Scopul:

Implicarea activă a elevilor în activități de dezvoltare a aptitudinilor pozitive pentru un stil de

viață sănătos.

Obiective:
 Să înțeleagă și să explice noțiunile de bullying.
 Să identifice forme ale fenomenului bullying.
 Să descopere și să analizeze cauze ale fenomenului.
 Să interpreteze roluri, identificând situațiile conflictuale și modalitățile non-agresive
de rezolvare a acestora.
 Să participe activ și conștient la exercițiile propuse.
 Să conștientizeze că un comportament indezirabil se poate transforma într-unul
pozitiv.
 Să înțeleagă rolul comunicării în rezolvarea conflictelor.
Activități:
„Balonul”
Scopul : Crearea unui mediu distins și relaxant.
Descrierea : Participanții stau în picioare, în cerc și se țin de mâini. Moderatorul, arată
grupului un balon (umflat dinainte, sau poate fi solicitat unul dintre participanți să facă acest
lucru). „Ce aveți de făcut? Eu voi arunca acest balon în aer, iar voi, fără să vă desprindeți
mâinele, aveți misiunea de a nu-l lăsa să cadă. Aveți voie să îl atingeți cu orice parte a
corpului, dar fără să vă desprindeți mâinile. Balonul e ușor, nu e nevoie să îl lovim cu putere.
Aceasta este o regulă importantă: Aveți grijă să nu vă loviți! Dacă balonul cade veți pierde
dreptul de a folosi o parte a corpului. (de exemplu mâinile, apoi picioarele, umerii, cotul etc).
Rămâne în sarcina moderatorului să stabilească elemntele corporale la care se renunță și
succesiunea acestora. Dacă ați pierdut dreptul de a folosi o parte a corpului, jocul se oprește
dacă balonul cade sau dacă cineva din grup a folosit acea parte scoasă din joc. Ați înțeles?
Putem începe? ”
Concluzie :
Jocul dat, pe lângă faptul că ne încarcă de energie, vine și cu mesajul că: „așa este și viața –
ca un dans, în care suntem cu toții implicații și fiecare are un rol, anumite scopuri, anumite
interese pe care le urmărește. Suntem atenți și primim balonul- înseamnă că suntem receptivi:
felul în care avem grijă să transmitem balonul- prezintă relațiile noastre din jur; ne pasă de noi
și avem grijă să nu lovim balonul cu putere- să nu rănim pe cineva.”

„Emoțiile”
Scop: Să numească trăiri emoționale cât mai variate. Vor identifica variate trăiri emoționale
care sunt în mod uzual cuprinse sub eticheta „mă simt bine” sau „mă simt rău” și vor exersa
numirea lor corespunzătoare.
Desfășurare:
Elevii sunt invitați să spună pe rând cum se simt. Fiecare elev va numi o emoție (se poate
remarca faptul că cel mai frecvent mod de exprimare a emoțiilor este „bine” sau „rău”).
Este prezentată planşa cu principalele trăiri emoţionale. Fiecare copil trebuie să descrie ultima
situaţie în care s-a simţit:
1. Vesel .
2. Furios
3. Speriat
4. Trist.
LUCRUL ÎN GRUP
Elevii se împart în 4 grupuri.
Din șirul emoțiilor (anexa 1) să selecteze , conform instrucțiunilor, emoțiile ce aparțin
culorii.
Concluzii : prin această activitate este încurajată capacitatea și creativitatea de a rezolva
conflictele, de a înțelege emoțiile și a le gestiona.
„Ghid de utilizare a prietenilor”
Scop: Operaţionalizarea conceptului de prietenie.
Desfăşurare: Tinerii sunt rugaţi să scrie, în echipe de 3-5 persoane, sfaturile pe care i le-ar
da unui extraterestru adolescent care sunt începători în iniţierea şi menţinerea relaţiilor de
prietenie pe Pământ. Ideile echipelor se centralizează şi se realizează un ghid de utilizare a
prietenilor.
Puncte de discuţie:
1. Ce înseamnă să fii prieten/ prietenă cu cineva? Cum ne alegem prietenii?
2. Cum iniţiem o relaţie de prietenie?
3. Cum menţinem o relaţie de prietenie?
4. Putem avea prieteni de sex opus? Cum ne comportăm într-o astfel de relaţie?
5. Ce aşteptăm de la un prieten? Dar de la o prietenă?
6. Cum ne poate ajuta un prieten într-o situaţie – problemă?
„Vreme ploioasă”
Scop: Înţelegerea modului în care abilităţile pe care ni le dezvoltăm pot reprezenta
mecanisme de a face faţă problemelor cu care ne confruntăm.
Materiale: Hârtie decupată sub formă de picături de ploaie; baloane; umbrelă.
Desfăşurare: Se realizează 6 picături mari de ploaie (din hârtie decupată sau, dacă exerciţiul
se desfăşoară afară, baloane umplute cu apă şi înnodate). Fiecare picătură se denumeşte după
unul din comportamentele de risc. Un elev ţine o umbrelă, în timp ce un altul aruncă
picăturile de ploaie. Se explică faptul că cel care ţine umbrela este pregătit sa înfrunte
“furtunile” cu care oamenii se pot confrunta în viaţă.
Puncte de discuţie: Se discută ce ar putea constitui o umbrelă pentru noi (lucruri care ne
ajută să facem faţă problemelor care pot apărea) şi cum ne pot proteja acestea: abilitatea de a
lua decizii responsabile, de a căuta suportul celorlalţi, valorile pe care le ai etc.
Ce este bullyingul?
Bullyingul (din englezescul „to bully“, care înseamnă a tiraniza, a intimida, a agresa, a
brutaliza) nu se referă doar la agresiuni de natură fizică. Iată ce forme mai poate îmbrăca
acesta:

 Atacuri verbale. „Fetele pot avea o vorbire foarte agresivă“, spune Celine, care are 20 de
ani. „N-am să uit niciodată cum mă porecleau și ce-mi spuneau. M-au făcut să mă simt lipsită
de valoare și respinsă. Aș fi preferat să-mi învinețească un ochi decât să-mi vorbească astfel.“

 Excludere socială. „Colegii de școală au început să mă evite“, mărturisește Haley, care are
18 ani. „La prânz, se așezau la masă în așa fel încât să nu lase loc și pentru mine. Un an întreg
am mâncat singură și am plâns.“

 Cyberbullying. „Apăsând doar câteva taste de computer, îi poți distruge cuiva reputația —
sau chiar viața. Pare o exagerare, însă se poate întâmpla“, spune Daniel, care are 14 ani.
Cyberbullyingul implică și trimiterea de fotografii sau mesaje compromițătoare cu ajutorul
mobilului.
De ce recurg unii la bullying?

 Ei înșiși au fost cândva tiranizați. „Mă săturasem să fiu bătaia de joc a colegilor, prin
urmare am început și eu să-i terorizez pe alții, ca să fiu acceptat“, recunoaște un tânăr pe
nume Antonio. „Mai târziu, privind în urmă, mi-am dat seama cât de greșit mă
comportasem.“

 Au avut modele negative. „De multe ori, tinerii care recurg la bullying îi tratează pe
alții . . . așa cum i-au văzut pe părinții lor, pe frații lor mai mari sau pe alți membri ai familiei
tratându-i pe alții“, scrie Jay McGraw în cartea sa Life Strategies for Dealing With Bullies.

 Au un aer de superioritate, în realitate fiind nesiguri de ei. „Copiii care îi tiranizează pe

alții au un aer de superioritate, care maschează adesea răni afective adânci și un sentiment de
incompetență“, afirmă Barbara Coloroso în cartea sa The Bully, the Bullied, and the
Bystander.
Cine sunt țintele preferate ale agresorilor?

 Singuraticii. Unii tineri cărora le lipsesc aptitudinile sociale se izolează și devin ținte
ușoare ale acestor agresori.

 Tinerii considerați diferiți. Unii ajung ținta bullyingului din cauza înfățișării, a rasei ori a
religiei sau chiar a unei dizabilități, de fapt din cauza oricărui aspect de care un bully s-ar
putea lega.
 Tinerii cărora le lipsește încrederea de sine. Un bully îi observă imediat pe cei ce au o
părere negativă despre propria persoană. Întrucât nu ripostează, aceștia ajung de regulă țintele
preferate ale unui astfel de tiran.
Ce poți face dacă ești victima bullyingului?

 Nu reacționa. „Cei ce tiranizează vor să știe că au reușit să te facă să te simți un nimeni“,

spune o tânără pe nume Kylie. „Dacă nu reacționezi, își pierd interesul.“ „Cel înțelept își
păstrează spiritul calm până la capăt“

 Nu răspunde cu aceeași monedă. Răzbunarea nu va face decât să agraveze problema, nu

să o rezolve. „Nu întoarceți nimănui rău pentru rău“

 Nu căuta necazul cu lumânarea. Pe cât posibil, evită oamenii și situațiile care ar putea
favoriza bullyingul

 Încearcă să răspunzi într-o manieră neașteptată. „Un răspuns blând îndepărtează furia“

 Folosește-ți umorul. Dacă un bully te face gras, ai putea pur și simplu să ridici din umeri
și să zici: „Aș putea da jos câteva kilograme!“.

