Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Specializarea - Geografie

Harta calităţii mediului în arealul de studiu Vatra

Luminoasă

Profesor coordonator:
Lect. univ. dr. Diana Andreea Onose

Autor:
Dragomir Ana-Maria

Bucureşti,
2021

1
 Cuprins

Introducere..................................................................................................................................3
1. Consideraţii generale..............................................................................................................4

1.1. Localizare – limite, vecinătăţi........................................................................................4

1.2. Principalele componente ale spaţiului analizat..............................................................5

2. Metodologie...........................................................................................................................8
3. Principalele surse de degradare a mediului din arealul analizat............................................9

4. Calitatea factorilor de mediu................................................................................................10

4.1. Calitatea aerului...........................................................................................................11

4.2. Calitatea solului...........................................................................................................13

4.3. Calitatea apei...............................................................................................................13
4.4. Zgomotul.....................................................................................................................14

5. Caracteristicile clădirilor situate în arealul analizat.............................................................14

6. Spaţii verzi...........................................................................................................................17

6.1. Categoriile de spaţii verzi reprezentate în perimetrul de cartare..................................18

6.2. Problemele specifice spaţiilor verzi din mediul respectiv............................................20

6.3. Problemele generate de către spaţiile verzi..................................................................20.

7. Gestionarea deşeurilor..........................................................................................................21

8. Incompatibilitati functionale in arealul analizat...................................................................25

Concluzii (inclusiv soluţii previzibile).....................................................................................26
Bibliografie..............................................................................................................................27

2
 INTRODUCERE

Calitatea mediului o analizăm din largi perspective, însă, de cele mai multe ori, este legată
de impactul activităţilor umane asupra mediului (Royer şi Witman, 2014). Aceasta este, de
asemenea, considerată o provocare în lumină a obiectivelor de dezvoltare durabilă (Efobi et al.,
2019).
Studiul de față realizat are ca scop definitoriu analiza complexă a unui alinimanet stradal
dintr-un mediu urban, din oraşul București, dintr-o perspectivă geografică largă a mediului, foarte
vastă, integrând astfel, atât partea umană a acestei științe pluridişciplinare, care prin componenţa
sa socio-economică va pune în evidență modul în care amprenta umană s-a făcut simțită și cum
prin integrarea fizic-umană s-a conturat o comunitate ce încearcă să tindă spre echilibru.
În vederea elaborării studiului, am consultat un volum bibliografic consistent, articole,
cărţi, enciclopedii și site-uri, în etapa de cabinet, pentru a construi un fundament solid de idei,
utilizând metode generale sau specifice geografiei, precum metoda analizei, metoda observației,
metoda comparației și metoda cartografică..
Lucrarea realizată reprezintă un studiu geografic reprezentativ din punct de vedere al
mediului, ” ,structurat în 8 capitole, elaborată în scopul evidențierii aspectelor aspectele pozitive,
cât și cele negative din punct de vedere al calitățiii mediului în cadrul arealului de studiu.
Proiectul vizează şi principalele modificări aduse unor aspecte din zonă ce vizează
activitatea umană. Un alt scop al lucrării este acela de a stabili cauzele ce au determinat aceste
transformări la scară locală şi principalele consecinţe ce se răsfrâng atât populaţiei, cât şi cadrului
natural şi antropic.
În cadrul unei zone geografice, componenta umană deține un rol important, întrucat, deși
se află în stransă interacțiune și interdependenţă cu celelalte componente ale mediului geografic,
prin dinamismul ei contribuie semnificativ la modificarea trăsăturilor peisajului geografic, precum
și la apariția peisajelor antropice.

3
 1. Consideraţii generale

1.1. Localizare – limite – vecinătăţi.

Arealul de referință analizat – Strada Vatra Luminoasă este un cartier situat în

partea de est a Municipiului București, de ambele părți ale străzii cu același nume, poziţionată într-
o arie ce întreţine un trafic rutier foarte exacerbat și intens. Din punct de vedere fizico-geografic,
arealul de studiu se identifică în cadrul unei zone de câmpie joasă, subunitate a marii unităţi
morfologice-Câmpia Română.

Figura nr. 1 – Harta localizării arealului de studiu la nivelul Municipiului București, sursa: Google Maps

4
 Aliniamentul stradal înregistrează o lungime de aproximativ 750 de metri, principalele
artere care limitează perimetrul fiind Șoseaua Iancului la nord, strada Maior Ion Coravu la sud,
șoseaua Mihai Bravu la vest și Bulevardul Pierre de Coubertin la est.

Figura nr. 2 – Harta limitelor arealului de studiu, sursa: Google Maps

Pe această vatră din cele mai vechi timpuri au existat condiţii naturale prielnice şi o
configuraţie a terenului adecvate desfăşurării activiţătii umane, explicându-se în mare parte
caracteristicile climatice şi legat de acestea, întregul complex de elemente fizico-geografice, care
se află în relaţii de intercondiţionare cu aşezarea.

