S.G. Gura Teghii

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură
„Marin Drăcea” – Staţiunea Braşov
AMENAJAMENTUL
OCOLULUI SILVIC GURA TEGHII
DIN DIRECŢIA SILVICĂ BUZĂU
STUDIU GENERAL
DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim
ŞEF PROIECT ing. Paul Jitaru
Exemplarul 0
2022
1
CUPRINS
Memoriu de prezentare
Proces verbal C.T.E.
Fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
PARTEA I – MEMORIU TEHNIC
0. INTRODUCERE
1. SITUAŢIA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ
1.1. Elemente de identificare a fondului forestier
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
1.3. Administrarea fondului forestier
1.3.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică
1.3.1.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului
1.3.1.2. Administrarea fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ -
teritoriale
1.3.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată
1.3.2.1. Administrarea fondului forestier proprietate privată a persoanelor juridice
1.3.2.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice
1.4. Vegetaţie forestieră situată în afara fondului forestier naţional
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Constituirea Bazei Experimentale Vidra şi a unităţilor de producţie
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor
de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
2.4. Suprafaţa fondului forestier
2.4.1. Determinarea suprafeţelor
2.4.2. Mişcări de suprafaţă
2.4.3. Utilizarea fondului forestier
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
2.5. Enclave
2.6. Organizarea administrativă
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea
în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a
amenajamentului expirat
3.1.2.1. Evoluţia constituiri Ocolului Silvic Gura Teghii şi a bazelor de amenajare până la
amenajarea anterioară (inclusiv)
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare celui precedent
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
3.3.1. Evoluţia structurii pădurii
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice Ocolului Silvic Gura Teghii
4.2.1. Geologie
4.2.2. Geomorfologie
4.2.3. Hidrologie şi hidrografie
4.2.4. Climatologie
4.2.4.1. Regimul termic şi umiditatea
4.2.4.2. Regimul pluviometric, nebulozitatea şi evapotranspiraţia
4.2.4.3. Regimul eolian
2
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice
4.2.4.5. Favorabilitatea factorilor şi determinanţilor climatici pentru principalele specii
forestiere
4.3. Soluri
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
4.3.3. Buletine de analiză
4.3.4. Factori şi determinanţi edafici pe clase de mărimi şi favorabilitate pentru speciile
forestiere principale
4.4. Tipuri de staţiune
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiune cu factorii limitativi şi măsurile de gospodărire
impuse de aceştia
4.5. Tipuri de pădure
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
4.5.2. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
4.9. Starea sanitară a pădurii
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL – ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE
PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social – economice şi ecologice ale pădurii
5.1.1. Obiective social – economice şi ecologice
5.1.2. Funcţiile pădurii
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
5.2.1. Regimul
5.2.2. Compoziţia - ţel
5.2.3. Tratamentul
5.2.4. Exploatabilitatea
5.2.5. Ciclul
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI
DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE
PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P. A – codru regulat, sortimente
obişnuite
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorilor de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorilor de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
6.1.1.1.3. Stabilirea indicatorilor de posibilitate după starea arboretelor
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I funcţional
6.2.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II funcţional
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat
6.5. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi de împădurire
6.6. Refacerea arboretelor subproductive şi substituirea celor care au compoziţii
necorespunzătoare
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factorii destabilizatori
6.8. Detereminarea volumului de masă lemnoasă care nu se recoltează din cauza
restricţiilor impuse de funcţiile de protecţie
3
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE
FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Producţia cinegetică
7.2. Producţia salmonicolă
7.3. Producţia de fructe de pădure
7.4. Producţia de ciuperci comestibile
7.5. Resurse melifere
7.6. Materii prime pentru împletituri
7.7. Seminţe forestiere
7.8. Alte produse accesorii
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi de zăpadă
8.2. Protecţia împotriva incendiilor
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală
8.6. Procedura de urmat în cazul unor calamităţi viitoare
9. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII
9.1. Măsuri de conservare a biodiversităţii
9.2. Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate din Ocolul Silvic Gura
Teghii
9.2.1. Arii naturale protejate de interes naţional
9.2.2. Arii naturale protejate de interes comunitar
9.3. Păduri virgine şi cvasivirgine
9.4. Certificarea pădurilor şi păduri cu valoare ridicată de conservare
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHOLOGII DE EXPLOATARE
ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1. Instalaţii de transport
10.2. Tehnologii de exploatare
10.3. Construcţii forestiere
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
11.2.1. Indicatori cantitativi
11.2.2. Indicatori calitativi
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia.
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul duratei
de valabilitate a amenajamentului
12.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
12.4. Colectivul de elaborare
12.5. Bibliografie
PARTEA A II-A – PLANURI DE AMENAJAMENT
ŞI PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale
13.1.1. Recapitulaţia arboretelor exploatabile şi preexploatabile şi a celor care fac
obiectul tăierilor de produse principale
13.1.2. Indicatori de posibilitate şi posibilitatea adoptată
13.1.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale
13.1.4. Posibilitatea totală de produse principale pe specii
13.2. Planul tăierilor de conservare
13.2.1. Planul tăierilor de conservare pe specii
13.2.2. Recapitulaţia tăierilor de conservare
13.3. Planul tăierilor de îngrijire şi conducere
13.3.1. Planul tăierilor de îngrijire pe specii
13.3.2. Îngrijirea arboretelor, structura posibilităţii decenale
4
13.3.3. Recapitulaţia posibilităţii decenale de produse secundare pe specii
13.4. Indici de creştere şi recoltare
13.5. Recapitulaţia tăierilor de regenerare şi a celor de îngrijire şi conducere
13.6. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire
14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE
SILVICE
14.1. Planul instalaţiilor de transport
14.2. Planul construcţiilor silvice
15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă
PARTEA A III - A – EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
16. EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
16.1. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier
16.1.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale
16.1.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale
16.1.3. Situaţia sintetică pe specii
16.1.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii
funcţionale
16.1.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii
16.1.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii
16.1.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii pentru
fondul productiv
16.1.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv
16.1.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie / protecţie
după vârstă, grupe funcţionale şi specii
16.1.10. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate şi
specii
16.2. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie
16.2.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure
16.2.2. Recapitulaţie formaţii forestiere
16.2.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi expoziţie
16.2.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie
16.2.5. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului
16.2.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării
16.3. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului
de producţie lemnoasă
16.3.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi, urgenţe de regenerare,
accesibilitate şi specii
16.3.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec
16.4. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii
16.4.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse principale
şi secundare
16.4.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse principale şi
secundare în raport cu distanţa de colectare
PARTEA A IV - A – APLICAREA AMENAJAMENTULUI
17. EVIDENŢE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la
exploatări şi împăduriri
ANEXE
5
MEMORIU DE PREZENTARE
AL AMENAJAMENTULUI OCOLULUI SILVIC GURA TEGHII,

DIN CADRUL DIRECŢIEI SILVICE BUZĂU
Data intrării în vigoare a amenajamentului: 01.01.2021
1. Suprafaţa fondului forestier
Fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de O.S. Gura Teghii,

are o suprafaţă de 10021.43 ha şi este împărţit în 4 unităţi de producţie. Suprafaţa
fondului forestier determinată la actuala amenajare este mai mică, faţă de amenajarea
precedentă, cu 76.90 ha.
Diferenţa de suprafaţă are următoarele justificări:
U.P. Suprafeţe: (ha)

Total Justificări intrări: Justificări ieşiri:
Diferenţe Diferenţe datorate Diferenţe Diferenţe datorate
Anterioară Actuală Veche Nouă *Cu
rezultate rotunjirii suprafeţelor Legea rezultate rotunjirii suprafeţelor
+ - Total acte Total
din şi diferenţe 1/ 2000 din şi diferenţe
legale
măsurtori poligoane drumuri măsurtori poligoane drumuri
VI Lăpuşna VI Lăpuşna 5260.58 5266.28 5.70 13.50 0.10 13.60 0.01 7.89 7.90
VII Secuieu VII Secuieu 4488.92 4476.64 12.28 0.20 0.20 0.14 12.26 0.08 12.48
VIII Sirod 3227.55
VIII Sirod 3700.09 8.64 20.04 0.53 20.57 6.06 5.87 11.93
IX Orşova 463.90
X Mociar X Mociar 1298.20 1219.24 78.96 0.07 0.07 43.11 33.49 1.23 1.20 79.03
Total O.S. 14739.15 10021.43 14.3491.24 33.74 0.70 34.44 43.11 39.70 27.25 1.28 111.34
Date generale
Terenuri Terenuri Păduri cu rol de: (ha)
Terenuri Tere-
de scoase Protecţie:
Suprafaţa Pădure nepro- nuri Compoziţia arboretelor
U.P. Amenaj. împădu- temp. Producţie şi
(ha) (ha) ductive afectate (fond productiv)
rit din fond TI T II T III+T IV protecţie
(ha) (ha)
(ha) forest.
Actual 5266.28 5215.93 1.82 2.06 39.47 95.40 272.83 4842.98 6.54 64MO 33FA 2PAM 1BR
VI
Preced. 5260.58 5197.91 12.52 1.61 41.39 95.62 282.89 4831.92 67MO 31FA 1BR 1PAM
Actual 4476.64 4439.32 7.01 28.60 572.01 495.33 3378.99 76MO 19FA 2BR 1PAM 1LA 1SR
VII
Preced. 4488.92 4450.02 8.58 28.49 570.64 1031.95 2856.01 78MO 17FA 2BR 1SR 1LA 1PAM
Actual 3700.09 3654.61 45.33 87.69 212.70 3354.22 54MO 41FA 3BR 2PAM
VIII
Preced. 3691.45 3597.84 39.31 54.30 84.91 218.58 3333.66 56MO 35FA 5BR 3PAM 1LA
37ST 19CA 18FA 16GO 2STR 2MO 2FR 1DR
Actual 1219.24 1176.43 0.44 39.76 49.34 849.36 278.17
1DT 2DM
X
175.36 37ST 27CA 14FA 12GO 2STR 2TEM 2MO 2DR
Preced. 1298.20 1217.94 3.31 40.74 49.34 832.60 163.95
0.38 1DT 1DM
Actual 10021.43 14486.29 9.27 2.06 153.16 804.44 1830.22 11854.36 6.54 63MO 31FA2BR 2PAM 1ST 1DT
O.S.
Preced. 14739.15 14463.71 63.72 1.99 164.92 800.51 2366.02 11185.54 175.36 66MO 28FA 2BR 1PAM 1ST 1CA 1DT
Coordonatele în sistem STEREO 70, ce definesc conturul fondului forestier, sunt

prezentate în anexe.
2. Prevederile şi realizările amenajamentului expirat
Acciden- Acciden- Indice Indice
Prevederi Împă- Dega- Produse Tăieri de Tăieri de
Curăţiri Rărituri tale tale de creştere
(P) duriri jări principale conservare igienă
U.P. II I recoltare curentă
Realizări m3/ m3/
ha/an ha/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an
(R) an/ha an/ha
P 19.71 6.14 7.21 10 259.85 9571 34.66 9561 8.96 971 1974.69 1700 4.2
VI R 6.34 6.22 9.56 20 233.23 7841 592 21.97 3718 11456 11.13 624 106.59 428 4.7 9.9
% 32 101 133 200 90 82 6 63 39 124 64 5 25 112
P 25.73 6.75 15.82 81 175.45 6683 49.90 8525 74.67 4525 727.42 554 4.6
VII R 12.34 9.78 16.62 87 169.89 5204 855 40.73 5683 3546 117.91 3562 42.78 139 4.3 7.4
% 48 145 105 107 97 78 13 82 67 158 79 6 25 93
P 44.39 1.77 8.13 65 93.63 3123 51.39 12500 14.08 481 1609.49 1410 4.9
VIII R 14.34 12.15 8.59 67 97.69 2584 133 54.01 8419 4053 23.32 484 85.46 327 4.5 7.2
% 32 686 106 103 104 83 4 111 67 1.66 101 5 23 92
P 2.09 0.28 0.98 5 17.12 341 6.49 1150 52.49 1577 428.26 365 2.8
X R 0.83 0.90 0.46 8 16.91 245 1 7.47 609 872 83.03 1314 56.07 227 2.7 3.8
% 40 321 47 160 99 72 115 53 158 83 13 62 96
O.S. P 91.92 14.94 32.14 161 546.05 19718 142.44 31736 150.20 7554 4739.86 4029 4.4 7.9
R 33.85 29.05 35.23 182 517.72 15874 1581 124.18 18429 19927 235.39 5984 290.90 1121 4.4
6
% 37 194 110 113 95 81 8 87 58 157 79 6 28 100
2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor

amenajamentului
2.1.1. Evoluţia compoziţiei

Anul Specia: (%)
amenajării MO BR FA PAM GO, ST DT DM DR Total
1960 61 1 26 - 11 1 - - 100
1970 60 1 26 - 9 2 1 1 100
1980 60 2 26 - 8 2 1 1 100
1991 59 2 26 - 8 3 1 1 100
2001 67 2 20 1 7 2 - 1 100
2011 63 2 24 1 7 2 - 1 100
2021 62 2 26 1 6 2 - 1 100
2.1.2. Evoluţia claselor de producţie

Anul Clasa de producţie: (%)
amenajării I II III IV V Total
2001 - 53 37 8 2 100
2011 2 53 35 8 2 100
2021 - 52 37 9 2 100
2.1.3. Evoluţia densităţii arboretelor

Anul Categoria de consistenţă: (%)
amenajării 0.1 – 0.3 0.4 – 0.6 0.7 – 1.0 Total
1960 2 13 85 100
1970 1 9 90 100
1980 1 9 90 100
1991 - 11 89 100
2001 4 11 85 100
2011 3 14 83 100
2021 6 13 81 100
3. Structura fondului forestier
Structura fondului forestier din cadrul Ocolului Silvic Gura Teghii se prezintă
astfel:
Fond Specii:
Specificări U.M.
forestier MO FA ST BR PAM CA GO DR DT DM Total
A.1.1-1.3 63 31 1 2 2 - - - 1 - 100
Compoziţia A.2.1-2.2 % 57 6 26 1 3 2 3 1 1 100
O.S. 62 26 5 2 1 1 1 1 1 - 100
A.1.1-1.3 2.3 2.6 3.6 2.3 2.4 4.2 2.9 2.8 3.0 3.2 2.4
Clasa de
A.2.1-2.2 - 3.3 2.7 4.0 2.7 2.8 4.5 3.1 2.5 3.5 3.1 3.5
producţie
O.S. 2.5 2.6 4.0 2.3 2.4 4.4 3.0 2.6 3.2 3.1 2.6
A.1.1-1.3 0.75 0.77 0.70 0.77 0.78 0.80 0.73 0.80 0.77 0.88 0.76
Consistenţa A.2.1-2.2 - 0.59 0.76 0.75 0.76 0.78 0.77 0.72 0.72 0.77 0.76 0.65
O.S. 2.5 2.6 4.0 2.3 2.4 4.4 3.0 2.6 3.2 3.1 2.6
A.1.1-1.3 m3/ 9.1 7.2 2.4 6.9 2.9 4.4 3.4 5.5 5.6 8.0 8.2
Creşterea
A.2.1-2.2 an/ 3.6 5.9 2.6 5.0 2.5 4.0 2.2 4.8 3.0 2.2 3.5
curentă
O.S. ha 8.2 7.1 2.6 6.7 2.9 4.1 2.8 5.1 4.7 3.8 7.4
A.1.1-1.3 376 291 247 292 198 176 204 70 110 157 340
Volum m3/
A.2.1-2.2 334 327 297 537 169 149 340 326 167 181 315
unitar ha
O.S. 369 292 291 318 197 159 270 225 130 175 335
A.1.1-1.3 66 73 112 67 55 72 83 23 42 36 68
Vârsta
A.2.1-2.2 ani 118 97 116 132 57 69 132 83 60 48 113
medie
O.S. 75 74 116 74 55 70 107 59 48 45 76
Clase de S.U.P. A % I–9 II – 13 III – 24 IV – 21 V – 17 VI – 8 VII – 8 Tot. – 100
vârstă S.U.P. E % I–8 II – 2 III – 8 IV – 1 V–5 VI – 15 VII – 61 Tot. – 100
7
Fond Specii:
Specificări U.M.
forestier MO FA ST BR PAM CA GO DR DT DM Total
S.U.P. K % I–- II – - III – - IV – - V–2 VI – 11 VII – 87 Tot. – 100
S.U.P. M % I–5 II – 5 III – 7 IV – 6 V – 13 VI – 20 VII – 44 Tot. – 100
4. Zonarea funcţională
Potrivit prevederilor din normele tehnice existente şi corespunzător obiectivelor

economice, sociale şi ecologice fixate s-a realizat zonarea funcţională astfel:
Tabelul 11.1.1. Situaţia comparativă a zonării funcţionale

Amena- `Grupa I - tipul şi categoria funcţională
jament I II
Expirat 5.C 1.H* 2.A. 2.I. 3.F 4.F 4.K 5.G 5.H 5.I 5.K
Total
Actual 5.C 2.A. 2.I. 3.H 4.G 4.H 5.G 5.H 5.I 5.K 5.U
Expirat 800.51 368.84 645.71 661.20 162.62 76.50 43.87 51.46 221.25 111.36 23.21 - 2366.02
Actual 804.44 - 469.08 662.90 123.51 77.23 43.85 50.00 234.57 114.77 23.21 31.10 1830.22
Amena- Grupa I - tipul şi categoria funcţională

jament III IV Grupa II Total
Total Gr. I (ha) (ha)
Expirat 4.B 4.I 5.L Total
(ha)
Actual 1.H* 4.B 5.N Total 5.Q 5.R
Expirat - 135.89 - 135.89 10.81 11038.84 - 11049.65 14352.07 175.36 14527.43
Actual 337.19 97.26 202.87 637.32 - 11175.01 42.03 11217.04 14489.02 6.54 14495.56
La actuala amenajare:
- arboretele incluse anterior în siturile natura 2000, erau încadrate în categoria
funcţională 1.5.L. În prezent cele încluse în siturile ROSCI0019 Călimani – Gura Teghii
şi ROSCI0320 Mociar au fost încadrate în categoria funcţională 5.Q, iar cele incluse în
ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului au fost încadrate în categoria funcţională
5.R. ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului se suprapune, cu foarte mici
excepţii, peste ROSCI0019 Călimani – Gura Teghii, motiv pentru care, în aproape toate
cazurile, funcţia 5.R. apare ca şi funcţie secundară după 5.Q.;
- suprafaţa arboretelor incluse în categoria funcţională 4.B s-a redus, ca urmare
a retrocedărilor realizate în baza Legii nr. 1/2000;
- arboretele incluse anterior în I.3.F, sunt incluse în prezent I.3.H. Suprafaţa mai
mică din prezent poate fii justificată prin faptul că pentru unele arborete funcţia 3.H. a
trecut ca şi funcţie secundară;
- suprafaţa arboretelor incluse în categoria I.2.A a scăzut în urma remăsurării
unor suprafeţe, dar şi datorită faptului că unele arborete tinere din U.P. VII Secuieu au
fost greşit încadrate, înclinarea reală a terenului fiind mai mică de 35 g;
- suprafaţa rezervaţiilor de seminţe a crescut conform Cataloguli naţional al
materialelor de bază pentru producerea materialelor forestiere de reproducere (I.5.H);
- pădurile care protejează obiectivele speciale sunt localizate în U.P. X Mociar
(I.4.H).
- categorie I.5.U se justifică prin faptul că au fost identificate arborete cu anin alb;
- I.5.N cuprinde arborete din zona tampon a resurselor genetice forestiere, în
conformitate cu Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere.
5. Subunităţi de gospodărire
Subunităţi de gospodărire: (ha) Total O.S.

Amenajament
A E K M (ha)
Expirat 11303.07 799.01 221.25 2140.38 14463.71
Actual 11851.63 804.44 234.57 1595.65 14486.29
Diferenţele au fost cauzate de:

- retrocedările din deceniul trecut;
8
- de modificările impuse de Catalogul Naţional al Materialelor de Bază pentru
Producerea Materialelor Forestiere de Reproducere şi Catalogul Naţional al Resurselor
Genetice Forestiere;
- din revizuirea zonării funcţionale;
- din măsurătorile realizate.
9
6. Bazele de amenajare
Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele :
6.1. Regim
Suprafaţa totală în regim: (ha)

Amenajament Codru:
Codru regulat
Expirat 14463.71
Actual 14486.29
6.2. Compoziţia – ţel
Specii din compoziţia – ţel: (%)

Amenajament
MO FA ST BR GO DR DT Total
Expirat 50 26 4 7 1 3 9 100
Actual 44 31 5 5 1 3 11 100
6.3. Tratament
Suprafaţa de parcurs cu tratamente: (ha)

Amenajament T. succesive T. rase în
T. rase în Tăieri de
T. progresive T. succesive în margine de benzi Total
parchete mici conservare*
masiv alaturate
Expirat 1168.19 9.63 216.08 30.84 1424.74
Actual 1518.98 0.99 112.54 256.07 116.90 156.38 2161.86
*Tăierile de conservare se aplică pentru extragerea stocului de masă lemnoasă rezultat din doborâturi de vânt produse în
anul 2020.
.
6.4. Exploatabilitatea
Pentru arboretele încadrate în tipurile funcţionale III şi IV, exploatabilitatea este

de protecţie şi a fost exprimată prin vârsta exploatabilităţii de protecţie, aceasta fiind
considerată egală cu vârsta exploatabilităţii tehnice a respectivelor arborete. Pentru un
arboret din S.U.P. A, încadrat în din tipul funcţional VI, s-a adoptat exploatabilitatea de
producţie, exprimată prin vârsta exploatabilităţii tehnice (respectiv momentul de maxim
al creşterii medii a sortimentului ţel).
Vârsta medie a exploatabilităţii, pe subunităţi de gospodărire şi pe U.P.: (ani)

Amenajamen
A
t
VI VII VIII X
Expirat 110 106 111 111
Actual 109 106 111 111
6.5 Ciclu
Ciclul pe subunităţi de gospodărire şi pe U.P.: (ani)

Amenajamen
A
t
VI VII VIII X
Expirat 110 110 110 110
Actual 110 110 110 110
10
7. Reglementarea procesului de producţie
7.1. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă pentru S.U.P. A
Metoda creşterii indicatoare: Met. claselor de vârstă: Posibilitatea

Amenaja-
U.P. Ci Posib. Inductiv Deductiv adoptată
mentul Q m sau m’
(mc/an) (mc/an) (mc/an) (mc/an) (mc/an)
Expirat 26240 9572 0.20 11785 11840 9561
VI
Actual 24457 12893 0.53 16005 15996 10770
Expirat 14044 6683 -0.60 13662 9314 8525
VII
Actual 14813 7699 -0.10 10093 11143 10090
Expirat 14714 11958 0.90 14137 13684 12500
VIII
Actual 15184 15468 1.14 1.019 17621 17504 15470
Expirat 1070 1143 1.50 1.067 1515 1472 1150
X
Actual 735 790 1.55 1.073 1154 1179 1150
Expirat 56068 29356 - - 41099 36310 31736
O.S.
Actual 55189 36850 - - 44873 45822 37480
În cazul U.P. VI, U.P. VII şi U.P. X s-a adoptat posibilitatea calculată prin metoda
claselor de vârstă, cu menţiunea că, pentru U.P. VI Lăpuşna, în care posibilitatea a fost
depăşită în deceniul anterior datorită produselor accidentale, ea a fost diminuată cu
volumul aferent depăşirii de posibilitate.
În cazul U.P. VIII, s-a adoptat posibilitatea după metoda creşterii indicatoare.
7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creşterii indicatoare

U.P. VI
Specia: (m3)
Specificări
MO FA PAM BR DT LA SAC AN FR Total
CI 18248 5756 220 178 22 31 1 1 24457
V1 154572
V11 75807 19080 978 434 62 96361
V12 72046 40449 509 1471 114475
V13 1899 1024 2923
V14
V2 257851
V21 185446 63282 1748 1471 592 62 252601
V22 5400 2033 441 7874
V23
V3 680379
V31 548999 126876 1917 1930 595 62 680379
V32
V4 776238 197598 3987 1953 598 429 980803
V5 1291033 350928 11021 4965 1797 434 1660178
V6 1502231 478302 14060 5797 2539 438 2003367
DD1 -179982
DD2 -231275
DD3 -53311
DD4 2550
DD5 437363
DD6 535987
DM -231275
Q 0.53
V1/10 15457
V2/20 12893
V3/30 22679
V4/40 24520
V5/50 33204
V6/60 33389
POSIB. 12893
A:
M:
CICLUL 110
SUPRAFATA TOTALA 4847.70
SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA 4841.16
SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA 6.54
11
U.P. VII
Specia: (m3)
Specificări
MO FA BR PAM LA SR DT Total
CI 11928 2262 361 102 95 64 1 14813
V1 108505
V11 44566 5852 421 664 786 52289
V12 72310 28019 505 100834
V13 5808 9960 1629 17397
V14
V2 255028
V21 201090 34504 930 674 1368 238566
V22 7137 14991 2566 24694
V23
V3 271865
V31 214677 51377 1139 3248 1423 271864
V32
V4 243004 56569 3651 3280 1461 307965
V5 338209 67127 4785 3307 1486 70 414984
V6 540077 94845 7423 7293 2464 2166 119 654387
DD1 -79236
DD2 -41218
DD3 -172505
DD4 -284529
DD5 -325632
DD6 -234353
DM -325632
Q -0.10
V1/10 10851
V2/20 12751
V3/30 9062
V4/40 7699
V5/50 8300
V6/60 10906
POSIB. 7699
A:- ; M: -
CICLUL 110
U.P. VIII
Specia: (m3)
Specia TOTA
MO FA BR PAM LA FR DT SR CA
L
CI 9145 5180 604 179 34 13 20 8 1 15184
17328
V1
5
V11 25432 26445 3280 1543 15 56715
V12 49948 22034 3332 108 0 75422
23657
V13 122519 96137 15132 2359 430
7
V14
37064
V2
3
20148
V21 141617 51542 6644 1663 15
1
25374
V22 129535 106287 15132 2359 430
3
V23
65782
V3
3
65782
V31 396156 228581 27484 5156 445
2
V32
84065
V4 498263 303576 32016 6346 449
0
89721
V5 525630 325565 39159 6406 453
3
98762
V6 575741 356440 45035 9401 218 785
0
DD1 42867
DD2 66940
20226
DD3
9
12
Specia: (m3)
Specia TOTA
MO FA BR PAM LA FR DT SR CA
L
23324
DD4
4
13795
DD5
7
DD6 76511
DM 42867
Q 1.14
V1/10 17329
V2/20 18532
V3/30 21927
V4/40 21016
V5/50 17944
V6/60 16460
POSIB. 15468
A :0.867 M: 1.019
CICLUL: 110
SUPRAFAȚA TOTALĂ: 3354.22
SUPRAFAȚA ÎN GR.I FUNCȚIONALĂ: 3354.22
SUPRAFAȚA ÎN GR.II FUNCȚIONALĂ: -
U.P. X
Specia: (m3)
Specia
ST CA FA GO STR MO FR DR DT DM Total
CI 264 103 160 110 26 29 8 13 3 19 735
V1 15982
V11 4927 161 1178 890 87 7243
V12 13535 3329 406 208 17478
V13
V14
V2 31977
V21 21342 4049 1191 1916 296 28794
V22 593 2333 1220 630 4776
V23
V3 44260
V31 25181 6568 3534 7733 630 185 428 44259
V32
V4 25382 7782 5291 9073 636 1299 433 49896
V5 26146 7923 5359 9270 641 1422 436 51197
V6 26549 8286 5418 9380 645 1442 440 150 52310
DD1 17248
DD2 17261
DD3 22186
DD4 20463
DD5 14407
DD6 8161
DM 8161
Q 1.55
V1/10 1598
V2/20 1599
V3/30 1475
V4/40 1247
V5/50 1024
V6/60 872
POSIB. 790
A: 0.867
M: 1.073
CICLUL 110
SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA
7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor

de vârstă – procedeul deductiv
U.P. VI
Clasa Supraf. Volum Creştere Supraf. periodică I – 30 ani Supraf. Supraf. Supraf.
de (ha) (mc) (mc/an) Supraf. Volum inclusiv creşterea pe 5 period. period. period.
13
ani (mc)
(ha) II – 30 III – 30 IV – 20
vârst
Vi Vk Vj (ha) (ha) (ha)
ă
I 143.41 4310 666 - - - - - - 143.41
II 355.56 81105 4139 - - - - - - 355.56
III 919.63 354228 10725 18.56 - - 4772 - 518.64 382.43
1946.9
IV 915667 18922 54.90 - 3869 15759 1088.57 803.46 -
3
1102.5
V 537541 7141 869.03 - 47735 37193 233.53 - -
6
VI 181.02 39543 421 181.02 - 15355 26293 - - -
VII 198.59 66755 582 198.59 2954 50457 16254 - - -
4847.7
Total 1999149 42596 1322.10 2954 117416 100271 1322.10 1322.10 881.40
0
Normal 1322.10 - 1322.10 1322.10 881.40
Diferenţa - - - - -
Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv: P2" = Vi/30+Vk/20+Vj/10= 15996 m3/an
U.P. VII
Supraf. periodică I – 30 ani Supraf. Supraf. Supraf.
Clasa
Supraf. Volum Creştere Volum inclusiv creşterea pe 5 ani period. II period. III period. IV
de Supraf.
(ha) (mc) (mc/an) (mc) – 30 ani – 30 ani – 20 ani
vârstă
(ha) Vi Vk Vj (ha) (ha) (ha)
I 371.00 9885 2108 371.00
II 861.62 160362 9732 526.88 334.74
III 1119.70 386698 13300 4.54 1474 583.43 531.73
IV 219.81 97252 2111 8.60 841 211.21
V 204.27 89155 1170 195.44 1368 931 8.83
VI 155.40 52706 485 155.40 6498 37364 6035
VII 440.18 115070 1019 440.18 10986 64447 44732
Total 3371.98 911128 29925 804.16 17484 103179 54013 803.47 1058.61 705.74
Normal 919.63 - 919.63 919.63 613.09
Diferenţa -115.47 - -116.16 138.98 92.65
U.P. VIII
Clasa
Supraf. Volum Creştere Volum inclusiv creşterea pe 5 ani (mc) period. period. period.
de
(ha) (mc) (mc/an) Supraf. II – 30 ani III – 30 ani IV – 20 ani
vârstă (ha) Vi Vk Vj (ha) (ha) (ha)
I 559.93 15045 3008 559.93
II 276.49 58346 3561 225.54 50.95
III 687.71 220134 7709 687.71
IV 320.42 152055 2529 7.12 1809 310.24 3.06
V 615.79 304514 4149 46.10 2665 9675 569.69
VI 604.76 263466 2671 568.38 175323 66320 14805 36.38
VII 289.12 94760 846 289.12 58891 7823 32276
Total 3354.22 1108320 24473 910.72 234214 76808 58565 916.31 916.31 610.88
Normal 914.79 - 914.79 914.79 609.85
Diferenţa -4.07 - 1.52 1.52 1.03
U.P. X
Clasa de Supraf. Volum Creştere Volum inclusiv creşterea period. II period. III period. IV
vârstă (ha) (mc) (mc/an) Supraf. pe 5 ani (mc) – 30 ani – 30 ani – 20 ani
(ha) (ha) (ha) (ha)
Vi Vk Vj
I 7.64 140 27 - - - - - - 7.64
II 56.93 6850 462 - - - - - 14.85 42.08
III 18.64 3567 169 - - - - - 18.64 -
IV 24.66 6638 119 - - - - - 24.66 -
V 51.39 12108 162 - - - - 34.97 16.42 -
VI 49.56 15855 161 8.79 - 2375 - 40.77 - -
VII 68.91 13442 81 68.91 - 6484 7363 - - -
Total 277.73 58600 1181 77.70 - 8859 7363 75.74 74.57 49.72
Normal 75.74 - 75.74 75.74 50.51
Diferenţa 1.96 - - -1.17 -0.79
14
7.2. Posibilitatea totală de produse principale
Posibilitatea pentru S.U.P.
U.P. Amenajament
A
Expirat 9561
I
Actual 10770
Expirat 8525
II
Actual 10090
Expirat 12500
III
Actual 15470
IV Expirat 1150
Actual 1150
O.S. Expirat 31736
Actual 37480
7.3. Urgenţe de regenerare
Volumul de
Subunităţi de Suprafaţa Volum+5xCr
Urgenţa extras
gospodărire (ha) (mc)
(mc)
1 737.45 116819 116819
2 861.23 292504 183523
A 3 406.80 204636 70638
** 156.38 86170 3820
Total 2161.86 700129 374800
**arborete neexploatabile, în care existau produse accidentale marcate, care figurau ca stoc la data susţinerii Conferinţei
a II-a.
7.5. Posibilitatea de produse secundare
Suprafaţa efectivă de parcurs: Posibilitatea:

Specificări (ha) (mc)
Totală Anuală Totală Anuală
Degajări 258.69 25.87 - -
Curăţiri 402.60 40.27 2117 211
Rărituri 4595.64 459.56 166941 16694
Total produse secundare 5256.93 525.70 169058 16905
T. de igienă 4311.32 4311.32 3555 2161
7.6. Volum rezultat din lucrări de conservare
Suprafaţa de Volumul de extras: Volumul de recoltat pe specii:

U.P. S.U.P. parcurs:(ha) (m3) (m3/an)
Totală Anuală Total Anual MO FA ST BR PAM CA GO DR DT
VI 73.00 7.30 4356 436 433 2 1
VII 290.96 29.10 14343 1434 1411 20 2 1
M
VIII 85.89 8.59 3582 358 189 125 43 1
X 598.68 59.87 13705 1371 1242 61 18 26 24
O.S. - 1048.53 104.86 35986 3599 2033 147 1242 45 2 61 18 26 25
8. Suprafaţa afectată de fiecare factor destabilizator (pe grade de vătămare)

şi măsurile de gospodărire propuse
Lucrări prevăzute: (ha )

Gradul
Natura Supraf. T. T. rase în T. T. succ. în
de U.P.
factorului (ha) progre- T. benzi conser- margine
Dega-
Curăţiri Rărituri
T. Împădu- Comple- Ocro-
afectare rase jări igienă riri tări tire
sive alăturate vare de masiv
VI 1270.93 46.59 1.65 - 182.21 - - - 871.25 82.52 - - 86.71
VII 65.94 7.75 - - - 3.90 - - 25.93 - - - 28.36
Doborâturi
izolate VIII 397.69 131.64 - 5.04 14.21 - - - 27.05 197.74 - - 22.01
de vânt
X 2.37 - - - - - - - - 2.37 - - -
Tot. 1736.93 185.98 1.65 5.04 196.42 3.90 - - 924.23 282.63 - - 137.08
15
Gradul
de U.P.
Dega-
Destul de
VI 180.65 - 48.13 - 39.59 - - - 92.93 - - - -
frecvente
Frecvente VI 46.65 33.39 13.26 - - - - - - - - - -
Foarte
VI 65.15 13.36 51.79 - - - - - - - - -
frecvente
Total 2029.38 232.73 114.83 5.04 236.01 3.90 - - 1017.16 282.63 - - 137.08
VI 475.99 46.48 - - 14.85 - - - 313.24 101.42 - - -
VII 626.88 73.74 10.86 - 107.02 60.51 - - 127.87 128.19 - - 118.69
slabă VIII 2.46 2.46 - - - - - - - - - - -
X 245.94 - - - 150.26 - - - - 47.52 - - 48.16
Tot. 1351.27 122.68 10.86 - 272.13 60.51 - - 441.11 277.13 - - 166.85
Uscare
VI 36.48 - 12.65 - 23.83 - - - - - - - -
moderată VII 38.56 - 17.20 - 8.74 12.62 - - - - - - -
Tot. 75.04 - 29.85 - 32.57 12.62 - - - - - - -
puternică VII 4.54 - 4.54 - - - - - - - - - -
Total 1430.85 122.68 45.25 - 304.70 73.13 - - 441.11 277.13 - - 166.85
VI 130.02 - - - 15.57 - - - - 37.03 - - 77.42
Atacuri de slabă
VIII 2.13 - - - - - - - - 2.13 - - -
dăunători
Total 132.15 - - - 15.57 - - - - 39.16 - - 77.42
VI 33.86 3.92 - - - - - 8.82 5.37 13.93 1.82 - -
VII 11.17 - - - - 3.69 - - - 7.48 - - -
de scurtă
VIII 12.25 - - - - - 4.65 - 1.88 5.72 - - -
durată
X 44.29 - - - 43.85 - - - - - 0.44 - -
Tot. 101.57 3.92 - - 43.85 3.69 4.65 8.82 7.25 27.13 2.26 - -
Înmlăşti- VI 4.01 - 1.65 - - - 2.36 - - - - - -
nare sezonieră VIII 2.48 - - - - - - - - 2.48 - - -
Tot. 6.49 - 1.65 - - - 2.36 - - 2.48 - - -
VI 10.54 - - - 3.88 - - - - 5.22 - 1.44 -
VIII 5.80 - - - 3.92 - - - - 1.88 - - -
permanentă
X 716.60 - 531.62 - - 2.80 4.88 129.14 - - 48.16
Tot. 731.06 - - - 539.42 - - 2.80 4.88 134.36 - 1.44 48.16
Total 839.12 3.92 1.65 - 583.27 3.69 7.01 11.62 12.13 163.97 2.26 1.44 48.16
VI 528.13 15.22 - - 14.85 4.47 - - 406.60 86.99 - - -
VII 491.36 32.75 16.01 - 2.91 54.04 - - 167.11 197.05 - - 21.49
izolate
VIII 685.72 150.21 10.02 59.08 19.35 2.01 - - 24.18 382.89 - - 37.98
Tot. 1705.21 198.18 26.03 59.08 37.11 60.52 - - 597.89 666.93 - - 59.47
VI 18.73 - - - - - - 18.73 - - - -
destul de VII 3.64 - 3.64 - - - - - - - - - -
Rupturi de frecvente VIII 44.80 5.76 8.72 - - 8.31 - - - - - - 22.01
zăpadă
Tot. 67.17 5.76 12.36 - - 8.31 - - 18.73 - - - 22.01
VI 21.72 7.00 14.72 - - - - - - - - - -
frecvente VII 2.70 - - - 2.70 - - - - - - - -
Tot. 24.42 7.00 14.72 - 2.70 - - - - - - - -
f. frecvente VII 4.54 - 4.54 - - - - - - - - - -
Total 1801.34 210.94 57.65 59.08 39.81 68.83 - - 616.62 666.93 - - 81.48
Vătămări VI 104.36 - - - - - - 104.36 - - - -
slabe
produse VII 30.20 - - - - - - 15.65 - - - 14.55
de vânat Total 134.56 - - - - - 120.01 - - - 14.55
9. Situaţia lucrărilor de împădurire

Specificări: Specii pentru împădurit: (ha)
Împăduriri Total (ha) MO FA BR ST GO PAM LA SR CI FR PA AN
Integrale 444.39 314.07 8.28 28.83 7.02 1.06 44.38 31.82 2.90 1.66 0.98 2.50 0.89
Completări 129.91 95.96 1.65 9.08 1.55 0.21 10.04 8.98 0.58 0.33 0.20 0.50 0.83
Total 574.30 410.03 9.93 37.91 8.57 1.27 54.42 40.8 3.48 1.99 1.18 3.00 1.72
Asigurarea
671.90 - - - - - - - - - - - -
regenerării naturale
Îngrijirea culturilor 4438.62 - - - - - - - - - - - -
10. Instalaţii de transport
Reţeaua instalaţiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier

însumează 173.21 km, din care: 25.20 km drumuri publice şi 148.01 km drumuri
forestiere, asigurând accesibilitatea:
- fondului forestier în proporţie de 84 %;
- fondului forestier productiv în proporţie de 83 %.
16
Întocmit, Certific datele tehnice,
Şef proiect Expert C.T.A.P.
Paul Jitaru Darius George Cojocariu
17
MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRII SE APROBĂ,
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE DIRECTOR TEHNIC
ÎN SILVICULTURĂ “MARIN DRĂCEA”
PROCES VERBAL C.T.E. nr. 304

