care poate fi suportat
fara scoaterea din functiune.

2.6. Felul curentului

Felul curentului: continuu sau alternativ si frecventa (in cazul curentului
alternativ) constituie, de asemenea, date nominale ale aparatelor, conditionand în
mod hotărâtor functionarea acestora.

2.7. Serviciul nominal

Uzura mecanică, uzura contactelor si, la unele aparate, încălzirea acestora
sunt puternic influentate de ritmul de lucru al aparatelor, adică de frecventa
conectărilor si de timpul cât aparatul sta efectiv sub tensiune.
Deoarece în conditiile practice de utilizare acest regim de lucru poate
varia în limite foarte largi, a fost necesară stabilirea unor regimuri de lucru
reprezentative, denumite “servicii nominale”.
Aceste servicii nominale sunt:
➢ serviciul continuu (de durata sau permanent);
➢ serviciul intermitent;
➢ serviciul de scurtă durată.

2.8. Robusteţea mecanică

Robustetea mecanică este numărul de manevre (cicluri) in gol (operatii
complete de închidere si deschidere, dar fară curent în circuitul principal al
aparatului) pe care un aparat le poate efectua înainte de a fi necesare revizii sau
inlocuiri de piese mecanice.

Capitolul 3: SOLICITARI SPECIFICE APARATELOR DE

MEDIE SI INALTA TENSIUNE
In condiţii de exploatare, aparatele electrice de înaltă tensiune sunt supuse

19
la o solicitare complexă datorită actiunii independente sau suprapuse a
câmpurilor electric, magnetic, termic şi de forţa care se creează în aparat (factori
interni) şi datorită acţiunii unor factori externi, independenţi de aparatul
considerat.
Solicitările la care sunt supuse aparatele electrice datorită unor factori
interni sau externi au influente si importante diferite în functie de locul unde ele
se aplica in principalele subansambluri ale aparatului respectiv. La ierarhizarea,
după importanta, a diferitelor solicitri în diversele subansambluri ale aparatelor
electrice din tabelul 3.1 s-a utilizat o metodă de evaluare orientativă, folosind
trei notari;

-cu 1 s-a notat acea solicitare care pentru aubansamblul respectiv reprezintă o
solicitare importanta si directa, ce condiţionează functionarea normală si
fiabilitatea aparatului in exploatare;
-cu 1/2 s-a notat acea solicitare care nu prezintă o importanţă majoră pentru
subansamlul respectiv sau care este o consecinta a solcitarii principale (un fel
deefect) dintr-un alt subansamblu, dar care ar putea sa devina importanta intr-o
combinatie nefavorabila, simultana, a mai multor solicitari;
- cu zero s-au notat acele solicitari care practic sunt neglijabile în subansamblul
considerat sau care nu au loc in cazul analizat.
Evident că la diferite aparate de înaltă tensiune solicitările menţionate în tabel
trebuie să fie luate în considerare in mod diferentiat.

-în afară de cele două categorii de factori principali, factorii interni şi cei externi,
care determina solicitarea complexa a unui aparat electric de înaltă tensiune, mai
există un factor care trebuie sa lie luat neapărat în considerare la evaluarea
gradului de deteriorare a aparatului considerat, si anume factorul de timp sau
vârstă a aparatului (criteriu integral); acesta este pus in evidenta prin: gradul de
oboseală mecanica a pieselor in miscare, gradul de imbatranire a materialelor
izolante, gradul de eroziune a materialelor de contact, gradul de uzură a
camerelor de stingere etc.

3.1. Solicitarile izolatiei si medote pentru limitarea acestora in

exploatare

In afara solicitărilor studiate deia (străpungere, conturate), în conditii de

exploatare, izolatlia internă si externă a aparatelor electrice de înaltă tensiune
este solicitată în primul rând la:
- tensiunea de serviciu corespunzătoare condiţiilor normale de functionare a
reţelei şi care nu depăşesc tensiunea maximă de lucru a aparatelor (tensiunea
nominala după noile reglementări ale Comitetului Electrotehnic International

20
C.E.I).
Intr-o retea de înaltă tensiune, tensiunea maximă de serviciu este impusă prin
prescriptii sau standarde nationale si recomandări internationale. Această valoare
a tensiunii trebuie să fie suportată de izolatia aparatelor electrice un timp
nelimitat, iar organele de exploatare din sistemul electroenergetic trebuie să
asigure ca acest plafon să nu fie depăşit, prin luarea unor măsuri
corespunzătoare.
-supratensiuni temporare, în care reglementările C.E.I. înglobează creşterile de
tensiune si supratensiunile de rezonanţă sau de ferorezonanţâ, toate având o
durată relativ lungă şi un caracter neamortizabil sau slab amortizabil.