1.2. Principalele componente ale spaţiului analizat

Principalele componente ale spaţiului analizat sunt reprezentate de componentele de ordin

administrativ, comercial, dar și rezidenţial (blocuri și case). Astfel, în ceea ce privește analiza
arealului de studiu, putem scoate în evidenţă spaţiile verzi, compacte în partea sudică, dar și
dispersate pe toata lungimea zonei de interes.

5
 Pe aliniamentul stradal, zona rezidenţială prezintă locuinţe comune de tip bloc, a căror
trăsături sunt deosebit de diversificate, la etajele superioare menţinându-se camere de locuit, dar
și locuințe de tip casă, pe când zona comercială se îmbină cu zona rezidenţială, într-o măsură
considerabilă, deoarece anumite activităţi comerciale sunt legate de locuinţele de tip bloc, dar
exprimându-se numai unul cu magazin poziţionat la parterul acestuia.
Alte componente importante sunt definitivate de prezența magazinelor alimentare – Mega
Image, La Vatra, West Market, având ca scop principal să deservească locuitorilor zonei.
În cadrul aliniamentului stradal funcţionează două farmacii aflate una în vecinătatea
celeilate, amplasate la parterul blocurilor, oferind astfel o sursă rapidă de acces la serviciile de
sănatate pentru locatarii blocurillor. De asemenea, în vecinătatea acestor farmacii se află și un
cabinet medical particular. De asemenea, regăsim în cadrul aliniametului stradal Parcul Ciurea, o
sursă importantă de recreere şi linişte, acesta oferind serviciul existenţial de oxigenare a zonei.
Reţeaua de transport în comun aferentă ariei evaluate are în componenţă stații de autobuz
și troleibuz, pe o parte și pe alta a acesteia, amplasate la o distanță de 100-150 de metri una de
cealaltă. De asemenea, se poate observa că fiecare stație de autobuz sau de troliebuz este prevăzută
cu câte un coș de gunoi, astfel, cetățenii find îndrumați ca înainte de urcarea în mijloacele de
transport în comun să își arunce deșeurile în cadrul acestor containare, aceste aspecte fiind
identificate atât în cadrul Figurii nr. 3, cât și în cadrul Figurii nr. 4.

Figura nr. 3 – Stație de autobuz Figura nr. 4 – Stație de autobuz

sursa: Arhiva personală sursa: Arhiva personală

6
 Arealul este acoperit de o reţea diversificată de străzi, de tip rectangular, reprezentată în
cadrul Figurii nr. 5. Calitatea străzii de referință este satisfăcătoare spre foarte bună, asfaltul
reprezentând materialul carosabil, fiind într-o stare bună şi întreţinând o lăţime de 4-10 metri, pe
căile principale de circulație (Strada Vatra Luminoasă) și cu o lățime de circa de 5 metri, pe căile
secundare de circulație (Strada Măgura Vulturului, Strada Locotenent Victor ManuStrada
Constantin Tănase).`
În cadrul cartierului Vatra Luminoasă, textura este regulată, trama stradală fiind de tip
geometrizată, strada urbană constituind elementul component principal al texturii, făcând posibilă
desfăşurarea întregii game de activităţi specifice oraşului. Funcţiile străzii sunt multiple şi în
general specializarea lor este redusă, deşi aceasta este indispensabilă. Se desprind astfel străzile de
circulaţie majoră: Strada Vatra Luminoasă, Locotenent Victor Manu.

Figura nr. 5 – Harta arealului de studiu și componentele sale, sursa: QGIS

7
 În ceea ce caracterul străzilor care traversează sau care mărginesc arealul de referință,
acestea se pot încadra în 3 categorii de clasificare, în conformitate cu art. 9 lit. b), c) și d) din
Ordonanţa 6 din 14 Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor 1, cu modificările și
completările ulterioare.
Astfel, distingem următoarele categorii:

 străzi de categoria II: de legătură - asigură circulaţia de bază între zonele funcţionale şi de
locuit – Strada Vatra Luminoasă;

 străzi de categoria III: colectoare - preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le
dirijează spre străzi de legătură sau magistrale – Strada Locotenent Victor Manu, Strada
Măgura Vulturului;. (2)

 străzi de categoria IV: de folosinţă locală - asigură accesul la locuinţe şi pentru servicii
ocazionale sau curente, în zonele cu trafic deosebit de redus – Strada Ciurea, Strada
Vitejiei. Strada Dimitrie Marinescu . (3)