Avizare şi recepţie din 25.10.2021
A. Obiectul avizării: Studiului general de amenajare al Ocolului Silvic Gura

Teghii, din D.S. Buzău.
Faza de proiectare: studiu.
Şef proiect: ing. Paul Jitaru.
Beneficiar: Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA. Contract: 39 / 1.04.2020.
B. Participanţi:
Expert C.T.A.P.: ing. Darius Cojocariu …................
Director staţiune: dr. ing. Lucian Dincă …................
Şef secţie: ing. Gabriel Lazăr …................
Şef proiect: ing. Paul Jitaru …................
C. Constatări – concluzii:
Amenajamentele Ocolului Silvic Gura Teghii au ca scop principal asigurarea
modului de gestionare a fondului forestier, proprietate publică a statului, administrat de
R.N.P. – Romsilva, cu respectarea regimului silvic.
Activitatea de dezvoltare tehnologică, necesară pentru elaborarea
amenajamentelor, s-a desfăşurat în domeniul bioeconomiei.
Obiectivele amenajamentelor constau în: studiul staţiunii şi al vegetaţiei
forestiere; stabilirea obiectivelor social – economice şi ecologice ale pădurilor; stabilirea
ţelurilor de gospodărire definite prin caracteristicile structurale ale arboretelor; stabilirea
posibilităţii pădurilor şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură.
Perioada de desfăşurare a fazei de redactare este ianuarie – mai 2021.
Sursa de finanţare este R.N.P. – Romsilva.
Bugetul total al fazei de redactare este de 188496 lei, din care cheltuielile
corespunzătoare veniturilor din salarii şi asimilate acestora aferente personalului
încadrat în proiect însumează 116352 lei.
Caracterul de noutate şi / sau inovativ al amenajamentelor actuale includ
următoarele aspecte principale:
- abordarea aspectelor referitoare la conservarea şi ameliorarea biodiversităţii;
- abordarea aspectelor privind certificarea pădurilor;
- extinderea tehnologiei G.I.S. la nivel naţional şi realizarea bazelor de date
G.I.S.;
- analiza arboretelor în vederea identificării pădurilor virgine şi cvasivirgine şi
zonarea corespunzătoare a acestora;
- implementarea măsurilor aferente Pădurilor cu valoare ridicată de conservare;
- evaluarea de mediu ori evaluarea impactului asupra mediului, după caz,
evaluarea adecvată a efectelor potenţiale asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar fiind parte integrantă a proiectelor.
Indicatorii de rezultat ai amenajamentelor sunt:
- caracterizarea factorilor geomorfologici (unitatea de relief sau forma de relief,
configuraţia terenului, înclinarea, expoziţia, altitudinea), a celor edafici (studiul şi
descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol) şi a tipurilor de staţiune;
18
- descrierea principalelor caracteristici ale arboretelor (elemente de arboret,
vârsta, diametrul mediu, înălţimea medie, clasa de producţie, volumul, creşterea
curentă, consistenţa, calitatea, elagajul, vitalitatea, provenienţa, structura, tipul de
pădure, subarboretul, seminţişul utilizabil, starea fitosanitară, lucrările executate ş.a.);
- stabilirea posibilităţii pădurilor (de produse principale, secundare);
- elaborarea planurilor de recoltare şi cultură (al produselor principale, al tăierilor
de conservare, al lucrărilor de îngrijire şi conducere, al lucrărilor de regenerare, al
instalaţiilor de transport, al construcţiilor silvice etc.);
- modalităţi de valorificare superioară a altor produse din fondul forestier, în afara
lemnului;
- măsurile de protecţie a fondului forestier împotriva: doborâturilor şi rupturilor de
vânt şi de zăpadă, incendiilor, poluării industriale, bolilor şi a altor dăunători, eroziunii şi
atenuare a extremelor climatice ş.a.;
- măsurile de gospodărirea arboretelor slab productive şi provizorii şi a celor
afectate de factori destabilizatori;
- conservarea şi ameliorarea biodiversităţii;
- analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor;
- hărţi amenajistice actualizate cu cele mai noi informaţii obţinute prin procedee
fotogrammetrice;
- baze de date G.I.S. actualizate, pentru vegetaţia forestieră.
În viitor, având în vedere starea şi structura actuală a fondului forestier, precum
şi măsurile prevăzute prin actualul amenajament, se prognozează următoarele:
- ameliorarea fondului de producţie şi protecţie;
- îmbunătăţirea efectelor ecoprotective ale pădurii;
- conservarea habitatelor existente şi crearea unora noi;
- îmbunătăţirea productivităţii fondului de producţie şi implicit creşterea
posibilităţii.
Din analiza documentaţiei şi discuţiile purtate au rezultat următoarele:
Studiul general de amenajare a fondului forestier naţional, proprietate publică a
statului, administrat de Ocolul Silvic Gura Teghii, s-a elaborat pentru o suprafaţă de
10021.43 ha, ce constituie 4 unităţi de producţie.
Suprafaţa actuală este cu 76.90 ha mai mică decât cea de la revizuirea
precedentă. Mişcările de suprafaţă care au afectat fondul forestier au fost cauzate de:
- aplicarea Legii nr. 1/2000: – 43.11 ha;
- ieşiri cu acte legale: – 39.70 ha;
- diferenţe rezultate din măsurători: + 6.49 ha;
- diferenţe datorate rotunjirii suprafeţelor la două zecimaler şi diferenţelor la
poligoanele drumurilor forestiere – 0.58 ha.
Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor amenajistice au fost
utilizate planuri topografice restituite la scara 1:5000 (foi volante). Planurile au fost sunt
întocmite de I.G.F.C.O.T. în sistem de coordonate 1970, sistem de cote Marea Baltică,
după aerofotografieri din anii 1976, 1977 şi 1979, reperajul fiind executat de O.C.O.T.
Buzău şi I.C.A.S. în anii 1978-1981.
Terenurile din fondul forestier au următoarele folosinţe stabilite prin
amenajament:
- păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi: 14495.56 ha;
- terenuri afectate gospodăririi silvice: 153.16 ha;
- terenuri neproductive: 2.06ha;
- ocupaţii şi litigii: 11.47 ha.
19
În grupa I funcţională s-a încadrat o suprafaţă de 14489.02 ha (95 %), cu
următoarele categorii funcţionale:
- 1.1.H – arborete care protejează izvoarele care constituie surse de alimentare
cu apă a păstrăvăriilor şi arborete situate pe versanţii direcţi ai păstrăvăriilor (T III) –
337.19 ha;
- 1.2.A – arborete situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g (T II) – 469.08 ha;
- 1.2.I – arborete situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă (T II) – 662.90 ha;
- 1.3.H – arborete situate în condiţii grele de regenerare (T II) – 123.51 ha;
- 1.4.B – arborete din jurul Oraşului Reghin şi din intravilanul Comunei Gura
Teghii (T III) – 97.26 ha;
- 1.4.G – arborete din trupuri de pădure esenţiale pentru păstrarea identităţii
culturale a comunităţilor locale (T II) – 77.23 ha;
- 1.4.H – arborete care protejează obiective speciale (T II) – 43.85 ha;
- 1.5.C – arborete din Rezervaţia Naturală Seaca, Rezervaţia Molidul de
rezonanţă din pădurea Lăpuşna şi Pădurea Mociar (T I) – 804.44 ha;
- 1.5.G – păduri în care sunt amplasate suprafeţe experimentale pentru cercetări
forestiere de durată (T II) – 50.00 ha;
- 1.5.H – arborete constituite ca rezervaţii seminologice (T II) – 234.57 ha;
- 1.5.I – arborete destinate protecţiei unor specii ocrotite de faună (T II) – 114.77 ha;
- 1.5.K – arborete din parcul dendrologic al Colegiului Silvic Gura Teghii (T II) –
23.21 ha;
- 1.5.N – arborete constituite ca zonă tampon pentru resurse genetice forestiere
(T III) – 202.87 ha;
- 1.5.Q – arborete care fac parte din ROSCI0019 Călimani – Gura Teghii şi din
ROSCI0320 Mociar (T IV) – 11175.01 ha;
Pădurile Ocolului Silvic Gura Teghii sunt localizate în bazinul hidrografic al Râului
Gura Teghii. Teritoriul analizat se suprapune în cea mai mare parte peste nord-vestul
Munţilor Gura Teghii, şi doar o mică parte peste Piemontul şi Depresiunea Gura
Teghiilui.
Pădurile sunt situate în următoarele etaje fitoclimatice:
- montan de molidişuri (FM3): 3431.25 ha – 24%;
- montan de amestecuri (FM2): 9887.44 ha – 68%;
- deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3): 130.37 ha – 1 %;
- deluros de cvercete cu stejar (FD1): 1046.80 ha – 7 %.
Au fost identificate 7 tipuri de sol, cu 17 subtipuri, dintre care cele mai răspândite
sunt:
- 6108 andosolul subscheletic: 3519.27 ha (24 %);
- 6101 andosolul distric: 2364.02 ha (17 %)
- 3201 districambosolul tipic: 1630.48 ha (11 %);
- 3208 districambosolul subscheletic: 1214.92 ha (9 %).
Au fost determinate 17 de tipuri de staţiune, din care predominante sunt:
- 3.3.3.3 Montan de amestecuri, Bs, brun edafic mare, cu Asperula – Dentaria:
8272.90 ha (57 %);
- 3.3.3.2 Montan de amestecuri, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula –
Dentaria: 1504.76 ha (11 %);
- 2.3.2.2 Montan de molidişuri, Bm, brun podzolic-podzol brun, edafic mijlociu, cu
Luzula sylvatica: 797.12 ha (6 %).
S-au identificat 26 de tipuri de pădure, cele cu ponderea cea mai mare fiind:
- 141.1 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella (s): 4599.32 ha (32 %);
- 131.1 Amestec normal de răşinoase şi fag, cu Rubus hirtus (m): 2095.65 ha
(14%);
- 411.1 Făget normal cu floră de mull (s): 1174.28 ha (8 %);
20
- 114.1 Molidiş cu Luzula sylvatica (m): 797.12 ha (6 %).
Principalii indicatori ce caracterizează structura pădurilor se prezintă astfel:
Specii:
Specificări
MO FA ST BR PAM CA GO DR DT DM Total
Compoziţia (%) 62 26 5 2 1 1 1 1 1 - 100
Clasa de producţie 2.5 2.6 4.0 2.3 2.4 4.4 3.0 2.6 3.2 3.1 2.6
Consistenţa 0.72 0.77 0.74 0.77 0.78 0.78 0.73 0.75 0.77 0.79 0.74
Vârsta medie (ani) 75 74 116 74 55 70 107 59 48 45 76
Creştere curentă (m3/an/ha) 8.2 7.1 2.6 6.7 2.9 4.1 2.8 5.1 4.7 3.8 7.4
Volum mediu (m3/ha) 369 292 291 318 197 159 270 225 130 175 335
Fond lemnos (m3) 3314429 1109343 226657 77148 37994 22405 23626 26869 14273 4902 4857646
Clase de vârstă: (%)
S.U.P. I II III IV V VI >VII Total
A 9 13 24 21 17 8 8 100
E 8 2 8 1 5 15 61 100
K - - - - 2 11 87 100
M 5 5 7 6 13 20 44 100
În vederea gospodăririi durabile a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi

de producţie / protecţie:
- S.U.P. A – codru regulat, sortimente obişnuite – 11851.63 ha;
- S.U.P. E – arborete destinate ocrotirii integrale a naturii – 804.44 ha;
- S.U.P. K – rezervaţii de seminţe şi resurse genetice forestiere – 234.57 ha;
- S.U.P. M – păduri supuse regimului de conservare deosebită – 1595.65 ha.
Bazele de amenajare sunt:
- regim: codru;
- compoziţia ţel: corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure;
- tăieri progresive în: amestecuri de fag cu răşinoase, molideto – făgete, făgete,
stejărete şi molidişuri în care tratamentul a fost început. Tratamentul tăierilor rase în
parchete mici a fost propus în molidişuri echiene şi relativ echiene, cu suprafaţă de
până la 6.00 ha, precum şi molidişuri cu suprafaţă mai mare, puternic şi foarte putrernic
afectate de doborâturi de vânt, în care, datorită stării lor, nu se pot aplica tratamente cu
regenerare sub masiv, Tăieri rase în benzi alăturate în molidişuri echiene şi relativ
echiene, cu suprafaţă mai mare de 6 ha. Tăieri succesive în margie de masiv în
molidişuri pluriene sau arborete echiene sau relativ echiene cu regenerare bună. Tăieri
succesive într-un făget în care tratamentul a fost inceput. Tăieri de conservare pentru
extragerea volumului de masă lemnoasă rezultat din doborâturi de vânt din arboretele
în care la data de 1.01.2021 acesta figura ca stoc.
- exploatabilitatea: de protecţie pentru arboretele din grupa I şi tehnică pentru
arboretele din grupa a II – a.;
- ciclul: 110 ani pentru toate unităţile de producţie.
Posibilitatea de produse principale este de 37480 m 3/an.
În deceniul de aplicare s-au propus următoarele lucrări de îngrijire şi conducere:
- degajări: 25.87 ha/an;
- curăţiri: 40.27 ha/an, cu 211 m3/an;
- rărituri: 459.56 ha/an, cu 16694 m3/an;
- tăieri de igienă: 4311.32 ha/an, cu 3555 m 3/an.
Cu tăieri de conservare se vor parcurge anual 104.86 ha şi se vor extrage 3599
m3/an.
Lucrările de împădurire se vor executa pe o suprafaţă totală de 574.30 ha.
Volumul total de masă lemnoasă, nerecoltat din arboretele pentru care nu se
reglementează procesul de producţie lemoasă este de 7056.58 m3/an.
Reţeaua instalaţiilor de transport însumează o lungime de 173.21 km, din care
25.20 km drumuri publice şi 148.01 km drumuri forestiere.
Accesibilitatea fondului forestier este asigurată în proporţie de 84 %.
21
Proiectul s-a întocmit cu respectarea prevederilor normelor în vigoare şi a
recomandărilor conferinţelor de amenajare.
C.T.E. avizează favorabil lucrarea în forma prezentă.
22
D.S. BUZĂU
O.S. GURA TEGHII Anul aplicării 2022
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A
FONDULUI FORESTIER
23
Suprafaţa: (ha)
FOLOSINŢE: Grupa funcţională:
I II Total
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII 14489.0
A 6.54 14495.56
SAU REÎMPĂDURIRII 2
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII
PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA 11854.3
A1 6.54 11860.9
DE LEMN SUB FORMĂ DE PRODUSE PRINCIPALE 6
(Total rând A1.1-A1.7) din care:
Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă,regenerări pe cale
A1.1-A1.3 11845.09 6.54 11851.63
artificială sau naturală cu reuşită parţială
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a
A1.4 8.83 - 8.83
doborâturilor de vânt sau a altor cauze
A1.5 Poieni sau goluri destinate împăduririi 0.44 - 0.44
A1.6 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A1.7 Răchitării naturale ori create prin culturi - - -
PĂDURI SI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII
PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ
A2 2634.66 - 2634.66
RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE
(Total rând A2.1-A2.5) din care:
Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri împădurite
A2.1-A2.2 2634.66 - 2634.66
pe cale naturală sau artificială cu reuşită parţială
Terenuri de împădurit în urme do-borâturilor de vânt sau
A2.3 - - -
a altor cauze
A2.4 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A2.5 Terenuri degradate destinate împădurii - - -
B TERENURI DESTINATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - 153.16
TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri,
C - - 2.06
sărături, mlaştini, râpe, ravene)
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL
D - - 11.47
FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative altor agenţi economici - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - 11.47
14489.0
TOTAL O.S. 6.54 10021.43
2
ENCLAVE: 98.21
REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE: (ha)

1.C 1.G 2.A 2.B 2.C 2.H 2.L 5.H 5.N 5.Q 5.U Total
557.38 1863.38 2829.59 62.25 46.28 39.97 123.55 140.65 79.33 280.11 10.68 6033.17
REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR PE SUBUNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE: (ha)

A J K M O Total
4095.90 2168.74 140.65 2988.77 237.17 9631.23
CICLUL, PE SUBUNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE: (ani)

A J O
110 110; 120 110
ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER:

DENSITATEA REŢELEI DE DRUMURI: (m/ha)
(%)
La începutul La sfârşitul
Publice Industriale Forestiere Totală În perspectivă
deceniului deceniului
0.3 - 7.4 7.7 84 87 100
24
S P E C I I :
INDICATORUL U.M.
Păd. pt. care
se Gr. I 7469.56 3648.16 103.38 215.93 185.41 52.09 44.86 46.86 71.32 7.52 11845.09
reglement. ha
recolt. de Gr. II 2.62 3.27 - 0.65 - - - - - - 6.54
prod. princ.
A1 7472.18 3651.43 103.38 216.58 185.41 52.09 44.86 46.86 71.32 7.52 11851.63
Total pădure ha
O.S. 8985.69 3800.06 779.62 242.28 193.01 141.08 87.49 119.21 109.77 28.08 14486.29
Proporţia A1 63 31 1 2 2 - - - 1 - 100
speciilor %
O.S. 62 26 5 2 1 1 1 1 1 - 100
Clasa de A1 2.3 2.6 3.6 2.3 2.4 4.2 2.9 2.8 3.0 3.2 2.4
producţie -
medie O.S. 2.5 2.6 4.0 2.3 2.4 4.4 3.0 2.6 3.2 3.1 2.6
Consistenţa A1 0.75 0.77 0.70 0.77 0.78 0.80 0.73 0.80 0.77 0.88 0.76
-
medie O.S. 0.72 0.77 0.74 0.77 0.78 0.78 0.73 0.75 0.77 0.79 0.74
Vârsta A1 66 73 112 67 55 72 83 23 42 36 68
medie ani
O.S. 75 74 116 74 55 70 107 59 48 45 76
Fond A1 28096491060814 25504 63338 36712 9161 9134 3275 7849 1177 4026613
m3
lemnos total O.S. 33144291109343 226657 77148 37994 22405 23626 26869 14273 4902 4857646
Volum A1 376 291 247 292 198 176 204 70 110 157 340
lemnos m3/ha
mediu O.S. 369 292 291 318 197 159 270 225 130 175 335
Indice de A1 m/ 3
9.1 7.2 2.4 6.9 2.9 4.4 3.4 5.5 5.6 8.0 8.2
creştere an/
curentă O.S. ha 8.2 7.1 2.6 6.7 2.9 4.1 2.8 5.1 4.7 3.8 7.4
Posibilitate
m /an
3
23272 11566 765 1038 422 133 110 90 84 - 37480
produse principale
Posibilitatea
produse secundare m3/an 11121 5212 10 189 233 28 12 24 56 20 16905
din care:
Rărituri m3/an 10947 5190 9 183 229 28 12 23 53 20 16694
Volume din t. conserv. m3/an 2033 147 1242 45 2 61 18 26 25 - 3599
Volum total de recoltat m3/an 36426 16925 2017 1272 657 222 140 140 165 20 57984
Indici de recoltare: (m3/an/ha)
Principale Secundare Conservare Total
2.6 1.2 0.2 4.0
Lucrări de îngrijire şi de conservare:

Tăieri de
Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă
Perioada conservare
ha ha m3 ha m3 ha m3 ha m3
Total 258.69 402.60 2117 4595.64 166941 4311.32 35563 1048.53 35986
Anual 25.87 40.27 211 459.56 16694 4311.32 3555 104.86 3599
Lucrări de împădurire pe specii: (ha)

Felul MO FA BR ST GO PAM LA SR CI FR PA AN Total
Integrale 314.07 8.28 28.83 7.02 1.06 44.38 31.82 2.90 1.66 0.98 2.50 0.89 444.39
Completări 95.96 1.65 9.08 1.55 0.21 10.04 8.98 0.58 0.33 0.20 0.50 0.83 129.91
Total 410.03 9.93 37.91 8.57 1.27 54.42 40.8 3.48 1.99 1.18 3.00 1.72 574.30
Structura pe clase de vârstă:
I (1-20 ani) II (21-40 ani) III (41-60 ani) IV (61-80 ani) V (81-100 ani) VI (100-120 ani) >VII (>120 ani) Total
Pădure
ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
A1.1–A1.3 1081.98 9 1550.60 13 2745.68 24 2511.82 21 1974.01 17 990.74 8 996.80 8 11851.63 100
A2.1–A2.2 152.45 6 88.99 3 171.03 6 104.71 4 253.83 10 465.85 18 1397.80 53 2634.66 100
Total 1234.43 9 1639.59 11 2916.71 20 2616.53 18 2227.84 15 1456.59 10 2394.60 17 14486.29 100
Prognoza posibilităţii de produse principale:

Volumul arboretelor Volumul arboretelor
Suprafaţa în producţie Posibilitatea anuală
Nivel prognoză: exploatabile preexploatabile
(ha) (m3)
(m3) (m3)
S.U.P. A S.U.P. J
S.U.P. A / S.U.P. J S.U.P. A (ha) S.U.P. J (ha) S.U.P. A (m3) S.U.P. J (m3) S.U.P. A (m3) S.U.P. J (m3)
(m3) (m3)
2022 – 2031
2032 – 2041
2042 – 2051
Perspectivă
25
S.U.P. A – codru regulat,
sortimente obişnuite
Ciclul: 110ani
FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

SPECII:
Nr.
Indicatorul
crt. U.M. MO FA ST BR PAM CA GO DR DT DM Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri pentru Grupa I 7469.56 3648.16 103.38 215.93 185.41 52.09 44.86 46.86 71.32 7.52 11845.09
care se re-
glementează
recoltarea de Grupa II 2.62 3.27 - 0.65 - - - - - - 6.54
1.
produse ha
principale
(A 1.1 – A 1.3) Total 7472.18 3651.43 103.38 216.58 185.41 52.09 44.86 46.86 71.32 7.52 11851.63
2. Proporţia speciilor % 63 31 1 2 2 - - - 1 - 100
3. Clasa de producţie medie - 2.3 2.6 3.6 2.3 2.4 4.2 2.9 2.8 3.0 3.2 2.4
4. Consistenţa medie - 0.75 0.77 0.70 0.77 0.78 0.80 0.73 0.80 0.77 0.88 0.76
5. Vârsta medie ani 66 73 112 67 55 72 83 23 42 36 68
6. Volumul mediu m3/ha 376 291 247 292 198 176 204 70 110 157 340
7. Fondul lemnos total m3 28096491060814 25504 63338 36712 9161 9134 3275 7849 1177 4026613
m/3
8. Indici de creştere curentă an/ 9.1 7.2 2.4 6.9 2.9 4.4 3.4 5.5 5.6 8.0 8.2
ha
m3/
Indici de creştere
9. an/ 3.3 1.1 - 0.1 - - - - - - 4.7
indicatoare
ha
Posibilitatea de produse m3/
10. 23272 11566 765 1038 422 133 110 90 84 - 37480
principale an
Posibilitatea de produse m/3
11. 10964 5070 9 179 231 27 12 20 49 18 16579
secundare an
m3/
12. Total (rând 10 + 11) 34236 16636 774 1217 653 160 122 110 133 18 54059
an
m3/ Principale Secundare Total

13. Indici de recoltare an/
ha 3.2 1.4 4.6
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de
I II III IV V VI >VII Total
vârstă
ha 1081.98 1550.60 2745.68 2511.82 1974.01 990.74 996.80 11851.63
Suprafaţă
% 9 13 24 21 17 8 8 100
115508
m3 29380 305822 963791 924075 359458 289003 4026613
Volum 4
% 1 8 24 28 23 9 7 100
26
S.U.P. J – codru cvasigrădinărit
Ciclul: 110; 120 ani

SPECII:
Nr.
Indicatorul
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
care se re-
glementează
1.
produse ha
principale
(A 1.1 – A 1.3) Total 7472.18 3651.43 103.38 216.58 185.41 52.09 44.86 46.86 71.32 7.52 11851.63
5. Vârsta medie ani 66 73 112 67 55 72 83 23 42 36 68
m/3
ha
m3/
Indici de creştere
9. an/ 3.3 1.1 - 0.1 - - - - - - 4.7
indicatoare
ha
10. 23272 11566 765 1038 422 133 110 90 84 - 37480
principale an
11. 10964 5070 9 179 231 27 12 20 49 18 16579
secundare an
m3/
12. Total (rând 10 + 11) 34236 16636 774 1217 653 160 122 110 133 18 54059
an

ha 3.2 1.4 4.6

Clasa de
vârstă
ha 1081.98 1550.60 2745.68 2511.82 1974.01 990.74 996.80 11851.63
Suprafaţă
% 9 13 24 21 17 8 8 100
115508
m3 29380 305822 963791 924075 359458 289003 4026613
Volum 4
% 1 8 24 28 23 9 7 100
27
S.U.P. K – rezervaţii de seminţe şi
resurse genetice forestiere

SPECII:
Nr.
Indicatorul
crt. U.M. MO ST GO FA PI CA BR PAM Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Păduri pentru Grupa I 68.96 52.98 35.47 28.94 20.60 19.59 6.35 1.68 234.57
care nu se re-
glementează
recoltarea de Grupa II - - - - - - - - -
1.
produse ha
principale
(A 2.1 – A 2.2) Total 69.96 52.98 35.47 28.94 20.60 19.59 6.35 1.68 234.57
2. Proporţia speciilor % 29 23 15 12 9 8 3 1 100
3. Clasa de producţie medie - 2.0 3.2 3.0 2.2 1.5 4.1 2.0 3.0 2.6
4. Consistenţa medie - 0.58 0.70 0.72 0.68 0.70 0.72 0.66 0.70 0.67
5. Vârsta medie ani 140 133 134 132 123 100 180 115 133
6. Volum mediu la ha m3/ha 502 358 348 392 495 190 643 319 409
7. Fond lemnos total m3 34621 18990 12344 11340 10187 3727 4081 536 95826
m/
3
8. Indici de creştere curentă an/ 3.2 1.7 2.1 3.7 4.6 2.6 3.6 0.6 2.8
ha
m3/
Indici de creştere
9. an/ - - - - - - - - -
indicatoare
ha
m3/
10. Tăieri de conservare - - - - - - - - -
an
11. - - - - - - - - -
secundare an
m/
3
12. Total (rând 10 + 11) - - - - - - - - -
an
m3/ Conservare Secundare Total

ha - - -

Clasa de vârstă I II III IV V VI >VII Total
ha - - - - 4.04 25.78 204.75 234.57

Suprafaţă
% - - - - 2 11 87 100
m3 - - - - 949 11535 83342 95826

Volum
% - - - - 1 12 87 100
S.U.P. M – păduri supuse regimului

de conservare deosebită
28
SPECII:
Nr.
Indicatorul
crt. U.M. MO ST FA CA BR AN PI DR DT DM Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
care nu se re-
glementează
recoltarea de Grupa II - - - - - - - - - - -
1.
produse ha
principale
(A 2.1 – A 2.2) Total 707.21 589.56 109.43 63.40 18.97 18.68 17.77 24.42 44.33 1.88 1595.65
2. Proporţia speciilor % 44 37 7 4 1 1 1 2 3 - 100
5. Vârsta medie ani 101 118 88 60 119 50 69 75 69 22 103
6. Volum mediu la ha m3/ha 350 297 314 134 512 195 296 275 188 48 313
7. Fond lemnos total m3 247307 175132 34336 8527 9715 3635 5256 6722 8328 90 499048
m3/
ha
m3/
Indici de creştere
9. an/ - - - - - - - - - - -
indicatoare
ha
m3/
10. Tăieri de conservare 2033 1242 147 61 45 - - 26 45 - 3599
an
11. 157 1 142 1 10 - - 4 9 2 326
secundare an
m3/
12. Total (rând 10 + 11) 2190 1243 289 62 55 - - 30 54 2 3925
an
m3/ Conservare Secundare Total

13. Indici de recoltare an/ha
2.3 0.2 2.5

Clasa de
vârstă
ha 84.29 72.10 104.80 99.04 211.65 318.77 705.00 1595.65
Suprafaţă
% 5 5 7 6 13 20 44 100
m3 2053 9842 28729 35804 101661 99302 221657 499048

Volum
% - 2 6 7 20 20 45 100
29
S.U.P. O – păduri validate pentru a
fi retrocedate,
Ciclul: 110ani

SPECII:
Nr.
Indicatorul
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
care se re-
glementează
1.
produse ha
principale
(A 1.1 – A 1.3) Total 7472.18 3651.43 103.38 216.58 185.41 52.09 44.86 46.86 71.32 7.52 11851.63
5. Vârsta medie ani 66 73 112 67 55 72 83 23 42 36 68
m/3
ha
m3/
Indici de creştere
9. an/ 3.3 1.1 - 0.1 - - - - - - 4.7
indicatoare
ha
10. 23272 11566 765 1038 422 133 110 90 84 - 37480
principale an
Posibilitatea de produse m/3
11. 10964 5070 9 179 231 27 12 20 49 18 16579
secundare an
m3/
12. Total (rând 10 + 11) 34236 16636 774 1217 653 160 122 110 133 18 54059
an

ha 3.2 1.4 4.6

Clasa de
vârstă
ha 1081.98 1550.60 2745.68 2511.82 1974.01 990.74 996.80 11851.63
Suprafaţă
% 9 13 24 21 17 8 8 100
115508
m3 29380 305822 963791 924075 359458 289003 4026613
Volum 4
% 1 8 24 28 23 9 7 100
30
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
31
0. INTRODUCERE
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIE FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL – ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE PĂDURII
ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII
FORESTIERE
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
12. DIVERSE
32
0. INTRODUCERE
Activitatea de dezvoltare tehnologică, necesară pentru elaborarea

amenajamentului, s-a desfăşurat în domeniul silviculturii, în perioada 1.05.2021 –
02.12.2022, având la bază contractul nr. 172/10.03.2021 şi cuprinde mai multe faze /
activităţi desfăşurate: teren, redactare, definitivare, GIS, analize sol, documentaţii de
mediu etc.
Tipul sursei de finanțare: național - R.N.P. „ROMSILVA”;
Bugetul, cu evidenţierea distinctă a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor din
salarii şi asimilate salarilor aferente personalului încadrat în proiect: conform devizului
postcalcul întocmit în baza Anexei nr. 1 din Contracul nr. 172 / 4319 din 10.03.2021
Obiectul prezentului studiu de amenajament îl reprezintă pădurile din Ocolul
Silvic Gura Teghii. Elaborarea amenajamentului s-a făcut în spiritul conservării şi
dezvoltării durabile a pădurilor. În scopul fundamentării naturalistice a măsurilor de
gospodărire propuse a fost realizată o cartare staţională la scară mijlocie. Zonarea
funcţională a fost reconsiderată, în concordanţă cu obiectivele social – economice şi
ecologice urmărite în momentul actual.
Bazele de amenajare anterioare au fost armonizate cu politica forestieră actuală.
La reglementarea procesului de producţie s-au avut în vedere instrucţiunile de
specialitate în vigoare şi recomandările conferinţelor de amenajare.
Studiul general de amenajarea pădurilor cuprinde o prezentare de ansamblu a
Ocolului Silvic Gura Teghii, sub toate aspectele care interesează economia forestieră,
sintetizând măsurile de aplicat în vederea dirijării structurii actuale a pădurilor spre
optim şi pentru ridicarea productivităţii şi calităţii arboretelor.
Lucrarea de faţă este structurată în 4 părţi, cuprinzând 17 capitole şi are durata
de valabilitate de 10 ani (1.01.2022 – 31.12.2031).
Au fost urmărite următoarele obiective principale:

- determinarea şi precizarea elementelor de organizare a teritoriului;
- cunoaşterea structurii şi a potenţialului protectiv şi productiv al pădurilor în
dinamica lor, având ca fundament descrierea ecosistemelor forestiere;
- precizarea obiectivelor social – economice şi ecologice ale pădurii şi atribuirea
de funcţii fiecărui arboret;
- constituirea subunităţilor de gospodărire;
- proiectarea modelelor structurale optime pe arborete şi pe ansamblul pădurii,
corespunzătoare funcţiilor atribuite şi potenţialului natural;
- elaborarea planurilor amenajistice, prin care se urmăreşte îndrumarea structurii
reale a arboretelor şi a pădurii spre structurile optime stabilite în vederea creşterii
eficacităţii funcţionale;
- controlul periodic complex al stării pădurilor, în legătură cu măsurile proiectate
şi aplicate.
Indicatorii de rezultat ai amenajamentului sunt:
- suprafaţa fondului forestier şi geometria imobilelor care îl compun;
- caracterizarea factorilor geomorfologici (unitatea de relief sau forma de relief,
configuraţia terenului, înclinarea, expoziţia, altitudinea), a celor edafici (studiul şi
descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol) şi a tipurilor de staţiune;
- descrierea principalelor caracteristici ale vegetaţiei forestiere la nivel de arboret
(elemente de arboret, vârsta, diametrul mediu, înălţimea medie, clasa de producţie,
volumul, creşterea curentă, consistenţa, calitatea, elagajul, vitalitatea, provenienţa,
structura, tipul de pădure, starea fitosanitară, lucrări executate ş.a.), subarboret şi
seminţiş utilizabil;
33
- obiectivele social - economice şi ecologice ale pădurii;
- stabilirea posibilităţii pădurilor (de produse principale, secundare);
- elaborarea planurilor de recoltare şi cultură (al produselor principale, al tăierilor
de conservare, al lucrărilor de îngrijire şi conducere, al lucrărilor de regenerare, al
instalaţiilor de transport, al construcţiilor silvice etc.);
- modalităţi de valorificare superioară a altor produse din fondul forestier, în afara
lemnului;
- stabilirea de măsuri de protecţie a fondului forestier împotriva: doborâturilor şi
rupturilor de vânt şi de zăpadă, incendiilor, poluării industriale, bolilor şi a altor
dăunători, eroziunii ş.a., plus de atenuare a extremelor climatice;
- stabilirea de măsuri de gospodărirea arboretelor slab productive şi provizorii şi
a celor afectate de factori destabilizatori;
- studiul fondului forestier prin prisma elementelor de biodiversitate;
- studiul şi analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor;
- obţinerea bazei de date G.I.S.;
- prognoza dezvoltării fondului forestier prin analiza eficacităţii modului de
gospodărire din trecut a pădurilor şi a măsurilor proiectate în prezent.
Caracterul de noutate şi / sau inovativ al amenajamentului actual include
următoarele aspecte principale:
- actualizarea proiectului G.I.S. pentru întreaga suprafaţă studiată;
- definirea noilor obiective ecologice impuse de ariile naturale protejate de interes
comunitar şi / sau naţional;
- integrarea în amenajament a măsurilor prevăzute de planurile de management
aprobate ale ariilor naturale protejate din zonă;
- identificarea elementelor de biodiversitate ale pădurii;
- definirea pădurilor cu valoare ridicată de conservare.
34
1.1. Elemente de identificare a fondului forestier
Obiectul prezentului studiu îl reprezintă amenajamentul Ocolului Silvic Gura

Teghii, din cadrul Direcţiei Silvice Buzău. Teritoriul Ocolului Silvic Gura Teghii este
situat majoritar în Judeţul Buzău, în bazinul hidrografic mijlociu al Râului Buzău, mai
exact al afluentului acestuia, Râul Gura Teghii. Teritoriul analizat se suprapune în cea
mai mare parte peste vestul Munţilor Gura Teghii şi doar într-o mică măsură peste
Piemontul Gura Teghiilui şi Depresiunea Gura Teghiilui.
Principala cale de acces este drumul judeţean Reghin – Gura Teghii, iar sediul
Ocolului Silvic Gura Teghii se află în Comuna Gura Teghii.
Fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de R.N.P.-Romsilva,
prin Ocolul Silvic Gura Teghii, din cadrul Direţiei Silvice Buzău, este împărţit în patru
unităţi de producţie, localizate pe teritoriul a 12 unităţi administrativ – teritoriale, dintre
care şapte sunt în Judeţul Buzău şi cinci sunt în Judeţul Harghita. Situaţia administrativ
– teritorială, a pădurilor proprietate publică a statului, administrate de Ocolul Silvic Gura
Teghii, este prezentată în tabelul 1.1.1.
Tabelul 1.1.1. Situaţia administrativ – teritorială

Nr. Unitatea administrativ – U.P. Suprafaţa
Judeţul
crt. teritorială Nr. Denumire (ha)
VI Lăpuşna 5038.08
VII Secuieu 4416.50
1 Comuna Ibăneşti
VIII Sirod 3683.77
Total 13138.35
VIII Sirod 1.96
2 Comuna Gura Teghii X Mociar 749.02
Total 750.98
Buzău
3 Comuna Solovăstru X Mociar 469.79
4 Comuna Chiheru de Jos VIII Sirod 12.91
VII Secuieu 1.44
5 Oraşul Sovata VIII Sirod 1.45
Total 2.89
6 Comuna Stânceni VI Lăpuşna 3.07
7 Municipiul Reghin X Mociar 0.43
Total Judeţul Buzău 14378.42
8 Comuna Remetea VI Lăpuşna 0.24
VI Lăpuşna 222.76
9 Comuna Joseni VII Secuieu 58.41
Harghita Total 281.17
10 Comuna Praid VII Secuieu 0.29
11 Comuna Subcetate VI Lăpuşna 1.50
12 Oraşul Topliţa VI Lăpuşna 0.63
Total Judeţul Harghita 283.83
Total 10021.43
Coordonatele în sistem STEREO 70, ce definesc conturul teritoriului O.S. Gura