 Pleacă. „Tăcerea arată că ești matur și că ești mai puternic decât persoana care te
hărțuiește“, spune Nora, care are 19 ani. „Dovedești că ai stăpânire de sine, ceea ce
agresorului îi lipsește.“

 Clădește-ți încrederea de sine. „Agresorii observă când nu ești relaxat, spune o fată pe
nume Rita, și profită de ocazie ca să distrugă și urma de încredere de sine pe care o mai ai.“

 Vorbește cu cineva. Potrivit unui sondaj, peste jumătate dintre victimele cyberbullyingului
nu vorbesc cu nimeni despre ce se întâmplă, probabil din cauza rușinii (îndeosebi în cazul
băieților) sau de frică să nu o pățească mai rău. Dar nu uita, tocmai pe asta mizează agresorii.
Faptul de a vorbi cu cineva este primul pas spre a pune capăt coșmarului „Evită locurile și
situațiile în care poți ajunge o țintă ușoară a agresorilor. Și nu uita că și ei au problemele lor.
Dacă vei ține cont de asta, cuvintele lor nu te vor răni atât de mult.“ „Fii sigur pe tine! Să nu-
ți fie frică să-ți susții punctul de vedere. Mulți tirani dau înapoi când observă că nu le permiți
să te domine și că nu ți-e teamă.“
Adevărat sau fals
1. Bullyingul există de mii de ani.
2. Bullyingul nu este decât tachinare inofensivă. Nu e chiar atât de grav.
3. Cel mai bun mod de a pune capăt bullyingului este să ripostezi.
4. Tu ești de vină dacă ajungi o victimă a intimidărilor.
5. Unii care au fost tiranizați devin ei înșiși tirani.
6. Dacă asiști la astfel de agresiuni, cel mai bine e să le ignori.
7. În spatele vorbirii arogante, tiranii sunt în realitate nesiguri de ei.
8. Acești agresori se pot schimba.
RĂSPUNSURI
1. Adevărat.
2. Fals. Bullyingul poate fi o chestiune de viață și de moarte. Din nefericire, unii care au fost
supuși neîntrerupt la un astfel de tratament au ajuns să se sinucidă.
3. Fals. Agresorii sunt adesea mai puternici din punct de vedere fizic decât victimele lor,
încercările de a răspunde cu aceeași monedă fiind inutile.
4. Fals. Nimeni nu merită să fie tiranizat. Tiranii sunt pe deplin răspunzători de acțiunile lor.
5. Adevărat. Din nefericire, unii își aruncă frustrările asupra altora, tratându-i așa cum au
fost și ei tratați.
6. Fals. Nu există spectatori nevinovați. Dacă asiști la scene de intimidare și nu spui nimic,
devii părtaș mai degrabă la problemă decât la rezolvarea ei.
7. Adevărat. Deși unii agresori sunt încrezuți, mulți sunt nesiguri de ei și îi calcă pe ceilalți
în picioare doar ca să se simtă bine.
8. Adevărat. Dacă se intervine la timp și dacă primesc ajutorul adecvat, agresorii își pot
schimba modul de gândire, precum și comportamentul
Cum să intervii într-o situație de bullying?
• Numai atunci să intervenim când suntem mai mulți și mai puternici
• Să păstrăm calmul
• La intervenție să ne concentrăm atenția asupra victimei
• Să implicăm și să solicităm ajutorul spectatorilor
• Să scoatem victima cât mai repede din situație
• Să nu punem în pericol siguranța noastră
Să nu uităm!
Victima ține în minte mai bine pe cei care au fost indiferenți
decât pe agresori!
Vizionarea filmului „Martori ai bullyingului ”
Discuții și concluzii asupra conținutului.
„Ghemul”
Descrierea : Psihologul cere elevilor să se așeze în cerc și pe rând să numească un obicei
bun între/ cu prietenii, aruncând ghemul de ață de la un elev la altul. Elevii care răspund,
aruncă ața mai departe. La sfârșit se taie sfoara în câteva locuri cu o foarfecă. Se adresează
următoarele întrebări:
A fost greu să vă gândiți la obiceiuri bune?
Cum v-ați simțit când „rețeaua„ de obiceiuri bune a prins contur?
Dar când ați văzut foarfeca și cât de ușor s-au făcut tăieturile?
Ce reprezintă foarfeca?
Concluzia : ideile psihologului se completează de elevi.

Anexa1