2. Metodologie

Studiul realizat în cadrul arealului de studiu de referință – Strada Vatra Luminoasă, este unul
de factură obiectivă, teoretică , dar și empirică, susținut pe baza măsurătorilor și observaților
desfășurate și înregistrate.
Din punct de vedere al metodologiei și elaborării acestui studiu -a consultat un volum
bibliografic consistent analizând anumite articole, enciclopedii și site-uri, pentru a construi un
fundament solid de idei, atațând fotografii din arhiva personală a autorului cu situația actuală din
zona examinată, de altfel și harta îndeplinită cu ajutorul Google My Maps, definitivată în final prin
programul QGIS , mi-au definitivat informaţiile,colectate atât în etapa de teren, cât și în cea de
cabinet.
În ceea privește realizarea acestui studiu metoda analizei și a comparației au fost într-o continuă
realție de interdependență, astfel în cadrul arealului se pot observa fenomenele urbane actuale care
fără un plan de management bine pus la punct, care ulterior pot crea adevărate probleme, dar și
efectele negative asupra infrastructurii, în special cea a transportului și a asigurării diferitelor
facilități necesare dezvoltării și desfășurării unui trai normal.
De asemenea, în ceea ce privește realizarea acestui studiu am folosit o serie de metode de
cercetare, reprezentare cartografică, principii, cum sunt cel al repartiţiei, cauzalităţii, integrării
geografice sau istorică. Pentru elaborarea lucrării, am parcurs mai multe etape: cercetarea
materialului cartografic – harta arealului de studiu şi bibliografic; cercetarea pe teren şi cartarea în
etapa de teren; sistematizarea materialelor; prelucrarea informaţiilor; elaborarea şi definitivarea
materialelor cartografice în etapa de cabinet, cu scopul definitivării planului de studiu.

8
 3. Principalele surse de degradare a mediului din arealul analizat

Incă de la apariţia omului pe Terra, el a influenţat mediul natural în care trăia.La început
impactul a fost neglijabil, dar odată cu cresterea numărului de indivizi pe glob s-a intensificat
poluarea, degradând mediul natural. Degradarea mediului înconjurător este un proces complex de
alterare a calităţii mediului înconjurător datorită utilizării neraţionale a resurselor, poluării şi
aglomerării urbane.
Factorii care pertubă zona de analiză influenţează acţiunea capacităţii de autoreglare a
mediului, astfel factorii care interacționează conduc la formarea anumitor disfuncționalități,
extrem de greu de gestionat. În acest areal, sursele de degradare a mediului sunt situate în categoria
celor menajere şi mobile, principala sursă de degradare fiind zona rezidenţială, aceste surse fiind
reprezentate atât în cadrul Figurii nr. 6, cât și în cadrul Figurii nr. 7.
Sursele menajere conţin deşeurile pricinuite din unităţile comerciale, dar şi din spaţiile
rezidenţiale, precum şi hârtiile, pet-urile sau mucurile de țigară aruncate la voia întâmplării.

Figura nr. 6 – Resturi menajere, Figura nr. 7 – Resturi menajere,

Sursa: Arhiva personală Sursa: Arhiva personală

Deşeurile generează numeroase impacturi asupra mediului şi omenirii, cum ar fi: poluarea
aerului, a apelor de suprafaţă, a apei freatice, mirosuri neplăcute, disconfort vizual și risc de
îmbolnăvire. Atragerea unor oameni ai străzii care caută hrană în deșeuri poate crea sentimentul
de insecuritate și poate crește numărul infracțiunilor
În ceea ce priveşte sistemul de colectare a deșeurilor menajere din zona evaluată, metoda
tradiţională de colectare în amestec este cea mai frecventă. Colectarea selectivă are încă o pondere
redusă, fiind în curs de extindere.

9
 De asemenea, altă sursă de degradare a mediului în cadrul arealului de referință este
reprezentată de ambuteiajele produse de traficul intens ce străbate perimetrul de referință – Figura
nr. 8 care accentuează clasificarea gazelor emanate de arderea combustibilor fosili în motoarele
maşinilor, ca fiind sursă de degradare deosebită, acestea afectând sănătatea populaţiei (starea de
sanogeneză) şi spaţiile verzi .

Figura nr. 8 – Ambuteiaj în trafic, sursa: Sursa: Arhiva personală

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi
oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele
elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt
considerate emisii poluante.

4. Calitatea factorilor de mediu

Principalele aspecte legate de starea actuală a mediului înconjurător în cadrul arealului de

referință prezintă atât impactul activităţilor economice asupra componentelor de mediu, în dorinţa
asigurării unei dezvoltări economice armonioase, cât şi valorificării durabile a capitalului natural.
Situaţia calităţii mediului în acest areal reflectă actualele condiții economice şi sociale
caracteristice perioadei de tranziţie, cu absenţa surselor de finanţare şi a capitalului necesar
promovării unor lucrări de investiţii destinate protecţiei factorilor de mediu.

10
 Activităţile umane în cadrul arealului de studiu au condus la apariţia unor surse intense de
poluare a mediului cu efecte asupra stării de sănătate a populaţiei.
În analiza realizată cu privire la calitatea factorilor de mediu din cadrul arealului, au fost
luate în considerare elemente definitorii ,precum: aer, apă, sol,zgomot. Astfel, pe baza exigenţelor
dezvoltării durabile, şi având în vedere satisfacerea nevoilor umane, individuale şi sociale, s-a
realizat următoarea analiză complexa a factorilor de mediu definitorii și regăsiți în cadrul arealului
de studiu – Strada Vatra Luminoasă.