Teghii, sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 1.1.2. Coordonatele de contur ale teritoriului Ocolului Silvic Gura Teghii
X(m) Y(m) X(m) Y(m) X(m) Y(m)
587656.0 480272.7 580578.0 488773.3 577823.9 496541.6
586486.1 479491.7 581249.8 491554.4 578773.1 499398.5
584152.9 477761.7 580424.7 492444.4 578523.2 501476.2
581836.9 482562.0 580852.3 493796.0 579714.6 503060.0
582232.7 486037.1 578712.6 497133.2 579640.3 507366.8
578216.5 496315.5 580551.5 509365.0
35
577254.3 517378.3 584046.1 504431.4 586888.3 486087.6
576047.8 517551.5 584193.4 504271.3 587014.5 485522.8
575054.0 518890.6 584167.4 504025.6 586745.4 485295.8
574606.0 520777.7 584288.8 503893.9 586770.0 485117.6
574679.0 521564.2 584577.2 502854.9 586691.7 484942.1
576562.1 522663.7 584619.8 502261.3 586723.7 484789.9
578677.7 521738.7 584996.2 501697.2 586607.1 484627.6
580128.3 522546.5 584980.6 501245.5 586636.1 484350.6
583951.6 523046.3 584831.4 501129.8 586515.4 484138.5
583974.6 524118.9 584730.0 500780.3 586816.2 483989.3
585852.6 525251.2 585008.1 500325.2 586737.4 483744.1
588075.3 523177.3 584964.9 500200.2 586574.8 483643.2
588702.2 521913.4 584970.4 499826.8 586542.8 483426.4
589390.7 521957.9 585178.2 499533.8 587013.3 483236.3
590629.9 521432.5 585041.5 498991.3 587056.4 482770.9
590865.6 521632.0 585143.7 498523.5 587033.9 482537.3
592026.0 521628.2 585253.3 498350.1 587155.1 482414.1
592362.7 522111.6 585380.8 497920.3 587083.4 482228.9
592450.5 521848.0 585649.6 497594.6 587777.5 481088.0
592966.3 521770.4 585704.2 497302.8 591462.0 517677.3
592940.6 521164.1 585652.9 497128.7 586051.6 478441.3
593282.4 520864.6 585785.6 496783.1 584946.1 477683.0
593600.0 520256.0 585729.1 496632.6
593600.1 519768.7 585779.1 496483.3
593505.8 519452.4 585684.8 496079.4
593773.7 518779.3 585752.4 495985.6
585379.1 516792.2 585766.0 495847.4
585563.5 516589.8 585825.4 495736.4
585366.3 516786.8 585785.7 495538.8
585365.4 516702.5 585962.1 495439.7
585531.9 516559.3 586016.4 495174.5
585619.3 516223.8 586074.4 495048.7
585354.8 515433.2 585915.8 494887.9
585367.5 515111.0 585994.6 494591.3
585218.7 514950.1 585937.6 494438.7
585083.5 514916.3 585935.9 494194.4
585031.6 514679.5 585790.2 493997.3
584935.3 514214.8 586152.2 493669.5
585017.8 514063.8 586208.7 493419.4
584810.3 513549.9 586458.7 493182.5
584828.8 513266.2 586211.9 492748.8
584568.9 512617.9 586433.3 492331.5
584631.5 512038.6 586264.1 492024.0
584485.7 511766.6 586344.1 491669.2
584538.1 510797.2 586136.8 491517.0
584285.9 510450.9 586269.5 491284.4
584446.6 510207.4 586200.0 491081.9
583969.5 509595.3 586356.9 490939.3
583964.8 509221.8 586408.8 490709.6
583674.9 508452.4 586569.4 490566.8
583563.5 508381.5 586344.6 490240.5
583620.5 508097.8 586405.9 489883.5
583876.3 507482.1 586268.4 489596.9
583807.9 507357.2 586306.0 489188.0
583902.4 507097.8 586562.8 489024.3
583512.2 506454.7 586420.8 488590.5
583565.7 506138.3 586621.7 488412.9
583919.1 505676.9 586491.8 487981.2
583911.6 505153.1 586514.0 487505.3
584086.4 504930.2 586858.0 486831.8
584044.3 504647.6 586798.3 486461.3
584108.1 504556.5 586937.6 486329.7
36
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
Vecinătăţile, limitele şi hotarele Ocolului Silvic Gura Teghii sunt prezentate în

tabelul următor:
Tabelul 1.2.1. Vecinătăţi, limite, hotare

Puncte Limitele O.S. Gura Teghii
Vecinătăţi Hotare
cardinale Felul Denumirea
Liziere, borne,
O.S. Fâncel naturală Râul Gura Teghii limite de
proprietate.
Nord
O.S. Lunca
naturală Culmea Bătrâna Culmi, borne.
Bradului
O.S. Topliţa naturală Culmea Bătrâna Culmi, borne.
Culmi, ape,
Culmea Crucii, Culmea Bafta, Culmea Albinelor, liziere, borne,
O.S. Topliţa naturală
Culmea Tătarca limite de
Est proprietate
Liziere, borne,
O.S. Reghin naturală Râul Buzău limite de
proprietate.
O.S. Homorod naturală Culmea Seaca Culmi, borne
Liziere, culmi,
Culmea Seaca, Culmea Ţigle, Culmea Brădeţel,
O.S. Sovata naturală borne, limite de
Culmea Prislop, Culmea Picior Lat, Culmea Tăului
proprietate
Sud
Culmea Tăului, Culmea Dâlma Florii, D.J.
Limite de
naturală, Iernuţeni – Beica de Jos, D.C. Beica de Jos –
O.S. Reghin proprietate,
artificială Beica de Sus, D.C. Beica de Sus – Sânmihai de
borne
Pădure
Râul Gura Teghii, Culmea Gâtii, Culmea Zâmbroiu- Ape, culmi,
Vest O.S. Fâncel naturală
Buneasa borne
Limitele Ocolului Silvic Gura Teghii sunt clare, fiind constituite din forme de relief
evidente (culmi şi văi) şi artificiale permanente (drumuri publice). Hotarele sunt
materializate pe teren cu semnele uzuale folosite la delimitarea fondului forestier,
precum şi cu borne amenajistice.
1.3. Administrarea fondului forestier
1.3.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică
1.3.1.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului
Fondul forestier proprietate publică a statului (10021.43 ha) este administrat de

Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, prin Ocolul Silvic Gura Teghii, din cadrul
Direcţiei Silvice Buzău.
1.3.1.2. Administrarea fondului forestier proprietate publică

a unităţilor administrativ – teritoriale
De la începutul aplicării legilor fondului funciar, până în prezent a fost retrocedată

unităţilor administrativ – teritoriale o suprafaţă totală de 291.11 ha (integral cu Legea nr.
37
1/2000), după cum urmează: Comuna Gura Teghii – 60.50 ha, dintre care 3.50 ha în
fosta Unitate de Producţie IX Orşova şi 57.00 ha în U.P. X Mociar; Comuna Ibăneşti –
23.60 şi Comuna Chiheru de Jos – 52.00 ha, în U.P. IX Orşova; Comuna Beica de Jos
– 111.90 ha şi Comuna Petelea – 43.11 ha.
Întreaga suprafaţă retrocedată unităţilor administrativ – teritoriale, este
administrată de Ocolul Silvic Gura Teghii, în baza unor contracte.
1.3.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată
1.3.2.1. Administrarea fondului forestier proprietate privată a

persoanelor juridice
În urma aplicării legilor proprietăţii a fost retrocedată persoanelor juridice o

suprafaţă totală de 1509.82 ha (Asociaţia de persoane fizice Becsi – 57,00 ha, Asociaţia
de persoane fizice Brad – Drăguşa – 151.10 ha, Asociaţia de persoane fizice Punga -
Bakta – 306.26 ha, Asociaţia de persoane fizice Drăguşa – 94.50 ha, Composesoratul
Joseni – 328.00 ha, Composesoratul Ibăneşti – 395.26 ha, Composesoratul Orşova –
130.00 ha, Biserica Ortodoxă Gura Teghii – 5.70 ha, Biserica Reformată Gura Teghii –
12.00 ha, Mănăstirea Lăpuşna – 30.00 ha.
Întreaga suprafaţă retrocedată unităţilor persoanelor juridice, este administrată de
Ocolul Silvic Gura Teghii, în baza unor contracte.
1.3.2.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată

a persoanelor fizice
Întreaga suprafaţă retrocedată unităţilor persoanelor fizice, este administrată de

Ocolul Silvic Gura Teghii, în baza unor contracte.
1.4. Vegetaţie forestieră situată în afara fondului forestier naţional
Pe teritoriul Ocolului Silvic Gura Teghii se întâlnesc: mici pâlcuri de pădure,

arbori izolaţi pe păşuni, zăvoaie, arbori din zonele verzi intravilane şi aliniamente
stradale.
38
2.1. Constituirea ocolului silvic şi a unităţilor de producţie
Limitele teritoriale ale Ocolului Silvic Gura Teghii nu s-au modificat. Conform
Conferinţei I de amenajare din data de 12.05.2020, structura organizatorică se modifică,
de la cele cinci unităţi de producţie existente anterior, (U.P. VI Lăpuşna, U.P. VII
Secuieu, U.P. VIII Sirod, U.P. IX Orşova şi U.P. X Mociar), la patru unităţi de producţie.
Mai exact, U.P. IX Orşova şi U.P. VIII Sirod s-au unit, formând U.P. VIII Sirod. Toate
celelalte unităţi de producţie îşi păstrează, numărul, denumirea şi limitele anterioare.
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
Materializarea liniilor parcelare, precum şi a limitelor fondului forestier de stat, s-a

făcut de către personalul Ocolului Silvic Gura Teghii. Pichetarea liniilor parcelare s-a
realizat prin însemnarea cu vopsea de culoare roşie a arborilor de limită: între parcele
din interiorul unităţilor de gospodărire cu o linie verticală, două linii verticale paralele pe
limitele de unităţi de producţie şi un H pe limitele ocolului silvic.
Datorită aplicării legilor fondului funciar, au existat şi situaţii în care parcele au
fost retrocedate integral foştilor proprietari, motiv pentru care, la actuala revizuire a
amenajamentului, parcelarul a suferit modificări, în sensul că parcelele retrocedate
integral au fost radiate din amenajament.
Subparcelarul a suferit modificări, aproape în totalitate, ca urmare a aplicării
lucrărilor de cultură şi exploatare, executate între cele două revizuiri ale
amenajamentului, şi într-o mică măsură datorită retrocedărilor. Unităţile amenajistice,
care nu au suferit modificări, şi-au păstrat, în general indicativele de la amenajarea
anterioară. În teren, subparcelarul a fost delimitat prin marcarea vizibilă, a arborilor de
limită, cu o bandă orizontală de vopsea roşie. Intersecţiile dintre limitele subparcelare,
precum şi intersecţia acestora cu liniile parcelare sau cu limita pădurii s-au marcat pe
arbori cu o bandă inelară de vopsea roşie.
Subparcelarul a fost materializat sub îndrumarea inginerului amenajist.
Tabelul 2.2.2. Numărul şi mărimea medie a parcelelor şi subparcelelor

Amenajament:
Anterior: Actual:
U.P.
Supr. tot. Nr. Supr. medie Supr. medie Supr. tot. Nr. Supr. medie Supr. medie
Nr. u.a. Nr. u.a.
ha parc. ha ha ha parc. ha ha
VI 5260.58 165 31.88 447 11.77 5266.28 166 31.72 489 10.77
VII 4488.92 142 31.61 551 8.15 4476.64 144 31.09 556 8.05
VIII 3691.45 119 31.00 407 9.06 3700.09 120 30.83 415 8.92
X 1298.20 68 19.09 191 6.80 1219.24 67 18.20 178 6.85
O.S. 14739.15 494 29.84 1596 9.24 10021.43 497 29.50 1638 8.95
În ultimul deceniu numărul de parcele, din fondul forestier proprietate publică a

statului, a crescut, ca urmare a construirii unor drumuri forsetiere în U.P. VI Lăpuşna,
U.P. VII Secuieu şi U.P. VIII Sirod. Numărul de u.a. a crescut în principal datorită
lucrărilor de cultură şi exploatare executate.
La intersecţia liniilor parcelare şi la schimbările de direcţie ale lizierei fondului
forestier au fost amplasate borne. Acestea sunt din beton sau piatră şi sunt amplasate
pe movile de pământ. În apropierea bornelor din beton sau piatră există şi borne martor
pe arbori. Recondiţionarea bornelor a fost realizată de personalul de teren al Ocolului
Silvic Gura Teghii.
39
Numerotarea bornelor este discontinuă, ca urmare a faptului că multe borne au
rămas în fondul forestier proprietate privată, odată cu retrocedarea pădurilor către vechii
proprietari.
În situaţiile în care s-au făcut retrocedări parţiale (la nivel de parcelă sau de
subparcelă) şi era necesară amplasarea de borne noi, au fost bisate bornele cele mai
apropiat. Aceste borne au fost amplasate momentan pe planurile topografice de bază şi
pe hărţile amenajistice, urmând ca ele să fie amplasate şi în teren, de personalul
Ocolului Silvic Gura Teghii.
Situaţia bornelor este redată în tabelul 2.2.3.
Tabelul 2.2.3. Situaţia bornelor

U.P. Numărul bornelor Felul bornelor
VI 252 Beton, piatră
VII 250 Beton, piatră
VIII 180 Beton, piatră
X 156 Beton
O.S. 838 -
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite

pentru reambularea planurilor de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
Baza cartografică a prezentului amenajament este aceiaşi cu cea folosită la

amenajarea anterioară, fiind constituită, din planuri topografice restituite la scara 1:5000
(foi volante). Planurile au fost întocmite de I.G.F.C.O.T. în sistem de coordonate 1970,
sistem de cote Marea Baltică, după aerofotografieri din anii 1976, 1977 şi 1979,
reperajul fiind executat de O.C.O.T. Buzău şi I.C.A.S. în anii 1978-1981.
Planurile originale au fost completate prin transpunerea detaliilor amenajistice noi
şi au fost folosite la realizarea hărţilor amenajistice. Harta de ansamblu a Ocolului Silvic
Gura Teghii conţine caroiajul planurilor topografice utilizate.
Planurile cu pădure folosite, precum şi suprafaţa de fond forestier de pe fiecare
dintre ele, sunt prezentate în continuare tabelul 2.3.1.1.
Tabelul 2.3.1.1. Situaţia planurilor de bază

Nr. Indicativul Scara Suprafaţa fondului forestier din U.P. (ha)
crt. planului planului VI VII VIII X Total
1 L-35-38-C-b-4-I
2 L-35-38-C-b-4-II 60.95 60.95
3 L-35-38-C-b-4-III
4 L-35-38-C-b-4-IV 208.30 208.30
5 L-35-38-C-d-2-II 17.90 17.90
6 L-35-38-D-a-3-I 23.06 23.06
7 L-35-38-D-a-3-II 7.68 7.68
8 L-35-38-D-a-3-III 55.46 55.46
9 L-35-38-D-a-3-IV 1:5000 189.80 189.8
10 L-35-38-D-a-4-I 0.80 0.80
11 L-35-38-D-a-4-II 34.94 34.94
12 L-35-38-D-a-4-III 327.66 327.66
13 L-35-38-D-a-4-IV 82.49 82.49
14 L-35-38-D-b-3-I
15 L-35-38-D-b-3-II
16 L-35-38-D-b-3-III
17 L-35-38-D-b-3-IV
40
18 L-35-38-D-b-4-I
19 L-35-38-D-b-4-III
20 L-35-38-D-b-4-IV 1.30 1.30
21 L-35-38-D-c-1-I 131.49 131.49
22 L-35-38-D-c-1-II
23 L-35-38-D-c-2-I 52.84 52.84
24 L-35-38-D-c-2-II 25.87 25.87
25 L-35-38-D-c-2-IV
26 L-35-38-D-d-1-I
27 L-35-38-D-d-1-II
28 L-35-38-D-d-1-III
29 L-35-38-D-d-1-IV
30 L-35-38-D-d-2-I 0.94 0.94
31 L-35-38-D-d-2-II 1.27 1.27
32 L-35-38-D-d-2-III 1.01 1.01
33 L-35-38-D-d-2-IV
34 L-35-38-D-d-4-I
35 L-35-38-D-d-4-II
36 L-35-39-A-d-4-IV 56.42 56.42
37 L-35-39-B-c-3-III 179.79 179.79
38 L-35-39-B-c-3-IV 10.76 10.76
39 L-35-39-C-a-3-III
40 L-35-39-C-a-3-IV 0.77 0.77
41 L-35-39-C-a-4-III 25.78 25.78
42 L-35-39-C-a-4-IV 94.45 94.45
43 L-35-39-C-b-2-II 251.95 251.95
44 L-35-39-C-b-2-IV 336.47 336.47
45 L-35-39-C-b-3-III 244.95 244.95
46 L-35-39-C-b-3-IV 197.60 133.18 330.78
1:5000
47 L-35-39-C-b-4-II 463.14 463.14
48 L-35-39-C-b-4-III 7.13 317.18 324.31
49 L-35-39-C-b-4-IV 449.18 95.62 544.80
50 L-35-39-C-c-1-I
51 L-35-39-C-c-1-II 3.43 3.43
52 L-35-39-C-c-1-III
53 L-35-39-C-c-1-IV
54 L-35-39-C-c-2-I 268.37 268.37
55 L-35-39-C-c-2-II 552.95 552.95
56 L-35-39-C-c-2-III 107.85 107.85
57 L-35-39-C-c-2-IV 198.51 198.51
58 L-35-39-C-c-3-I
59 L-35-39-C-d-1-I 552.91 552.91
60 L-35-39-C-d-1-II 82.69 417.69 500.38
61 L-35-39-C-d-1-III 203.53 203.53
62 L-35-39-C-d-1-IV 2.90 454.16 457.06
63 L-35-39-C-d-2-I 418.16 418.16
64 L-35-39-C-d-2-II 116.82 339.11 455.93
65 L-35-39-C-d-2-III 294.70 208.97 503.67
66 L-35-39-C-d-2-IV 534.67 1.63 536.3
67 L-35-39-C-d-3-II 9.00 9.00
68 L-35-39-C-d-4-I 180.04 180.04
69 L-35-39-C-d-4-II 389.20 37.40 426.60
70 L-35-39-C-d-4-IV 114.26 114.26
71 L-35-39-D-a-1-I 551.94 551.94
72 L-35-39-D-a-1-II 44.67 44.67
73 L-35-39-D-a-1-III 522.26 522.26
74 L-35-39-D-a-1-IV 71.42 71.42
75 L-35-39-D-a-3-I 552.48 552.48
41
76 L-35-39-D-a-3-II 470.50 470.50
77 L-35-39-D-a-3-III 552.70 552.70
78 L-35-39-D-a-3-IV 229.32 229.32
79 L-35-39-D-a-4-I 33.71 33.71
80 L-35-39-D-a-4-III
81 L-35-39-D-c-1-I 332.26 69.26 401.52
82 L-35-39-D-c-1-II 1:5000 5.25 5.25
83 L-35-39-D-c-1-III 5.17 388.64 393.81
84 L-35-39-D-c-1-IV 22.94 2.62 25.56
85 L-35-39-D-c-3-I 553.32 553.32
86 L-35-39-D-c-3-II 149.56 149.56
87 L-35-39-D-c-3-III 401.23 401.23
88 L-35-39-D-c-3-IV 125.92 125.92
Total 5266.28 4476.64 3700.09 1219.24 10021.43
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea

planurilor de bază
Pentru actualizarea hărţilor amenajistice şi a suprafeţelor subparcelelor, toate

modificările survenite în parcelar şi subparcelar au fost mai întâi ridicate în plan cu
receptoare G.P.S. şi apoi raportate la scara planurilor topografice de bază şi transpuse
pe acestea. Ridicările au constat în drumuiri cu puncte, realizându-se poligoane închise,
sprijinite pe puncte cunoscute. În cazul parcelelor retrocedate parţial, s-a ridicat în plan
atât suprafaţa rămasă în proprietatea statului, cât şi cea retrocedată.
Pe teren s-au executat în acest sens o lungime totală de 456.39 km drumuiri
(poligoane închise sprijinite pe puncte cunoscute), cu un număr de 8439 puncte.
2.4. Suprafaţa fondului forestier
Suprafaţa actuală a fondului forestier proprietate publică a statului, din Ocolul

Silvic Gura Teghii, este de 10021.43 ha, cu 76.90 ha mai mică decât suprafaţa de la
amenajarea anterioară. Scăderea a fost determinată, în principal, de aplicarea legilor
fondului funciar şi de scoaterile cu acte legale.
2.4.1. Determinarea suprafeţelor
După reambularea planurilor, au fost determinate pe cale analitică (G.I.S.)

suprafeţele parcelelor şi subparcelelor, conform metodologiei în vigoare.
Situaţia comparativă a suprafeţei Ocolului Silvic Gura Teghii la revizuirea
anterioară şi actuală, este prezentată în tabelul 2.4.1.1.
Tabelul 2.4.1.1. Justificarea diferenţelor de suprafaţă

U.P. Suprafeţe: (ha)
Total Justificări intrări: Justificări ieşiri:
Diferenţe Diferenţe datorate Diferenţe Diferenţe datorate
Anterioară Actuală Veche Nouă *Cu
rezultate rotunjirii suprafeţelor Legea rezultate rotunjirii suprafeţelor
+ - Total acte Total
din şi diferenţe 1/ 2000 din şi diferenţe poligoane
legale
măsurtori poligoane drumuri măsurtori drumuri
VI Lăpuşna VI Lăpuşna 5260.58 5266.28 5.70 13.50 0.10 13.60 0.01 7.89 7.90
VII Secuieu VII Secuieu 4488.92 4476.64 12.28 0.20 0.20 0.14 12.26 0.08 12.48
VIII Sirod 3227.55
VIII Sirod 3700.09 8.64 20.04 0.53 20.57 6.06 5.87 11.93
IX Orşova 463.90
X Mociar X Mociar 1298.20 1219.24 78.96 0.07 0.07 43.11 33.49 1.23 1.20 79.03
Total O.S. 14739.15 10021.43 14.3491.24 33.74 0.70 34.44 43.11 39.70 27.25 1.28 111.34
Modificările de suprafaţă cele mai mari au fost determinate de aplicarea Legii nr.
1 / 2000 şi de aplicarea deciziei I.C.C.J. 357/2014, din U.P. X Mociar
42
Există şi o scoatere definitivă din fond forestier, o suprafaţă de 0.15 ha, din care
0.01 ha în U.P. VI Lăpuşna şi 0.14 ha în U.P. VII Secuieu.
Drumul forestier Orşova, din fosta U.P. IX Orşova, a trecut prin H.G. nr. 514 din
18.05.2011 în administrarea Comunei Gura Teghii.
Diferenţe, atât în plus cât şi în minus a suprafeţelor, au mai fost înregistrate
datorită neconcordanţei între lungimile reale ale unor drumuri forestiere şi lungimea din
inventarul Ocolului Silvic Gura Teghii, respectiv cel de la Ministerul Finanţelor.
Diferenţe de suprafeţe au mai fost determinate de neconcordanţele existente
între limitele fondului forestier din teren şi cele de pe planurile de bază. Acestea au fost
măsurate.
Din determinarea analitică a suprafeţelor, au rezultat în toate cele patru unităţi de
producţie, diferenţe de suprafaţă, atât în minus cât şi în plus.
2.4.2. Mişcări de suprafaţă
Suprafaţa actuală a Ocolului Silvic Gura Teghii este de 10021.43 ha. La

amenajarea anterioară suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului totaliza
14739.15 ha. Cauzele care au determinat diminuarea suprafeţei, precum şi unităţile de
producţie afectate, sunt prezentate în tabelul 2.4.2.1.
Actele care au stat la baza acestor modificări, sunt prezentate şi în
amenajamentele unităţilor de gospodărire.
Tabelul 2.4.2.1. Situaţia mişcărilor de suprafaţă

Documentul de aprobare: Modificări ale fondului forestier Observaţii:
proprietate publică a statului: Defrişăr
Scopul modificării efectuate, Definitive: Temporare: i
denumirea unităţilor fără Semnă
Felul Unităţi
implicate scoater -
docu- amenajistic
Nr. Data în schimb. e din tura
mentulu e Intrăr Ieşir Supra Data
Modificări de altă Sold Terme
i i i -faţa repri fondul şefului
natură (ha) n
(ha) (ha) (ha) -mirii forestie de ocol
r
(ha)
U.P. VI Lăpuşna
5260.5
Suprafaţa la 1.01.2011
8
Scoatere definitivă din fond
281 30.09.201 forestier, S.C. BETONMIX, în 5260.5
P.V. 179 A% 0.01
2 3 baza deciziei I.T.R.S.V. Braşov 7
nr. 24/13.08.2013
5260.5
Suprafaţa U.P. VI Lăpuşna la 31.12.2020
7
Diferenţe rezultate din măsurători
5261.2
1 0.71
8
5261.0
2 0.24
4
5261.7
16 0.71
5
5261.7
41
5
5260.8
42 0.89
6
5261.5
43 0.66
2
5261.2
44 0.31
1
5261.1
45 0.02
9
5259.9
47 1.25
4
5261.0
48 1.15
9
5261.0
49
9
5262.6
50 1.59
8
5262.5
52 0.18
0
53 0.12 5262.6
43
Documentul de aprobare: Scopul modificării efectuate, Modificări ale fondului forestier Observaţii:
denumirea unităţilor proprietate publică a statului: Defrişăr Semnă
Felul Unităţi
implicate Definitive: Temporare: i -
docu- amenajistic
Nr. Data în schimb. fără tura
i i i -faţa repri scoater şefului
natură (ha) n e din de ocol
(ha) (ha) (ha) -mirii
2 fondul
5262.5
55 0.09
3
5262.7
68 0.21
4
5262.6
82 0.09
5
5262.5
85 0.07
8
5263.6
86 1.06
4
5264.1
99 0.50
4
5263.6
107 0.46
8
5264.0
108 0.36
4
5259.7
109 4.29
5
5260.4
168 0.69
4
5260.5
169 0.11
5
5260.6
171 0.08
3
5264.9
172 4.30
3
5265.5
173 0.58
1
5266.1
179 0.67
8
5266.1
Total 13.50 7.89
8
Diferenţe rezultate din rotunjirea suprafeţelor la două zecimale şi 5266.2
0.10
diferenţe poligoane drumuri 8
5266.2
Suprafaţa la 1.01.2021
8
U.P. VII Secuieu
Suprafaţa la 1.01.2011 4488.92
Scoatere definitivă din fond 13A% 0.03 4488.89
forestier, S.C. BETONMIX, 66A% 0.04 4488.85
P.V. 2812 30.09.2013
în baza deciziei I.T.R.S.V. 71A% 0.01 4488.84
Braşov nr. 24/13.08.2013 82 0.06 4488.78
Total 0.14 4488.78
Suprafaţa U.P. VII Secuieu la 31.12.2020 4488.78
1 0.25 4488.53
3 0.49 4488.04
4 0.41 4487.63
5 4.86 4482.77
93 0.02 4482.79
105 0.13 4482.66
108 0.18 4482.84
119 1.96 4480.88
134 0.99 4479.89
135 2.48 4477.41
136 0.68 4476.73
142 0.01 4476.72
Total 0.20 12.26 4476.72
Diferenţe rezultate din rotunjirea
suprafeţelor la două zecimale şi diferenţe 0.08 4476.64
poligoane drumuri
Suprafaţa la 1.01.2021 4476.64
U.P. VIII Sirod
Fosta U.P. VIII Sirod
Suprafaţa la 1.01.2011 3227.55
Suprafaţa la 31.12.2020 3227.55
Fosta U.P. IX Orşova
Suprafaţa la 1.01.2011 463.90
Protocol
de H.G. nr. 514 din 18.05.2011,
2612 17.06.2011 109D 6.06 457.84
predare beneficiar Comuna Gura Teghii
primire
Suprafaţa la 31.12.2020 457.84
Suprafaţa totală la 31.12.2020 3685.39
2 1.78 3687.17
44
Felul Unităţi
docu- amenajistic
5 1.65 3688.82 fondul
11 1.21 3690.03
13 0.98 3691.01
14 0,58 3691.59
21 1.15 3692.74
24 1.04 3693.78
28 0.12 3693.90
29 0.13 3694.03
39 1.96 3695.99
58 0.11 3696.10
59 0.95 3697.05
60 2.25 3699.30
61 0.07 3699.37
62 0.13 3699.50
63 0.41 3699.91
64 0.05 3699.96
65 2.29 3697.67
66 0.91 3698.58
67 3.25 3701.83
68 0.64 3701.19
69 0.29 3700,90
70 0.06 3700.84
79 1.03 3699.81
80 0.14 3699.67
81 0.11 3699.78
82 0.25 3700.03
84 0.29 3700.32
85 0.49 3700.81
86 0.16 3700.97
98 0.01 3700.98
201 0.07 3700.91
208 0.54 3700.37
212 0.06 3700.31
300 0.75 3699.56
Total 20.04 5.87 3699.56
Diferenţe rezultate din rotunjirea
suprafeţelor la două zecimale şi diferenţe 0.53 3700.09
poligoane drumuri
Suprafaţa la 1.01.2021 3700.09
U.P. X Mociar
Suprafaţa la 1.01.2011 1298.20
Reconstituirea dreptului de proprietate
conform Legii nr. 1/2000
Comuna Petelea
1B 6.26 1291.94
1G 0.55 1291.39
2A 17.56 1273.83
2B 0.50 1273.33
P.V. 61 07.11.2006 2C 1.83 1271.50
2D 2.31 1269.19
2E 3.52 1265.67
3A 8.74 1256.93
3B% 1.84 1255.09
Total Legea nr. 1/2000 43.11 1255.09
Transmitere suprafaţă fond forestier din
domeniul public al statului în domeniul public
al Municipiului Reghin conform H.G.
1428/17.11.2005 şi Deciziei I.C.C.J. 357/2014.
5M 5.98 1249.11
P.V. 7348 23.12.2020 6M 3.45 1245.66
11M 8,55 1237.11
12M 5.75 1231.36
21M 9.38 1221.98
7B% 0.38 1221.60
Total H.G. 33.49 1221.60
1 0.27 1221.33
4 0.19 1221.14
17 0.60 1220.54
98 0.17 1220.44
Total 1.23 1220.37
Diferenţe rezultate din rotunjirea suprafeţelor
la două zecimale şi diferenţe poligoane 0.07 1.20 1219.24
drumuri
Suprafaţa la 01.01.2021 1219.24
45
Felul Unităţi
docu- amenajistic
fondul
46
Felul Unităţi
docu- amenajistic
fondul
47
Felul Unităţi
docu- amenajistic
fondul
2.4.3. Utilizarea fondului forestier
Situaţia comparativă a utilizării fondului forestier între amenajamentul expirat şi

cel actual este redată în tabelul 2.4.3.1.
Tabelul 2.4.3.1. Situaţia comparativă a utilizării fondului forestier

Clasa de Terenuri afectate gospodăririi silvice: (ha) Nepro- Ocupaţii
Amena- Total
U.P. regen. ductive şi litigii
jarea V D C P S A R Total (ha)
(ha) (ha) (ha)
Anterioară 12.52 6.07 24.78 1.27 0.79 7.47 1.01 41.39 1.61 7.15 62.67
VI Actuală 1.82 4.84 25.70 0.71 0.82 7.40 39.47 2.06 7.00 50.35
Diferenţe -10.70 -1.23 0.92 -0.56 0.03 -0.07 -1.01 -1.92 0.45 -0.15 -12.32
Anterioară 8.58 0.76 19.02 1.31 0.54 1.47 5.39 28.49 1.83 38.90
VII Actuală 7.01 0.31 20.10 0.52 0.63 1.59 5.45 28.60 1.71 37.32
Diferenţe -1.57 -0.45 1.08 -0.79 0.09 0.12 0.06 0.00 0.11 -0.12 -1.58
Anterioară 39.31 6.95 32.70 0.73 1.05 11.65 1.22 54.30 93.61
VIII Actuală 6.17 27.95 1.25 0.87 9.09 45.33 0.15 45.48
Diferenţe -39.31 -0.78 -4.75 0.52 -0.18 -2.56 -1.22 -8.97 0.15 -48.13
Anterioară 3.31 2.63 8.16 1.22 1.00 26.75 0.98 40.74 0.38 35.83 80.26
X Actuală 0.44 1.98 8.64 1.32 1.00 25.85 0.97 39.76 2.61 42.81
Diferenţe -2.87 -0.65 0.48 0.10 -0.90 -0.01 -0.98 -0.38 -33.22 -37.45
Anterioară 63.72 16.41 84.66 4.53 3.38 1.47 51.26 3.21 164.92 1.99 44.81 275.44
Total Actuală 9.27 13.30 82.39 3.80 3.32 1.59 47.79 0.97 153.16 2.06 11.47 175.96
Diferenţe -54.45 -3.11 -2.27 -0.73 -0.06 0.12 -3.47 -2.24 -11.76 0.07 -33.34 -99.48
Suprafaţa terenurilor destinate nevoilor administraţiei a scăzut ca urmare a

remăsurării unora dintre aceste suprafeţe, dar şi ca urmare a constituirii unei ocupaţii în
U.P. VIII Sirod.
Suprafaţa terenurilor destinată hranei vânatului s-a redus ca urmare a faptului că
unele dintre ele s-au împădurit pe cale naturală, iar altele, la cererea Ocolului Silvic
Gura Teghii, au fost transformate în clase de regenerare. Menţionăm că Ocolul Silvic
Gura Teghii are în administrare două fonduri cinegetice.
Suprafaţa drumurilor a scăzut, în principal, datorită aplicării H.G. nr. 514 din
18.05.2011, prin care drumul forestier Orşova a trecut în administrarea Comunei Gura
Teghii.
Suprafaţa spaţiilor de cazare a personalului silvic şi a depozitelor forestiere, a
scăzut în urma remăsurării, în plus unele dintre acestea au fost şi întabulate.
Suprafaţa ocupaţiilor şi litigiilor a scăzutut, prin stingerea unui litigiu din U.P. X
Mociar, în urma punerii în aplicare a deciziei I.C.C.J. nr. 357 din anul 2014.
Modul actual de utilizare a fondului forestier se prezintă în tabelele următoare:
Tabelul 2.4.3.2. Utilizarea fondului forestier
48
A. Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi:
A.1. Păduri şi terenuri D.
A.2. Păduri şi terenuri B.
destinate împăduririi C. Terenuri
Numărul şi destinate împăduririi Terenuri TOTAL
Grupa sau reîmpăduririi Terenuri scoase
denumirea pentru care nu se TOTAL afectate U.P.
funcţio- pentru care se nepro- temporar
unităţii de reglementează A.1. + A.2. gospodăririi ductive din fondul (O.S.)
nală reglementează
producţie recoltarea de pădurilor
recoltarea pe forestier
produse principale
produse principale
hectare
I 4842.98 368.23 5211.21 5211.21
VI Lăpuşna II 6.54 6.54 6.54
Total 4849.52 368.23 5217.75 39.47 2.06 7.00 5266.28
VII Secuieu I 3378.99 1067.34 4446.33 28.60 1.71 4476.64
VIII Sirod I 3354.22 300.39 3654.61 45.33 0.15 3700.09
X Mociar I 278.17 898.70 1176.87 39.76 2.61 1219.24
I 11854.36 2634.66 14489.02 14489.02
O.S. Gura
II 6.54 6.54 6.54
Teghii
Total 11860.90 2634.66 14495.56 153.16 2.06 11.47 10021.43
Tabelul 2.4.3.3. Utilizarea suprafeţelor pentru care se reglementează recoltarea

de produse principale
A.1. Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care se reglementează recoltarea de
produse principale:
A.1.4.
Numărul A.1.1. A.1.2. A.1.7.
A.1.3. Terenuri de A.1.5. A.1.6.
şi Grupa Păduri Regenerări Răchitării
Regenerări pe reîmpădurit în Poieni sau Terenuri TOTAL
denumirea funcţio- inclusiv pe cale naturale
cale naturală urma tăierilor rase, goluri degradate U.P.
unităţii de nală plantaţiile cu artificială cu ori
cu reuşita a doborâturilor de destinate destinate a (O.S.)
producţie reuşita reuşita create prin
parţială vânt sau a altor împăduririi se împădurii
definitivă parţială culturi
cauze
hectare
VI Lăpuşna I 4847.70 1.82 4849.52
VII Secuieu I 3331.18 40.80 7.01 3378.99
VIII Sirod I 3288.13 40.73 25.36 3354.22
X Mociar I 276.36 1.37 0.44 278.17
O.S. Gura
I 42.10 66.16 8.83 0.44
Teghii 11743.37 11860.90
Tabelul 2.4.3.4. Utilizarea suprafeţelor pentru care nu se reglementează

recoltarea de produse principale
A.2. Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care nu se reglementează
recoltarea de produse principale:
A.2.2. A.2.3.
Grupa A.2.1. A.2.5.
Numărul şi Terenuri Terenuri de A.2.4.
func- Păduri inclusiv Terenuri TOTAL
denumirea unităţii împădurite pe reîmpădurit în urma Poieni sau
ţio- plantaţiile cu degradate U.P.
de producţie cale naturală sau doborâturilor goluri destinate
nală reuşita destinate (O.S.)
artificială cu de vânt sau a altor împăduririi
definitivă împăduririi
reuşita parţială cauze
hectare
VI Lăpuşna I 363.48 4.75 368.23
VII Secuieu I 1067.34 1067.34
VIII Sirod I 300.39 300.39
X Mociar I 898.70 898.70
O.S. Gura Teghii I 2629.91 4.75 2634.66
Tabelul 2.4.3.5. Utilizarea terenurilor afectate gospodăririi silvice

B. Terenuri afectate gospodăririi silvice:
B.8.
B.1. B.6. Terenuri cu
B.2. B.7. B.10.
Linii B.4. B.5. Culturi de fazanerii, B.9.
Linii de B.3. Terenuri Culoare
Numărul şi parce- Clădiri, Pepi- arbuşti păstrăvării, Ape care
vânătoare Instalaţii cultivate pentru TOTAL
denumirea lare curţi şi niere şi fructiferi, centre de fac parte
şi terenuri de pentru linii U.P.
unităţii de princi- depozite plantaţii de plante prelucrare a din
pentru transport nevoile electrice (O.S.)
producţie pale perma- semin- medicinale fructelor de fondul
hrana forestier admini- de înaltă
(somi- nente ciere şi melifere, pădure, forestier
vânatului straţiei tensiune
ere) etc. uscătorii de
seminţe, etc.
hectare
VI Lăpuşna 4.84 25.70 0.71 0.82 7.40 39.47
VII Secuieu 0.31 20.10 0.52 0.63 5.45 1.59 28.60
VIII Sirod 6.17 27.95 1.25 0.87 9.09 45.33
49
B. Terenuri afectate gospodăririi silvice:
B.8.
B.1. B.6. Terenuri cu
B.2. B.7. B.10.
Linii B.4. B.5. Culturi de fazanerii, B.9.
Linii de B.3. Terenuri Culoare
Numărul şi parce- Clădiri, Pepi- arbuşti păstrăvării, Ape care
vânătoare Instalaţii cultivate pentru TOTAL
denumirea lare curţi şi niere şi fructiferi, centre de fac parte
şi terenuri de pentru linii U.P.
unităţii de princi- depozite plantaţii de plante prelucrare a din
pentru transport nevoile electrice (O.S.)
producţie pale perma- semin- medicinale fructelor de fondul
hrana forestier admini- de înaltă
(somi- nente ciere şi melifere, pădure, forestier
vânatului straţiei tensiune
ere) etc. uscătorii de
seminţe, etc.
hectare
X Mociar 1.98 8.64 1.32 1.00 25.85 0.97 39.76
O.S. Gura Teghii 13.30 82.39 3.80 3.32 47.79 1.59 0.97 153.16
Tabelul 2.4.3.6. Situaţia terenurilor neproductive şi a celor scoase temporar din

fondul forestier
C. Terenuri
D. Terenuri scoase temporar din fondul forestier:
neproductive:
Numărul şi D.2. Deţinute de TOTAL
denumirea Sărături, mlaştini, D.1. Transmisie prin persoane fizice sau U.P.
unităţii de nisipuri, stâncării, acte normative în juridice fără aprobările Total (O.S.)
producţie etc. folosinţă temporară legale necesare
(ocupaţii şi litigii)
hectare
VI Lăpuşna 2.06 7.00 7.00 9.06
VII Secuieu 1.71 1.71 1.71
VIII Sirod 0.15 0.15 0.15
X Mociar 2.61 2.61 2.61
O.S. Gura Teghii 2.06 11.47 11.47 13.53
Tabelul 2.4.3.7. Evidenţa categoriilor de folosinţă
Suprafaţa:
Simbol Categoria de folosinţă forestieră: Grupa I Grupa II Total
ha ha ha %
P. Fond forestier total 14489.02 6.54 10021.43 100
P.D. Terenuri acoperite cu pădure 14479.75 6.54 14486.29 99
P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură - - 3.32 -
P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică - - 14.89 -
P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră - - 134.95 1
P.I. Terenuri afectate împăduririi 9.27 - 9.27 -
P.N. Terenuri neproductive - - 2.06 -
P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi nereprimite - - 11.47 -
Indicele de utilizare a fondului forestier (99 %) este corespunzător condiţiilor de

relief specifice Ocolului Silvic Gura Teghii şi se va îmbunătăţii puţin după împădurirea
clasei de regenerare.
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători

Fond Total M.M.A.P. Alţi deţinători
Denumirea indicatorilor Cod
funciar (ha) (ha) (ha)
- Fondul forestier - total (P) 10021.43 10021.43
1 Terenuri acoperite cu pădure (PD) 14486.29 14486.29
101 Răşinoase (PDR) 9347.18 9347.18
102 Foioase (PDF) 5139.11 5139.11
103 Răchitării (cultivate şi naturale) (PDS)
2 Terenuri care servesc nevoilor de cultură (PC) 3.32 3.32
201 Pepiniere (PCP) 3.32 3.32
202 Plantaje (PCJ)
203 Colecţii dendrologice (PCD)
3 Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică (PS) 14.89 14.89
301 Arbuşti fructiferi (culturi specializate) (PSZ)
302 Terenuri pentru hrana vânatului (PSV) 13.30 13.30
303 Ape curgătoare (PSR)
304 Ape stătătoare (PSL)
305 Păstrăvării (PSP) 1.59 1.59
50
Fond Denumirea indicatorilor Cod Total M.M.A.P. Alţi deţinători
funciar (ha) (ha) (ha)
306 Fazanerii (PSF)
307 Crescătorii animale cu blană fină (PSB)
308 Centre fructe de pădure (PSD)
309 Puncte achiziţie fructe, ciuperci (PSU)
310 Ateliere de împletituri (PSI)
311 Secţii şi puncte apicole (PSA)
312 Uscătorii şi depozite de seminţe (PSS)
313 Ciupercării (PSC)
4 Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră (PA) 134.95 134.95
401 Spaţii de producţie silvică şi cazare personal silvic (PAS) 2.71 2.71
402 Căi ferate forestiere (PAF)
403 Drumuri forestiere (PAD) 82.39 82.39
404 Linii de pază contra incendiilor (PAP)
405 Depozite forestiere (PAZ) 1.09 1.09
406 Diguri (PAG)
407 Canale (PAC)
408 Alte terenuri (PAA) 48.76 48.76
5 Terenuri afectate împăduririi (PI) 9.27 9.27
501 Clasa de regenerare (PIR) 9.27 9.27
502 Terenuri intrate cu acte legale în fondul forestier (PIF)
6 Terenuri neproductive (PN) 2.06 2.06
601 Stâncării, abrupturi (PNS) 2.06 2.06
602 Bolovănişuri, pietrişuri (PNP)
603 Nisipuri (zburătoare şi marine) (PNN)
604 Râpe – ravene (PNR)
605 Sărături cu crustă (PNC)
606 Mocirle – smârcuri (PNM)
607 Gropi de împrumut şi depuneri steril (PNG)
701 Fâşie frontieră (PF)
801 Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi nereprimite (PT) 11.47 11.47
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
Total M.M.A.P. Alţii
Nr. crt. Denumirea indicatorilor
(ha) (ha) (ha)
1 Fondul forestier – total (nr. crt. 2 + 33) 10021.43 10021.43 -
2 Suprafaţa pădurilor – total (nr. crt. 3 + 10) 14486.29 14486.29 -
3 Răşinoase: 9347.18 9347.18 -
4 Molid: 8985.69 8985.69 -
5 - din care în afara arealului 5.91 5.91 -
6 Brad 242.28 242.28 -
7 Duglas 0.00 0.00 -
8 Larice 53.66 53.66 -
9 Pini 54.35 54.35 -
10 Foioase: (nr. crt. 11 + 12 + 15 + 21) 5139.11 5139.11 -
11 Fag 3800.06 3800.06 -
12 Cvercinee: 876.98 876.98 -
13 - Stejar pedunculat 779.62 779.62 -
14 - Gorun 87.49 87.49 -
15 Diverse foioase tari: 433.99 433.99 -
16 - Salcâm 1.79 1.79 -
17 - Paltin 193.32 193.32 -
18 - Frasin 32.80 32.80 -
19 - Cireş 0.00 0.00 -
20 - Nuc 0.00 0.00 -
21 Diverse foioase moi: 28.08 28.08 -
22 - Tei 6.74 6.74 -
23 - Plopi: 0.00 0.00 -
24 - din care plopi euramericani 0.00 0.00 -
25 - Sălcii: 2.19 2.19 -
26 - din care în Chilimetea şi delta Dunării 0.00 0.00 -
33 Alte terenuri – total: 175.96 175.96 -
34 Terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică 3.32 3.32 -
35 Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică 14.89 14.89 -
36 Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră 134.95 134.95 -
37 Terenuri afectate împăduririi: 9.27 9.27 -
38 - din care în clasa de regenerare 9.27 9.27 -
39 Terenuri neproductive 2.06 2.06 -
51
Total M.M.A.P. Alţii
Nr. crt. Denumirea indicatorilor
(ha) (ha) (ha)
40 Fâşie frontieră 0.00 0.00 -
41 Terenuri scoase temporar din fondul forestier 11.47 11.47 -
2.5. Enclave
În Ocolul Silvic Gura Teghii există 3 enclave. Situaţia lor este redată în tabelul
următor:
Tabelul 2.5.1. Situaţia enclavelor

Amenajament:
U.P Anterior: Actual:
Deţinători
. Număr Suprafaţa Număr Suprafaţa
enclave (ha) enclave (ha)
VI 1 31.66 1 30.42 Comuna Ibăneşti
VII 3 65.57 1 49.25 Comuna Ibăneşti
VIII 1 19.95 1 19.24 Persoane fizice, Comuna Ibăneşti
O.S
-
. 5 117.18 3 98.21
În urma retrocedărilor, unele enclave din U.P. VII Secuieu nu se mai regăsesc în
fondul forestier proprietate publică de stat.
2.6. Organizarea administrativă
Din punct de vedere administrativ, Ocolul Silvic Gura Teghii are în componenţă 4
districte cu 21 cantoane silvice, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.6.1. Organizarea administrativă

Districtul: Cantonul: Suprafaţ
U.P
Nr Denumire Parcele componente a
Nr. Denumirea .
. a (ha)
1 Lăpuşna 1-39,180D-182D, 192D 1333.40
2 Lepeş 40-77,183D, 184D,190D 1273.42
3 Bafta VI 78-100, 102-109, 185D 1067.37
I Lăpuşna
4 Mocirlosu 118-122, 128,137-148,186D,187D 638.83
5 Drăguşa 149-151,156-179,188D,189D,191D 953.26
Total 5266.28
6 Secuieu 1-26, %144D, 154D, 155D 975.40
7 Seciu 27-55, %144 D, 145D -148D 1005.20
8 Valea Carelor VII 56-83, 85, %144D 973.61
II Secuieu
9 Sebeșul Mic 89, 93-102, 104, 105, 108-113, 149D -153D 593.71
10 Sebeșul Mare 114-142 928.72
Total 4476.64
III Sirod – 1 VIII
Sirodul mic 1 – 39, 94D, 98D, 99D 1371.02
Orșova 1
1
Sirodul mare 40 – 72, 93D 1149.39
2
1
Prislop 73 – 92D, 95D – 97D, 201 – 211, 303D, 304D 1045.26
3
1
Valea iepii 212 - 214, 305D, 306D 128.15
4
1
Pietroasa 307D, 308D 4.31
5
1 Orșova 300 1.96
6
52
Districtul: Cantonul: Suprafaţ
U.P
Nr Denumire Parcele componente a
Nr. Denumirea .
. a (ha)
Total 3700.09
17. Mociarul de Sus 79,81,84-87, 90, 94-96, 98,100,101,106,107 201.91
18. Parc Natural 51, 55, 58, 59, 66, 68-72, 77, 78, 102D 264.68
38, 40, 42, 43, 45, 48, 49, 52, 53, 56, 57, 60-62,
19. Jabeniţa X 254.47
IV Mociar 104D%
20. Mociarul de Jos 1,3-7,9-13, 21, 103D 265.57
21. Beica 8, 15-20, 24, 25, 27, 28, 104D% 232.61
Total 1219.24
O.S. 10021.43
Se face menţiunea că suprafaţa din arondarea prezentată se referă doar la

fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Ocolului Silvic Gura
Teghii. Pe lângă acesta, Ocolul Silvic Gura Teghii administrează şi păduri deţinute de
alţi proprietari. Se consideră că această împărţire este corespunzătoare pentru paza şi
gospodărirea eficientă a fondului forestier.
53
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din

trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor

înainte de anul 1948
Primele scrieri referitoare la zona teritorială a bazinului Văii Gura Teghiilui atestă
că „Domeniul Gura Teghiilui" aparţinea statului.
În anul 1433, pădurile din zona O.S. Fâncel şi O.S. Gura Teghii (fostul O.S.
Valea Gura Teghiilui) sunt donate, de către regele Ladislau al V-lea al Ungariei,
Domeniului şi Cetăţii Gura Teghiilui, în fapt lui Ioan de Hunedoara, ca răsplată pentru
meritele avute în luptele împotriva turcilor.
În perioadele următoare domeniul devine un apanaj al domnitorului, care-l
arenda sau îl dădea în folosinţă favoriţilor săi. După distrugerea Cetăţii Gura Teghiilui,
în anul 1708, ca urmare a trecerii Ardealului sub dominaţia habsburgică, Domeniul Gura
Teghii trece în proprietatea casei de Habsburg şi a fost arendat, începând cu anul 1719,
contra unei sume de 2500 florini anual. Începând cu anul 1734, pe o perioadă de 99 de
ani, domeniul este arendat de către vicecancelarul Cassani, ajuns ulterior baron de
Bornemissa, care l-a folosit, împreună cu urmaşii săi, până în anul 1833.
După anul 1833 începe dezmembrarea pădurilor din zonă, astfel că, până în anul
1870 s-au făcut împroprietăriri şi donaţii satelor de iobagi şi bisericilor. Tot acum se
constituie şi unele composesorate, mai ales din pădurile de pe cursul inferior al Văii
Gura Teghiilui, în cadrul cărora lucrările de exploatare se făceau la întâmplare (în
funcţie de "necesităţi" şi, nu rareori, după bunul plac al proprietarilor din acea vreme).
Primele exploatări organizate s-au realizat în anul 1870, când o societate de stat,
folosind ca mijloc de transport plutăritul pe Râul Gura Teghii şi afluenţii acestuia, a
început exploatarea molidului de rezonanţă şi a gorunului.
În 1879, în Ardeal se aplică o lege silvică maghiară, care prevedea ca pădurile
statului şi ale unor societăţi mai mari, să fie exploatate doar pe baza unui amenajament,
urmărindu-se şi regenerarea pădurilor. Pădurile particulare însă, cu excepţia celor de
protecţie, nu erau supuse vreunei restricţii, oricare ar fi fost suprafaţa exploatată, ceea
ce a dus la lichidarea multor arborete, mai ales în cursul primului război mondial. Drept
urmare, guvernul maghiar a dat ordonanţa nr. 3296 din 1918, potrivit căreia nici o
pădure nu poate fi exploatată fără o autorizare prealabilă a serviciului forestier, ce fixa
suprafaţa anuală de exploatat, ţinând seama de capacitatea de reîmpădurire a
suprafeţelor exploatate.
Ordonanţa maghiară nr. 3296 a avut aplicabilitate şi după unirea Transilvaniei cu
România, până în anul 1923, când Codul silvic din România (adoptat în anul 1910, cu
toate modificările ulterioare suferite), a fost extins şi în noul teritoriu unit cu statul român,
prin Legea din 17 iunie 1923.
Materialul lemnos provenit din pădurile composesoratelor era folosit pentru foc,
comerţ, construcţii şi prelucrări primare. Regenerarea arboretelor, în urma tăierilor rase
practicate, s-a făcut în mod natural, fără a fi dirijată, regenerarea naturală realizată fiind
urmarea condiţiilor favorabile instalării vegetaţiei forestiere în zonă. Transportul
materialului lemnos extras se făcea pe calea ferată forestieră (C.F.F.), construită în anul
1900 pe valea principală. Aceasta unea Reghinul de Lăpuşna, iar din ea, an de an, pe
văile afluenţilor mai mari ai Gura Teghiilui, au fost construite ramificaţii.
Începând cu anul 1920 a intrat în vigoare "Codul Silvic Românesc". În acel
moment, structura proprietăţii pădurilor din valea Gura Teghiilui, era următoarea: păduri
proprietate de stat (70 %), păduri proprietate a persoanelor juridice (27 %); păduri
ţărăneşti (3 %).
54
În concluzie, gospodărirea arboretelor, până în anul 1948, a fost în multe cazuri
una defectuoasă, lipsa preocupărilor în ceea ce priveşte regenerarea pădurii a avut
efecte negative asupra stării şi structurii arboretelor, cu repercursiuni în prezent.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la

intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.2.1. Evoluţia constituirii Ocolului Silvic Gura Teghii şi a bazelor

de amenajare până la amenajarea anterioară (inclusiv)
După anul 1948 pădurile au trecut integral în patrimoniul statului, ceea ce a

determinat o nouă orientare în ceea ce priveşte modul de gospodărire şi organizare a
producţiei. În baza Legii nr. 204 din anul 1949 s-a trecut la gospodărirea unitară a
pădurilor, în baza amenajamentelor silvice.
Pădurile O.S. Gura Teghii, alături de pădurile pădurile O.S. Fâncel, au făcut
parte din M.U.F.B. Gura Teghii, pentru care au fost întocmite primele amenajamente în
anul 1949. La la amenajarea din anul 1960 numărul unităţilor de producţie s-a redus de
la 13 la 10 în cadrul O.S. Valea Gura Teghiilui.
Evoluţia bazelor de amenajare este prezentată în tabelul 3.1.2.1.1. (în limita
datelor disponibile).
Tabelul 3.1.2.1.1. Evoluţia bazelor de amenajare

Suprafaţa U.P.
Anul Subunităţi de gospodărire Ciclul,
(ha) Exploa-
amena- Regimul Compoziţia-ţel Tratamentul rotaţia
Suprafaţa tabilitatea
jării Totală Gr. I Denumire (ani)
ha %
T. rase, 100,
S.U.P. A - codru
18811.95 97 codru * t. succesive, tehnică 110,
regulat
t. combinate 120
S.U.P. G - codru T. transformare
1960 20203.40 1865.36 58.60 - codru * de protecţie 10
grădinărit spre grădinărit
S.U.P. H -
573.90 3 codru * T de igienă de protecţie -
protecţie absolută
T. succesive, 100,
S.U.P. A - codru
18818.30 96 codru * t. rase, tehnică 110,
regulat
t. combinate 120
S.U.P. G - codru T. transformare
1970 20110.90 2736.10 69.00 - codru * de protecţie 10
S.U.P. H -
781.90 4 codru * T. igienă de protecţie -
S.U.P. A - codru T. succesive,

874.40 5 codru tehnică 110
regulat t. rase
S.U.P. N - T. combinate,
tehnică sau
agrement prin 14576.10 75 codru t. rase, 110
43MO 33FA 7BR de protecţie
vânătoare t. succesive
1980 19852,70 4317,60 5ST 3GO 5LA 2PAM
S.U.P. G - codru 2DT T. transformare
2966.90 15 codru de protecţie 10
S.U.P. H -
995.80 5 codru T. de igienă de protecţie -
T. rase,
S.U.P. A - codru tehnică sau 110,
14900.90 76 codru t. succesive,
regulat de protecţie 120
t. progresive
S.U.P. E -
rezervaţii ale 48.90 - codru - de protecţie -
naturii 43MO 33FA 7BR
1991 19841.10 6227.10 5ST 3GO 5LA 2PAM
S.U.P. K - 2DT T. de igienă,
rezervaţii de 453.40 2 codru t. de stimulare a de protecţie -
seminţe fructificaţiei
S.U.P. M - T. de
conservare 4196.30 22 codru conservare, de protecţie -
deosebită t. de igienă
55
Suprafaţa U.P.
Anul Subunităţi de gospodărire Ciclul,
(ha) Exploa-
amena- Regimul Compoziţia-ţel Tratamentul rotaţia
Suprafaţa tabilitatea
jării Totală Gr. I Denumire (ani)
ha %
45MO 17BR 25FA T. rase,
S.U.P. A - codru tehnică şi 110,
12892.50 79 codru 6PAM 1ST 1GO 1DT t. succesive,
regulat de protecţie 120
4DR t. progresive
S.U.P. E -
rezervaţii ale 49,40 - codru * - de protecţie -
naturii
2001 16607.30 3560,40
S.U.P. K - T. de igienă,
rezervaţii de 412.40 3 codru * t. de stimulare a de protecţie -
S.U.P. M -
T. de
conservare 2903.10 18 codru * de protecţie -
conservare
deosebită
T. rase,
S.U.P. A - codru 50MO 32FA 7BR tehnică şi
11303.07 78 codru t. succesive, 110
regulat 1ST 1GO 2DR 7DT de protecţie
t. progresive
S.U.P. E -
75MO 4ST 2FA 2BR
rezervaţii ale 799.01 6 codru - de protecţie -
8DR 9DT
naturii
2011 14739.15 14352.07
S.U.P. K - T. de igienă,
34ST 22MO 11FA
rezervaţii de 221.25 1 codru t. de stimulare a de protecţie
8BR 25DT
S.U.P. M -
43MO 20ST 9FA T. de
conservare 2140.38 15 codru de protecţie -
7BR 1GO 4DR 16 DT conservare
deosebită
* date inexistente sau insuficiente.
Primele amenajamete, realizate în anul 1949, prevedeau:

- regimul codru;
- exploatabilitatea tehnică, urmărindu-se obţinerea, în principal, de lemn gros
pentru cherestea;
- tratamentul tăierilor rase, al tăierilor succesive şi tăieri combinate;
În amenajamentele din anul 1960, prin aplicarea H.C.M. 114 din anul 1954,
zonarea funcţională a fost armonizată cu funcţiile social-economice şi ecologice ale
pădurilor şi pentru o mai bună reglementare a procesului de producţie, se constituie mai
multe subunităţi de gospodărire: S.U.P. A – codru regulat, sortimente obişnuite, S.U.P.
G – codru grădinărit şi S.U.P. H – protecţie absolută.
Bazele de amenajare stabilite în acest amenajamente sunt:
- regimul codru;
- compoziţia-ţel fixată în raport de tipurile de staţiune, urmărindu-se în pricipal
menţinerea arboretelor cu specii cu valoare economică ridicată sau crearea unor noi
astfel de arborete, prin înobilarea făgetelor cu specii de amestec valoroase (paltin de
munte, frasin etc) cu introducerea de răşinoase în afara arealului (în U.P. IX Orşova şi
U.P. X Mociar);
- expolatabilitatea tehnică pentru arboretele din grupa a II-a funcţională şi de
protecţie pentru arboretele din grupa I;
- tratamentul tăierilor succesive în făgete, tăieri rase în molidişuri, tăieri succesive
în margine de masiv în molidişuri din staţiuni mai puţin vulnerabile la apariţia
doborâturilor de vânt (U.P. VII Secuieu), tăieri combinate în amestecuri de fag cu
răşinoase, tăieri progresive în gorunete şi stejărete şi tăieri de transformare spre
grădinărit.
- ciclul de 100, 110 sau 120 de ani pentru subunităţile de codru regulat.
În amenajamentele din anul 1970 s-au adoptat următoarele baze de amenajare:
- regimul codru;
- au fost prevăzute: tăieri combinate, tăieri progresive, tăieri succesive şi tăieri de
transformare spre grădinărit;
- exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din grupa a II-a şi exploatabilitatea
de protecţie pentru arboretele din grupa I;
- ciclul de producţie a fost de 100-120 ani pentru S.U.P. A – codru regulat,
sortimente obişnuite.
56
În amenajamentele din anul 1980, zonarea funcţională este din nou revizuită, în
raport cu funcţiile social-economice şi ecologice, funcţiile atribuite arboretelor fiind mai
complexe, motiv pentru care şi suprafaţa inclusă în grupa I creşte. A fost constituită o
subunitate nouă, S.U.P. N – agrement prin vânătoare, iar suprafaţa S.U.P. G creşte
semnificativ.
Bazele de amenajare stabilite sunt:
- regimul codru;
- compoziţia-ţel a fost stabilită ţinând cont de condiţiile staţionale, respectiv
tipurile naturale de pădure, fiind astfel promovate speciile autohtone valoroase (gorun,
stejar, fag, brad, molid şi paltin de munte);
- exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din grupa a II–a funcţională şi
exploatabilitatea de protecţie pentru arboretele din grupa I funcţională;
- ciclul 110 ani pentru S.U.P. A şi pentru S.U.P. N – agrement prin vânătoare;
- au fost propuse tăieri succesive, tăieri combinate, tăieri rase în molidişuri şi
tăieri de transformare spre grădinărit.
În amenajamentele din anul 1991 s-a renunţat la S.U.P. N – agrement prin
vânătoare, S.U.P. G – codru grăinărit şi S.U.P. H – proteţie absolută şi au fost
constituite trei subunităţi noi, S.U.P. K – rezervaţii de seminţe, S.U.P. M – păduri
supuse regimului de conservare deosebită şi S.U.P. E – rezervaţii naturale.
Bazele de amenajare stabilite sunt:
- regimul codru;
- compoziţia-ţel a fost stabilită ţinând cont de condiţiile staţionale, respectiv
tipurile naturale de pădure;
- exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din grupa a II–a funcţională şi
exploatabilitatea de protecţie pentru arboretele din grupa I funcţională;
- ciclul 110 sau 120 ani pentru S.U.P. A;
- au fost propuse tăieri progresive, tăieri succesive şi tăieri rase în molidişuri.
La amenajamenajarea din anul 2001 nu se produc modificări semnificative în
ceea ce priveşte zonarea funcţională, subunităţile de gospodărire sunt menţinute iar
bazele de amenajare sunt aceleaşi ca şi cele de la revizuirea anterioară.
În concluzie se poate observa că:
- zonarea funcţională a suferit modificări de la o revizuire la alta, pădurile
îndeplinind funcţii tot mai complexe, ceea ce a dus implicit la constituirea unor subunităţi
de gospodărire diferite;
- suprafaţa pădurilor cu funcţii de protecţie a crescut, de la o amenajare la alta,
ca urmare a punerii în valoare într-o măsură din ce în ce mai mare a rolului ecoprotectiv
al pădurii;
- arboretele naturale fundamentale au fost regenerate, în general, prin
tratamentele tăierilor combinate, progresive şi succesive, pentru care s-a ţinut seama
de formaţiile forestiere existente precum şi de normativele în vigoare;
- exploatabilitatea tehnică s-a adoptat pentru arboretele din grupa a II-a
funcţională, iar cea de protecţie s-a adoptat în cazul arboretelor din grupa I;
- arboretele au fost gospodărite în permanenţă în regimul codrului;
- ciclul a fost de 100 - 120 ani fiind influenţat de politica forestieră de moment,
zonarea funcţională, ţelurilor de producţie urmărite, subunităţile de gospodărire
constituite şi productivitatea arboretelor.
În general, se poate afirma că pentru întreaga perioadă de timp analizată,
lucrările realizate au respectat prevederile amenajamentelor şi au fost corespunzătoare
din punct de vedere calitativ. Totuşi au existat şi nerealizări, atât la regenerarea
arboretelor (uneori anii cu fructificaţii abundente nu au fost suficient valorificaţi, alteori
seminţişurile / plantaţiile instalate nu au fost corespunzător sprijinite) cât şi la aplicarea
lucrărilor de îngrijire şi conducere (unele arborete nefiind parcurse la timp sau în mod
57
corespunzător), ceea ce a condus la menţinerea până în momentul actual a unui procent
mare de specii nedorite (în special a carpenului) în compoziţia anumitor arborete.
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei
Evoluţia reglementării producţiei de produse principale se prezintă în continuare:
Tabelul 3.1.2.2.1. Evoluţia reglementării procesului de producţie

Arborete Arborete Indice de
exploatabile preexploatabile Posibilitatea Indicele de creştere
Anul Suprafaţa în Indice de
S.U.P. de de produse creştere curentă a
amena- producţie recoltare
producţie Suprafaţa Volum Suprafaţa Volum principale indicatoare fondului
jării (ha) (m3/an/ha)
(ha) (m3) (ha) (m3) (m3/an) (m3/an/ha) productiv
(m3/an/ha)
A 18388.50 4210.30 901439 1273.50 105336 74970 4.1 7.6
1960
G 58.60 * * * * 78 1.3 2.6
TOTAL 18447.10 4210.30 901439 1273.50 105336 75048 4.1 7.6
A 18818.30 2933.60 746194 1819.00 356000 64060 4.2 3.4 *
1970
G 69.00 * * * * 870 12.6 *
TOTAL 18887.30 2933.60 746194 1819.00 356000 64930 3.3 *
A 874.40 * 91000 * 47000 2840 4.6 3.2 4.6
1980 G 2966.90 180.60 126188 344.10 15078 7910 2.7 7.4
N 14576.10 1885.30 292220 1173.00 346149 51070 3.5 8.1
TOTAL 18417.40 2065.90 509408 1517.10 408227 61820 3.4 7.8
1991 A 14900.90 2894.70 386970 2337.50 809160 32050 4.6 2.2 8.3
2001 A 12882.50 2591.50 222623 2061.80 613315 35850 4.8 2.8 8.6
2011 A 11303.07 2331.45 862034 1925.35 960010 31736 5.0 2.8 8.9
*nu s-au găsit date
Posibilitatea adoptată a fluctuat în timp, fiind influenţată de mărimea şi structura

fondului productiv şi de mărimea suprafeţei arboretelor exploatabile, dar a fost
influenţată şi de politicile forestiere de moment.
Pentru ultimele decenii se observă că indicele de recoltare a fost sub cel de
creştere indicatoare, ceea ce dovedeşte existenţa, la nivelul întregului fond productiv
analizat, a unui deficit de arborete cu vârste mai mari decât jumătatea vârstei
exploatabilităţii.
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare

celui precedent
Modul în care au fost respectate prevederile amenajamentelor anterioare, în

limita datelor disponibile, pe categorii de lucrări, este prezentat mai jos:
Tabelul 3.1.2.3.1. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare
Preve- Indice
Acci- Acci- Indice
Anul deri Împă- Dega- Produse Tăieri de Tăieri de de
Curăţiri Rărituri den- den- de
ame- (P) duriri jări principale conservare igienă creştere
tale II tale I recoltare
na- Reali- curentă
jării zări
(R) ha/an ha/an ha/an m³/an ha/an m³/an m³/an ha/an m³/an m³/an ha/an m³/an ha/an m³/an m3/an/ha m3/an/ha
P 155.80 195.81 168.12 414 1364.73 33770 - 291.83 75048 - - - * 2490 5.7
1960 R * * * * 327.10 12157 175 76.30 77039 30881 - - * 205 6.2 7.4
% * * * * 24 36 1 26 103 - - - * 8 109
P 135.90 271.83 232.61 1375 464.89 10742 - 200.66 64930 - - - 10104.50 8090 4.3
1970 R 134.70 387.80 324.60 2366 333.60 9445 17916 172.80 40363 54349 - - * 12781 7.0 8.1
% 99 143 140 172 72 88 148 86 62 - - - * 158 163
P 127.50 56.70 490.70 4040 509.40 15720 - 338.20 61820 - - - 7910.00 8482 4.6
1980 R 89.50 109.60 228.90 1509 442.10 11411 8919 182.30 28984 27572 - - * 9095 4.5 7.6
% 70 193 47 37 87 73 45 54 47 - - - * 107 98
P 55.00 154.70 187.50 862 609.10 15994 - 171.50 32050 - 225,90 4981 9076.00 7564 3.1
1991 R 49.50 295.00 222.00 1344 359.40 8168 4583 58,60 7966 40927 - - * 7328 3.6 7.7
% 90 191 118 156 59 51 27 34 25 - - - * 97 116
2001 P 1101.80 29.86 94.34 1120 448.61 13951 - 165.77 35850 - 1.00 372 6927.40 5741 3.5 7.7
R 498.80 40.87 81.27 625 345.94 9006 2145 37.51 7070 30847 - - 450.76 3980 3.3
58
Preve- Indice
Anul deri Acci- Acci- Indice
Împă- Dega- Produse Tăieri de Tăieri de de
ame- (P) Curăţiri Rărituri den- den- de
duriri jări principale conservare igienă creştere
na- Reali- tale II tale I recoltare
curentă
jării zări
ha/an ha/an ha/an m³/an ha/an m³/an m³/an ha/an m³/an m³/an ha/an m³/an ha/an m³/an m3/an/ha m3/an/ha
(R)
% 45 137 86 56 77 65 14 23 20 - - - 7 69 94
La prima amenajăre (cea din anul 1949) s-au stabilit bazele de amenajare, care,
pe parcursul amenajamentelor elaborate, au fost permanent îmbunătăţite, cu scopul
adoptării unor soluţii cât mai favorabile pentru conducerea şi dezvoltarea pădurilor.
Dacă la începutul primei perioade de amenajare (1949-1959) existau foarte puţine
drumuri forestiere (transportul desfăşurându-se pe drumuri comunale, căi ferate
forestiere şi drumuri de pământ), pe perioada de valabilitate a amenajamentului din anul
1960 se construiesc tot mai multe drumuri forestiere, care, din anul 1962, încep să
înlocuiască treptat căile ferate.
Aşa după cum se poate observa din tabelele de mai sus (în limita datelor
disponibile), prevederile amenajamentului din anul 1960 au fost îndeplinite doar
parţial, în special din cauza apariţiei doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi/sau
zăpadă. Volumul de recoltat prin produse principale a fost exploatat integral (deşi s-a
parcurs doar 26% din suprafaţa propusă), dar dacă se ţine cont şi de volumul recoltat
prin tăieri accidentale I, se constată o depăşire a posibilităţii cu 44%. În acest deceniu a
fost creată o subunitate de codru grădinărit (în U.P. IX Orşova). Reţeaua instalaţiilor de
transport înregistrează o dezvoltare puternică, lungimea drumurilor forestiere crescând
cu 281 %.
Un alt aspect, demn de menţionat pentru această perioadă de amenajare, este
cel legat de preocupare continuă în direcţia diminuării efectelor fenomenelor de
înmlăştinare şi de stagnare a apei, ce se manifestau în U.P. X Mociar, cu scopul
îmbunătăţirii stării fito-sanitare a arboretelor. Mai exact, începând cu toamna anului
1959, a fost demarat un program ce prevedea construirea de canale perimetrale, canale
principale şi secundare, şanţuri etc. Aceste amenajări au fost definitivate în timpul
amenajamentului din anul 1960, însă ulterior funcţionalitatea lor s-a redus treptat (către
mijlocul deceniului următor), întrucât lucrările de întreţinere au fost tot mai rare şi mai
neînsemnate.
Amenajamentul din anul 1970 păstrează aceleaşi baze de amenajare ca şi cel
din anul 1960. S-a desfiinţat subunitatea de codru grădinărit din U.P. IX, dar a fost
creată o astfel de subunitate în U.P. VI.
Prevederile amenajamentului au fost cel mai adesea respectate şi chiar depăşite.
De notat volumul important de masă lemnoasă recoltat din produsele accidentale I -
54349 m3/an, ca urmare a doborâturilor şi rupturilor provocate de vânt şi de zăpadă.
Tratamentele, în general, au fost aplicate pe suprafeţe destul de mari, ţinând
cont de faptul că întreaga activitate a ocolului a fost perturbată periodic, de doborâturile
de vânt, care au avut loc cu o frecvenţă ridicată, stânjenind bunul mers al activităţii.
Reţeaua instalaţiilor de transport se dezvoltă în continuare, lungimea drumurilor
forestiere crescând cu 76 %.
Începând cu amenajamentul din anul 1980, s-au petrecut schimbări în privinţa
zonării funcţionale şi a subunităţilor de gospodărire, schimbări determinate de
obiectivele social-economice ale vremii. Astfel, a crescut cu 58% suprafaţă încadrată în
grupa I funcţională (4317,60 ha), subunitatea de codru grădinărit a fost extinsă în toate
unităţile de gospodărire şi a fost introdusă o subunitate gospodărire pentru agrement
prin vânătoare (mai puţin în U.P. X).
Prevederile amenajamentului în general nu au fost îndeplinite, din cauza
producerii periodice doborâturilor şi ca urmare a exploatării cu precădere a arboretele
mai accesibile.
59
Amenajamentul din anul 1991 se deosebeşte de cel precedent, prin faptul că au
apărut două subunităţi de gospodărire noi şi anume: S.U.P. K - rezervaţii de seminţe şi
respectiv S.U.P. E – rezervaţii naturale. Au fost desfiinţate integral S.U.P. N – agrement
prin vânătoare şi S.U.P. G – codru grădinărit. Ca şi amenajarea anterioară, creşte cu 44
% suprafaţa încadrată în grupa I funcţională.
Tratamentele aplicate nu au dat întotdeauna rezultatele dorite. În multe situaţii,
după ce fost început tratamentul, acesta a trebuit întrerupt din cauza producerii
doborâturilor de vânt, situaţie care a determinat pierderea seminţişurilor valoroase, prin
transformarea lor în nuielişuri, care mai apoi au fost distruse în urma lucrărilor de
exploatare efectuate în deceniile următoare. Tratamentele în general s-au aplicat de
aşa natură încât să fie evitate dezgolirile de terenuri pe suprafeţe mari. De asemenea,
s-au adoptat perioade lungi de regenerare, fapt ce a fost în concordanţă cu multiplele
funcţii de protecţie, atribuite pădurilor din O.S. Gura Teghii.
Şi în acest deceniu, din cauza doborâturilor de vânt apărute, prevederile
amenajamentului nu au putut fi îndeplinite, excepţie făcând degajările şi curăţirile.
Volumul recoltat prin tăieri de produse principale reprezintă doar 25% din prevederi,
dar, ţinând cont şi de produsele accidentale I, volumul recoltat depăşeşte cu 43 %
prevederile.
La amenajarea din anul 2001 doborâturile de vânt au afectat din nou producţia,
astfel că în afara degajărilor, prevederile celorlalte lucrări nu s-au putut concretiza.
Doborâturile de vânt şi ulterior atacurile de ipide, au determinat apariţia unor volume
semnificative de produse accidentale I şi II. Din cauza precomptărilor efectuate, doar
23% din suprafaţa arboretelor încadrate în planul decenal de recoltare al produselor
principale a putut fi parcursă cu tratamentele prevăzute, exploatându-se doar 20% din
volumul stabilit. Aceasta a determinat şi suprafaţa mai mică ce a fost parcursă cu lucrări
de împădurire.
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat
Prevederile şi realizările din perioada de aplicare a amenajamentului anterior

sunt redate sintetic în tabelul 3.2.1.
Tabelul 3.2.1. Aplicarea prevederilor amenajamentului expirat

Acciden- Acciden- Indice Indice
Prevederi Împă- Dega- Produse Tăieri de Tăieri de
Curăţiri Rărituri tale tale de creştere
(P) duriri jări principale conservare igienă
U.P. II I recoltare curentă
Realizări m3/ m3/
ha/an ha/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an
(R) an/ha an/ha
P 19.71 6.14 7.21 10 259.85 9571 34.66 9561 8.96 971 1974.69 1700 4.2
VI R 6.34 6.22 9.56 20 233.23 7841 592 21.97 3718 11456 11.13 624 106.59 428 4.7 9.9
% 32 101 133 200 90 82 6 63 39 124 64 5 25 112
P 25.73 6.75 15.82 81 175.45 6683 49.90 8525 74.67 4525 727.42 554 4.6
VII R 12.34 9.78 16.62 87 169.89 5204 855 40.73 5683 3546 117.91 3562 42.78 139 4.3 7.4
% 48 145 105 107 97 78 13 82 67 158 79 6 25 93
P 44.39 1.77 8.13 65 93.63 3123 51.39 12500 14.08 481 1609.49 1410 4.9
VIII R 14.34 12.15 8.59 67 97.69 2584 133 54.01 8419 4053 23.32 484 85.46 327 4.5 7.2
% 32 686 106 103 104 83 4 111 67 1.66 101 5 23 92
P 2.09 0.28 0.98 5 17.12 341 6.49 1150 52.49 1577 428.26 365 2.8
X R 0.83 0.90 0.46 8 16.91 245 1 7.47 609 872 83.03 1314 56.07 227 2.7 3.8
% 40 321 47 160 99 72 115 53 158 83 13 62 96
P 91.92 14.94 32.14 161 546.05 19718 142.44 31736 150.20 7554 4739.86 4029 4.4
O.S. 7.9
R 33.85 29.05 35.23 182 517.72 15874 1581 124.18 18429 19927 235.39 5984 290.90 1121 4.4
% 37 194 110 113 95 81 8 87 58 157 79 6 28 100
Notă: prevederile au fost actualizate conform studiului adiţional elaborat în anul 2019.
Doborâturile de vânt au afectat cel mai mult U.P. VI Lăpuşna, dar s-au produs şi
în arboretele din U.P. VII Secuieu şi U.P. VIII Sirod. Ele au generat cea mai mare parte
din volumul produselor accidentale I şi II. Apariţia doborâturilor de vânt şi necesitatea
60
extragerii cu prioritate a produselor accidentale, a influenţat serios procesul de prducţie,
fiind principala cauză a nerealizărilor celorlante lucrări propuse.
Împăduririle s-au realizat parţial, în parte datorită faptului că nu sau lichidat toate
arboretele prevăzute a fii parcurse cu tăieri progresive de racordare, dar şi datorită
faptului că în anumite situaţii, regenerarea obţinută a fost mult mai bună decât cea
scontată, astfel încât, în unele cazuri nu au mai fost necesare completări sau acestea s-
au realizat pe suprafeţe mai mici decât cele estimate. Asortimentul de specii folosit la
lucrările de împădurire este apropiat de cel preconizat.
În ceea ce priveşte lucrările de îngrijire, se observă că au fost realizate curăţiri pe
o suprafaţă uşor mai mare decât cea prevăzută, deoarece evoluţia unor arborete a
impus mai multe intervenţii în deceniu decât au fost prevăzute. Astfel, se explică şi
volumul mai mare rezultat din curăţiri. Răriturile au fost realizate pe 95% din suprafaţă şi
81% din volum, ceea ce denotă că în anumite cazuri intensitatea intervenţiilor a fost mai
mică decât cea prevăzută.
Datorită produselor accidentale I, nu au putut fii aplicate tratamentele în toate
arboretele prevăzute în plan. Astfel, în U.P. VI Lăpuşna s-a înregistrat o depăşire
semnificativă a posibilităţii de produse principale, ca urmare a apariţiei produselor
accidentale I.
Cu tăieri de conservare a fost parcursă o suprafaţă mai mare, însă volumul
recoltat a fost semnificativ mai mic, ceea ce denotă o intensitate mai redusă a
intervenţiilor. Cauza o reprezintă mersul greoi al regenerării naturale, în deosebi în
cazul molidişurilor aflate la altitudine mare sau acelor aflate în staţiuni cu condiţii grele
de regenerare (găuri de ger).
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
Până la naţionalizare, gospodărirea pădurilor s-au făcut, în special, pentru

satisfacerea necesităţilor diverşilor proprietari. S-au practicat tăieri pe alese, sau tăieri
rase, fără a se pune accent pe împădurirea suprafeţelor.
După anul 1948 gospodărirea unitară a pădurilor avut, în general, efecte
benefice. Uneori aplicarea unor tratamente prea puţin intensive, promovarea excesivă a
răşinoaselor, ori aplicarea neeficace a lucrărilor de conducere, au condus la formarea
de arborete cu structuri simplificate, vulnerabile la acţiunea factorilor de stres.
3.3.1. Evoluţia structurii pădurii
Câţiva dintre principalii parametri structurali au cunoscut, de-a lungul timpului,

următoarea dinamică:
a) Evoluţia claselor de vârstă:
Tabelul 3.3.1.1. Evoluţia claselor de vârstă

Anul Clasa de vârstă: (%)
amenajării I II III IV V >VI Total
1960 18 19 19 10 7 27 100
1970 21 21 13 19 8 18 100
1980 20 17 16 22 10 15 100
1991 15 21 16 15 17 16 100
2001 11 18 17 17 16 21 100
2011 8 17 23 18 10 24 100
2021 9 11 20 18 15 27 100
61
Structura pe clase de vârstă a fost şi rămâne în continuare dezechilibrată, cu
excedent în clasa a III-a şi în cazul arboretelor cu vârsta mai mare de 100 de ani şi
deficit în rest. În viitor, se va urmări ca prin aplicarea în mod corespunzător a lucrărilor
de gospodărire, să se echilibreze structura pe clase de vârstă, apropiind-o de cea
normală.
b) Evoluţia compoziţiei:
Tabelul 3.3.1.2. Evoluţia compoziţiei