Aceste tensiuni pot atinge valori periculoase în retetele de înaltă tensiune

in următoarele cazuri mai importante:
a) 3% la descărcarea automată a sarcinii (DAS);
b) la conectarea liniilor lungi în gol, pe partea înfăşurării de joasă tensiune a
transformatoarelor;
c) in cazul punerii la pământ a unei faze a retelelor de înalta şi de medie
tensiune cu neutrul nelegat efectiv la pământ, respectiv la retelele cu neutrul
izolat;
d) in cazul unor fenomene de rezonantă parametrică sau armonică din
sistem, dar de frecvenţă joasa şi de durata mare sau în caz de ferorezonantă;
e) la ieşirea din sincronism sau în procesul de sincronizare a unei portiuni a
sistemului electroecergetic interconectat;
f) supratensiuni de comutatie, care apar în sistem datorită comutatiilor,
defectelor sau datorită altor cauze si care sunt de durată scurtă st de formă
puternic amortizată.

Supratensiunile de comutatie care insotesc variatiile rapide ale

parametrilor (sau stării) circuitelor electrice în reţele de înaltă tensiune sunt
determinate de următorii factori mai importanti:
➢ e felu aparaturii de comutatie utilizat (întreruptor cu sau fără rezistentă de
şuntare a camerelor de stingere, intreruptor cu sau fară reamorsarea
arcului electric, intreruptoare cu variatia diferită a curentului post-arc
etc.);
➢ de felul comutatiei (conectare, deconectare, cicluri etc.)
supratensiunile de comutatie (supratensiuni de conectare şi de
deconectare) reprezintă o solicitare cu atât mai importanta cu cât
tensiunea nominală a reţelei electrice considerate creste;
➢ de configuratia şt parametrii fizici ai reţelei (în amonte şi în aval de
aparatul de comutatie).
➢ supratensiuni atmosferice, care iau naştere datorită descărcărilor
atmosferice naturale şi care au o durată foarte scurtă si o formă foarte

21
 puternic amortizată.

Concomitent cu acestea, izolatia mai poate fi solicitată la eforturi

mecanice, statice si dinamice, datorită unor forte portante la borne, unui joc al
conductorului de racord şi fortelor electrodinamice; la actiunea de degradare a
izolatiei de către diferiti factori chimici datorită fenomenului de îmbătrânire a
uleiului sau datorită agresivitătii mediului (solicitări chimice): la căldură datorită
încălzirii locale a partilor constructive componente care se află în contact cu
calea de curent, sau datorită radiatiilor solare etc.
Datorita loviturilor de trăsnet direct pe conductoarele LEA, in cazul lipsei
conductorului de protectie sau in cazul unghiului de protectie necorepunzator.
unda de impuls incidentă în statia de distribuţie-transformare poate să atingă
valori periculoase pentru izolatia aparatelor electrice.Cercetari recente dovedesc
ca si lovitura de trăsnet inversă la stâlpii L.E.A. datorită inductantei
conductorului de coborâre si a inductantei instalatiei de legare la pământ, poate
să ducă la solicitări la fel de periculoase, propagate pană la echipamentul
electric din statii, în special dacă valoarea şi mai ales panta curentului de trasnet
sunt mari.
Solicitarea cea mai importantă a izolatiei aparatelor electrice este cea
electrica.
Dacă intensitatea câmpului electric într-un punct din ansamblul izolatiei
aparatelor electrice de înaltă tensiune depăşeşte, în cazul tensiunii de serviciu, al
supratensiunilor temporare interne sau externe, o limită caracteristica pentru
materialele electroizolante şi spectrul câmpului respectiv, atunci în punctul cel
mai solicitat apar fenomene de ionizare (scânteiere), de descărcări partiale sau
corona. Dintre aceste solicitări, cele mai periculoase pentru fiabilitatea
aparatelor şi greu de stăpânit sunt descărcările partiale, adică acele descărcări
care se localizează in interiorul dielectricului solid fără să atingă
electrozii, producând pierderea lentă dar sigură a calităţilor initiale de ţinere a
izolatiei datorită actiunii lor indelungate, chiar la tensiunea de serviciu a
aparatului, şi caracterului lor progresiv (efect comutativ). Aceste descărcări în
izolatia aparatelor se concentrează de regulă în incluziunile de aer sau.

22