4.1.Calitatea aerului

Aerul curat este o cerință de bază pentru sănătatea și bunăstarea omului. Dezvoltarea
economică și socială în regiune s-a reflectat în creșterea rapidă a industrializării, urbanizării,
transportului, care, pe de altă parte, de asemenea a contribuit la creșterea emisiilor de poluanți
atmosferici. Nivelurile ridicate ale concentraţiilor de particule influenţează sănătatea umană.
Regiunea analizată prezintă o vastă varietate de activităţi antropice, iar printr-o concentrare
urban-industrială, prezintă şi dezavantaje determinate de poluarea habitatului ca efect secundar al
acestor activităţi. Concentrarea industrială, cu larga sa diversitate de activităţi antropice, prezintă
şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi. Poluarea
aerului în această regiune, întreţine un carater tipic datorită: poziţiei geografice, traficului şi
industriei, care au o importanţă aparte, arealul analizat preluând prin dispersie emisiile din
Bucureşti, dar şi datorită anumitor surse multiple vivante, înălţimi distincte ale surselor de poluare,
precum şi a unei repartiţii neuniform a acestor surse.
Poluarea aerului din areal se manifestă mai ales din cauza traficului rutier abundent –
Figura nr. 9 , fiind principala sursă de poluare a regiunii,fiind responsabil pentru jumătate din
emisiile de azot din aer. În ansamblu, pe teritoriul perimetrului cartat, calitatea aerului prezintă
trăsături specifice marilor oraşe puternic populate, din cauza anumitor surse multiple de poluare,
cum ar fi: deşeurile uşoare, emisiile gazelor de eşapament ale vehiculelor, antrenarea de către
curenţii de aer a pulberilor de praf, activităţi desfăşurate de populaţie în locuinţe, folosirea
substanţelor pentru combaterea dăunătorilor, fumatul.

11
 Figura nr. 9 – Emisiile de carburant datorate traficului intens, Sursa: Arhiva personală

În ceea ce privește arealul de studiu există două grupe de surse generatoare de praf, cenuşă
şi fum în atmosferă: surse artificiale surse naturale.Sursele artificiale sunt reprezentate de arderea
combustibililor în scop industrial.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar,magnezit, ghips).
Fumul constituie partea invizibilă a substanţelor ce se elimină prin coşurile întreprinderilor
industriale şi este constituit din vapori de apă, gaze, produşi incomplet arşi (cărbune, hidrocarburi,
gudroane) şi alte impurităţi înglobate şi eliberate prin ardere.
Poluarea aerului din areal se manifestă mai ales din cauza traficului rutier abundent, fiind
principala sursă de poluare a regiunii,fiind responsabil pentru jumătate din emisiile de azot din aer.
În ansamblu, pe teritoriul perimetrului cartat, calitatea aerului prezintă trăsături specifice marilor
oraşe puternic populate, din cauza anumitor surse multiple de poluare, cum ar fi: deşeurile uşoare,
emisiile gazelor de eşapament ale vehiculelor, antrenarea de către curenţii de aer a pulberilor de
praf, activităţi desfăşurate de populaţie în locuinţe, folosirea substanţelor pentru combaterea
dăunătorilor, fumatul

12
 4.2. Calitatea solului

Din punct de vedere al aspectelor definitorii conceptului de sol, în arealul de referință nu se poate
vorbi de conceptul de sol în mod propriu, arealul de referință fiind definitivat pe un aliniament stradal, dar
excepție fac spațiile verzi prezente în cadrul arealului. Astfel, conceptul de sol este definit în aceasta situație
prin prezența Parcului Ciurea, a grădinilor de bloc și scuarurile despărțitoare. Calitatea acestora din punct
de vedere al mediului este influențată în mod principal de intervenția omului. Astfel în cazul acesta,
poluarea se realizarea prin nerespectarea normelor de mediu, cetățenii aruncând deșeurile și resturile
menajere atât în cadrul sau în apropierea grădinilor de bloc, cât și în parc sau în apropierea acestuia, calitatea
mediului fiind afectată în mod direct și inevitabil.
Calitatea solului este afectată, de asemenea, de orizonturile de sol decopertate anterior și acoperite
cu diferite construcții, învelișul de sol fiind afectat în mod negativ de poluarea în masă prin intermediul
surselor mobile – traficul.

4.3.Calitatea apei

Accesul la apă potabilă de bună calitate este esențial pentru sănătatea populației, fiind un
drept fundamental de bază și o componentă a politicilor sanitare și de mediu (ONU 2001). Dintre
cele mai importante resurse de apă pentru acest meleag, se disting: Râul Dâmbovița şi Lacul de
acumulare Fundeni, component al Lacului Colentina.
Aliniamentul stradal se situează în cartierul Vatra Luminoasă, în apropierea Lacului
Colentina . În prezent, calitatea apei este nesatisfăcătoare, datorită deversării directe în râul
Colentina de către populația și unitățile industriale, a apelor uzate rezultate în amonte de București:
De asemenea, fundul lacurilor de pe râul Colentina nu au mai fost dragate de peste 30 de ani,
conducând la acumularea unor mari cantități de nămol insalubru.
În cadrul arealului de referință, cel puțin din punct de vedere cantitativ, nu se înregistrează
un deficit major al surselor de alimentare cu apă a utilizatorilor actuali, ceea ce prezintă o mare
importantă, dacă avem în vedere ținta asumată de racordare a întregii populații la surse controlate
centralizate de alimentare cu apă potabilă.
Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei sunt atât apele de suprafață,
cât şi cele subterane.
O problemă ce apare în cadrul surselor de apă sunt de infiltrațiile de apă din pânza freatică, cu
încărcătură mare de organo-clorurate, pânzele freatice fiind expuse poluării cauzate în principal de
lipsa sistemelor de canalizare modernizate şi epurare a apelor uzate, la care se adaugă poluarea cu
diverse substanțe.
Calitatea apei potabile este inadecvată chimic şi bacteriologic, având un nivel însemnat de
clor. Redresarea, fie chiar şi parțială a calității apelor de suprafață şi subterane, se va obține prin
reducerea poluanților.