Anul Specia: (%)
1960 61 1 26 - 11 1 - - 100
1970 60 1 26 - 9 2 1 1 100
1980 60 2 26 - 8 2 1 1 100
1991 59 2 26 - 8 3 1 1 100
2001 67 2 20 1 7 2 - 1 100
2011 63 2 24 1 7 2 - 1 100
2021 62 2 26 1 6 2 - 1 100
Urmărind evoluţia compoziţiei, cu mici excepţii, se poate observa că ponerea

speciilor a rămas aproape neschimbată. Existenţa răşinoaselor în afara arealului natural
se explică prin politica de înrăşinare forţată dinainte de 1989.
Pe viitor se va încerca, în măsura în care condiţiile staţionale permit acest lucru,
creşterea ponderii fagului, bradului şi a esenţelor valoroase de amestec (paltinul de
munte, ulm, frasin, cireş şi arţar), în detrimentul molidului introdus artficial prin plantaţii,
fie prin promovarea regenerării pe cale naturală a acestor specii (acolo unde este
posibil), fie prin introducerea acestora în cultură, astfel încât în final să rezultate,
arborete de amestec, valoroase, care să valorifice optim potenţialul staţional.
c) Evoluţia consistenţei:
Tabelul 3.3.1.3. Evoluţia consistenţei

1960 2 13 85 100
1970 1 9 90 100
1980 1 9 90 100
1991 - 11 89 100
2001 4 11 85 100
2011 3 14 83 100
2021 6 13 81 100
Se observă o creştere a ponderii arboretelor cu consistenţa cuprinsă în intervalul

0.1 – 0.3, în principal datorată doborâturilor de vânt produse în deceniul anterior şi într-
o mai mică măsură datorită parcugerii arboretelor bătrâne cu tratamente cu regenerare
sub masiv.
62
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
Lucrările de amenajare au avut un caracter de revizuire şi au constat în

descrierea vegetaţiei forestiere conform normelor în vigoare, pentru toate arboretele
indiferent de vârstă şi de starea lor.
Pentru fundamentarea naturalistică a măsurilor propuse în noul studiu, s-a
efectuat o cartare staţională la scară mijlocie a întregului teritoriu al unităţii de producţie.
Lucrările de cartare s-au desfăşurat concomitent cu cele de descriere parcelară, în baza
unei documentări prealabile. În teren au fost amplasate profile principale de sol la
fiecare 50 ha de pădure şi profile de control pentru fiecare unitate amenajistică. Din 30
profile de sol, alese astfel încât să surprindă condiţiile cele mai reprezentative, (10 în
U.P. VI, 9 în U.P. VII, 8 în U.P. VIII şi 3 în U.P. X) s-au recoltat probe pentru
determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale solurilor respective, prin analize de
specialitate efectuate la I.N.C.D.S. „Marin Drăcea”– Staţiunea Braşov.
Determinarea tipurilor de staţiune şi de pădure s-a făcut pornindu-se de la datele
culese din teren, cu prilejul descrierii parcelare, fiind luate în considerare condiţiile de
sol, relieful, flora indicatoare şi elementele de arboret.
Datele privind descrierea arboretelor au fost culese din teren conform
instrucţiunilor de amenajare a pădurilor, a normativelor de teren în vigoare şi a
recomandărilor Conferinţei l de Amenajare, prin măsurători şi observaţii directe. Astfel,
în fiecare arboret, pentru determinarea diametrelor şi a înălţimilor s-au amplasat pieţe
de probă, iar acolo unde a fost cazul s-a apreciat şi calitatea arborilor, precum şi
intensitatea vătămărilor produse de diverşi factori destabilizatori. În arboretele
exploatabile au fost realizate şi inventarieri integrale sau statistice (pieţe de probă
circulare, cu rază variabilă, având suprafaţa de 500 m2), cu scopul determinării
volumului. Datele din teren au fost consemnate codificat, în fişele de descriere ale
subparcelelor şi ale profilelor de sol, iar ulterior au fost prelucrate la calculator.
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice Ocolului Silvic Gura

Teghii
Din punct de vedere geografic, teritoriul Ocolului Silvic Gura Teghii se

încadrează, după Geografia Fizică a României, în (I) Unitatea Carpato-Transilvană, (A)
Carpaţii Orientali, (2) Grupa de la Curbură, Munţii Curburii externe. Teritoriul Ocolului
Silvic Gura Teghii se găseşte în bazinul superior al Râului Buzău şi se suprapune
peste:
- vestul Munţilor Siriu (parte din U.P. IV Grămăticu);
- Munţii Podu Calului (parte din U.P. III Păltiniş, parte din U.P. IV Grămăticu şi
U.P.V Harţagu, );
- Munţii Penteleu (U.P. VI Picioru Caprei, U.P. VII Patacu şi U.P. VIII Ciuleanoş);
- S-E Munţilor Vrancei (U.P. IX Muşa);
- Culmea Ivăneţu (parte din U.P. III Păltiniş şi U.P. X Ivăneţu).
4.2.1. Geologie
Teritoriul Ocolului Silvic Gura Teghii face parte, după Geografia Fizică a
României, din (A) Unitatea morfostructurală de orogen carpatică muntoasă, (b)
Subunitatea flişului, (2) flişul extern - alcătuit din formaţiuni cretacice, care cu mici
63
excepţii sunt mai puţin rezistente (gresii, gresii calcaroase, marne, şisturi negre, şisturi
argiloase, nisipuri, marnocalcare, argile etc) şi paleogene (în care predomină faciesurile
marno-grezoase – gresii de Kiwa, de Tarcău, de Siriu etc).
Munţii Buzăului sunt constituiţi predominant din gresii şi într-o mai mică măsură
din marne sau argile, la care, în secundar, se mai adaugă microconglomerate, marno-
calcare şisturi disodilitice etc. Aceste roci sunt dispuse în straturi, a căror grosimi
variază de la câţiva centimetrii până la 10 m. Există însă nişte deosebiri în ceea ce
priveşte structura geologică a Munţilor Buzăului. Astfel, Munţii Siriului sunt constituiţi
preponderent din straturi groase de gresii, uneori cu intercalaţii de microgresii, care
alcătuiesc formaţiuni dure, rezistente, de culoare cenuşie, în timp ce în Munţii Podu
Calului, Munţii Penteleu şi Culmea Ivăneţu, apar frecvent sectoare în care straturile de
gresii au grosimi mai mici şi sunt intercalate cu straturi marno-argiloase mai puţin
rezistente. La nord de aliniamentul Nehoiaşu-Secuiu predomină faciesul gresiei de
Tarcău, constituit din gresii dispuse în straturi cu grosimi de 2-3 m intercalate cu straturi
subţiri de argilă. Gresiile sunt cenuşii, cu un conţinut mare de cuarţ, mică şi un ciment
calcaros.
Munţii Vrancei, în zona U.P. IX Muşa, sunt constituiţi din flişul paleogen de
Tarcău, reprezentat de gresii masive, rezistente.
În concluzie, varietatea litologică existentă este reflectată şi în varietatea tipurilor
de sol, dar şi în diversitatea formelor de relief, dată de comportarea diferită a rocilor la
eroziune, în timp ce contactele litologice determină schimbări în profilul longitudinal sau
transversal al văilor şi al culmilor.
Cele menţionate anterior se reflectă şi în productivitatea vegetaţiei forestiere.
4.2.2. Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul Ocolului Silvic Gura Teghii se

încadrează, după Geografia Fizică a României, în:
- (I) Ţinutul Carpaţilor Orientali, (B) Subţinutul munţilor flişului, (3) Grupa
districtelor de munţi cu înălţimi mijlocii dezvoltaţi pe zona gresiei de Tarcău.
Relieful teritoriului analizat este puternic marcat de substratul litologic. Astfel,
versantul vestic al Munţilor Siriu, constituit în mare măsură din gresie eocenă de Siriu,
este abrupt şi are caracter cuestiform (Colţii Balei, Colţii Bocârnei). Corespondenţă
similară există şi pe malul stâng al Râului Buzău, culmile fiind formate pe anticlinale
(cele din Bota pe conglomerate albiene, pe gresii de Tarcău şi de Kliwa, Teherăul, Podu
Calului) sau pe sinclinale înălţăte (Culmea Ivăneţul, dezvoltată pe gresii de Fusaru).
Văile apar pe sinclinale şi structuri de faciesuri moi sau pe linii de contact petrografic
(Harţagu, Caşoca, Patacu, Bâsca Marea, Bâsca Mică etc). În lungul văilor, datorită
rezistenţei gresiilor, apar sectoare înguste, cu aspect de văi adânci sau de defileu în
cazul Râului Buzău. Aceste sectoare alternează cu zone cu faciesuri moi, care
favorizează alunecările de teren. În restul teritoriului, relieful este specific zonei
montane, fragmentat, cu versanţi prelungi şi văi înguste. Fragmentarea devine tot mai
accentuată pe măsură ce ne apropiem de curbura Carpaţilor. Văile sunt caracterizate
prin abundenţa repezişurilor, pragurilor şi cascadelor.
Unitatea geomorfologică predominantă este versantul. Configuraţia versanţilor
este de regulă ondulată, mai rar frământată sau plană. Altitudinea medie este 1035 m
(minimă 400 m în u.a. 104 din U.P. III Păltiniş şi maximă 1550 m în u.a. 718 D din U.P.
U.P. VI Piciorul Caprei), iar expoziţia generală a teritoriului analizat poate fi considerată
sud-estică, direct influenţată de direcţia de curgere a Râurilor Buzău, Bâsca Mare,
Bâsca Mică şi Bâsca Rozilei. Înclinarea medie a terenului este de aproximativ 26 g,
predominanţi fiind versanţii cu înclinare repede (65%).
64
Tabelul 4.2.2.1. Distribuţia suprafeţei pe categorii de altitudine, înclinare,
expoziţie şi configuraţie
Suprafaţa:
Caracteristica Categoria
ha %
201 – 400 m 2.09 -
401 – 600 m 193.65 2
601 – 800 m 1564.31 16
801 – 1000 m 2533.91 25
Altitudinea
1001 – 1200 m 3048.59 30
1201 – 1400 m 2590.26 26
1401 – 1600 m 88.62 1
Total 10021.43 100
< 16g 624.88 6
16 – 30g 6450.81 65
Înclinarea terenului 31 – 40g 2753.82 27
> 40g 191.92 2
Total 10021.43 100
Luncă 15.63 -
Versant 10003.34 100
Forma de relief
Platou 2.46 -
Total 10021.43 100
Însorită 2707.02 27
Parţial însorită 4521.94 45
Expoziţia versanţilor
Umbrită 2792.47 28
Total 10021.43 100
Plană 258.27 3
Ondulată 9031.87 90
Configuraţia terenului
Frământată 731.29 7
Total 10021.43 100
Diversitatea litologică înfluenţează în mod direct procesele de versant. Astfel, la

baza abrupturilor din Siriu şi Podu Calului s-au produs acumulări de grohotiş rezultate
ca urmarea a dezagregării, rostogolirii şi prăbuşirii rocilor. În zonele cu substraturi
constituite din roci mai moi (marne, argile, alternanţe de gresii cu marne sau argile) s-au
produs alunecări de teren, care în anumite situaţii au dus la bararea văilor mai mici. Un
exemplu este valea Pârâului Caşoca, care a trecut printr-o etapă de baraj, în urma unei
alunecări simultane de pe ambii versanţi.
Condiţiile orografice influenţează în mod direct factorii climatici şi edafici şi
indirect distribuţia vegetaţiei. Astfel, odată cu sporirea altitudinii temperaturile se reduc,
intensitatea radiaţiei solare creşte, vânturile sunt mai intense şi mai frecvente, cantitatea
de precipitaţii şi umiditatea atmosferică sunt mai mari.
Referitor la variaţiile topoclimatului, induse de expoziţia versanţilor, se pot afirma
următoarele:
- expoziţiile însorite sunt cele mai călduroase, au amplitudinile termice cele mai
mari, sezonul de vegetaţie este mai lung, dar pericolul îngheţurilor târzii este mai mare,
perioadele de secetă sunt mai frecvente, evapotranspiraţia este mai intensă, stratul de
zăpadă este mai subţire şi se topeşte mai repede;
- expoziţiile umbrite beneficiază de condiţii diametral opuse, în timp ce expoziţiile
parţial însorite şi parţial umbrite prezintă o situaţie intermediară.
Culmile sunt mai vântuite şi au o evapotranspiraţie mai intensă. Văile (în special
cele înguste) beneficiază de un plus de umiditate şi favorizează producerea
inversiunilor termice şi stagnarea maselor de aer.
Înclinarea are o influenţă directă asupra profunzimii solurilor, aceasta crescând
de la culme spre vale şi pe măsură ce scade panta. Scurgerea apelor pluviale este mai
65
mare pe terenurile puternic înclinate, existând pericolul de a se produce eroziuni ale
solului şi alunecări de teren. Cele menţionate anterior se reflectă şi în distribuţia
speciilor forestiere.
Repartiţia suprafeţei pe formaţii forestiere şi pe categorii de înclinare, altitudine şi
expoziţie, poate fi urmărită în evidenţa 16.2.3.
4.2.3. Hidrologie şi hidrografie
Teritoriului Ocolului Silvic Gura Teghii se găseşte în bazinul hidrografic mijlociu al

Râului Buzău, mai exact al afluentului acestuia, Râul Gura Teghii. Acesta din urmă
izvorăşte din craterul stins Fâncel-Lăpuşna. Afluenţii cei mai importantanţi ai Gura
Teghiilui sunt: Lăpuşna, Creanga Albă, Secuieu, Sebeşul Mare, Sirod, Prislop (în zona
montană) şi Orşova (în zona piemontană).
Reţeaua hidrografică din cuprinsul teritoriului analizat este convergentă şi destul
de densă şi este constituită din pâraie cu albii înguste şi puţin adânci. Pâraiele sunt
alimentate în principal de izvoare, dar şi de apele rezultate din scurgerile pluvio-nivale,
care asigură astfel caracterul permanent al cursurilor de apă.
În pădure regimul hidrologic este în general de tip percolativ, doar în zonele de
luncă sau pe terenurile fără înclinare mare (îndeosebi în U.P. X Mociar), solurile au
drenaj intern mai slab, regimul hidrologic putând fi de tip percolativ stagnant sau mixt
(de precipitaţii şi freatic). Regimul hidrologic înregistrează fluctuaţii importante, debitele
pâraielor înregistrând maxime primăvara, ca urmare a ploilor şi a topirii zăpezilor şi
minime în lunile de iarnă.
La definirea regimului hidrologic concură în egală măsură şi relieful, deoarece
există un raport strâns de interdependenţă între altitudine, gradul de împădurire, panta
de scurgere, densitatea reţelei, constituţia petrografică şi valorile scurgerii.
În general turbiditatea este redusă, fapt datorat procentului mare de împădurire
şi substratulului geologic constituit în cea mai mare parte din roci dure (andezite). Ea
înregistrează valori mai mari primăvara şi după precipitaţiile abundente. Apele sunt în
general slab mineralizate, iar factorii poluanţi nu îşi fac simţită prezenţa în mediul
forestier, excepţie fiind Râul Gura Teghii în zona care tranzitează aşezările umane mai
importante.
4.2.4. Climatologie
După Geografia Fizică a României, teritoriul analizat face parte din zona
climatică temperat continentală, sectorul cu influenţe oceanice, cu următoarele ţinuturi:
- dealuri şi podişuri cu înălţimi jose şi înalte, subţinutul Depresiunea Transilvaniei,
districtul de pădure, topoclimatul complex al Podişului Transilvaniei, cu topoclimate
elementare de luncă şi vale, culoare, terase şi piemonturi (U.P. X şi extremitatea vestică
a U.P. VIII);
- munţi joşi, subţinutul Carpaţilor Orientali, districtul de pădure, pajişti montane,
topoclimatul complex al Munţilor Gura Teghii, cu topoclimate elementare de văi înguste,
văi largi, culmi muntoase (principale şi secundare), versanţi cu expunere nordică sau
sudică (U.P. VI, VII şi majoritatea U.P. VIII).
Definitorii sunt advecţiile de aer de origine polară, care determină un maxim
principal de precipitaţii în lunile mai – iunie şi, uneori, un maxim secundar în luna
decembrie. Iarna datorită anticiclonului azoric şi celui scandinav apar advecţii de aer
rece din sector nord-vestic, în timp ce ciclonii mediteraneeni determină apariţia maselor
de aer cald din sector sud-vestic.
66
După Köppen, teritoriul O.S. Gura Teghii se încadrează în:
- provincia climatică Dfbk, pentru zonele cu altitudine sub 800 m (U.P. X Mociar
şi parte din U.P. VIII Sirod) caracterizată printr-un climat boreal umed şi cu ierni aspre,
dar cu veri răcoroase, cu precipitaţii suficiente tot timpul anului şi temperatura medie a
lunii iulie între 18 – 22 oC şi mai mult de patru luni pe an cu temperatura medie de peste
10oC;
- provincia climatică Dfk’, pentru zonele cuprinse între 800-1000 m, caracterizată
prin faptul că temperatura lunii celei mai calde nu depăşeşte 18 oC;
- provincia climatică Dfck’, pentru zonele cu altitudine peste 1000 m,
caracterizată printr-un climat şi mai rece, în care numărul lunilor cu temperatura medie
de peste 10oC este între 1 şi 4;
Întinderea dar şi amplitudinea altitudinală a O.S. Gura Teghii conduce la o
diferenţiere climatică între zona depresionară şi culmile dealurilor, respectiv cele
muntoase, în plus apar diferenţieri pe suprafeţe restrânse, ca urmare a fragmentării
reliefului. Estimând diferenţierile locale ale condiţiilor de ansamblu ale teritoriului şi
totodată complexitatea modului de îmbinare a acestora, s-a putut stabili existenţa
următoarelor nuanţe topoclimatice:
- de depresiune, caracterizat prin temperaturi medii destul de ridicate şi cu
cantitate relativ scăzută de precipitaţii. Sunt favorizate manifestarea inversiunilor
termice şi formarea ceţii de convecţie;
- de vale largă, caracterizat prin temperaturi medii destul de ridicate şi cu
cantitate relativ scăzută de precipitaţii. Caracterul de adăpost general favorizează
manifestarea inversiunilor termice;
- de vale îngustă, având specifice o umiditate mai ridicată, temperaturi mai
scăzute şi inversiuni termice. În lungul acestor văi se produce uneori o canalizare a
curenţilor de aer, cu intensificări locale;
- de culmi principale, legat de existenţa unei circulaţii foarte active a aerului,
rezultată din circulaţia generală a atmosferei. Temperatura prezintă variaţii dependente
direct de schimbarea proprietăţilor maselor de aer atmosferice. Nu se produc încălziri
excesive ziua şi nici răciri puternice noaptea. Nu se produc inversiuni termice, dar
temperaturile medii sunt cele mai coborâte. Umezeala nu este foarte ridicată, datorită
vântuirii;
- de culmi secundare, caracterizat de manifestarea frecventă a rafalelor de vânt.
Sunt însorite, având mai tot anul o insolaţie ridicată;
- de versanţi însoriţi, pe care temperaturile medii anuale sunt maxime. Gradienţii
termici verticali sunt mai mari decât pe versanţii umbriţi. Cantitatea de precipitaţii este
destul de ridicată. Vântul are direcţii diverse;
- de versanţi umbriţi, unde cantitatea de căldură este mai redusă, umiditatea este
mai ridicată, iar frecvenţa fenomenelor de ceaţă, brumă şi îngheţ este mai mare decât
pe versanţii însoriţi.
67
4.2.4.1. Regimul termic şi umiditatea
Regimul termic al pădurilor din Ocolul Silvic Gura Teghii este caracterizat printr-o
temperatură medie anuală de aproximativ +5.0 oC (cu variaţii de la +8.5 oC în zona de
luncă, la limita estică a ocolului şi +3 oC pe vârfurile cele mai înalte). Gradientul termic
vertical este de 0.4 – 0.5 oC/100 m (cu valori mai mici iarna şi mai mari vara). În cursul
anului temperaturile urmează variaţia unei curbe uşor asimetrice, cu maximul în luna
iulie. Luna cea mai rece este ianuarie.
Temperaturile medii lunare sunt următoarele:
Tabelul 4.2.4.1.1. Regimul termic

Temperatura medie (0C) în luna:
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-5 -4 0 4 10 13 15 14 12 6 1 -1
Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de -30 oC, iar maxima absolută
în jur de +39.0 oC (în Lunca Gura Teghiilui realizându-se atât maximele cele mai
ridicate cât şi minimele cele mai coborâte). Îngheţul începe de obicei în jurul datei de 1
septembrie şi se sfârşeşte în general în jurul datei de 1 mai. Perioada bioactivă (cu
temperatura medie mai mare de 0 oC) are o durată medie de 255 zile/an. Lungimea
medie a perioadei de vegetaţie este de aproximativ 160 zile/an.
Regimul termic la nivel de subparcelă este influenţat în primul rând de orografia
terenului, astfel că în zonele depresionare şi în luncile principale, la sfârşitul toamnei şi
iarna, se produc frecvente inversiuni termice.
Îngheţurile timpurii şi cele târzii pot produce degerarea lujerilor nelignificaţi
(toamna) sau compromiterea fructificaţiei şi vătămarea aparatului foliar (primăvara). De
asemenea au influenţă negativă asupra seminţişurilor din terenuri descoperite.
Alternanţa îngheţ – dezgheţ poate produce, mai ales pe expoziţiile însorite, deşosarea
puieţilor. Gerurile mari pot provoca gelivuri arborilor şi alterarea cromatică a lemnului.
Pe expoziţiile însorite, puieţii ce nu beneficiază de protecţia arboretului matern pot suferi
de arsuri la colet, iar exemplarele de fag expuse brusc în lumină pot suferi de pârlitura
scoarţei. Pe astfel de expoziţii, primăvara când solul este îngheţat şi temperatura
aerului este pozitivă, arborii pot suferi de secetă fiziologică.
În general umiditatea relativă a aerului este moderată şi creşte din vale spre
cumpăna apelor (doar iarna, pe firul văilor, se poate produce o inversiune), fiind mai
mare iarna. Umezeala relativă medie anuală se ridică la valori de peste 80 % în zona
montană, în jur de 75 % în zona deluroasă, în timp ce în lunca Râului Gura Teghii, în
zona U.P. X, ea ajunge la valori de 65-70 %.
4.2.4.2. Regimul pluviometric, nebulozitatea şi evapotranspiraţia
Producerea precipitaţiilor este legată de activitatea ciclonică şi de invaziile de aer

umed. Intensificarea activităţilor fronturilor de aer, la traversarea munţilor, generează
uneori ploi având caracter de aversă în timpul verii şi ninsori abundente în timpul iernii.
Caracteristice pentru sezonul cald sunt şi ploile generate de convecţia termică.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de aproximativ 1000 mm cu variaţii la
nivelul teritoriului, aproximativ 750 mm în Lunca Gura Teghiilui şi peste 1200 mm în
zonele cele mai înalte ale ocolului. Repartiţia anuală a precipitaţiilor prezintă un maxim
în luna iunie şi un minim în februarie. Se constată diferenţe mari între cantităţile maxime
şi minime căzute în aceeaşi lună, dar în ani diferiţi sau între mediile anuale.
68
Perioade secetoase sunt mai frecvente la altitudini mai mici şi se înregistrează
de obicei toamna sau la sfârşitul verii atunci când valorile evapotranspiraţiei depăşesc
valorile precipitaţiilor. Cea mai mare cantitate de precipitaţii înregistrată în 24 de ore a
fost de aproximativ 90 mm. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este de
aproximativ 145, iar cel al zilelor cu ninsoare de aproximativ 50 (25 in zona de câmpie,
putând ajuge la 80 în zona montană la altitudini de peste 1000 m). Anual se
înregistrează aproximativ 100 zile cu strat de zăpadă, 60 în zona depresionară şi peste
120 de zile în zona montană.
Distribuţia lunară a precipitaţiilor este prezentată mai jos:
Tabelul 4.2.4.2.1. Regimul pluviometric

Precipitaţii medii (mm) în luna:
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
65 50 60 80 100 140 135 100 70 70 70 60
Evapotranspiraţia potenţială poate depăşi cuantumul precipitaţiilor în zonele mai

joase, perioadele secetoase înregistrându-se, în special, toamna sau la sfârşitul verii.
Acest deficit de apă este mai accentuat în zona altitudinală inferioară a ocolului şi pe
expoziţiile însorite. Perioadele cu cer senin însumează circa 80 de zile pe an.
Dintre fenomenele meteo cu frecvenţa cea mai mare o au roua şi bruma. Seceta
din timpul sezonului estival şi de la începutul celui autumnal produsă în zonele
inferioarea ale ocolului, afectează productivitatea ecosistemelor forestiere. Perioadele
ploioase din timpul polenizării reduc fructificaţiile arborilor. Zăpezile umede, abundente,
provoacă uneori ruperea sau culcarea arborilor tineri (mai ales a celor cu indici de
zvelteţe supraunitari). Un strat gros de zăpadă poate cauza sufocarea puieţilor, în
plantaţiile neparcurse cu descopleşiri. Chiciura şi poleiul pot cauza şi ele pagube, când
se depun în cantităţi mari pe arbori.
De-a lungul văilor mai importante se formează uneori (în special toamna şi iarna)
ceaţă de convecţie.
4.2.4.3. Regimul eolian
Teritoriul analizat este supus predominant circulaţiei maselor de aer din sector
vestic. Adăpostul oferit de lanţul carpatic adiacent, determină stagnarea maselor de aer
din sector vestic şi împiedică pătrunderea maselor continentale reci din est, iarna şi a
celor fierbinţi din sud, în timpul verii. În timpul anotimpului rece frecvenţa cea mai mare
o au masele de aer de natură maritimă-polară sau arctică legate de activitatea centrilor
barici scandinav şi islandez, mase de aer reci şi umede. În anotimpul călduros însă,
pătrund mase de aer din vest şi din nordul Mediteranei, care aduc precipitaţii şi asigură
un regim termic moderat. Anticiclonul Siberian (Crivăţul) nu afectează decât rareori
acest teritoriu. Fenomenul de föhn, care determină creşterea generală a temperaturilor,
predominarea timpului senin şi reducerea umezelii aerului şi a precipitaţiilor, îşi face
simţită prezenţa în zonele mai înalte de pe teritoriul ocolului (U.P. VI Lăpuşna, U.P. VII
Secuieu şi U.P. VIII Sirod).
Vânturile cele mai intense se manifestă la sfârşitul toamnei, sfârşitul iernii şi
primăvara, viteza medie fiind de aproximativ 2.5 m/s în Valea Gura Teghiilui, cu valori
mai ridicate în zona montană, unde viteza medie poate depăşi 5.0 m/s (9-10 m/s pe
culmi). Frecvenţa anuală a vânturilor creşte cu altitudinea şi atinge 70 – 80 % pe culmile
proeminente, intensitatea acestora fiind mai mare pe culmi, în schimb văile adăpostite
au perioade de calm mai mari. Gradul de fragmentare a reliefului influenţează mult
direcţia şi viteza vântului.
69
În afara vânturilor generale, datorită configuraţiei teritoriului, configuraţiei văilor,
diferenţelor locale de temperatură şi presiune ce apar între zonele înalte şi văi, iau
naştere mişcări locale ale aerului.
Vânturile au produs în deceniul trecut pagube importante vegetaţiei forestiere.
Arboretele cele mai afectate sunt cele din U.P. VI Lăpuşna, urmate de cele din U.P. VII
Secuieu şi U.P. VIII Sirod, unde datorită stării şi compoziţiei unor arborete (consistenţă
redusă, vârstă înaintată, molidişuri pure sau arborete cu participarea molidului),
înclinării terenului şi a profunzimii solului, pe fondul unui exces de apă în sol combinat
în anumite cazuri şi cu zăpezile moi, s-au produs doborâturi. În general doborâturile
produse au fost dispersate, însă consistenţa unor arborete a avut mult de suferit în
urma producerii acestui fenomen. Suprafaţa arboretelor afectate din aceaste unităţi de
producţie, îndeosebi U.P. VI, este semnificativă.
Probabilitatea producerii în viitor a doborâturilor de vânt rămâne destul de
ridicată şi poate fi favorizată de:
- existenţa arboretelor de răşinoase pure şi echiene;
- existenţa unor arborete având goluri sau consistenţe reduse;
- prezenţa arboretelor cu structuri verticale şi compoziţii simplificate;
- existenţa unor arborete excesiv de dese;
- prezenţa arborilor cu putregai;
- perioadele ploioase;
- solurile cu grosime fiziologică redusă (în special din cauza apei);
- depunerile de zăpadă sau chiciură din coroanele arborilor.
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice
Indicele de ariditate de Martonne reprezintă un raport între cuantumul

precipitaţiilor medii lunare / anuale şi temperaturi medii lunare / anuale. Valoarea sa
anuală este de 67, specific zonei nemorale, ceea ce denotă faptul că există suficiente
precipitaţii pe tot parcursul anului.
Indicele de compensare hidrică reprezintă un raport între excedentul şi deficitul
de apă din precipitaţii faţă de evapotranspiraţie. Valoarea sa este supraunitară în zona
piemontane şi montană înalte, ceea ce indică faptul că nu se înregistrează deficit de
precipitaţii pe parcursul anului, respectiv subunitară în zona depresionară şi zona
deluroasă joasă, indicând un deficit de precipitaţii la începutul şi sfârşitul perioadei de
vegetaţie.
4.2.4.5. Favorabilitatea factorilor şi determinanţilor climatici

pentru principalele specii forestiere
Modul în care principalii factori climatici influenţează principalele specii din O.S.
Gura Teghii, în arealul natural al acestora, este prezentat în evidenţa următoare:
Tabelul 4.2.4.5.1. Favorabilitatea factorilor şi determinanţilor climatici

Favorabilitatea pentru speciile:
Factori caracteristici Molid Fag Stejar
ridicată mijlocie scăzută ridicată mijlocie scăzută ridicată mijlocie scăzută
Temperatura medie anuală. * * - - * - - * -
Precipitaţii medii anuale. * - - * - - * - -
Suma temperaturilor medii diurne >00C. * * - - * - - * -
Suma temperaturilor medii diurne >100C. * * - - * - - * -
Durata perioadei de vegetaţie. * * - - * - - * -
Umezeala atmosferică relativă în luna iulie. * - - * - - * * -
70
Se observă că factorii climatici medii sunt, sunt de favorabilitate ridicată spre
mijlocie pentru molid şi de favorabilitate mijlocie pentu fag.
Molidişurile pure se intâlnesc la altitudini cuprinse între 800 – 1700 m, formând
un etaj exclusiv la peste 1400 m. Molideto-făgetele şi amestecurile de fag cu răşinoase
apar de la altitudini cuprinse intre 750-1400 m, iar făgetele pure apar la altitudini între
600 şi 1300 m. Cvercineele (stejarul şi gorunul) apar în vestul O.S. Gura Teghii, la
altitudini cuprinse între 380 şi 600 m.
Limitele etajelor fitoclimatice sunt influenţate de expoziţie. Astfel, pe expoziţiile
însorite limita altitudinală a etajelor fitoclimatice este mai ridicată, iar pe expoziţiile
umbrite limita este mai coborâtă. Etajul molidişurilor coboară adesea mult pe firul văilor,
în timp ce pe expoziţiile însorite arboretele de amestec urcă mult în altitudine, apărând
astfel inversiuni de vegetaţie.
4.3. Soluri
Factorii ecologici principali, de natură abiotică, ce au influenţat şi au contribuit la

formarea solurilor din O.S. Gura Teghii sunt: substratul litologic (roca), clima, relieful,
regimul hidrologic şi vegetaţia.
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
În fondul forestier din Ocolul Silvic Gura Teghii au fost identificate următoarele
tipuri şi subtipuri de sol:
Tabelul 4.3.1.1. Evidenţa şi răspândirea tipurilor de sol

Nr. Clasa de Tipul Subtipul Succesiunea U.P.: (ha) O.S.
Cod
crt. soluri de sol de sol orizonturilor VI VII VIII X ha %
Prundic 0407 Aoqq–Rqq - 1.90 5.98 - 7.88 -
1 Protisoluri Aluviosol Gleic 0414 Ao–Gr 44.49 7.48 18.65 - 70.62 1
Total 44.49 9.38 24.63 - 78.50 1
Ao–Bt–C;
Tipic 2301 - - - 130.07 130.07 1
Ao–El–Bt–C
2 Luvisoluri Alosol
Stagnic 2305 Ao–Elw–Btw–C - - - 1046.80 1046.80 7
Total - - - 1176.87 1176.87 8
Tipic 3101 Ao–Bv–R 574.41 - 149.63 - 724.04 5
Eutri- Scheletic 3111 Ao–Bvqq–R - - 35.47 - 35.47 -
cambosol Subscheletic 3112 Ao–Bvsq–R 662.94 9.81 680.13 - 1352.88 9
Cambi- Total 1237.35 9.81 865.23 - 2112.39 14
3
soluri Tipic 3201 Ao–Bv–R 695.90 70.31 864.27 - 1630.48 11
Distri-
Subscheletic 3208 Ao–Bvsq–R 331.73 347.90 535.29 - 1214.92 9
cambosol
Total 1027.63 418.21 1399.56 - 2845.40 20
Total 2264.98 428.02 2264.79 - 4957.79 34
Tipic 4101 Aou–Bs–R 155.26 486.36 180.06 - 821.68 6
Prepodzol Litic 4104 Aou–Bs–R 66.08 295.46 16.89 - 378.43 2
Subscheletic 4106 Aou–Bssq–R 82.23 872.43 - - 954.66 7
Spodi- Total 303.57 1654.25 196.95 - 2154.77 15
4
soluri Tipic 4201 Aou–Ea–Bhs–R 68.19 - - - 68.19 -
Podzol Litic 4206 Aou–Ea–Bhs–R - - 165.81 - 165.81 1
Total 68.19 - 165.81 - 234.00 1
Total 371.76 1654.25 362.76 - 2388.77 16
Distric 6101 Ao–AR–R 1541.54 614.07 208.41 - 2364.02 17
Andosol Litic 6106 Ao–AR–R - 10.34 - - 10.34 -
5 Andisoluri
Subscheletic 6108 Ao–ARsq–R 994.98 1730.27 794.02 - 3519.27 24
Total 2536.52 2354.68 1002.43 - 5893.63 41
Total 5217.75 4446.33 3654.61 1176.87 14495.56 100
71
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
Aluviosolul prundic. Răspândit în lunca Râului Gura Teghii, la altitudini de

aproximativ 700 m, pe substraturi reprezentate de materiale detritice grosiere. Procesul
de solificare se caracterizează printr-o bioacumulare destul de slabă. La suprafaţa
profilului se conturează un orizont de acumulare a humusului foarte slab dezvoltat.
Conţinutul de schelet este însemnat. Fertilitatea este mijlocie pentru anin alb şi este
determinată de volumul edafic util.
Aluviosolul gleic. Este întâlnit în lunca Râului Gura Teghii, a Pârâului Creanga
Albă, Lăpuşna şi Secuieu, pe substraturi reprezentate de materiale detritice de
dimensiuni variabile. Procesul de solificare se caracterizează printr-o bioacumulare
destul de redusă, cu formare de humus de calitate slabă. Prezintă un orizont Gr între
50-100 cm adâncime. Gradul de saturaţie în baze este sub 53 %. Fertilitatea este
mijlocie pentru anin alb şi mijlocie sau superioară pentru molid şi este determinată de
volumul edafic util.
Alosolul tipic. Se întâlneşte pe versanţi cu înclinare între 6 – 20 g, majoritar umbriţi
sau semiumbriţi, la altitudini de 430 – 570 m. Materialul parental este reprezentat din
roci acide. Alterarea mineralelor este activă, procesul pedogenetic dominant pentru
acest tip de sol fiind cel de eluviere-iluviere. Humificarea şi bioacumularea sunt mai
slabe. Orizontul Ao are grosimi de 5 – 10 cm şi culoare brună-cenuşie închisă. Acesta
este urmat de un orizont El de 20-25 cm grosime, cenuşiu-albicios, sărac în argilă şi
bogat în cuarţ sau direct de un orizont Bt, cu grosimea de peste 100 cm, bogat în argilă.
Textura este diferenţiată pe profil, cu structura slab dezvoltată sau masivă în orizontul
Ao şi poliedrică mijlocie sau prismatică, care în stare uscată crapă, în orizontul Bt. Sunt
soluri bine drenate cu activitate biologică redusă. Fertilitatea este mijlocie mai rar
superioară, fiind determinată de aciditatea activă, aprovizionarea cu substanţe nutritive
şi de aprovizionarea cu apă.
Alosolul stagnic. Se întâlneşte pe terenuri plane sau versanţi slab la moderat
înclinaţi, cu expoziţii majoritar umbrite sau semiumbrite. Asemănător subtipului tipic, dar
cu proprietăţi stagnice (slab la moderat pseudogleizat) între 50 – 100 cm adâncime.
Fertilitatea este mijlocie sau inferioară şi este determinată de aciditatea activă şi
aprovizionarea cu substanţe nutitive.
Eutricambosolul tipic. Se întâlneşte pe versanţi slab până la puternic înclinaţi, pe
expoziţii diverse, la altitudini de 700 – 1400 m. Datorită materialelor parentale destul de
bogate în minerale calcice şi feromagneziene, debazificarea este slabă, fapt ce împiedică
migrarea coloizilor organo-minerali şi diferenţierea texturală pe profil. Procesul
pedogenetic dominant este cel de argilizare. Caracteristic este prezenţa materialului
amorf cel puţin în unul dintre orizonturi. Orizontul Ao are grosimi de până la 20 cm şi
culoare brună închis. Orizontul Bv are grosimi de 40 – 90 cm şi culoare brună – gălbuie.
Tranziţia între orizonturi este treptată sau clară. Textura este mijlocie. Structura este
grăunţoasă, iar proprietăţile fizico-mecanice şi regimul termo–aero–hidric sunt favorabile.
Humusul este de tip mull. Conţinutul de humus al orizontului Ao este ridicat. Gradul de
saturaţie în baze este de peste 53 %. Aciditatea este moderată la suprafaţă şi scade în
orizonturile inferioare. Profunzimea este, în general, ridicată iar conţinutul de schelet nu
este prea însemnat. Aprovizionarea cu azot şi substanţe nutritive este bună, la fel şi
activitatea microbiologică. Fertilitatea este superioară.
Eutricambosolul subscheletic. Este localizat pe versanţi cu înclinări între 15 - 37 g,
cu expoziţii diverse. Are schelet între 26 % şi 75 % şi poate fi proxisubscheletic (0 - 20
cm), episubscheletic (20 - 50 cm), mezosubscheletic (50 - 100 cm) şi batisubscheletic
(100 - 200 cm). Bonitatea este mijlocie sau superioară şi este determinată de volumul
eadafic util.
72
Eutricambosolul scheletic. Se întâlneşte pe versanţi cu înclinare mai mare de
35g, pe expoziţii umbrite. Conţinutul de schelet este de peste 75 %. Fertilitatea este
mijlocie.
Districambosolul tipic. Se întâlneşte pe versanţi slab până la puternic înclinaţi, pe
expoziţii diverse, la altitudini între 620 – 1450 m. Substratul litologic este reprezentat de
roci vulcanice (andezite sau şisturi cristaline), sărace în minerale calcice şi
feromagneziene.
Orizontul Ao are grosime de aproximativ 10 cm, de culoare brună cenuşie.
Orizontul Bv are culoare brun gălbui şi grosime de circa 50-80 cm.
Acest sol este foarte puternic acid la moderat acid, cu pH = 3.2 - 5.0, foarte slab
la intens humifer, cu un conţinut de humus de 10 % pe grosimea de 5-10 cm,
mezohidric şi oligomezobazic, cu un grad de saturaţie în baze V = 29 - 40%, foarte bine
aprovizionat în azot şi cu textura de la nisipo-lutoasă la luto-prăfoasă.
Bonitatea acestui tip de sol este condiţionată de volumul edafic util, ea fiind
pentru molid, brad şi fag, după caz, fie superioară, atunci când volumul edafic este
mare, fie mijlocie atunci când volumul edafic este mijlociu.
Districambosolul subscheletic. S-a format pe versanţi cu expoziţii şi înclinări
diverse, conţinutul de schelet fiind cuprins între 26 % şi 75 %. În raport de adâncimea la
care apare scheletul acesta poate fi: proxisubcheletic (0 - 20 cm), episubscheletic (20 -
50 cm), mezosubscheletic (50 - 100 cm) şi batisubscheletic (100 - 200 cm).
Bonitatea este superioară sau mijlocie şi este determinată de volumul edafic util.
Prepodzolul tipic. S–a format pe roci acide, pe versanţi slab la puternic înclinaţi.
Orizontul Aou are culoarea cenuşie - negricioasă şi este gros de 5 - 15 cm. Acest
orizont prezintă grăunţi de cuarţ lipsiţi de pelicule de humus. Orizontul Bs are culoarea
brun – ruginie (cafenie) în partea superioară şi ruginiu– gălbuie spre partea inferioară,
iar grosimea variază de la 40 la 80 cm.
Textura este grosieră - mijlocie (nisipo – lutoasă), nediferenţiată pe profil. Aceste
soluri au o reacţie foarte puternic acidă (pH = 3.6 – 4.8) şi un grad de saturaţie în baze
scăzut (sunt soluri oligobazice), frecvent sub 30 %. Conţinutul în substanţe humice este
ridicat în orizontul Aou, dar scade în orizontul Bs.
Prepodzolul subscheletic. Este asemănător celui tipic, dar cu schelet între 26 –
75 %.
Preodzolul litic. Se întâlneşte pe versanţi de la moderat la foarte puternic
înclinaţi. Grosimea morfologică este de 20 – 50 cm. Fertilitatea este inferioară.
Podzolul tipic s-a format pe roci acide, pe versanţi moderat înclinaţi, majoritar
umbriţi sau semiumbriţi.
Orizontul Aou are o grosime mică, de 5 – 20 cm şi o culoare cenuşie închisă.
Orizontul Ea are culoare cenuşie deschisă, este pulverulent, lipsit de structură sau cu
structură şistuasă şi prezintă o cantitate mare de particule de curţ lipsite de pelicule de
humus.
Orizontul Bhs are culoarea brună sau brun – ruginie, iar grosimea variază de la
30 la 60 cm. Sub acest orizont, poate să apară un orizont Bs mai deschis la culoare.
Textura este uşoară (nisipo – lutoasă), diferenţiată pe profil. Aceste soluri au o
reacţie foarte puternic acidă (pH frecvent sub 4.0) şi un grad de saturaţie în baze foarte
scăzut (sunt soluri oligobazice), în jur de 30%. Conţinutul în substanţe humice este
ridicat în orizontul Aou, dar scade în orizontul Bhs.
Podzolul litic. Are grosimea morfologică de 20 – 50 cm, iar fertilitatea este
inferioară.
Andosolul distric. A fost identificat pe versanţi cu înclinarea între 5 – 32 g, cu
expoziţii diverse. Orizontul Ao este gros de 5 - 30 cm şi este puternic debazificat şi
acidifiat. Orizontul A/R are grosimi, de 30 - 90 cm şi culori închise. Textura este
nediferenţiată pe profil, de regulă mijlocie, iar structura este grăunţoasă, slab dezvoltată
73
în orizontul Aou. Sunt soluri cu un conţinut ridicat de humus şi capacităţi mari de schimb
cationic mai ales în orizontul Aou. Tranziţia dintre orizonturi este difuză. Reacţia solului
este acidă, pH – ul putând ajunge până la 5.4, iar gradul de saturaţie în baze este mai
mic de 53 %. Bonitatea acestui tip de sol este în marea majoritate a cazurilor
superioară.
Andosolul subscheletic. Are schelet între 26 % şi 75 %, iar în raport cu
adâncimea la care apare scheletul acesta poate fi proxisubscheletic (0 - 20 cm),
episubscheletic (20 - 50 cm), mezosubscheletic (50 - 100 cm) şi batisubscheletic (100 -
200 cm). Bonitatea acestui tip de sol este condiţionată de volumul edafic util, ea fiind,
după caz, fie superioară, atunci când volumul edafic este mare, fie mijlocie atunci când
volumul edafic este mijlociu.
Andosolul litic. Se întâlneşte pe versanţi foarte puternic înclinaţi (> 40 g).
Grosimea morfologică este de 20 – 50 cm. Fertilitatea este inferioară.
4.3.3. Buletine de analiză

Capa-
Carbo- Baze Hidrogen Grad de
Tip şi Umi- citatea Azot
Nr. Ori- Nivel Humus naţi de de saturaţie
U.P. u.a. subtip ditate pH totală de total
crt. zont (cm) (%) CaCO3 schimb schimb în baze
de sol (%) schimb (g%)
(%) (me%) (me%) (%)
(me%)
23.63 1.21
Ao 0-5 7.33 4.17 - 10.40 36.75 47.15 22.06
8 2
Andosol 0.35
1 VI 2A A/Rsq1 6-10 5.65 5.23 6.938 - 9.000 18.38 27.38 32.88
subscheletic 6
0.11
A/Rsq2 11-70 5.08 5.62 2.221 - 12.10 10.88 22.98 52.67
4
Ao 0-8 8.46 4.36 20.586 - 15.10 7.61 22.71 66.48 1.056
Andosol
2 VI 10 A A/Rsq1 9-25 5.69 5.48 2.127 - 15.00 8.14 23.14 64.83 0.109
subscheletic
A/Rsq2 26-75 6.02 5.27 2.297 - 14.60 9.41 24.01 60.80 0.118
28.27 1.45
Ao 0-7 9.30 4.34 - 8.00 37.20 45.20 17.70
1 0
Andosol 11.48 0.58
3 VI 23 A/Rsq1 8-35 9.54 5.26 - 10.80 19.65 30.45 35.47
subscheletic 7 9
0.14
A/Rsq2 36-80 8.80 5.59 2.872 - 11.10 11.93 23.03 48.21
7
Ao 0-5 8.07 4.38 * - 5.70 48.00 53.70 10.61 *
Andosol 27.03 1.38
4 VI 38 A A/Rsq1 6-20 6.99 3.88 - 3.40 46.95 50.35 6.75
subscheletic 8 7
10.33 0.53
A/Rsq2 21-70 6.76 4.53 - 8.70 25.80 34.50 25.22
8 0
Ao 0-5 7.55 5.05 * - 24.00 27.00 51.00 47.06 *
Andosol 0.12
5 VI 47 A A/Rsq1 6-15 3.09 5.80 2.523 - 12.40 6.75 19.15 64.75
subscheletic 9
0.04
A/Rsq2 16-80 2.44 6.12 0.960 - 11.00 3.45 14.45 76.12
9
Ao 0-7 7.29 4.79 * - 18.20 32.70 50.90 35.76 *
Andosol 10.11 0.51
6 VI 79 B A/R1 8-20 6.12 5.25 - 11.70 18.15 29.85 39.20
distric 9 9
0.15
A/R2 21-95 4.98 5.71 2.934 - 14.20 10.35 24.55 57.84
0
25.39 1.30
Ao 0-7 7.88 4.80 - 14.60 31.73 46.33 31.52
3 2
Andosol 10.39 0.53
7 VI 93 A A/R1 8-20 6.34 5.26 - 8.80 18.15 26.95 32.65
distric 3 3
0.11
A/R2 21-80 3.81 5.94 2.276 - 10.70 10.65 21.35 50.12
7
13.50 0.69
Ao 0-5 6.62 5.13 - 15.30 17.03 32.33 47.33
Andosol 3 2
8 VI 159 A
distric 0.08
A/R1 6-70 4.66 5.47 1.695 - 13.00 6.68 19.68 66.07
7
Ao 0-5 9.71 4.63 * - 15.40 40.73 56.13 27.44 *
Andosol 14.57 0.74
9 VI 164 A A/R1 6-35 9.47 5.27 - 15.50 21.15 36.65 42.29
distric 6 8
18.02 0.92
A/R2 36-70 9.30 5.37 - 19.80 21.38 41.18 48.09
3 4
74
Capa-
(%) (me%) (me%) (%)
(me%)
22.48 1.15
Ao 0-5 8.40 5.41 - 30.40 22.50 52.90 57.47
6 3
Andosol 19.94 1.02
10 VI 179 A A/R1 6-35 9.64 5.07 - 22.60 25.35 47.95 47.13
distric 4 3
0.48
A/R2 36-80 9.32 5.45 9.350 - 26.60 15.83 42.43 62.70
0
19.05 0.97
Ao 0-5 9.49 4.84 - 20.00 19.84 39.84 50.20
5 7
Andosol 0.34
11 VII 1A A/R1 6-30 8.64 4.92 6.664 - 15.70 15.56 31.26 50.22
distric 2
0.25
A/R2 31-80 8.19 5.03 4.934 - 15.20 14.21 29.41 51.68
3
13.55 0.69
Ao 0-10 9.11 4.92 - 13.30 21.49 34.79 38.23
0 5
Andosol 0.27
12 VII 25 F A/R1 11-35 9.29 5.62 5.381 - 16.90 12.15 29.05 58.18
distric 6
0.25
A/R2 36-80 9.35 5.82 4.963 - 19.80 10.05 29.85 66.33
5
28.30 1.45
Aou 0-5 8.95 4.70 - 13.00 38.33 51.33 25.33
5 2
Prepodzol 20.67 1.06
13 VII 36 D Bssq1 6-40 8.80 5.07 - 12.20 29.40 41.60 29.33
subscheletic 8 0
0.42
Bssq2 41-85 7.10 5.11 8.362 - 9.70 21.00 30.70 31.60
9
25.76 1.32
Aou 0-5 9.89 4.81 - 10.10 36.75 46.85 21.56
3 1
14 VII 44 B Bs1 6-45 9.15 5.31 - 12.40 30.15 42.55 29.14
tipic 5 6
0.36
Bs2 46-85 6.83 5.33 7.175 - 17.80 20.40 38.20 46.60
8
28.77 1.47
Ao 0-5 9.73 4.95 - 19.20 36.53 55.73 34.45
8 6
Andosol 0.49
15 VII 62 C A/Rsq1 6-45 7.94 5.66 9.722 - 18.90 19.95 38.85 48.65
subscheletic 9
0.42
A/Rsq2 46-85 9.85 5.78 8.222 - 20.00 18.00 38.00 52.63
2
Ao 0-5 8.49 3.92 * - 10.90 66.00 76.90 14.17 *
Andosol 13.83 0.71
16 VII 93 A A/Rsq1 6-40 9.19 5.15 - 14.80 21.08 35.88 41.25
subscheletic 9 0
12.47 0.64
A/Rsq2 41-80 9.74 5.16 15.00 22.50 37.50 40.00
6 0
26.11 1.33
Aou 0-5 6.33 4.88 - 10.40 38.48 48.88 21.28
1 9
17 VII 109 A Bs1 6-35 9.28 5.30 - 12.20 29.33 41.53 29.38
tipic 6 4
0.39
Bs2 36-80 6.76 5.29 7.778 - 16.70 20.25 36.95 45.20
9
28.38 1.45
Ao 0-5 9.50 4.86 - 27.30 24.34 51.64 52.87
3 6
Andosol 12.93 0.66
18 VII 124 A A/Rsq1 6-30 9.87 5.33 - 20.90 23.33 44.23 47.26
subscheletic 7 3
0.38
A/Rsq2 31-75 8.50 5.62 7.416 - 18.80 12.90 31.70 59.31
0
27.33 1.40
Ao 0-10 9.63 5.02 - 15.00 35.55 50.55 29.67
3 2
Andosol 11.11 0.57
19 VII 133 A A/R1 11-40 9.28 5.56 - 19.70 19.05 38.75 50.84
distric 1 0
0.37
A/R2 41-85 9.83 5.80 7.361 - 19.80 17.25 37.05 53.44
7
Ao 0-5 8.68 3.90 * - 18.70 45.60 64.30 29.08 *
Andosol 0.31
20 VIII 2B A/Rsq1 4-35 8.90 4.01 6.078 - 6.80 30.04 36.84 18.46
subscheletic 2
0.13
A/Rsq2 36-85 8.53 4.64 2.677 - 12.10 18.79 30.89 39.17
7
17.44 0.89
Ao 0-25 9.84 5.21 - 23.00 18.68 41.68 55.19
Andosol 1 4
21 VIII 4C
subscheletic 0.32
A/Rsq 26-70 7.91 5.57 6.362 - 16.30 11.63 27.93 58.37
6
75
Capa-
(%) (me%) (me%) (%)
(me%)
23.19 1.19
Ao 0-30 9.32 4.94 - 8.90 30.45 39.35 22.62
Andosol 9 0
22 VIII 7A
subscheletic 0.41
A/Rsq 31-100 8.80 5.46 8.090 - 11.00 14.63 25.63 42.93
5
21.89 1.12
Ao 0-5 8.15 5.22 - 21.00 40.54 61.54 34.13
0 3
Andosol 19.05 0.97
23 VIII 18 A A/Rsq1 6-45 8.97 5.21 - 12.30 21.38 33.68 36.53
subscheletic 5 7
0.50
A/Rsq2 46-90 9.58 5.55 9.754 - 17.50 14.33 31.83 54.99
0
10.94 0.56
Ao 0-15 5.60 5.03 - 10.80 19.73 30.53 35.38
Andosol 4 1
24 VIII 47 A
subscheletic 0.21
A/Rsq 16-80 4.21 5.71 4.194 - 11.00 10.05 21.05 52.26
5
26.81 1.37
Ao 0-5 9.27 4.80 - 26.20 27.45 53.65 48.84
9 5
Andosol 0.47
25 VIII 68 A A/Rsq1 5-25 9.13 5.95 9.214 - 20.60 10.80 31.40 65.61
subscheletic 3
0.25
A/Rsq2 26-85 9.82 6.09 5.018 - 15.10 8.63 23.73 63.65
7
Ao 0-5 9.90 5.50 * - 16.10 23.03 39.13 41.15 *
Andosol 19.38 0.99
26 VIII 88 B A/Rsq1 5-30 7.26 5.16 - 11.70 21.75 33.45 34.98
subscheletic 9 4
0.29
A/Rsq2 31-95 4.97 5.81 5.694 - 40.90 10.95 51.85 78.88
2
10.49 0.53
Ao 0-10 5.81 5.59 - 23.20 13.95 37.15 62.45
Eutricambosol 2 8
27 VIII 214 B
subscheletic 0.10
Bv 16-85 4.86 6.17 1.967 - 18.60 6.23 24.83 74.92
1
10.09 0.51
Ao 0-5 3.00 4.49 - 3.80 12.56 16.36 23.22
5 8
Alosol 0.07
28 X 42 Elw 6-25 3.51 4.51 1.533 - 3.90 12.41 16.31 23.91
stagnic 9
0.04
Btw 26-90 9.96 5.09 0.920 - 21.90 8.70 30.60 71.57
7
0.48
Ao 0-5 3.20 4.73 9.536 - 9.10 17.40 26.50 34.34
Alosol 9
29 X 77 A
tipic 0.06
Bt 6-80 1.72 4.86 1.311 - 5.30 8.85 14.15 37.46
7
0.43
Ao 0-5 4.74 4.67 8.525 - 9.10 18.30 27.40 33.21
Alosol 7
30 X 78 C
stagnic 0.27
Btw 6-90 3.00 4.95 5.437 - 9.00 12.98 21.98 40.96
9
Notă:* humus > 30 %, azot total > 1.5 %
4.3.4. Factori şi determinanţi edafici pe clase de mărimi şi

favorabilitate pentru speciile forestiere principale
Favorabilitatea factorilor edafici mai importanţi, pentru principalele specii

forestiere din Ocolul Silvic Gura Teghii, în arealul natural al acestora, este prezentată în
tabelul următor:
Tabelul 4.3.4.1 Favorabilitatea factorilor şi determinanţilor edafici

Favorabilitatea pentru specia:
Factori caracteristici Molid Fag Stejar
ridicată mijlocie scăzută ridicată mijlocie scăzută ridicată mijlocie scăzută
Conţinutul de argilă fină X X - X X - - X X
Volumul edafic util X X X X X - - X X
Gradul de saturaţie în baze X X - X X - - X X
Suma bazelor de schimb X X - X X - - X -
76
Conţinutul de săruri solubile X - - X X - - X -
Dintre factorii edafici medii, volumul edafic util este cel mai puternic limitativ.
Solurile cele mai favorabile vegetaţiei forestiere sunt eutricambosolul tipic,
districambosolul tipic şi andosolul distric, iar cele mai nefavorabile sunt subtipurile litice.
În cazul alosolului stagnic, permebilitatea redusă, determină o drenarea lentă sau chiar
acumularea apelor din precipitaţii, cu efecte negative asupra dezvoltării vegetaţiei
forestiere şi a procesului de regenerare naturală a stejarului. Dintre toate speciile
forestiere existente în ocol, molidul este specia cu frecvenţa cea mai mare, fiind
întâlnită, în mod natural, pe aproape toate tipurile de sol.
4.4. Tipuri de staţiune
Factorii ecologici nu acţionează în mod independent asupra vegetaţiei forestiere,

ci prin rezultanta lor. De multe ori apare o compensare a factorilor, dar aceasta nu se
poate produce decât între anumite limite de toleranţă. Atunci când aceste praguri sunt
depăşite, atât în plus cât şi în minus, factorii respectivi devin limitativi pentru
productivitatea şi chiar răspândirea speciilor forestiere. În alte cazuri factorii de stres îşi
pot conjuga acţiunea negativă.
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
În cuprinsul Ocolului Silvic Gura Teghii au fost determinate următoarele tipuri de

staţiune:
Tabelul 4.4.1.1. Evidenţa şi răspândirea tipurilor de staţiune

Tipul de staţiune: U.P.: (ha) O.S. Categoria de bonitate: (ha) Tipul şi
Nr.
subtipul
crt. Codul Diagnoza VI VII VIII X ha % Super. Mijloc. Infer. de sol
Etajul montan de molidişuri (FM3)
Montan de molidişuri, Bi,
4104,
podzolic cu humus brut,
1 2.3.1.1 66.08 428.02 182.70 - 676.80 5 - - 676.80 4106,
edafic mijlociu şi mic, cu
4206
Vaccinium şi muşchi.
Montan de molidişuri, Bm, 4101,
2 2.3.1.2 podzolic edafic mijlociu, cu 89.62 512.43 180.06 - 782.11 5 - 782.11 - 4106,
Vaccinium şi muşchi. 4201
Montan de molidişuri, Bi,
podzolic-criptopodzolic, edafic 4104,
3 2.3.2.1 - 111.80 - - 111.80 1 - - 111.80
mic, cu Calamagrostis – 4106
Luzula.
Montan de molidişuri, Bm,
brun podzolic-podzol brun, 4101,
4 2.3.2.2 195.12 602.00 - - 797.12 6 - 797.12 -
edafic mijlociu, cu Luzula 4106
sylvatica.
3201,
Montan de molidişuri, Bm,
3208,
5 2.3.3.2 brun edafic submijlociu, cu 95.17 689.99 - - 785.16 5 - 785.16 -
6101,
Oxalis – Dentaria + acidofile.
6108
3101,
Montan de molidişuri, Bs, 3112,
brun edafic mare şi mijlociu 3201,
6 2.3.3.3 202.76 75.50 278.26 2 278.26 - -
cu Oxalis – Dentaria + 3208,
acidofile. 6101,
6108
Total FM3 648.75 2419.74 362.76 - 3431.25 24 278.26 2364.39 788.60 -
Etajul forestier montan de amestecuri (FM2)
Montan de amestecuri, Bm,
7 3.3.1.2 podzolic edafic submijlociu, 20.94 - - - 20.94 - - 20.94 - 4101
cu muşchi şi alte acidofile.
8 3.3.3.1 Montan de amestecuri, Bi, - 10.34 - - 10.34 - - - 10.34 6106
brun edafic mic, cu Asperula
77
Nr. Tipul de staţiune: U.P.: (ha) O.S. Categoria de bonitate: (ha) Tipul şi
crt. Codul Diagnoza VI VII VIII X ha % Super. Mijloc. Infer. subtipul
– Dentaria + acidofile. de sol
3111,
3112,
Montan de amestecuri, Bm,
3201,
9 3.3.3.2 brun edafic mijlociu, cu 532.99 399.24 572.53 - 1504.76 11 - 1504.76 -
3208,
Asperula – Dentaria.
6101,
6108
3101,
3112,
Montan de amestecuri, Bs,
3201,
10 3.3.3.3 brun edafic mare, cu 3970.58 1607.63 2694.69 - 8272.90 57 8272.90 - -
3208,
Asperula – Dentaria.
6101,
6108
Montan de amestecuri, Bm, 0407,
11 3.7.3.0 17.48 5.36 20.71 - 43.55 - - 43.55 -
aluvial moderat humifer. 0414
Montan de amestecuri, Bs,
12 3.7.4.0 brun freatic umed-semigleic, 27.01 4.02 3.92 - 34.95 - 34.95 - - 0414
în luncă înaltă.
Total FM2 4569.00 2026.59 3291.85 - 9887.44 68 8307.85 1569.25 10.34 -
Etajul forestier deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3)
Deluros de gorunete, Bm,
podzolit, edafic mijlociu, cu
13 5.1.3.2 - - - 47.01 47.01 - - 47.01 - 2301
graminee mezoxerofite +
Luzula.
Deluros de gorunete, Bs,
14 5.1.3.5 podzolit, edafic mare, cu - - - 13.77 13.77 - 13.77 - - 2301
graminee.
Deluros de făgete, Bm,
15 5.2.3.5 podzolit edafic mijlociu, cu - - - 69.29 69.29 1 - 69.29 - 2301
Festuca.
Total FD3 - - - 130.07 130.07 1 13.77 116.30 -
Etajul deluros de cvercete cu stejar (FD1)
Deluros de cvercete cu stejar,
Bi, puternic podzolit-
16 7.3.3.1 - - - 748.37 748.37 5 - - 748.37 2305
pseudogleizat sau
pseudogleic, edafic mijlociu.
Deluros de cvercete cu stejar,
Bm, podzolit-pseudogleizat,
17 7.3.3.2 - - - 298.43 298.43 2 - 298.43 - 2305
cu Poa pratensis – Carex
caryophyllea.
Total FD1 - - - 1046.80 1046.80 7 - 298.43 748.37 -
ha 5217.75 4446.33 3654.61 1176.87 14495.56 8599.88 4348.37 1547.31
TOTAL O.S. 100 -
% 36 31 25 8 100 59 30 11
78
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiune cu factorii limitativi şi măsurile
de gospodărire impuse de aceştia
Descrierea tipurilor de staţiune, determinate în Ocolul Silvic Gura Teghii, este

prezentată în tabelul următor:
Tabelul 4.4.2.1. Descrierea tipurilor de staţiune

Etajul Tipul natural Măsuri de gospodărire impuse de factorii
Indicativul, denumirea tipului şi Tipul şi Factori şi
fito- de pădure şi ecologici şi de risc:
descrierea sumară a tipului de subtipul de determinanţi
clima- productivita- Măsuri de
staţiune sol ecologici Comp. ţel Tratamentul
tic tea acestuia ameliorare
Etajul montan de molidişuri (FM3)
Factorii puternic
2.3.1.1 Montan de molidişuri,
limitativi sunt:
Bi, podzolic cu humus brut,
- volumul edafic mic; Menţinerea
edafic mijlociu şi mic, cu
-temperatura scăzută vegetaţiei forestiere
Vaccinium şi muşchi.
în sol, chiar şi pe şi a unei
FM3.Bi.TI.HIII.Ue4-3.
timpul verii; consistenţe cât mai
Se întâlneşte pe versanţi divers Ocrotire,
-substanţele nutritive ridicate. Sporirea
înclinaţi, preponderent în partea 4104 t. conservare,
greu accesibile; proporţiei bradului
mijlocie şi cea superioară, cu Prepodzol t. rase în
Factorii moderat şi fagului până la
substraturi acide, pe care s-au litic. parchete
limitativi sunt: 30% din compoziţie
format podzoluri şi prepodzoluri, 4106 mici,
115.3 Molidiş - aciditatea activă; în subetajul inferior
superficiale până la mijlociu Prepodzol 8MO 1DR t. rase în
cu Vaccinium - lungimea perioadei şi a laricelui în
profunde, nisipoase şi nisipo- subscheletic 1DT benzi
myrtillus (i). bioactive. subetajul mijlociu.
lutoase, slab până la . alăturate,
Riscuri: Evitarea plantării
semischeletice, cu volum edafic 4206 t. succesive
-dezvoltarea unei directe a puieţilor în
submijlociu sau mic. Condiţiile Podzol în margine
pături de Vaccinium, orizontul spodic sau
climatice caracterizate printr-un litic. de masiv.
prin luminarea cel puţin gropile să
minus de temperatură şi plus de
prelungită a solului; fie umplute cu
umiditate, în special pe expoziţiile
- acumularea unui material humifer din
umbrite. Versanţii superiori
strat gros de humus orizonturile
expuşi vânturilor puternice.
brut; superioare.
Bonitatea este inferioară pentru
-accelerarea podzolirii;
molid.
- apariţia eroziunii.
Factorii moderat
Bm, podzolic edafic mijlociu, Ocrotire,
limitativi sunt:
cu Vaccinium şi muşchi. t. conservare,
- fertilitatea solului;
FM3.Bm.TII.HIII.Ue4. 4101 t. rase în
- factorii climatici.
Răspândit pe versanţi divers Prepodzol parchete
FM3 Riscuri: Menţinerea
înclinaţi, mai mult în partea tipic. mici,
115.1 Molidiş - dezvoltarea unei vegetaţiei forestiere
mijlocie şi cea superioră, cu 4106 tăieri
cu Vaccinium pături de Vaccinium, şi a unei
substraturi acide. Solurile sunt cu Prepodzol 8MO 1DR progresive,
myrtillus şi prin luminarea consistenţe cât mai
humus brut, oligobazice şi luto – subscheletic 1DT t. rase în
Oxalis prelungită a solului; ridicate. Creşterea
nisipoase. Sunt mijlociu profunde, . benzi
acetosella (m). - acumularea unui rezistenţei
slab până la scheletice. Apa 4201 alăturate,
strat gros de humus arboretelor la vânt.
accesibilă este asigurată. Podzol t. succesive
brut;
Condiţiile climatice sunt cele tipic. în margine de
- accelerarea
medii ale etajului. masiv.
podzolirii;
Bonitatea este mijlocie pentru
- apariţia eroziunii.
molidişuri.
Factorii puternic
Bi, podzolic-criptopodzolic,
limitativi sunt:
edafic mic, cu Calamagrostis-
- volumul edafic mic;
Luzula.
- apa accesibilă;
FM3.Bi.TI.HIII.Ue4-3.
- substanţele nutritive
Răspândit pe versanţi puternic 4104 În etajul inferior se
greu accesibile
şi foarte puternic înclinaţi, cu Prepodzol recomandă
datorită circuitului
substraturi constituite din roci 114.2 Molidiş litic. creşterea ponderii
bilogic foarte lent. 8MO 1DR Ocrotire,
dure, predominant intermediare şi cu Luzula 4106 fagului şi bradului.
Factorii moderat 1DT t. conservare.
acide. Solurile podzoluri şi sylvatica (i). Prepodzol Creşterea
limitativi sunt:
prepozoluri cu moder, subscheletic rezistenţei
- temperatura aerului;
oligomezobazice şi oligobazice, . arboretelor la vânt.
- asigurarea cu azot;
superficiale până la mijlociu
- lungimea perioadei
profunde, cu volum edafic mic,
bioactive.
semischeletice.
Există riscul producerii
Bonitatea este inferioară pentru
doborâturilor de vânt
molidişuri.
79
Bm, brun podzolic-podzol
brun, edafic mijlociu, cu În etajul inferior se
Factorii moderat Ocrotire,
Luzula sylvatica. recomandă
limitativi sunt: t. conservare,
FM3.Bm.TII.HIII.Ue4. creşterea ponderii
- substanţele nutritive; t. rase în
Răspândit în întregul etaj fagului, bradului şi a
- aciditatea activă. parchete
montan al molidişurilor, pe 4101 paltinului de munte,
Riscuri: mici,
versanţi slab până la puternic Prepodzol iar la altitudini mai
114.1 Molidiş -producerea t. rase în
înclinaţi, cu substraturi din şisturi. tipic. mari a laricelui. În 8MO 1DR
cu Luzula doborâturilor de vânt; benzi
Solurile sunt puternic acide cu 4106 staţiunile vântuite, 1DT
sylvatica (m). - dezvoltarea unei alăturate,
moder, podzolice, oligobazice, Prepodzol se poate avea în
pături de Luzula, prin tăieri
submijlociu până la mijlociu subscheletic vedere creşterea
luminarea prelungită a progresive,
profunde, semischeletice, nisipo- ponderii speciilor de
solului, cu efecte t. succesive
lutoase sau luto-nisipoase, foarte amestec
negative asupra în margine de
afânate în orizontul superior, menţionate până la
regenerării. masiv.
humifer, bogat în moder. Volumul 30%.
edafic este mic. Bonitatea
este mijlocie pentru molidişuri.
Bm, brun edafic submijlociu,
cu Oxalis – Dentaria +
3201
acidofile. Ocrotire,
Districam-
FM3.Bm.TII.HIII.Ue3-2. t. conservare,
bosol tipic. Factorii moderat
Se întâlneşte în subetajul t. rase în
3208 limitativi sunt:
inferior şi cel mijlociu al parchete
Districam- - volumul edafic Creşterea
molidişurilor, pe versanţi moderat 111.4 Molidiş mici,
bosol mijlociu; rezistenţei
la puternic înclinaţi cu expoziţii cu Oxalis t. rase în
subscheletic - apa accesibilă; arboretelor la vânt 8MO 1DR
diverse, pe substraturi constituite acetosella, pe benzi
. - substanţele nutritive. şi menţinerea 1DT
din andezite. Solurile sunt brune soluri schelete alăturate,
6101 Riscuri: ridicată a
acide sau andosoluri, (m). tăieri
Andosol, -producerea consistenţei.
oligomezobazice, cu mull sau progresive,
distric. doborâturilor de vânt;
mull-moder, uneori slab t. succesive
6108 - apariţia eroziunii.
pseudogleizate, mijlociu profunde în margine
Andosol
la profunde, nisipo-lutoase la de masiv.
subscheletic
luto-nisipoase, semischeletice şi
volum submijlociu. Bonitatea este
mijlocie pentru molidişuri.
3101
Bs, brun edafic mare şi
FM3 Eutricam-
mijlociu cu Oxalis – Dentaria +
bosol tipic.
acidofile.
3112
FM3.Bs.TIII-II.HIV-V.Ue4.
Eutricam-
Apare pe versanţi slab la
bosol
moderat înclinaţi (mai rar pe Creşterea Ocrotire,
subscheletic
versanţi repezi). Substratul rezistenţei t. igienă,
.
litologic constituit din roci individuale la vânt t. rase în
3201 Factorii ecologici se
predominant bazice (andezite, prin aplicarea unor parchete
111.1 Molidiş Districam- găsesc la un nivel
tufuri andezitice, mai rar şisturi rărituri cu caracter mici,
normal cu bosol tipic. optim. 8MO 1DR
cristaline), pe care s-au format jardinatoriu şi a t. rase în
Oxalis 3208 Există riscul de a se 1DT
eutricambosoluri,districambosolur arboretelor, prin benzi
acetosella (s). Districam- produce doborâturi de
i şi andosoluri, predominant introducerea alăturate,
bosol vânt.
oligomezobazice, mijlociu bradului, laricelui, t. succesive
subscheletic
profunde la profunde, nisipo- fagului şi a în margine de
.
lutoase la luto-prăfoase, fără paltinului de munte. masiv.
6101
schelet până la semischeletice şi
Andosol,
volum eadafic mare sau mijlociu.
distric.
Condiţiile climatice sunt optime
6108
pentru dezvoltarea molidului.
Andosol
Bonitatea este superioară
subscheletic
pentru molidişuri.
Etajul montan de amestecuri (FM2)
FM2 3.3.1.2 Montan de amestecuri, 142.3 Molideto- 4101 Factorii moderat Restabilirea 5MO 4FA T. progresive
Bm, podzolic edafic făget cu Prepodzol limitativi sunt: proporţiei speciilor 1DT
submijlociu, cu muşchi şi alte Vaccinium tipic. -temperatura aerului; din tipul natural.
acidofile. myrtillus (m). -substanţele nutritive;
FM2.Bi.TI.HIV.Ue4-3 - aciditatea activă;
Se întâlneşte pe versanţi mijlocii - volumul edafic
şi superiori, slab şi moderat submijlociu.
înclinaţi, cu expoziţii umbrite.
Substratul constituit din şisturi
cristaline acide. Solurile sunt
podzoluri cu moder grosier şi
început de humus brut, mijlociu
profunde şi profunde, nisipoase
la luto-nisipoase, slab scheletice ,
cu volumul edafic mijlociu.
Condiţiile climatice apropiate de
etajul molidişurilor. Bonitatea
este mijlocie pentru molid şi fag.
80
3.3.3.1 Montan de amestecuri,
Bi, brun edafic mic, cu Factorii ecologici
Menţinerea unui
Asperula – Dentaria+ acidofile. puternic limitativi sunt:
indice ridicat de
FM2.Bi.TII.HII.Ue2. - volumul edafic mic;
acoperire, iar
Întâlnit pe versanţi foarte - apa accesibilă.
tăierile să aibă
puternic înclinaţi, cu substratul Factorii moderat
141.4 Molideto- intensităţi
constituit din roci consolidate, pe 6106 limitativi sunt: 5MO 4FA T.
făget pe soluri moderate, fără să
care s-au dezvoltat andosoluri Andosol litic. -uscăciunea 1DT conservare.
schelete (i). se producă
superficiale, nisipo-lutoase la atmosferică;
descoperirea
luto-nisipoase, cu volum edafic - troficitatea.
solului. Creşterea
mic. Condiţiile climatice cu un Există riscul apariţiei
rezistenţei
plus de căldură, vântuire şi eroziunii solului şi al
arboretelor la vânt.
uscăciune. Bonitatea inferioară doborâturilor de vânt.
pentru molid, brad şi fag.
3.3.3.2 Montan de amestecuri, 132.1 Amestec 3111
Bm, brun edafic mijlociu, cu de răşinoase şi Eutricam- 3MO 3BR
Asperula – Dentaria. fag cu Rubus bosol 3FA 1DT
FM2.Bm.TII-III.HIII.Ue3-2 hirtus (m). scheletic. Asigurarea
Se întâlneşte pe versanţi de la 134.1 Amestec 3112 regenerării
Factorii ecologici
slab la foarte puternic înclinaţi, cu de răşinoase şi Eutricam- moderat limitativi sunt: naturale, 3MO 3BR
expoziţii diverse. Substratul fag, pe soluri bosol menţinerea ridicată 3FA 1DT
- apa accesibilă;
litologic constituit preponderent schelete (m). subscheletic - volumul edafic util; a consistenţei şi
din andezite. Solurile sunt 141.3 Molideto- . 3201 efectuarea la timp a T. igienă
-substanţele nutritive. 5MO 4FA
mijlociu profunde la profunde, cu făget pe soluri Districam- lucrărilor de t. conservare,
Riscuri: 1DT
un volum edafic predominant schelete (m). bosol tipic. îngrijire, cu t. progresive,
- pericoul producerii
mijlociu, slab scheletice sau 3208 intensităţi t. succesive,
411.4 Făget eroziunii solului;
semischeletice. Condiţiile edafice Districam- moderate. t. rase de
montan pe -pericolul doborâturilor
diferă, solurile fiind de la bosol Introducerea substituire.
soluri schelete, de vânt în arborete cu 9FA 1DT
oligomezotrofice la mezotrofice, subscheletic speciilor de
cu floră de vârste înaintate şi
mezohidrice, cu perioade . amestec valoroase
mull (m). consistenţă prea
frecvente de deficit de apă pe 6101 (paltin de munte,
FM2 expoziţiile strânsă.
însorite. Condiţii 413.1 Făget Andosol frasin, eventual
climatice corespunzătoare montan cu distric. larice).
etajului. 6108 9FA 1DT
Rubus hirtus
Bonitatea este mijlocie pentru (m). Andosol
brad, molid şi fag. subscheletic
111.1 Molidiş
3.3.3.3 Montan de amestec, Bs, normal cu 8MO 1DR
brun edafic mare, cu Asperula Oxalis 1DT
– Dentaria. acetosella (s). 3101
FM2.Bs.TIV.HIV.Ue4-3 131.1 Eutricam-
Se întâlneşte pe versanţi slab Amestec bosol tipic.
până la puternic înclinaţi. normal de 3112 3MO 3BR
Substratul litologic constituit din răşinoase şi Eutricam- 3FA 1DT
andezite. Solurile sunt fag, cu floră de bosol
T. igienă,
eutricambosoluri,districambosolur mull (s). subscheletic
t. rase de
i şi andosoluri profunde, cu mull 141.1 .
Menţinerea ridicată substituire,
sau mull-moder, fără schelet sau Molideto-făget 3201
Factorii ecologici se a consistenţei. Se 5MO 4FA t. rase în
cu un conţinut redus, cu volum normal cu Districam-
găsesc la un nivel recomandă 1DT benzi
edafic mare. Condiţiile Oxallis bosol tipic.
optim. introducerea alăturate,
edafoclimatice sunt favorabile acetosella (s). 3208
Se pot produce speciilor de t. succesive
vegetaţiei forestiere (bradului Districam-
doborâturi de vânt. amestec (paltin de în margine de
fagulu şi molidului), Troficitatea bosol
multe, frasin). masiv,
este favorabilă (soluri eutrofice), subscheletic
tăieri
volumul edafic util mare, conţinut .
progresive.
ridicat de humus, aciditate slabă 6101
la moderată, cu apă accesibilă 411.1 Făget Andosol,
bine asigurată, cu regim hidric şi normal cu floră distric. 9FA 1DT
de aeraţie echilibrat şi cu circuit de mull (s). 6108
biologic activ. Andosol
Bonitate superioară pentru subscheletic
molid, brad şi mijlocie sau
superioară pentru fag.
117.1 Molidiş 0407 Factorii moderat Menţinerea 5MO 5AN T. igienă,

3.7.3.0 Montan de amestecuri, cu anin alb (m). Aluviosol limitativi sunt: vegetaţiei forestiere t. conservare.
81
Bm, aluvial moderat humifer.
FM2.Bm.TII.HE-V.Ue5.
Sub forma unor fâşii înguste în
lungul pâraielor din etajul
amestecurilor. Substraturile din
aluviuni nisipoase cu conţinut
moderat sau scăzut de schelet şi a unui indice de
(prundiş, bolovăniş), pe care s-au acoperire cât mai
format soluri aluviale, moderat - volumul edafic; ridicat, fiind astfel
humifere, cu mull sau mull- 982.1 Anin alb prundic. -substanţele nutritive. asigurat drenajul
moder, slab scheletice la pe soluri 0414 Riscuri: biologic. Tăieri de 8AN 1DR
scheletice, mijlociu profunde, cu nisipoase şi Aluviosol -producerea intensitate 1DT
volum edafic submijlociu la prundişuri (m). gleic. doborâturilor de vânt: moderată.
mijlociu. Regimul climatic specific - înmlăştinăre. Orânduirea tăierilor
luncilor montane, cu plus de pentru evitarea
umiditate atmosferică şi minus doborâturilor.
apreciabil de căldură. Troficitate
mijlocie, umiditate bine asigurată
freatic şi din precipitaţii.
Bonitatea este mijlocie pentru
molid, brad, fag şi anin.
3.7.4.0 Montan de amestecuri,