13
 4.4. Zgomotul

În cadrul arealului de studiu, prezența zgomotului se remarcă prin intermediul traficului intens pe
toata lungimea aliniamentului stradal. Astfel, nivelul de zgomot la nivelul arealului de studiu crește în
momentul producerii ambuteiajelor în trafic.

Figura nr. 10 – Emisiile de sunete puternice datorate traficului intens, Sursa: Arhiva personală

5.Caracteristicile clădirilor situate în arealul analizat

Pe aliniamentul stradal, zona rezidenţială prezintă locuinţe comune de tip bloc, a căror
trăsături sunt deosebit de diversificate, la etajele superioare menţinându-se camere de locuit, dar
și locuințe de tip casă, pe când zona comercială se îmbină cu zona rezidenţială, într-o măsură
considerabilă, deoarece anumite activităţi comerciale sunt legate de locuinţele de tip bloc, dar
exprimându-se numai unul cu magazin poziţionat la parterul acestuia.
Astfel, din punct de vedere al caracteristicilor definitorii pentru clădirile componente
perimetrului de analiză sunt reprezentate atât entități de tip blocuri reabilitate termic, entități de
tip blocuri în curs de reabilitare termică , cât și entități de tip blocuri nereabilitate termic.
Majoritatea blocurilor din arealul de studiu sunt reabilitate termic, acest proces fiind desfășurat în
perioada 2016-2018 de către Primăria Sectorului 2, aceste aspecte fiind evidențiate în cadrul
Figurii nr .11. Aceste entități sunt prevăzute cu antene pe suprafața acoprișurilor de bloc, generând
astfel o poluare de tip electromagnetică prin fluxul de energie electrică care este schimbat.

14
 Figura nr. 11 – Bloc reabilitat termic,sursa : Arhiva personală

De asemenea, în cadrul aliniamentului stradal de referință se remarcă și prezența blocurilor

în curs de reabilitare termică – Figura nr. 12 . Aceste entități se află într-un proiect regional de
reabilitare termică, înaintat de Primăria Sectorului 2, în scopul îmbunătățirii nivelului de trai la
nivel regional și al populației componente. De asemenea, în cadrul acestui proiect se regăsesc și
entitățile de tip bloc nereabilitate termic – Figura nr. 13, componente în planul de reabilitare
termică regională , dar pentru care nu au fost îna alocate fonduri sustenabile pentru demararea
acestui proces de reabilitare. Din punct de vedere al nivelului de degradare, cele două entități
enunțate mai sus se prezintă într-o stare precare, blocurile fiind vechi și uzate, construite din
căramidă imediat dupa terminarea celui de-al Doilea Război Mondial.

15
Figura nr. 12 – Bloc reabilitat termic, Figura nr. 13 – Bloc nereabilitat termic,
sursa: Arhiva personală sursa: Arhiva personală

De asemenea, în cadrul arealului de studiu se evidențiază și entități de bloc ce prezintă pe

fațadele exterioare diferite afișe publicitare și reclame – Figura nr. 14, acest lucru afectând mediul
într-o manieră negativă. Prin prezența acestor afișe publicitare și reclame se produce poluarea
mediului și a aerului, deoarece în timpul zilei acestea absorb căldura emanată de razele solare,
încălzind-se.
Fiind concepute din materiale textile – plastic și substanțe chimice – cele folosite pentru
culorile definitorii ce redau mesajul reclamei, în urma încălzirii acestea își pierd din valoare,
emanând diferite substanțe în aer, dăunătoare atât naturii umane, cât și mediului înconjurător.
În cadrul Figurii nr. 14 se poate observa amplasarea acestor reclame în imediata apropiere a
unei patiserii și a unui aprozar cu fructe și legume. Susținând argumentele anterioare, emanarea
substanțelor nocive în urma încălzirii materialului din care este conceput afișul se vor răsfrânge și
asupra calității alimentelor comercializate cele două entități vecine, acestea pierzându-și din
valoarea nutritiva incipientă.