Bs, brun freatic umed –
semigleic, în luncă înaltă.
FM2.Bs.TIII.HIV.Ue4. Factorii ecologici se
Mai rar răspândit în luncile din găsesc la un nivel
etajul amestecurilor, pe optim.
substraturi constituite din Riscuri: T. rase în
Menţinerea
depozite aluviale groase, cu 111.2 Molidiş -pericol de aluvionare, parchete
vegetaţiei forestiere
soluri aluviale, profunde, cu cu Oxallis coluvionare sau mici,
0414 şi a unui indice de
textură grosieră, slab scheletice, acetosella pe proluvionare; t. succesive
Aluviosol acoperire cât mai 9MO 1AN
cu volum edafic mijlociu şi mare. soluri cu - pericol de spălare a în margine de
gleic. ridicat. Măsuri de
Regimul climatic specific luncilor gleizare orizontului de humus, masiv,
prevenire a
montane, cu plus de umiditate şi pronunţată (s). prin viiturile t. de
doborâturilor.
minus de căldură. Troficitatea excepţionale; conservare
predominant mijlocie, umiditate - înmlăştinare;
favorabilă asigurată din -producerea
precipitaţii, freatic şi uneori din doborâturilor de vânt.
scurgeri laterale.
Bonitatea superioară pentru
molid şi anin.
Etajul forestier deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3)

FD3 Factorii moderat
5.1.3.2 Deluros de gorunete, limitativi sunt:
Bm, podzolit, edafic mijlociu, - volumul edafic;
Asigurarea
cu graminee mezoxerofite + -substanţele nutritive;
regenerării
Luzula. - apa accesibilă;
naturale.
FD3.Bm.TII.HII.Ue2-1 531.4 Şleu de - aciditatea activă;
Menţinerea
Se întâlneşte pe versanţi slab deal cu gorun 2301 - consistenţa estivală T.
ridicată 4GO 3FA
înclinaţi sau terenuri plane, cu şi fag de Alosol în orizontul Bt; conservare,
a consistenţei. 1TE 2DT
soluri mijlociu profunde la productivitate tipic -vânturile şi t. progresive.
Introducerea
profunde, slab humifere, cu mijlocie (m). uscăciunea
speciilor de
volum edafic mijlociu. atmosferică.
amestec
Solurile au troficitate submijlocie, Riscuri:
în goluri.
cu aciditate activă. -producerea
Bonitate mijlocie pentru gorun. doborâturilor de vânt:
- înmlăştinăre.
5.1.3.5 Deluros de gorunete, 531.2 Şleu de 2301 Factorii ecologici se Menţinerea 4GO 3FA T. progresive.
Bs, podzolit, edafic mare, cu deal cu gorun Alosol găsesc la un nivel compoziţiei actuale 1TE 2DT
graminee. şi fag de tipic optim. în arboretele din
FD3.Bs.TIV.HIII.Ue3-2 productivitate tipul natural şi
Se întâlneşte pe versanţi slab superioară (s). asigurarea
sau moderat înclinaţi, cu regenerării
expoziţii umbrite sau naturale.
semiumbrite. Solurile sunt Menţinerea unei
profunde, cu volum edafic mare, consistenţe ridicate.
cu troficitate ridicată şi un regim
hidric favorabil.
Bonitatea este superioară
pentru gorun.
82
Menţinerea
5.2.3.5 Deluros de făgete, Bm,
compoziţiei actuale
podzolit edafic mijlociu, cu
în arboretele din
Festuca.
tipul natural şi
FD3.Bm.TII-III.HIII.Ue2. Factorii moderat
asigurarea
Se întâlneşte pe versanţi umbriţi 424.3 Făget limitativi sunt:
2301 regenerării
sau semiumbriţi, slab şi moderat de deal cu - volumul edafic
Alosol naturale. 8FA 2DT T. progresive.
înclinaţi. Solurile sunt alosoluri, Festuca mijlociu;
tipic. Menţinerea unei
cu moder sau mull-moder, slab- drymeia (m). - apa accesibilă;
consistenţe ridicate.
mijlociu humifere, mijlociu -substanţele nutritive.
Promovarea fagului
profunde, slab scheletice, cu
şi a speciilor
volum edafic mijlociu.
valoroase de
Bonitatea mijlocie pentru fag.
amestec.
Etajul deluros de cvercete cu stejar (FD1)
7.3.3.1 Deluros de cvercete cu
stejar, Bi, puternic podzolit –
pseudogleizat sau
Factorii ecologici
pseudogleic, edafic mijlociu.
puternic limitativi sunt:
FD1.Bi.TI.HE-I.Ue2-1
- regimul aero-hidric
Frecvent pe terase şi mai puţin Menţinerea ridicată
defectuos;
pe terenuri slab înclinate. 614.3 Stejăret a consistenţei. Ocrotire,
2305 - consistenţa estivală
Substratul litologic constituit din de terasă, de Proporţionarea cu t. igienă,
Alosol mare a orizontului Bt. 8ST 2DT
roci sedimentare (marne, argile, productivitate grijă a compoziţiei. t. conservare,
stagnic. Există riscul de a se
luturi fine). Solurile sunt puternic inferioară (i). Regenerarea din t. progresive.
produce înierbarea
podzolite-pseudogleizate, cu sămânţă.
solului şi înmlăştinarea
volumul edafic mijlociu, cu exces
temporară pe mici
de apă primăvara şi deficit estival
suprafeţe.
de apă accesibilă.
Bonitatea inferioară pentru
FD1 stejar.
7.3.3.2 Deluros de cvercete cu 551.3
stejar, Bm, podzolit – Sejăreto-
3GO 3ST
pseudogleizat, cu Poa goruneto- Factorii ecologici
Menţinerea 1TE 1CI
pratensis – Carex cryophyllea. şleau, de moderat limitativi sunt:
consistenţei 2DT
FD1.Bm.TIII.HHE-I.Ue2-1 productivitate - regimul aero-hidric
ridicate.
Întâlnit pe terase şi versanţi slab mijlocie (m). defectuos;
Promovarea Ocrotire,
şi moderaţi înclinaţi. Substratul 614.1 Stejăret 2305 - consistenţa estivală
gorunului, stejarului t. igienă,
litologic constituit din roci normal de Alosol mare a orizontului Bt. 8ST 2DT
şi a esenţelor t. conservare,
sedimentare (marne, argile, luturi terasă (m). stagnic. Există riscul
valoroase de t. progresive.
fine). Solurile sunt podzolite- 621.3 înmlăştinării
amestec.
pseudogleizate, cu volumul Sejăreto- temporare sau a
Regenerarea din
edafic mijlociu spre mare, cu şleau de înierbării, prin rărirea
sămânţă. 6ST 4DT
exces de apă primăvara şi deficit deal de arboretelor.
estival de apă accesibilă. productivitate
Bonitatea mijlocie pentru stejar. mijlocie (m).
83
4.5. Tipuri de pădure
Dacă în capitolele anterioare au fost subliniate, în primul rând, influenţele

factorilor abiotici asupra pădurii, merită menţionat că şi biocenoza acţionează asupra
biotopului, creându-şi un mediu specific.
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Tipurile de pădure identificate sunt prezentate în tabelul 4.5.1.1.
Tabelul 4.5.1.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure

Tipul Categoria de
Tipul de pădure: U.P.: (ha) O.S.
Nr. de productivitate: (ha)
crt. staţi- Supe- Mijlo- Inferi-
une Cod Diagnoza VI VII VIII X ha %
rioară cie oară
2.3.3.3 Molidiş normal cu Oxalis
1 111.1 354.99 141.43 185.49 - 681.91 5 681.91 - -
3.3.3.3 acetosella (s).
Molidiş cu Oxalis acetosella pe
2 3.7.4.0 111.2 27.01 4.02 3.92 - 34.95 - 34.95 - -
soluri cu gleizare pronunţată (s).
Molidiş cu Oxalis acetosella pe
3 2.3.3.2 111.4 95.17 689.99 - - 785.16 5 - 785.16 -
soluri schelete (m).
4 2.3.2.2 114.1 Molidiş cu Luzula sylvatica (m). 195.12 602.00 - - 797.12 6 - 797.12 -
5 2.3.2.1 114.2 Molidiş cu Luzula sylvatica (i). - 111.80 - - 111.80 1 - - 111.80
Molidiş cu Vaccinium myrtillus şi
6 2.3.1.2 115.1 89.62 512.43 180.06 - 782.11 5 - 782.11 -
Oxalis acetosella (m).
7 2.3.1.1 115.3 Molidiş cu Vaccinium myrtillus (i). 66.08 428.02 182.70 - 676.80 5 - - 676.80
8 117.1 Molidiş cu anin alb (m). 17.48 2.49 - - 19.97 - - 19.97 -
3.7.3.0 Anin alb pe soluri nisipoase şi
9 982.1 - 2.87 20.71 - 23.58 - - 23.58 -
prundişuri (m).
Amestec normal de răşinoase şi
10 3.3.3.3 131.1 429.58 585.02 1081.05 - 2095.65 14 2095.65 - -
fag, cu floră de mull (s).
Amestec de răşinoase şi
11 132.1 - 174.46 140.17 - 314.63 2 - 314.63 -
fag, cu Rubus hirtus (m).
3.3.3.2
Amestec de răşinoase şi
12 134.1 - - 185.62 - 185.62 1 - 185.62 -
fag, pe soluri schelete (m).
Molideto-făget normal cu
13 3.3.3.3 141.1 3016.86 745.97 836.49 - 4599.32 32 4599.32 - -
Oxalis acetosella (s).
Molideto-făget pe soluri
14 3.3.3.2 141.3 210.30 200.46 10.96 - 421.72 3 - 421.72 -
schelete(m).
Molideto-făget pe soluri
15 3.3.3.1 141.4 - 10.34 - - 10.34 - - - 10.34
schelete (i).
Molideto-făget cu Vaccinium
16 3.3.1.2 142.3 20.94 - - - 20.94 - - 20.94 -
myrtillus (m).
17 3.3.3.3 411.1 Făget normal cu floră de mull (s). 371.91 210.71 591.66 - 1174.28 8 1174.28 - -
Făget montan pe soluri schelete,
18 411.4 322.69 24.32 180.76 - 527.77 4 - 527.77 -
cu floră de mull (m).
3.3.3.2
Făget montan cu Rubus hirtus
19 413.1 - - 55.02 - 55.02 1 - 55.02 -
(m).
Făget de deal cu
20 5.2.3.5 424.3 - - - 69.29 69.29 1 - 69.29 -
Festuca drymeia (m).
Şleau de deal cu gorun şi fag de
21 5.1.3.5 531.2 - - - 13.77 13.77 - 13.77 - -
productivitate superioară (s).
Şleau de deal cu gorun şi fag de
22 5.1.3.2 531.4 - - - 47.01 47.01 - - 47.01 -
productivitate mijlocie (m).
Stejăreto-goruneto-şleau de
23 551.3 - - - 151.35 151.35 1 - 151.35 -
7.3.3.2 productivitate mijlocie (m).
24 614.1 Stejăret normal de terasă (m). - - - 86.07 86.07 1 - 86.07 -
Stejăret de terasă de
25 7.3.3.1 614.3 - - - 748.37 748.37 5 - - 748.37
productivitate inferioară (i).
Stejăreto-şleau de deal de
26 7.3.3.2 621.3 - - - 61.01 61.01 - - 61.01 -
productivitate mijlocie (m).
ha 5217.75 4446.33 3654.61 1176.87 14495.56 8599.88 4348.37 1547.31
TOTAL 100
% 36 31 25 8 100 59 30 11
84
Cele mai răspândite tipuri de pădure sunt următoarele:
1.4.1.1 Molideto-făget cu floră de mull (s). A fost identificat la altitudini de 780 –
1500 m, pe versanţi cu înclinări de la 6 g până la 34g, pe versanţi cu expoziţii diverse.
Solurile sunt eutricambosoluri tipice, eutricambosoluri subscheletice, districambosoluri
tipice, districambosoluri subscheletice, andosoluri districe şi andosoluri subscheletice,
cu substratul litologic format predominant din andezite şi mai puţin din şisturi.
Arboretele sunt compuse din amestecuri de fag cu molid, la care pe alocuri mai
apar paltinul de munte şi bradul. Consistenţa naturală este 0.8–0.9. Productivitatea este
superioară. Forma arborilor este destul de bună, obţinându-se atât lemn de lucru cât şi
de foc.
Regenerarea naturală este destul de activă, subarboretul existent este foarte
slab dezvoltat şi nu influenţeză mersul regenerării naturale.
1.3.1.1 Amestec normal de răşinoase şi fag, cu floră de mull (s). Apare la
altitudini de 650 – 1350 m, pe versanţi cu înclinarea de 5 - 37 g, majoritar umbriţi sau
parţial umbriţi. Solurile sunt eutricambosoluri tipice, eutricambosoluri subscheletice,
districambosoluri tipice, districambosoluri subscheletice, andosoluri districe şi
andosoluri subscheletice, cu substratul litologic format din andezite.
Arboretele sunt formate din amestecuri de fag, cu brad şi molid, în care, pe
alocuri poate fi întâlnit şi paltinul de munte. Consistenţa este de obicei 0.8-0.9.
Productivitatea este superioară. Arborii sunt de obicei bine conformaţi, obţinându-se
atât lemn de lucru cât şi lemn de foc.
Regenerarea naturală este destul de bună, subarboretul este slab dezvoltat şi nu
influenţează mersul regenerării naturale.
4.1.1.1 Făget normal cu floră de mull (s). Apare la altitudini de 620 – 1350 m, pe
versanţi cu înclinarea de 7 - 37g, cu expoziţii diverse. Solurile sunt eutricambosoluri
tipice, eutricambosoluri subscheletice, districambosoluri tipice, districambosoluri
subscheletice, andosoluri districe şi andosoluri subscheletice.
Arboretele sunt formate din fag, dar se pot întâlni pe alocuri paltinul de munte,
molidul şi bradul. Consistenţa este de obicei 0.8-0.9. Productivitatea este superioară.
Arborii sunt de obicei bine conformaţi, obţinându-se atât lemn de lucru cât şi lemn de
foc.
Regenerarea naturală este destul de bună, subarboretul este slab dezvoltat şi nu
influenţează mersul regenerării naturale.
4.5.2. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
U.P.: (ha) O.S.

Formaţia forestieră
VI VII VIII X ha %
Molidişuri pure 845.47 2492.18 552.17 - 3889.82 27
Amestecuri de molid, brad, fag 429.58 759.48 1406.84 - 2595.90 18
Molideto-făgete 3248.10 956.77 847.45 - 5052.32 35
Făgete pure montane 694.60 235.03 827.44 - 1757.07 12
Făgete pure de dealuri - - - 69.29 69.29 1
Şleauri de deal cu gorun - - - 60.78 60.78 -
Şleauri de deal cu gorun şi stejar - - - 151.35 151.35 1
Stejărete pure de stejar pedunculat - - - 834.44 834.44 6
Şleau de deal şi câmpie cu stejar - - - 61.01 61.01 -
Aninişuri de anin alb - 2.87 20.71 - 23.58 -
Total 5217.75 4446.33 3654.61 1176.87 14495.56 100
85
După caracterul actual al tipului de pădure, 44 % din totalul arboretelor sunt
natural fundamentale, deci apropiate, din punct de vedere compoziţional, al
productivităţi şi modului de regenerare, de tipurile naturale de pădure (20 % fiind de
productivitate superioară, 16 % de productivitate mijlocie şi 8 % de productivitate
inferioară).
Arboretele parţial derivate (58.68 ha) şi cele total derivate (2.53 ha) reprezintă
mai puţin de 1 % din totalul suprafeţei ocupată de pădure. Sunt arborete în a căror
compoziţie intră în principal carpenul şi mai rar salcia căprească, teiul argintiu sau
aninul alb. Apariţia arboretelor parţial derivate şi a celor total derivate a fost determinată
în multe cazuri de unele deficienţe şi nerealizări în aplicarea lucrărilor de regenere,
respectiv a lucrărilor de îngrijire şi conducere. Există însă şi câteava cazuri în care
condiţiile grele de teren (terenuri afectate de înmlăştinare), au constituit un impediment
pentru instalarea speciilor de bază în detrimentul celor pioniere. În aceste situaţii
conservarea şi ameliorarea arboretelor în cauză constituie o prioritate.
Arboretele artificiale ocupă 56 % din suprafaţa păduroasă a Ocolului Silvic Gura
Teghii. Ponderea mare a acestor arborete a fost determinată de:
- politica de înrăşinare forţată dinainte de anul 1989;
- împădurirea terenuilor goale rezultate în urma tăierilor rase realizate de-a lungul
timpului, precum şi a terenurilor goale rezultate ca urmare a doborâturilor de vânt;
- împădurirea golurilor neregenerate rămase în urma parcurgerii arboretelor cu
regenerare sub masiv.
Aceste arborete sunt constituite în principal din molid, dar se întâlnesc şi plantaţii
de: frasin, paltin de munte, gorun, brad, stejar pedunculat, pin silvestru, larice, salcâm,
fag, stejar roşu şi dud. Unele, dintre aceste arbore (mai ales plantaţiile de molid) au
structuri verticale şi fonduri genetice simplificate, fiind vulnerabile la acţiunea factorilor
de stres biotici şi abiotici.
Tabelul 4.5.2.2. Evidenţa caracterului tipului actual de pădure

Caracterul actual al U.P.: (ha) O.S.
tipului de pădure VI VII VIII X ha %
Natural fundamental 1547.29 2352.08 1614.73 806.33 6320.43 44
Parţial derivat 2.36 - - 56.32 58.68 -
Total derivat - - - 2.53 2.53 -
Artificial 3666.28 2087.24 2039.88 311.25 8104.65 56
Total 5215.93 4439.32 3654.61 1176.43 14486.29 100
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie
Suprafaţa totală a Ocolului Silvic Gura Teghii este de 10021.43 ha, din care
efectiv ocupată cu pădure 14486.29 ha.
Suprafaţa fondului de producţie deţine 11851.63 ha (82 % din totalul pădurilor) şi
este constituită într-o subunitate de tip „A” – codru regulat, sortimente obişnuite. Fondul
neproductiv deţine 2634.66 ha (18 % din totalul pădurilor), din care 804.44 ha sunt
constituite într-o subunitate de tip „E” – arborete destinate ocrotirii integrale a naturii (6
%), 234.57 ha sunt constituite într-o subunitate de tip „K” – rezervaţii de seminţe şi
resurse genetice forestiere (1 %) şi 1595.65 ha sunt constituite într-o subunitate de tip
„M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită (11 %).
Structura fondului de producţie şi protecţie pe specii, clase de vârstă şi de
producţie este prezentată în tabelul 4.6.1.
86
Tabelul 4.6.1. Structura fondului forestier
Suprafaţa: Clasa de vârstă: (ha) Clasa de producţie: (ha)
S.U.P. Specia
ha % I II III IV V VI >VI I II III IV V
MO 7472.18 63 763.92 1141.43 1575.00 1512.87 1389.30 590.95 498.71 10.00 5200.26 2189.95 55.68 16.29
FA 3651.43 31 185.44 311.84 1029.14 916.42 514.11 309.81 384.67 1586.57 2058.90 5.96
BR 216.58 2 51.58 25.95 39.38 29.07 9.12 21.31 40.17 150.91 65.67
PAM 185.41 2 25.46 22.50 66.47 29.97 8.62 16.98 15.41 116.10 62.17 7.14
ST 103.38 1 2.29 5.15 0.08 4.86 20.55 28.86 41.59 44.80 50.91 7.67
CA 52.09 0.35 8.61 5.91 7.31 11.95 9.66 8.30 5.31 33.29 13.49
A
GO 44.86 3.02 6.53 4.47 18.89 4.90 7.05 4.75 39.70 0.41
DR 46.86 30.53 7.02 6.69 1.18 0.97 0.47 12.66 30.47 3.73
DT 71.32 1 18.45 17.35 21.23 5.09 0.50 7.80 0.90 11.33 51.15 6.41 2.43
DM 7.52 0.94 4.22 1.78 0.58 5.74 1.78
ha 11851.63 100 1081.98 1550.60 2745.68 2511.82 1974.01 990.74 996.80 10.00 7082.58 4553.86 165.31 39.88
Tot.
% 100 9 13 24 21 17 8 8 61 38 1
MO 737.34 91 60.19 16.76 18.07 4.49 38.14 121.30 478.39 67.22 225.82 365.89 78.41
ST 33.70 4 33.70 33.70
FA 10.26 1 0.54 0.06 9.66 10.26
CA 6.00 1 4.82 1.18 1.18 4.82
FR 4.82 1 4.82 4.82
PI 4.82 1 4.82 4.82
E LA 4.60 1 4.60 0.45 4.15
BR 0.38 0.31 0.07 0.38
SR 2.07 2.07 0.72 1.35
DR 0.14 0.14 0.14
PAM 0.31 0.31 0.31
ha 804.44 100 68.16 16.89 66.23 5.67 38.14 121.30 488.05 67.22 244.08 409.91 83.23
Tot.
% 100 8 2 8 1 5 15 61 8 30 52 10
MO 68.96 29 0.84 68.12 68.96
ST 52.98 23 1.21 7.76 44.01 45.01 7.97
GO 35.47 15 35.47 35.47
FA 28.94 12 5.86 23.08 23.08 5.86
PI 20.60 9 9.64 10.96 9.64 10.96
K
CA 19.59 8 2.83 16.76 3.50 10.30 5.79
BR 6.35 3 6.35 6.35
PAM 1.68 1 1.68 1.68
ha 234.57 100 4.04 25.78 204.75 9.64 109.35 91.52 18.27 5.79
Tot.
% 100 2 11 87 4 47 39 8 2
MO 707.21 44 65.80 57.73 52.89 29.61 130.62 85.42 285.14 40.40 92.08 313.26 261.47
ST 589.56 37 0.40 4.17 29.00 48.15 163.42 344.42 56.13 421.21 112.22
FA 109.43 7 0.84 29.09 19.40 18.90 9.05 32.15 26.76 78.54 4.13
CA 63.40 4 0.32 0.73 5.36 5.58 17.51 33.90 0.23 25.76 37.41
BR 18.97 1 1.25 0.65 2.34 6.83 1.28 6.62 2.33 16.64
AN 18.68 1 5.48 10.98 1.62 0.60 18.68
PAM 5.61 1.84 1.31 0.97 0.34 1.15 2.20 2.57 0.84
M
GO 7.16 4.39 2.77 4.53 2.63
PI 17.77 1 0.41 1.94 9.78 5.64 3.38 14.39
DR 24.42 2 4.48 0.25 0.15 19.54 10.76 10.26 3.40
DT 31.56 3 10.06 4.01 3.56 1.93 0.63 11.37 0.42 16.59 14.55
DM 1.88 0.02 1.54 0.32 0.71 1.17
ha 1595.65 100 84.29 72.10 104.80 99.04 211.65 318.77 705.00 40.40 137.93 532.53 735.16 149.63
Tot.
% 100 5 5 7 6 13 20 44 3 9 33 46 9
MO 8985.69 62 889.91 1215.92 1645.96 1546.97 1558.06 798.51 1330.36 50.40 5428.52 2729.03 683.04 94.70
FA 3800.06 26 186.82 311.90 1058.23 935.82 533.01 324.72 449.56 1636.41 2153.56 10.09
ST 779.62 5 2.29 5.55 37.95 33.86 69.91 200.04 430.02 145.94 513.79 119.89
BR 242.28 2 53.14 26.67 39.38 31.41 15.95 22.59 53.14 159.59 82.69
PAM 193.01 1 27.61 23.81 67.44 29.97 8.96 19.81 15.41 118.30 67.22 7.49
CA 141.08 1 0.35 8.93 11.46 13.85 20.36 27.17 58.96 10.22 69.35 61.51
Total
GO 87.49 1 3.02 6.53 0.00 4.47 18.89 9.29 45.29 4.75 79.70 3.04
DR 119.21 1 39.75 7.68 13.60 10.96 0.97 35.29 10.96 9.64 37.76 60.53 11.28
DT 109.77 1 30.58 21.36 29.61 7.02 1.13 19.17 0.90 11.75 67.97 27.62 2.43
DM 28.08 0.96 11.24 13.08 2.20 0.60 25.13 2.95
ha 14486.29 100 1234.43 1639.59 2916.71 2616.53 2227.84 1456.59 2394.60 60.04 7397.08 5421.99 1328.65 278.53
Tot.
% 100 9 11 20 18 15 10 17 52 37 9 2
Notă: GO şi PAM s-au scos din DT la S.U.P. M, PAM şi BR s-au scos din DT, respectiv DT, la S.U.P. E.
La nivel de S.U.P. A, structura pe clase de vârstă nu este echilibrată, excedent

de suprafaţă având arboretele din clasa a III-a, a IV-a şi la nivelul claselor VI+VII, în
timp ce deficite se înregistrează în restul claselor. Structura pe clase de vârstă a
fondului neproductiv este puternic dezechilibrată. Astfel, în toate cele trei subunităţi
(S.U.P. E, S.U.P. K şi S.U.P. M), excedentul apare la nivelul claselor VI+VII şi deficit în
restul claselor de vârstă.
87
În spiritul continuităţii, prin aplicarea în mod corespunzător a tratamentelor
prevăzute de amenajament, se va urmări să se realizeze echilibrarea claselor de vârstă
pentru fondul de producţie, astfel încât structura să se apropie de cea normală. O
atenţie deosebită va fi acordată arboretelor cuprinse în subunitatea de protecţie de tip
M, unde se va încerca realizarea sau menţinerea unei structuri mozaicate pe clase de
vârstă, care să poată îndeplini eficient şi în viitor funcţiile de protecţie atribuite.
Majoritatea arboretelor sunt de productivitate superioară.
Principalii indicatori ce caracterizează fondul forestier sunt prezentaţi în tabelul
următor:
Tabelul 4.6.2. Indicatori de caracterizare a fondului forestier

Specii:
Specificări
Compoziţia (%) 62 26 5 2 1 1 1 1 1 - 100
Clasa de producţie medie 2.5 2.6 4.0 2.3 2.4 4.4 3.0 2.6 3.2 3.1 2.6
Consistenţa medie 0.72 0.77 0.74 0.77 0.78 0.78 0.73 0.75 0.77 0.79 0.74
Vârsta medie (ani) 75 74 116 74 55 70 107 59 48 45 76
Creştere curentă (mc/an/ha) 8.2 7.1 2.6 6.7 2.9 4.1 2.8 5.1 4.7 3.8 7.4
Volum mediu (mc/ha) 369 292 291 318 197 159 270 225 130 175 335
Volum total (mc) 3314429 1109343 226657 77148 37994 22405 23626 26869 14273 4902 4857646
Ponderea cea mai mare o deţine molidul, care ocupă 62 % din suprafaţa
împădurită. El provine în proporţie de 30 % din însămânţări naturale şi 70 % din
plantaţii. Molidul constituie atât arborete pure cât şi amestecuri cu fagul sau bradul. În
lunci, punctual, se poate găsi în amestec cu aninul alb.
Molidul din Ocolul Silvic Gura Teghii realizează următoarele productivităţi:
- superioară: 61 %;
- mijlocie: 30 %;
- inferioară: 9 %.
Analizând datele prezentate se pot deduce faptul că, molidul valorifică bine
condiţiile staţionale, realizând productivităţi corespunzătoare bonităţii staţiunilor.
Fagul deţine 26 % din suprafaţa păduroasă a Ocolului Silvic Gura Teghii.
Această specie provine în proporţie de 100 % din însămânţări naturale. Fagul edifică
arborete pure, dar realizează şi amestecuri cu răşinoase (molidul şi bradul) sau gorunul.
Acesta se regenerează bine, atunci când aplicarea tăierilor de regenerare se face
corect, cu respectarea anilor de fructificaţie, a epocilor şi perioadelor de colectare a
materialului lemnos, precum şi a tehnologiilor de exploatare.
Stejarul deţine 5 % din suprafaţa împădurită. El provine în proporţie de 66 % din
însămânţări naturale, 20 % din plantaţii şi 14 % din lăstari. Condiţiile staţionale pentru
această specie sunt în cele mai multe cazuri de favorabilitate scăzută şi mai rar de
favorabilitate mijlocie. Ea este deteminată de permeabilitatea solurilor şi a substraturilor
pe care acestea din urmă se formează. Astfel, în multe cazuri, datorită permeabilităţii
reduse, apar înmlăştinări sezoniere sau permanente, care înfluenţează atât dezvoltarea
arboretelor în sine, cât şi regenerarea naturală.
Gorunul deţine 1 % din suprafaţa împădurită şi apare doar în amestecuri cu fagul
sau stejarul, realizând în proporţie de 5 % productivităţi superioare şi 92 % productivităţi
medii.
Ţinând cont de cerinţa de piaţă şi evoluţia consumului de lemn de cvercinee,
este necesară, ca o primă urgenţă, să se sporească ponderea gorunului şi a stejarului,
în detrimentul carpenului.
Bradul deţine 2 % din suprafaţa împădurită şi apare în amestec cu fagul şi
molidul. El provine în proporţie de 39 % din plantaţii şi 61 % din însămânţări naturale şi
realizează productivităţi superioare în proporţie de 66 % şi mijlocii în proporţie de 34 %.
Având în vedere aportul adus de acestă specie la productivitatea arboretelor de
88
amestec în care apare, dar şi contribuţia sa la sporirea biodiversităţii, se va avea în
vedere ca ponderea acestei specii să nu scadă în viitor, eventual să crească, prin
promovarea acestuia în regenerările naturale sau prin introducerea sa pe cale artificială,
prin plantaţii, în completarea golurilor rămase după tăierile de racordare.
Carpenul ocupă 1 % din suprafaţa cu pădure. Ponderea ridicată a acestei specii
se datorează gospodăririi defectuase din trecut, mai exact unor deficienţe în aplicarea
tăierilor de regenerare, precum şi lucrărilor de îngrijire. O mare parte din arboretele în
care apare carpenul sunt tinere, motiv pentru care, cele mai multe dintre ele pot fi
aduse, prin aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, către
compoziţii apropiate tipului natural fundamental de pădure. În plus unele deţin funcţii
speciale de protecţie astfel că, menţinerea lor în viitor este imperios necesară.
Paltinul de munte deţine 1 % din suprafaţa împădurită. Ele apar în amestec cu
fagul, molidul sau bradul.
Pe lângă speciile menţionate anterior, mai apar: pinul silvestru, pinul negru, pinul
strob, zâmbrul, stejarul roşu, teiul argintiu, teiul cu frunză mare, frasinul, jugastrul,
paltinul de câmp, salcia căprească, salcia plesnitoare, ulmul de munte, mesteacănul,
aninul alb, laricele, salcâmul şi dudul, a căror pondere nu depăşeşte 1 % din suprafaţa
ocupată de pădure.
În ceea ce priveşte structura pe verticală a arboretelor, situaţia se prezintă astfel:
- arborete echiene: 14 % (2053.34 ha);
- arborete relativ echiene: 61 % (8787.51 ha);
- arborete relativ pluriene: 25 % (3633.33 ha);
- pluriene: - % (12.11 ha).
Făcând o analiză a situaţiei sintetice pe specii, precum şi a evidenţelor structurii
fondului forestier, se poate concluziona că, în ultimii zece ani, arboretele din Ocolul
Silvic Gura Teghii au fost, în general, bine gospodărite.
Luând în calcul însă funcţiile arboretelor, necesitatea creşterii producţiei,
cerinţele pieţei lemnului, este de dorit, ca pe viitor să crească ponderea fagului, bradului
şi a esenţelor valoroase de amestec, urmărindu-se crearea unor arborete cu structură
optimă, rezistente la acţiunea dăunătoare a factorilor biotici şi abiotici, capabile să
îndeplinească la cel mai înalt nivel funcţiile atribuite.
Alte date referitoare la structura fondului forestier pot fi consultate în evidenţele
16.1.3 – 16.1.10.
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
Situaţia acestor arborete este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 4.7.1. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii

Natural fundamental Total derivat de Total derivat de Artificial de
de productivitate productivitate productivitate productivitate Total
U.P.
inferioară mijlocie inferioară inferioară (ha)
(ha) (ha) (ha) (ha)
VI 50.74 - - 15.34 66.08
VII 457.21 - - 92.95 550.16
VIII 111.16 - - 71.54 182.70
X 513.21 1.18 1.35 190.45 706.19
O.S. 1132.32 1.18 1.35 370.28 1505.13
Toate arboretele natural fundamentale de productivitate inferioară şi artificiale de

productivitate inferioară realizează productivităţi corespunzătoare bonităţii staţionale.
Majoritatea arboretelor natural fundamentale de productivitate inferioară şi multe dintre
arboretele artificiale de productivitate inferioară vegetează în condiţii staţionale vitrege,
mai exact terenuri cu înclinare mai mare de 35 g, cu soluri superficiale şi volum edafic
89
redus, cu expoziţii însorite şi cu deficit de apă accesibilă, cu înmlăştinare permanentă
său condiţii grele de regenerare (găuri de ger). Astfel, potenţialul staţional redus explică
de ce arboretele în cauză nu pot realiza productivităţi mai mari.
Arboretele artificiale sunt în marea lor majoritate plantaţii de molid şi mai puţin
plantaţii de stejar, stejar roşu, paltin, frasin, pin silvestru sau salcâm şi îndeplinesc
funcţii de protecţie de intensitate ridicată. 58 % din aceste arborete sunt incluse în
S.U.P. M – păduri supuse regimului de conservare deosebită şi 31 % sunt incluse în
SU.P. E – arborete destinate ocrotirii integrale a naturii, motiv pentru care menţinerea
lor în viitor este imperios necesară.
Arboretele total şi parţial derivate sunt, în general, rezultatul gospodăririi
defectuase dinainte de anul 1948, dar şi a unor deficienţe ulterioare în aplicarea tăierilor
de regenerare şi aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere. În plus, unele dintre ele
vegetează în condiţii grele, pe terenuri cu înmlăştinare permanentă, îndeplinesc funcţii
de protecţie complexe şi sunt incluse în S.U.P. M, iar un arboret total derivat este inclus
în S.U.P. E. Astfel, menţinerea acestora este absolut necesară.
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi şi evidenţa acestora pe

unităţi de gospodărire, este prezentată în tabelele următoare:
Tabelul 4.8.1. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi

Procent Suprafaţa afectată:
afectat Grade de manifestare:
din Total: Foarte
Natura factorului suprafaţa Slabă Moderată Puternică Excesivă
puternică
fondului
forestier ha % ha % ha % ha % ha % ha %
(%)
Doborâturi de vânt (V1 - 4) 14 2029.38 100 1736.93 86 180.65 9 46.65 2 65.15 3
Uscare (U1 - 4) 10 1430.85 100 1351.27 95 75.04 5 4.54
Atacuri de dăunători (I1 – 3) 1 132.15 100 132.15 100
Rupturi de zăpadă şi vânt (Z1 - 4) 12 1801.34 100 1705.21 95 67.17 4 24.42 1 4.54
Vătămări produse de vânat (C1 - 4) 1 134.56 100 134.56 100
Înmlăştinări (M1 - 3) 6 839.12 100 101.57 12 4.61 1 732.94 87
Roca la suprafaţă, total (R1 - A) 9 1323.48 100
din care pe: 0.1 - 0.2 S (R1 - 2) 9 1297.31 100
0.3 - 0.5 S (R3 - 5) 26.17 100
> 0.6 S (R6 - A)
Suprafata fondului forestier: 14495.56
Tabelul 4.8.2. Evidenţa factorilor destabilizatori şi limitativi