16
 Figura nr. 14 – Bloc reabilitat termic cu afișe publicitare pe una dintre fațade, , Sursa: Arhiva
personală

5. Spaţii verzi

Spațiile verzi reprezintă ansamblele construite cu scopul de a armoniza peisajele artificiale cu cele
naturale, prin interpunerea vegetaţiei, în vederea realizării ambianţei favorabile desfăşurării multiplelor
activităţi sociale cât şi a sănătăţii populaţiei. Astfel potrivit acestei legi spaţiul verde semnifică: "zona verde
în cadrul oraşelor şi municipiilor, definită ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminatural, al
cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee)".
După destinaţie spaţiile verzi se împart în :

 spaţii verzi cu acces nelimitat: parcurile, plantaţiile de-a lungul căilor de circulaţie, păduri de
recreere, etc;
Importanţa spaţiilor verzi este multiplă, şi se poate concretiza în 3 funcţii:

1. funcţia sanitară - influenţează pozitiv starea generală a organismului; ajută la reducerea valorilor de
temperatură în zilele călduroase de vară; micşorează viteza de deplasare a aerului (protecţie împotriva
vântului); producerea oxigenului şi consumarea bioxidului de carbon; îmbunătăţirea evidentă a compoziţiei
aerului, ceea ce duce la menţinerea vieţii în stare optimă;
2. funcţia recreativă - influenţează pozitiv starea de sănătate fizică şi psihică a oamenilor; crează cadrul
adecvat practicării sportului, turismului şi a altor îndeletniciri recreative;

17
3. funcţia decorativă - spaţiile verzi imprimă acestuia o deosebită valoare decorativă, apreciată prin
satisfacţia ce o realizează omul faţă de vegetaţie; dă impresia unui lucru bine organizat şi aerisit.
În cadrul zonei de locuit aceste spaţii verzi sunt de două tipuri: de folosinţă generală ( în care sunt
cuprinse şi amenajările necesare odihnei, recreerii şi sportului) şi de folosinţă limitată ( terenurile din
interiorul complexului de locuit, neafectat altor destinaţii).

6.1. Categoriile de spaţii verzi reprezentate în perimetrul de cartare

Din punct de vedere al categoriilor de spații verzi reprezentate în cadrul perimetrului de

cartare – Strada Vatra Lumnioasă identificăm parcuri, grădini de bloc amenajate și scuaruri de
delimitare. Astfel, în ceea ce privește prezența parcurilor, acestea se încadrează în tipologia
parcurilor amenajate, un exemplu definitoriu fiind Parcul Ciurea – Figura nr. 15 . Acesta este un
parc de cartier, cunoscut pentru oaza de liniște pe care o oferă. Are o dimensiune destul de
redusă, având funcție atât recreativă, cât și decorativă,însă în cadru acestuia se remarcă un cadrul
natural bine pus la punct, un amplasament de bănci în formă ovală, fiecare fiind prevăzută cu
câte un coș de gunoi în apropriere, astfel populația nefiind tentată să arunce gunoiul pe jos sau în
spațiul verde

Figura nr. 15 – Parcul Ciurea, , Figura nr. 16 – Parcul Ciurea, ,

Sursa: Arhiva Sursa: Arhiva personală Sursa: Arhiva Sursa: Arhiva personală

De asemenea, în apropierea parcului se regăsesc containere de colectare și reciclare a

deșeurilor existente – Figura nr.17.

18
 Figura nr. 17 – Containere de colectare și reciclare, , Sursa: Arhiva personală

O a doua categorie de spații verzi reprezentate în cadrul perimetrului de cartare de referință

este reprezentat de grădinile de bloc, amenajate de către locatarii blocurilor de referința, prin
plantarea de copaci sau îngrădirea de flori, această categorie, ca și cea anterioară având atât funcție
decorativă, prin prezența copăceilor și florilor plantate, cât și recreativă, aceste aspecte fiind
reprezentate în cadrul Figurii nr. 18 .

Figura nr. 18 – Grădină de bloc amenajată, , Sursa: Arhiva personală

19
 Ultima categorie de spații verzi definitorie pentru perimetrul de cartare definitoriu este
reprezentat de prezența scuarurilor verzi. În cadrul arelului de arelului de referință – Strada Vatra
Luminoasă, aceste scuaruri au funcție decorativă și scop de despărțire și delimitare a benzilor de
circulație în cadrul aliniamentului stradal principal – Figura nr 19 . , acestea păstrând un ascpect
de cadrul natural. Acestea sunt prevăzute din loc în loc cu flori viu colorate sau tufișuri mici,creând
astfel o imagine unică în mijlocului “haosului de mașini “.

Figura nr. 19 – Scuar decorativ, , Sursa: Arhiva personală

6.2. Problemele specifice spațiilor verzi din mediul respectiv

Din punct de vedere al problemelor de mediu în cadrul spațiilor verzi din cadrul perimetrului
de referință putem exemplifica prezența deșeurilor și resturilor menajere din apropierea grădinilor
de bloc, reprezentate în cadrul Figurii nr.20 . Acest lucru este datorat în mod principal lipsei

20
containerelor sau tomberoanelor de gunoi, astfel, locatarii blocurilor tind să îți își arunce deșeurilor
într-un loc cât mai la vedere , pentru ca personalul ce se ocupă de salubrizare să îl poată ridica.

Figura nr. 20 – Deșeuri menajere amplasate neorganizat , , Sursa: Arhiva personală

Impactul pe care aceste deșeuri le au în mod principal asupra mediului și în mod secundar față
de populație este unul negative, deoarece în urma prezenței pe o perioadă îndelungată, acestea
capătă un miros deloc plăcut, cauzând mediului atât o poluare din punct de vedere al aerului prin
mirosul și substanțele emanate în prin process de alterare, cât și din punct de vedere al solului, prin
amplasamentul acestora – substanțele alterate vor intra în compoziția solului (în cazul în care
acestea se află pe pământ), afectând plantele și organismele de la nivelul solului sau vor lăsa urme
ale alterării acestora, atât pete de culoare închisă, cât și degajarea unui miros neplăcut.

7. Gestionarea deșeurilor

Gestionarea deșeurilor, cunoscută și ca managementul deșeurilor, se referă la educația privind

colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei, termenul se referă
la materialele rezultate din activități umane și la reducerea efectului lor asupra sănătății oamenilor,
a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deșeurilor are ca scop și economisirea unor
resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile. Deșeurile gestionate pot fi atât solide, cât și

21
lichide sau gazoase, precum și cu diverse proprietăți (de exemplu radioactive), necesitând metode
de tratare specifice.
În România activitatea de gestionare a deșeurilor este fundamentată pe Legea 211/2011, care
implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activități cade în
sarcina Ministerului Mediului și a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).
Astfel, deșeurile după proveniență, pot fi deosebite următoarele tipuri de deșeuri:

A. Deșeuri municipale și asimilabile, care sunt deșeuri generate în mediul urban și rural. Ele
sunt grupate în:
A1 - deșeuri menajere, provenite din activitatea casnică, magazine, hoteluri, restaurante,
instituții publice.
A2 - deșeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hârtii, mase plastice, frunze, praf).
A3 -deșeuri din construcții și demolări, provenite din activitatea de construcții și
modernizarea și întreținerea străzilor.
B. Deșeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare și cabinete medicale.

Din punct de vedere al colectării și transportului deșeurilor, termenul de precolectarea

deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de gunoi, pubele (pentru deșeurile
menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele produse de agenții economici). Pentru a
permite reciclarea, colectarea deșeurilor care conțin materiale refolosibile se face separat în
recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă, roșie, verde, albastră,
maro și negru antracit.

Figura nr. 21 – Coșuri de gunoi, Figura nr. 22 – Coșuri de gunoi,

Sursa: Arhiva personală Sursa: Arhiva personală

Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deșeuri sunt: roșu
(portocaliu) - materiale plastice, galben - metale, verde - biodegradabile, albastru - hârtie, carton

22
și sticlă, maro - electrice și electronice, negru - nereciclabile, însă acestea nu sunt respectate
întotdeauna. Pe recipiente există etichete care precizează exact ce fel de deșeuri se pot pune în
recipientul respectiv, acestea fiind evidențiate în cadrul Figurii nr. 21 și în cadrul Figurii nr. 22 .
Din punct de vedre al gestionării integrate a deșeurilor, definim eliminarea deșeurilor ca fiind
o activitate complicată și costisitoare. Concepția actuală privind deșeurile – Figura nr. 23 nu
pornește de la ideea creșterii și perfecționării capacităților de eliminare, ci de la adoptarea de noi
tehnologii, care să producă deșeuri în cantitate cât mai redusă, într-o formă cât mai ușor de tratat.
În plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deșeuri nu se poate face decât dacă măsurile
care sunt luate sunt coordonate.

Figura nr. 23 – Schema concepției actuale privind gestionarea deșeurilor

Astfel, principiile pe baza cărora se face coordonarea sunt următoarele:

 Principiul prevenirii, conform căruia activitățile sunt ierarhizate în ordinea importanței:

evitarea apariției deșeurilor, minimizarea cantităților de deșeuri produse, reutilizarea,
tratarea prin recuperare, tratarea prin eliminare.
 Principiul BATNEEC, care stipulează că vor fi folosite cele mai bune metode disponibile
care nu presupun costuri excesive (engleză Best Available Technique Not Entailing
Excessive Cost).
 Principiul „Poluatorul plătește”, conform căruia costurile de gestionare a deșeurilor și de
acoperire a pagubelor produse mediului să cadă în sarcina celui care le produce.
 Principiul substituției, care stipulează înlocuirea materialelor periculoase cu altele
nepericuloase.
 Principiul proximității, care prevede ca deșeurile să fie tratate cât mai aproape de sursa
lor. Transportul (exportul) este admis doar spre capacități care dispun de tehnologia
necesară tratării lor.
 Principiul subsidiarității, care promovează inițiativa nivelelor de decizie inferioare, pe
baza unor criterii uniforme.
 Principiul integrării stabilește că activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrantă
din activitățile social-economice care le generează.

23
 Din punct de vedere al metodelor de tratare, Odată colectate, urmează etapa de tratare a
deșeurilor. Metodele de tratare ale deșeurilor sunt variate, la fel ca deșeurile în sine și locul lor de
proveniență. În principiu, deșeurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse
în circuit (recuperate).De asemenea, din punct de vedere al metodelor de eliminare, eliminarea
deșeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea oamenilor și fără utilizarea
unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.
Astfel , operațiunile de eliminare a deșeurilor conform Directivei 2006/12/CE, în cadrul
arealului de studiu presupun depozitare pe sol și în sol și prezența unuiloc de descărcare special
amenajat (de exemplu, dispunerea în celule etanșe separate, acoperite și izolate unele de altele și
de mediul înconjurător etc.)
Transportul deșeurilor se poate face pe cale rutieră, feroviară sau navală. Din cauza
problemelor care apar la transbordări, transportul feroviar sau naval se justifică doar pentru
cantități mari (de obicei deșeuri industriale), transportate pe distanțe foarte lungi.

Figura nr. 24 – Transportul deșeurilor pe cale rutiera , Sursa: Arhiva personală

24
 8. Incompatibilități funcționale in arealul analizat

În cadrul arealului de studiu din punct de vedere al incompatibilităților funcționale

evidențiem amplasamentul parcărilor neamenajate pe întreaga lungime al aliniamentului stradal în
concordanță cu celelalte componente din cadrul perimetrului de analiză, aceste aspecte fiind
evidențiate în cadrul Figurii nr. 25.

Figura nr. 25 – Incompatibilități funcționale în cadrul arealului de studiu , Sursa: Arhiva

personală

Astfel, putem reliefa prezența mașinilor parcate neregulamentar pe aliniamentul trotuarului

în imediata vecinătate a aprozarelor cu fructe și legume, ce deservesc cetățenilor. Datorită
prezenței autovehiculelor în apropierea acestora, calitatea fructelor și legumelor expuse își pierde
din valoare nutritivă, începând procesul de alterare.
Acest proces de alterare este datorat noxelor și substanțelor chimice pe care autovehiculele
le emană în timpul staționării neregulamentare, în urma acestui proces de alterare, alimentele încep
să capete un miros neplăcut, să își piardă valoarea nutritivă și să ajungă să nu mai fie consumate,
producătorii pierzând astfel din profit.

25
 CONCLUZII

Așadar, studiul geografic efectuat din punct de vedere al calității mediului la nivelul
arealului de referință – Strada Vatra Luminoasă a definitivat toate obiectivele propuse, atât din
punct de vedere informațional, cât și din punct de vedere operațional, atingând toate punctele de
interes în legătură cu gradul de calitate al mediului înconjurător raport la arealul de studiu,
reliefând aspectele negative, dar și cele pozitive .Având în vedere că dinamica se află în strânsă
legătură cu poziția geografică și cadrul natural și antropic, putem concluziona faptul că factorul
esențial în ceea ce privește buna funcționare și stabilirea normelor de mediu în cadrul arealului de
referința este definitivată de către natura umană, prin decizile și ideile de soluționare a problemelor
de mediu apărute de-a lungul timpurilor.
De asemenea, baza dezvoltării sustenabile și bunei desfășurări a arei urbane Strada Vatra
Luminoasă este reprezentată și de transparența și implicarea administrației urbane și a societății
civile, cu ajutorul cărora se pot identifica, conștientiza și remedia totalitatea problemelor și
dificultăților din punct de vedere al mediului în cadrul arealului ales.
Importanța conștientizării schimbărilor de mediu primordială privind cunoașterea
dinamicii spațiale a unei arii urbane, pe baza acestora existând posibilitatea de a analiza critic dacă
aceste schimbări sunt benefice sau prezintă anumite probleme care necesită remedieri. În
momentul de faţă în alcătuirea unei zone de locuit se pune mai mare accent pe construirea propriu-
zisă a locuinţelor decât pe existenţa spaţiului verde. Chiar dacă acum este la "modă" să se
construiască, noi nu trebuie să pierdem din vedere faptul că distrugerea spaţiilor verzi ne poate
afecta viaţa pe viitor şi în mod sigur nu vom mai putea vorbi despre dezvoltare durabilă.

26
 BIBLIOGRAFIE

 Ardelean, V., Mândruţ, O. (2012), Geografia mediului - elemente introductive,

„Vasile Goldiş” University Press, Arad.
 Bălteanu D., Mihaela Şerban, (2005), Modificările globale ale mediului. O
evaluare interdisciplinară a incertitudinilor, Editura C.N.I. Coresi, Bucureşti;
 Gâştescu P., (2001), Managementul mediului, Editura Sfinx 2000, Târgovişte;
 Ghiga, C., Bulearca, M., (2009), Dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului – noi
abordări practice şi conceptuale, Ed. Printech, Bucureşti
 Pehoiu G., Muică C., Sencovici M., (2006), Geografia mediului cu elemente de
ecologie, Editura Transversal, Târgovişte;
 Rojanschi V., Bran F., (2002), Politici şi strategii de mediu, Editura Economică,
Bucureşti; Ungureanu I., Geografia mediului, (2005), Editura Universităţii „Al. I.
Cuza”, Iaşi;
 Voiculescu, M. (2002), Geografia mediului înconjurător. Fundamentare teoretică,
Edit. Mirton, Timișoara, 178 pp
 https://www.researchgate.net/
 https://www.academia.edu/
 https://www.dsa-environment.ro/

27
28