Intensitatea U.P.: (ha)
Natura factorului Total O.S.
vătămării VI VII VIII X
izolate 1270.93 65.94 397.69 2.37 1736.93
destul de frecv. 180.65 180.65
Doborâturi de vânt frecvente 46.65 46.65
foarte frecvente 65.15 65.15
Total 1563.38 65.94 397.69 2.37 2029.38
slabă 475.99 626.88 2.46 245.94 1351.27
moderată 36.48 38.56 75.04
Uscare anormală
puternică 4.54 4.54
Total 512.47 669.98 2.46 245.94 1430.85
Atacuri de dăunători slabă 130.02 2.13 132.15
izolate 528.13 491.36 685.72 1705.21
destul de frecv. 18.73 3.64 44.80 67.17
Rupturi de zăpadă şi vânt frecvente 21.72 2.70 24.42
foarte frecvente 4.54 4.54
Total 568.58 502.24 730.52 1801.34
Vătămări produse de vânat slabă 104.36 30.20 134.56
90
Intensitatea U.P.: (ha)
Natura factorului Total O.S.
vătămării VI VII VIII X
de scurtă durată 33.86 11.17 12.25 44.29 101.57
sezonieră 4.01 0.60 4.61
Înmlăştinări
permanentă 10.54 5.80 716.60 732.94
Total 48.41 11.17 18.65 760.89 839.12
0.1 – 0.2 S 191.53 1060.23 45.55 1297.31
Roca la suprafaţa solului 0.3 – 0.5 S 1.33 24.84 26.17
Total 192.86 1085.07 45.55 1323.48
După cum se poate observa, una dintre situaţiile destabilizatoare care a afectat
cel mai mult arboretele din ocol, în mod deosebit cele din U.P. VI Lăpuşna, o reprezintă
doborâturile de vânt. Ele s-au produs atât în arborete tinere dar şi în arborete bătrâne.
În majoritatea cazurile semnalate acestea au fost dispersate în masa arboretelor,
intensitatea fenomenului fiind preponderent slabă (86 %), mai rar moderată (9 %).
Pentru 2 % din arborelele afectate, intensitatea a fost puternică, iar pentru 3 %,
intensitatea a fost foarte puternică. Existenţa pe alocuri a următoarelor condiţii: relief
fragmentat, pante repezi şi foarte repezi, soluri cu profunzimea redusă şi exces de apă
din precipitaţii, arborete cu indici de acoperire reduşi, existenţa monoculturilor de molid,
arborete deja slăbite de alţi factori destabilizatori, contribuie şi ele la apariţia
doborâturilor de vânt. Tocmai de aceea, în viitor probabilitatea producerii doborâturilor
de vânt rămâne destul de ridicată, cu precădere în U.P. VI Lăpuşna, unde pagubele pot
fii însemnate.
Zăpada umedă combinată cu vântul au produs rupturi pe 12 % din suprafaţa
împădurită, fiind afectate atât arborete tinere cât şi arborete bătrâne. Specia cea mai
afectată este molidul, dar rupturi au fost semnalate şi la brad, larcice sau fag. În marea
majoritate a cazurilor acestea au fost de intensitate slabă (95 %). Pentru 4 % din
arborete intensitatea a fost moderată, iar pentru 1 % intensitatea a fost puternică.
Frecvenţa ce mai mare a fenomenului a fost înregistrată în molidişurile tinere. Măsurile
ce se vor lua în aceste arborete sunt prezentate în cap. 6.7.
Cu prilejul descrierii au fost semnalate şi fenomene de uscare anormală, în 10 %
din totalul suprafeţei împădurite. În 95 % din cazurile semnalate, intensitatea a fost
slabă, iar pentru 5 % intensitatea a fost moderată. În cazul a două arborete tinere din
U.P. VII, foarte puternic afectate de rupturi de vânt, intensitatea a fost puternică. Afectat
a fost în principal molidul, dar a mai fost observată şi la brad, stejar sau larice. Uscările
au fost semnalate atât în arborete tinere cât şi arborete bătrâne, frecvenţa cea mai
mare înregistrându-se în molidişurile care în trecut au fost afectate şi de alţi factori
perturbatori. Cauzele producerii acestui fenomen sunt multiple. Astfel, în multe situaţii
apariţia fenomenului poate fi pusă pe seama condiţiilor grele de vegetaţie, adică
terenuri cu înclinare mare, cu expoziţii însorite, cu soluri superficiale, cu rocă la
suprafaţă şi deci cu un volum edafic redus, deficitare când vine vorba de apa accesibilă
în perioadele sărace în precipitaţii. În cazul stejarului apariţia uscărilor poate fi pusă în
multe cazuri pe vârsta înaintată, condiţiile staţionale dificile, (soluri cu drenaj intern
deficitar, cu înmlăştinare) dar şi a faptului că în unele arborete în care uscarea a fost
semnalată, stejarul este regenerat din lăstari.
Fenomene de înmlăştinare apar în unele zone de luncă sau pe terenurile plane
până la slab înclinate din U.P. X, unde pânza freatică este aproape de suprafaţă.
Vătămările produse de vânat (mistreţ, cerb şi urs) s-au semnalat aproape în
totalitate în arborete tinere, afectate fiind exemplarele de MO. Intensitate vătămărilor
este slabă.
Roca la suprafaţa terenului (stâncării, bolovani) afectează o suprafaţă de
1323.48 ha, motiv pentru care, în unităţile amenajistice în care a fost semnalată,
volumul edafic util este redus semnificativ.
91
Au mai fost observate atacuri de insecte, însă acestea au fost sporadice şi de
intensitate foarte slabă şi pot fi explicate prin volumul mare de masă lemnoasă rezultat
din doborâturi de vânt.
Măsurile de gospodărire a arboretelor afectate sunt menţionate în subcapitolul
6.7, iar măsurile de protecţie împotriva factorilor destabilizatori, pot fi urmărite în
capitolul 8.
4.9. Starea sanitară a pădurii
În ansamblu se apreciază că starea fito-sanitară a pădurilor este în general bună,

nu au fost semnalate atacuri în masă ale insectelor sau ciupercilor fitopatogene,
vătămările depistate fiind sporadice şi dispersate în masa arboretelor.
Frecvenţa cea mai mare a fenomenului de uscare anormală se înregistrează la
molid şi stejar fiind datorată condiţiilor de vegetaţie (terenuri cu înclinare mare, versanţi
cu expoziţii însorite, soluri cu volum edafic util redus, cu regim de hidric deficitar, cu
înmlăştinare permanentă etc.), provenienţei din lăstari la stejar, stării generale, unele
din aceste arborete fiind afectate de doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă sau de
Ipidae.
Au fost semnalate unele vătămări, de importanţă neglijabilă, produse de omizile
şi gândacii defoliatori (Orchestes fagi, Melolontha melolontha, Dasychira pudibunda,
Lymantria dispar, Limantria monacha, Tortrix viridana, Operophtera brumata,
Operophtera brumata Malacosoma neustria, Euproctis chrysorrhoea, Thaumaetopoea
processionea, Phalera bucephala, Orgyia antiqua, Tischeria complanella, Hyphantria
cunea).
Atacuri izolate de ipide, mai exact a gândacilor care atacă între scoarţă şi lemn
(Ips typographus, Pityogenes sp.) au fost semnalate la molid.
Dintre gândacii care atacă lemnul (în special cel afectat de doborâturi de vânt
sau uscare anormală) au fost semnalaţi: Trypodendron domesticum, Cerambyx cerdo şi
Monochamus sartor. Nici pagubele produse de aceste insecte nu au fost semnificative.
Melolontha melolontha şi Gryllotalpa gryllotalpa au cauzat unele pagube puieţilor
în plantaţii.
Uneori jirul, aflat în stadiu tânăr, a fost afectat de adulţii de Orchestes fagi, iar
ghinda a fost vătămată de Balaninus glandium. Dintre păduchii de frunze pot fi amintite
speciile: Phyllaphis fagi, Lachnus roboris şi Parthenolecanium rufulum.
În unele arborete s-au identificat gale produse de Mikiola fagi şi de specii din
genul Cynips.
Dintre ciupercile xilofage au fost semnalate, în primul rând: Armillaria mellea,
Fomes annosus, Fomes fomentarius, Pleurotus ostreatus şi Phellinus pini. Pagube mai
importante a produs prima dintre acestea, care este polifagă. Au fost afectate, în
special, arboretele bătrâne afectate de diverse răni.
Au fost observate făinări produse de Microsphaera abbreviata, la cvercinee, iar
pe arborii bătrâni şi lâncezi cresc uneori Loranthus europaeus şi Viscum album.
Cu prilejul realizării descrierii parcelare au mai fost semnalate vătămări de mică
importanţă produse de unele rozătoare (pârşi, şoareci, veveriţe), de îngheţurile târzii şi
timpurii, de zăpezile moi, lucrările de exploatare, fauna cinegetică (mai ales cervidele,
mistreţii şi urşii), pseudoturismul, exploatările neglijente şi păşunat. Deşi pagubele
cauzate de aceşti factori în general nu sunt mari, rănile cauzate constituie porţi
deschise pentru pătrunderea agenţilor fitopatogeni. Alţi factori care favorizează
dezvoltare dăunătorilor sunt: perioadele secetoase repetate (favorabile insectelor),
primăverile ploioase şi calde (favorabile făinărilor) şi prezenţa arboretelor pure şi de
vitalitate slabă.
92
Vătămările cele mai mari le-au produs însă zăpezile umede şi vânturile
puternice.
În vederea depistării şi prognozării unor posibile gradaţii de insecte, pădurile vor
fi în permanenţă monitorizate. Se vor instala anual arbori cursă şi curse feromonale, se
vor preleva probe din sol şi coronamentul arborilor, conform normelor de protecţia
pădurilor. Extragerea produselor accidentale şi de igienă a pădurilor se va executa ori
de câte ori va fi nevoie, cât mai urgent posibil, pentru a se evita crearea unor focare de
dăunători.
Pentru a se asigura o stare fitosanitară corespunzătoare, în capitolul 8 se
prezintă câteva recomandări.
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
Din cele expuse în subcapitolele anterioare se desprinde concluzia că factorii

abiotici ce influenţează biocenozele forestiere au, pe ansamblu, favorabilitate mijlocie.
Dintre factorii de natură biotică, cel care, de-a lungul timpului, şi-a pus cel mai
puternic amprenta negativă asupra arboretelor a fost cel antropic. Unele concepţii
greşite de politică forestieră, în special înrăşinarea forţată şi gospodărirea în crâng a
unor arborete, precum şi unele măsuri de gospodărire defectuoase au condus, pe
alocuri, la modificarea structurii unor ecosisteme naturale, cu influenţe directe în
diminuarea productivităţii arboretelor, în alterarea fondului genetic al populaţiilor locale
şi în diminuarea homeostaziei biocenozelor forestiere.
Corespondenţa dintre bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor, luând în
calcul şi caracterul actual al arboretelor în raport cu tipul natural de pădure, este
prezentată în tabelul 4.10.1.
Tabelul 4.10.1. Corespondenţa bonitate staţională – productivitate arborete
Bonitatea staţiunilor: Productivitatea arboretelor: Diferenţe: (ha)
Suprafaţa*: Suprafaţa:
Categoria Categoria Caracterul actual + -
ha % ha %
natural fundamental 1132.32 8
parţial derivat 23.11 -
Inferioară 1546.87 11 Inferioară total derivat 1.35 - - 19.81
artificial 370.28 2
Total 1527.06 10
Mijlocie 4343.70 30 Mijlocie total derivat 1.18 - - 35.18
artificial 1932.64 14
Total 4308.52 30
Superioară 8595.72 59 Superioară 54.99 -
artificial 5801.73 40
Total 8650.71 60
Total 14486.29 100 Total - 14486.29 100 54.99 54.99
* - fără clasa de regenerare.
Analizând tabelul anterior, se constată că în general arboretele valorifică eficient

potenţialul productiv staţional. Există însă şi neconcordanţe între bonitatea staţiunilor şi
productivitatea arboretelor. Astfel, unele arborete artificiale, răşinoase (pin silvestru şi
molid) şi specii exotice (cele din parcul dendrologic al Colegiului Silvic Gura Teghii),
realizează productivităţi superioare pe staţiuni de bonitate mijocie, respectiv unele
arborete de răşinoase (pin silvestru şi molid), stejar roşu şi paltin de munte realizează
productivităţi mijlocii pe staţiuni de bonitate inferioară.
93
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL – ECONOMICE ŞI
ECOLOGICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social – economice şi ecologice ale pădurii
Obiectivele social - economice şi ecologice, avute în vedere la reglementarea

prin amenajament a modului de gospodărire a pădurilor din Ocolul Silvic Gura Teghii,
se definesc în raport cu cerinţele generale ale societăţii faţă de pădure. Satisfacerea
cerinţelor se realizează, impunând acestor păduri sarcini referitoare atât la producerea
de masă lemnoasă şi a altor produse specifice pădurii, cât şi la asigurarea unor efecte
de protecţie. Astfel formulate, ele devin obiective social – economice şi ecologice ale
gospodăririi forestiere şi se exprimă prin natura produselor şi a serviciilor de protecţie.
Funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele din Ocolul Silvic Gura
Teghii au fost stabilite corespunzător obiectivelor sociale, economice şi ecologice
urmărite.
5.1.1. Obiective social – economice şi ecologice
Prin actualul amenajament s-a încercat să se îmbine, cât mai armonios,

potenţialul bioproductiv şi ecoprotectiv al ecosistemelor forestiere cu cerinţele actuale
ale societăţii umane, fără a se altera biodiversitatea naturală şi stabilitatea pădurilor.
Astfel, obiectivele social - economice şi ecologice, avute în vedere la reglementarea
modului de gospodărire, sunt atât de protecţie, cât şi de producţie şi sunt prezentate în
tabelul 5.1.1.1.
Tabelul 5.1.1.1. Obiective sociale, economice şi ecologice

Nr.
crt Grupa de obiective Grupa de servicii oferite de pădure
.
Ocrotirea arboretelor care fac parte din Rezervaţia Naturală Seaca,
Rezervaţia Naturală Molidul de rezonanţă din Pădurea Lăpuşna şi
Rezervaţia Pădurea Mociar.
Gospodărirea durabilă a habitatelor şi speciilor din siturile de importanţă
comunitară ROSCI0019 Călimani - Gura Teghii şi ROSCI0320 Mociar,
precum şi din aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0033
Depresiunea şi Munţii Giurgeului.
Gospodărirea durabilă a arboretelor în care sunt amplasate suprafeţe
experimentale pentru cercetări forestiere de durată.
Conservarea unor arborete cu fenotip foarte valoros din punct de
vedere economic şi ecologic, în sistemul rezervaţiilor de seminţe şi al
Ecologice (care urmăresc resurselor genetice forestiere.
1 menţinerea echilibrului Protejarea zonelor de rotire a cocoşului de munte.
natural). Conservarea parcului dendrologic al Colegiului Silvic Gura Teghii.
Conservarea şi ameliorarea fertilităţii solurilor, împiedicarea eroziunilor
şi asigurarea stabilităţii versanţilor, în cazul terenurilor cu înclinare mai
mare de 35g.
Conservarea pădurilor situate în condiţii grele de regenerare.
Conservarea arboretelor situate în perimetrul de protecţie a izvoarelor
care alimentează Păstrăvăria Lăpuşna şi a arboretelor situate pe
versanţii direcţi ai păstrăvăriei.
Conservare arboretelor cu anin alb.
Conservarea pădurilor situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă.
Asigurarea unui circuit echilibrat al apelor.
Reglarea climatului, atât la nivel macro dar şi micro.
2 Sociale (care urmăresc Protecţia pădurilor constituite ca benzi de protecţie de-a lungul drumului
satisfacerea unor judeţean Reghin – Gura Teghii.
94
Nr.
crt Grupa de obiective Grupa de servicii oferite de pădure
.
Protecţia pădurilor din apropierea perimetrului construibil al Municipiului
necesităţi umane diverse).
Reghin şi din intravilanul Comunei Gura Teghii.
Sociale (care urmăresc Conservarea pădurilor din jurul Castelui Regal Lăpuşna, a taberei de
2 satisfacerea unor copii Lăpuşna şi a Mănăstirii Sf. Nicolae din Lăpuşna.
necesităţi umane diverse). Conservarea arboretelor care protejează obiective speciale.
Economice (care Obţinerea de masă lemnoasă de calitate ridicată, valorificabilă
urmăresc optimizarea industrial.
3 producţiei de masă Satisfacerea nevoilor locale de lemn de foc şi construcţie.
lemnoasă şi produse
accesorii). Valorificarea durabilă a tuturor resurselor nelemnoase disponibile.
5.1.2. Funcţiile pădurii
Stabilirea funcţiilor, pe care trebuie să le îndeplinească arboretele din această

unitate, s-a făcut în conformitate cu obiectivele social - economice şi ecologice
prezentate anterior. Conform criteriilor de încadrare pe grupe, subgrupe şi categorii
funcţionale s-au stabilit funcţiile arboretelor, prezentate în tabelul 5.1.2.1. În cazul
arboretelor care îndeplinesc concomitent două sau mai multe funcţii, funcţia prioritară a
fost stabilită cea mai intensivă, sau în cazul în care funcţiile îndeplinite fac parte din
acelaşi tip funcţional s-a avut în vedere următoarea ordine, a subgrupelor funcţionale:
I.5, I.2, I.4 şi I.3.
Tabelul 5.1.2.1. Zonarea funcţională

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională: U.P.: (ha) O.S.:
Cod Denumire VI VII VIII X ha %
I Păduri cu funcţii speciale de protecţie. 5211.21 4446.33 3654.61 1176.87 14489.02100
Păduri cu funcţii de protecţie a apelor, funcţii predominant
I.1 - 337.19 - - 337.19 2
hidrologice
Arborete care protejează izvoarele care constituie surse de
I.1.H alimentare cu apă a păstrăvăriilor şi arborete situate pe - 337.19 - - 337.19 2
versanţii direcţi ai păstrăvăriilor (T III).
Păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor, funcţii
I.2 47.32 269.32 161.68 653.66 1131.98 8
predominant pedologice
I.2.A Păduri situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 (T II). 42.00 269.32 157.76
g
- 469.08 3
Arborete situate pe terenuri cu înmlăştinare
I.2.I 5.32 - 3.92 653.66 662.90 5
permanentă (T II).
Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici
I.3 23.42 100.09 - - 123.51 1
naturali sau antropici, funcţii predominant climatice
I.3.H Arborete situate în condiţii foarte grele de regenerare (T II). 23.42 100.09 - - 123.51 1
I.4 Păduri cu funcţii de protecţie, predominat sociale. 75.88 1.35 - 141.11 218.34 2
Arborte din jurul Oraşului Reghin şi în intravilanul Comunei
I.4.B - - - 97.26 97.26 1
Gura Teghii (T III).
Arborte din trupuri de pădure esenţiale pentru păstrarea
I.4.G 75.88 1.35 - - 77.23 1
identităţii culturale a comunităţilor locale (T II).
I.4.H Arborete care protejează obiective speciale (T II). - - - 43.85 43.85 -
Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi
I.5 ecofondului forestier şi a altor ecosisteme cu elemente 5064.59 3738.38 3492.93 382.10 12678.00 87
naturale de valoare deosebită.
Arborete din Rezervaţia Naturală Seaca, Rezervaţia Molidul
I.5.C de rezonanţă din pădurea Lăpuşna şi Rezervaţia Pădurea 95.40 572.01 87.69 49.34 804.44 6
Mociar (T I).
Păduri în care sunt amplasate suprafeţe experimentale
I.5.G 50.00 - - - 50.00 -
pentru cercetări forestiere de durată (T II).
I.5.H Arborete constituite în rezervaţii seminologice (T II). 34.05 71.88 - 128.64 234.57 2
Arborete destinate protecţiei unor specii ocrotite
I.5.I 27.97 49.18 37.62 - 114.77 1
de faună (T II).
95
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională: U.P.: (ha) O.S.:
Cod Denumire VI VII VIII X ha %
Arborete din parcul dendrologic al Colegiului Silvic
I.5.K - - - 23.21 23.21 -
Gura Teghii (T II).
Arborete constituite ca zonă tampon pentru resursele
I.5.N 79.22 102.97 - 20.68 202.87 1
genetice forestiere (T III).
Arborete care fac parte din ROSCI0019 Călimani – Gura
I.5.Q Teghii 4721.73 2938.83 3354.22 160.23 11175.01 77
şi din ROSCI0320 Mociar (T IV).
Arborete care fac parte din ROSPA033 Depresiunea şi
I.5.R 42.03 - - - 42.03 -
Munţii Giurgeului (T IV).
I.5.U Arborete cu anin alb (T II). 14.19 3.51 13.40 - 31.10 -
II Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie 6.54 - - - 6.54 -
Păduri destinate să producă, în principal, lemn pentru
II.1.C 6.54 - - - 6.54 -
cherestea (T VI).
Total 5217.75 4446.33 3654.61 1176.87 14495.56100
Notă. ROSPA033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului se suprapune aproape în totalitate peste ROSCI0019 Călimani – Gura
Teghii, motiv pentru care funcţia 5.R apare ca funcţie secundară.
Pentru eficientizarea organizării proceselor de producţie şi protecţie, categoriile

funcţionale pentru care sunt indicate măsuri silviculturale similare, au fost grupate în
cadrul aceluiaşi tip funcţional. Tipurile funcţionale în care sunt repartizate pădurile din
Ocolul Silvic Gura Teghii, sunt evidenţiate în tabelul 5.1.2.2.
Tabelul 5.1.2.2. Evidenţa tipurilor funcţionale

Tipul Suprafaţa:
Categorii funcţionale: Ţeluri de gospodărire
funcţional ha %
I I.5.C ocrotire 804.44 6
I.2.A, I.2.I, I.3.H, I.4.G, I.4.H, I.5.G, I.5.H, I.5.I,
II de protecţie – conservare 1830.22 13
I.5.K, I.5.U
III I.1.H, 1.4.B, I.5.N de protecţie şi producţie 637.32 4
IV I.5.Q, I.5.R de protecţie şi producţie 11217.04 77
VI II.1.C de producţie şi protecţie 6.54 -
TOTAL 14495.56 100
Arboretele din tipul funcţional I sunt destinate ocrotirii integrale a naturii, fiind
interzisă orice intervenţie în ele, fără aprobarea forurilor abilitate legal.
În pădurile din tipul II funcţional nu este reglementat procesul de producţie
lemnoasă, respectiv recoltarea de produse principale, motiv pentru care în acestea vor
fi executate doar lucrări de conservare.
În arboretele din tipurile funcţionale III şi IV se poate recolta masă lemnoasă sub
formă de produse principale, dar tratamentele alese vor fi adaptate la specificul funcţiilor
de protecţie pe care le îndeplinesc arboretele.
La tipul VI funcţional, tratamentele permise de normativele în vigoare, nu sunt
grevate de nici un fel de restricţii funcţionale.
Situaţia comparativă dintre zonarea funcţională anterioară şi cea actuală este
prezentată în capitolul 11.
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite
În vederea gospodăririi diferenţiate a pădurilor din Ocolul Silvic Gura Teghii,

corespunzător obiectivelor social – economice urmărite şi funcţiilor atribuite, au fost
constituite subunităţile de gospodărire prezentate în tabelul 5.1.3.1.
96
Tabelul 5.1.3.1. Subunităţi de gospodărire constituite
S.U.P Suprafaţa:
Denumire S.U.P. Ţelul de gospodărire U.P.
. (ha)
VI 4847.70
VII 3371.98
Codru regulat, Producerea de lemn pentru VIII 3354.22
A
sortimente obişnuite. cherestea şi construcţii. X 277.73
11851.63 (82
Total
%)
VI 95.40
Arborete destinate VII 572.01
E ocrotirii integrale a Ocrotirea ecofondului forestier. VIII 87.69
naturii. X 49.34
Total 804.44 (6 %)
VI 34.05
Rezervaţii de seminţe Protejarea genofondului forestier
VII 71.88
K şi resurse genetice şi producerea de seminţe genetic
X 128.64
forestiere superioare.
Total 234.57 (1 %)
VI 238.78
Păduri supuse VII 423.45
Conservarea efectelor protective
M regimului de VIII 212.70
ale arboretelor.
conservare deosebită. X 720.72
Total 1595.65 (11 %)
O.S. 14486.29 (100 %)
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Pentru a realiza în condiţii corespunzătoare funcţiile atribuite, atât arboretele

luate individual, cât şi fondul de producţie şi protecţie în ansamblul său, trebuie să
îndeplinească anumite norme de structură specifice scopului urmărit. Structura
arboretelor şi a pădurii, atât cea normală, cât şi cea corespunzătoare etapelor
intermediare, se defineşte prin stabilirea bazelor de amenajare: regimul, compoziţia-ţel,
tratamentul, exploatabilitatea şi ciclul. Stabilirea corectă a acestora se face având în
vedere structura actuală şi cea optimă care se doreşte a se realiza.
5.2.1. Regimul
Ţinând cont de specificul ecologic al speciilor forestiere din Ocolul Silvic Gura
Teghii, de obiectivele urmărite şi de zonarea funcţională stabilită, pădurile vor fi
conduse în regimul codrului, pentru că doar arboretele regenerate din sămânţă sunt
capabile să îndeplinească cu eficienţă ridicată funcţii de protecţie şi producţie multiple
(inclusiv să asigure maximum calitativ şi cantitativ de masă lemnoasă) şi au în acelaşi
timp rezistenţa cea mai mare împotriva factorilor destabilizatori de origine biotică şi
abiotică.
5.2.2. Compoziţia – ţel
Compoziţia – ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor, din cadrul unui

arboret, care îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil,
exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele social – economice.
97
Plecând de la compoziţia actuală, pentru fiecare subparcelă în parte a fost
stabilită compoziţia - ţel, astfel încât asortimentul de specii să se apropie, cât mai mult
posibil, de cel optim, corespunzător tipului natural de pădure, pentru ca resursele
staţionale (trofice şi energetice) să fie utilizate cât mai eficient. Au fost promovate specii
şi populaţii climax locale, capabile să edifice biocenoze stabile şi de valoare ridicată.
Pentru arboretele exploatabile şi pentru terenurile ce urmează a fi împădurite, au
fost stabilite compoziţii - ţel de regenerare. Pentru restul arboretelor s-au stabilit
compoziţii - ţel la exploatabilitate.
Compoziţiile - ţel normale (optime) la nivel de subunităţi de gospodărire, unităţi
de producţie şi bază experimentală sunt prezentate mai jos:
Tabelul 5.2.2.1. Evidenţa compoziţiilor – ţel

Compoziţia - ţel normală / compoziţia actuală: (%)
S.U.P. U.P.
MO FA ST BR GO PAM CA PI CI LA STR SR AN FR EX TE DR DT DM Total
45 42 2 1 10 100
VI
64 33 1 2 100
56 23 6 5 10 100
VII
76 19 2 1 1 1 100
34 43 12 1 10 100
A VIII
54 41 3 2 100
24 36 13 2 4 21 100
X
2 18 37 16 19 2 2 1 1 2 100
45 36 1 6 2 10 100
O.S.
63 31 1 2 2 1 100
80 10 10 100
VI
89 11 100
80 10 10 100
VII
100 100
80 10 10 100
E VIII
97 3 100
80 20 100
X
68 12 10 10 100
75 5 9 11 100
O.S.
91 1 4 1 1 1 1 100
80 10 10 100
VI
100 100
45 36 18 1 100
VII
49 40 9 2 100
K
52 24 14 10 100
X
41 28 15 16 100
26 11 29 5 13 8 1 7 100
O.S.
29 12 23 3 15 1 8 9 100
56 19 9 3 4 9 100
VI
92 5 1 2 100
76 4 1 9 10 100
VII
94 3 1 2 100
32 35 16 5 2 10 100
M VIII
44 41 8 1 6 100
1 76 2 1 20 100
X
81 1 9 2 2 2 2 1 100
33 9 34 4 1 1 3 15 100
O.S.
44 7 37 1 4 1 1 2 3 100
47 39 2 2 10 100
VI
67 31 1 1 100
61 18 5 6 10 100
VII
80 15 2 1 1 1 100
35 41 12 2 10 100
Total VIII
54 40 4 2 100
6 64 7 2 1 1 19 100
X
4 67 7 12 4 2 1 1 1 1 100
44 31 5 5 1 3 11 100
O.S.
62 26 5 2 1 1 1 1 1 100
Analizând datele din tabelul anterior, se poate concluziona că actualele

compoziţii nu sunt foarte apropiate de cele optime. Pondere mai mare decât are fi
normal au carpenul şi molidul (din cauza politicii de înrăşinare practicate în trecut) .
98
Ameliorarea compoziţiei, în scopul ridicării productivităţii şi calităţii fondului
forestier, se va face prin menţinerea şi promovarea speciilor naturale corespunzătoare
tipului natural fundamental de pădure, prin diminuarea proporţiei speciilor puţin
valoroase, în special a carpenului, a răşinoaselor introduse artificial în staţiuni improprii
lor, prin efectuarea lucrărilor prevăzute în amenajament. Se va promova mai mult
regenerarea naturală din sămânţă a: fagului, bradului, molidului, gorunului şi stejarului şi
a esenţelor valoroase de foioase de amestec (paltin, frasin, cireş, arţar şi tei).
Aceste măsuri vor determina obţinerea unor arborete valoroase din punct de
vedere ecologic şi economic.
5.2.3. Tratamentul
Tratamentul defineşte structura arboretelor din punct de vedere al repartiţiei

arborilor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţilor de arbori şi arbuşti. La
alegerea tratamentelor au fost luate în considerare, pentru fiecare arboret în parte,
formaţia forestieră, tipul funcţional, structura verticală şi productivitatea.
Pentru arboretele exploatabile s-au propus următoarele tratamente:
Tabelul 5.2.3.1. Evidenţa tratamentelor propuse

S.U.P. U.P. Tratamente propuse:
Tăieri progresive + tăieri succesive în margine de masiv + tăieri succesive + tăieri rase în
VI
parchete mici + tăieri rase în benzi alăturate + tăieri de conservare*.
VII Tăieri progresive + tăieri succesive în margine de masiv + tăieri rase în parchete mici.
A
Tăieri progresive + tăieri succesive în margine de masiv + tăieri rase în parchete mici +
VIII
tăieri rase în benzi alăturate.
X Tăieri progresive.
VI -
VII -
E
VIII -
X -
VI Tăieri de igienă.
K VII Tăieri de igienă.
X Tăieri de igienă.
VI Tăieri de igienă + tăieri de conservare.
VII Tăieri de igienă + tăieri de conservare.
M
VIII Tăieri de igienă + tăieri de conservare.
X Tăieri de igienă + tăieri de conservare.
*Notă: tăierile de conservare au fost prevăzute pentru extragerea stocurilor rezultate din doborâturi de vânt.
Se vor executa:
- tăieri progresive în: amestecuri de fag cu răşinoase, molideto – făgete, făgete,
stejărete şi molidişuri în care tratamentul a fost început. Perioada de regenerare este de
30 ani pentru făgete, molideto – făgete, amestecuri de fag cu răşinoase şi de 20 ani
pentru stejărete şi molidişuri;
- tratamentul tăierilor rase în parchete mici a fost propus în molidişuri echiene şi
relativ echiene, cu suprafaţă de până la 6.00 ha, precum şi molidişuri cu suprafaţă mai
mare, puternic şi foarte putrernic afectate de doborâturi de vânt, în care, datorită stării
lor, nu se pot aplica tratamente cu regenerare sub masiv;
- tăieri rase în benzi alăturate în molidişuri echiene şi relativ echiene, cu
suprafaţă mai mare de 6 ha;
- tăieri succesive în margie de masiv în molidişuri pluriene sau arborete echiene
sau relativ echiene cu regenerare bună;
- tăieri succesive într-un făget în care tratamentul a fost început;
99
- tăieri de conservare în U.P. VI Lăpuşna, pentru extragerea volumului de masă
lemnoasă rezultat din doborâturi de vânt din arboretele în care la data de 1.01.2021
acesta figura ca stoc.
În urma tăierilor rase în parchete mici vor rezulta arborete echiene, iar după
tăierile progresive, succesive, succesive în margine de masiv şi tăierile rase în benzi
alăturate se vor obţine arborete cu structură verticală relativ – echienă sau relativ –
plurienă.
5.2.4. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se

exprimă prin diametrul mediu de realizat, respectiv prin vârsta exploatabilităţii, în cazul
structurilor de codru regulat.
Tabelul 5.2.4.1. Exploatabilităţi adoptate pentru arboretele de codru regulat

S.U.P. Tip funcţional Exploatabilitatea
III + IV De protecţie (considerată egală cu cea tehnică).
A
VI Tehnică
E I De protecţie (fiziologică).
K II De protecţie (de fructificaţie).
M II De protecţie (potrivit funcţiilor atribuite).
Pentru arboretele din S.U.P. E, K şi M, care sunt încadrate în tipurile funcţionale

I, respectiv II, s-a adoptat exploatabilitatea de protecţie. Astfel:
- arboretele din S.U.P. E vor fi menţinute până la exploatabilitatea fiziologică;
- arboretele din S.U.P. K vor fi regenerate atunci când capacitatea lor de
fructificaţie va deveni nesatisfăcătoare;
- în arboretele din S.U.P. M tăierile de conservare vor începe să se aplice în
momentul în care efectul lor ecoprotectiv mediu va atinge valoarea maximă.
Pentru arboretele din S.U.P. A, încadrate în tipurile funcţionale III şi IV
exploatabilitatea (de protecţie) a fost exprimată prin vârsta exploatabilităţii de protecţie,
aceasta fiind considerată egală cu vârsta exploatabilităţii tehnice a respectivelor
arborete. Pentru toate celelalte arborete din S.U.P. A (arborete din tipul funcţional VI), a
fost adoptată exploatabilitatea de producţie, exprimată prin vârsta exploatabilităţii
tehnice (respectiv momentul de maxim al creşterii medii a sortimentului-ţel).
Vârstele medii ale exploatabilităţii la S.U.P. A sunt următoarele:
Tabelul 5.2.4.2. Vârstele medii ale exploatabilităţii

Vârsta medie a exploatabilităţii
U.P. S.U.P.
(ani)
VI 109
VII 106
A
VIII 111
X 111
5.2.5. Ciclul
Ciclul determină, la S.U.P. A, mărimea şi structura pădurii în ansamblul său, în

raport cu vârsta elementelor componente.
La stabilirea ciclului au fost avute în vedere următoarele:
- bonitatea staţională şi productivitatea tipurilor naturale de pădure;
- obiectivele social-economice şi ecologice urmărite;
100
- zonarea funcţională stabilită;
- continuitatea în raport cu ciclul anterior:
- posibilitatea creşterii eficacităţii polifuncţionale a arboretelor şi pădurii;
- vârsta medie a exploatabilităţii.
Ciclurile adoptate sunt prezentate în tabelul 5.2.5.1.
Tabelul 5.2.5.1. Evidenţa ciclurilor

Ciclul
U.P. S.U.P.
(ani)
VI 110
VII 110
A
VIII 110
X 110
În urmă cu 10 ani ciclurile la S.U.P. A au fost identice.

Pentru S.U.P. E, S.U.P. K şi S.U.P. M, în care nu se reglementează producţia de
masă lemnoasă, nu s-au stabilit cicluri, arboretele urmând să fie conduse în funcţie de
obiectivele urmărite.
101
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE
LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR
CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
Prin această reglementarea s-a urmărit:

- realizarea unui fond de producţie şi protecţie care să permită exercitarea
funcţiilor atribuite pădurii, fără întrerupere şi cât mai eficient;
- creşterea stabilităţii ecologice a arboretelor;
- crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei gospodăriri silvice intensive.
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
La reglementarea procesului de producţie lemnoasă – produse principale, au fost

luate în considerare arboretele încadrate în tipurile funcţionale III, IV şi VI (S.U.P. A),
urmărindu-se asigurarea continuităţii recoltelor de lemn, cu raport progresiv, dar şi a
funcţiilor ecoprotective.
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P. A – codru

regulat, sortimente obişnuite
Reglementarea procesului de producţie şi protecţie s-a făcut prin stabilirea

posibilităţii de produse principale şi prin elaborarea planurilor de amenajament.
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
Stabilirea posibilităţii s-a făcut atât pe volum, utilizându-se procedee specifice

metodei creşterii indicatoare, cât şi pe suprafaţă şi volum, utilizându-se procedee
specifice metodei claselor de vârstă.
Deoarece în U.P. VI Lăpuşna posibilitatea de produse principale prevăzută
pentru S.U.P. A a fost depăşită, calcul şi adoptarea posibilităţii a fost realizată în
concordanţă cu ordinului nr. 1339 / 6.10.2017. Astfel, indicatorul de posibilitate prin
medoda creşterii indicatoare şi indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
au fost calculaţi ţinând cont de volumul aferent depăşirii de posibilitate, conform
metodologiei.
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorilor de posibilitate prin

intermediul creşterii indicatoare
Determinarea posibilităţii are la baza formula: P = m x Ci, ai cărei termeni au

următoarele semnificaţii:
- P - reprezintă posibilitatea;
- m - este un factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă lemnoasă
exploatabile în primele perioade ale ciclului;
- Ci - este creşterea indicatoare, adică creşterea curentă a unităţii de
gospodărire, calculată în funcţie de compoziţia, clasele de producţie şi consistenţele
actuale ale arboretelor, dar considerând structura fondului de producţie caracterizată de
clase de vârstă de întinderi egale.
Pentru asigurarea continuităţii au fost determinate:
- masa lemnoasă posibil a fi recoltată în primul deceniu (V1);
- masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în primii 20 ani (V2);
102
- masa lemnoasă ce s-ar putea extrage în primii 30 ani (V3);
- masa lemnoasă posibil de extras în primii 40 ani (V4);
- masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în primii 50 ani (V5);
- masa lemnoasă ce s-ar putea extrage în următorii 60 ani (V6).
Aceste valori au fost determinate prin relaţii de calcul specifice indicatorului
analizat, în funcţie de volumele şi creşterile arboretelor, de tratamentele de aplicat şi de
perioadele de regenerare adoptate.
În continuare a fost stabilită valoarea parametrului Q, ce exprimă raportul dintre
volumele de masă lemnoasă exploatabilă – în intervalele de timp considerate - şi
volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza că posibilitatea
ar fi egală cu Ci.
Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.1.1. Indicatori de posibilitate determinaţi prin metoda creşterii

indicatoare
Elemente de calcul:
U.P. Ci V1/10 V2/20 V3/30 V4/40 V5/50 V6/60 P
Q m sau m’
(m3/an) (m3/an) (m3/an) (m3/an) (m3/an) (m3/an) (m3/an) (m3/an)
VI 24457 15457 12893 22679 24520 33204 33389 0.53 - 12893
VII 14813 10851 12751 9062 7699 8300 10906 -0.10 - 7699
VIII 15184 17329 18532 21927 21016 17944 16460 1.14 1.019 15468
X 735 1598 1599 1475 1247 1024 872 1.55 1.073 790
O.S. 55189 45235 45775 55143 54482 60472 61627 - - 36850
Din analiza tabelului anterior, se constată că: în U.P. VI şi U.P. VII există un
deficit de masă lemnoasă exploatabilă, iar în U.P. VIII şi U.P. X există un excedent de
masă lemnoasă exploatabilă.
Posibilitatea după metoda creşterii indicatoare este de 36850 m 3 / an.
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorilor de posibilitate

după criteriul claselor de vârstă
Pentru determinarea posibilităţii au fost parcurse următoarele etape:

a) Analiza structurii pe clase de vârstă.
Tabelul 6.1.1.1.2.1. Structura pe clase de vârstă

Clasa de vârstă: Ciclul
U.P.
I II III IV V >VI Total Normală* (ani)
ha 143.41 355.56 919.63 1946.93 1102.56 379.61 4847.70 881.40
VI 110
% 3 7 19 40 23 8 100 18
ha 371.00 861.62 1119.70 219.81 204.27 595.58 3371.98 613.09
VII 110
% 11 26 32 7 6 18 100 18
ha 559.93 276.49 687.71 320.42 615.79 893.88 3354.22 609.86
VIII 110
% 17 8 20 10 18 27 100 18
ha 7.64 56.93 18.64 24.66 51.39 118.47 277.73 50.50
X 110
% 3 20 7 9 19 42 100 18
* - pentru clasa a VI – a de vârstă suprafeţele normale sunt: U.P. VI 440.70 ha (9 %), la U.P. VII
306.53 ha (9 %), la U.P. VIII 304.92 ha (9 %) şi la U.P. X 25.23 ha (9%).
Din tabelul anterior, se observă că în afară de U.P. VI, pentru toate celelalte
unităţi analizate există excedent de arborete în clasele VI+VII. Exceptând U.P. VIII unde
în clasa a V-a se constată un echilibru, pentru toate unităţile se constată un deficit sau
excedent de arborete pentru celelate clase de vârstă.
103
b) Constituirea suprafeţelor periodice.
Deoarece în unităţile analizate făgetele montane, molideto – făgetele,
amestecurile de fag cu răşinoase şi făgetele de dealuri reprezintă peste 20 % din
suprafaţa S.U.P. A, au fost constituite 4 perioade, primele 3 a câte 30 ani
(corespunzător perioadei de regenerare specifică formaţiilor forestiere menţionate), iar
ultima de 20 ani.
c) Încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice în funcţie de urgenţele de
regenerare.
Într-o primă fază, în funcţie de urgenţa de regenerare şi de diferenţa existentă
între vârsta exploatabilităţii şi cea medie a arboretului, fiecare subparcelă a fost
încadrată într-o anumită perioadă. Apoi în limitele sacrificiilor de exploatabilitate admise,
s-a echilibrat pe cât posibil structura în cauză, astfel încât să se asigure continuitatea
procesului de producţie. Astfel, s-au obţinut rezultatele prezentate în tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.2.2. Situaţia suprafeţelor periodice

Suprafaţa periodică: (ha) Ciclul
U.P.
Specificări I II III IV Total (ani)
constituită 1322.10 1322.10 1322.10 881.40 4847.70
VI 110
normală 1322.10 1322.10 1322.10 881.40 4847.70
constituită 804.16 803.47 1058.61 705.74 3371.98
VII 110
normală 919.63 919.63 919.63 613.09 3371.98
constituită 910.72 916.31 916.31 610.88 3354.22
VIII 110
normală 914.79 914.79 914.79 609.85 3354.22
constituită 77.70 75.74 74.57 49.72 277.73
X 110
normală 75.74 75.74 75.74 50.51 277.73
La constituirea perioadelor o atenţie deosebită s-a acordat primelor două

perioade, având grijă ca suprafaţa periodică în rând să aibă o întindere apropiată de
suprafaţa periodică normală.
d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul:
d.1) Deductiv.
Determinarea posibilităţii s-a realizat cu ajutorul formulei: P = Vi/30 + Vk/20 +
Vj/10, unde:
- Vi - reprezintă volumul arboretelor exploatabile, care vor fi parcurse cu tăieri de
regenerare în 30 ani, plus creşterea lor pe 5 ani;
- Vk - este volumul arboretelor exploatabile, cu perioada de regenerare de 20
ani, plus creşterea lor pe 5 ani;
- Vj - reprezintă volumul arboretelor exploatabile, care vor fi regenerate în
următorii 10 ani, plus creşterea lor pe 5 ani.
Prin acest procedeu s-au obţinut următoarele rezultate:
Tabelul 6.1.1.1.2.3. Indicatori de posibilitate determinaţi prin procedeul deductiv

U.P.: (m3/an)
Specificări
VI VII VIII X Total
Posibilitatea 15996 11143 17504 1179 45822
Posibilitatea determinată prin acest procedeu este de 45822 m 3 / an.

d.2) Inductiv.
Acest procedeu se bazează pe însumarea volumelor posibil de recoltat, în primul
deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în suprafaţa periodică în rând.
Volumele sunt determinate în baza indicilor de recoltare stabiliţi pe teren pentru fiecare
arboret în parte, avându-se în vedere lungimea perioadelor de regenerare,
104
periodicitatea şi numărul intervenţiilor, perioada de alăturare a parchetelor şi mărimea
acestora.
În acest mod s-au obţinut următoarele rezultate:
Tabelul 6.1.1.1.2.4. Indicatori de posibilitate determinaţi prin procedeul inductiv

U.P.: (m3/an)
Specificări
VI VII VIII X Total
Posibilitatea 16005 10093 17621 1154 44873
Diferenţele dintre rezultatele obţinute, prin cele doua procedee expuse anterior,
se datorează faptului că în primul caz s-a urmărit într-o mai mare măsură continuitatea
procesului de producţie.
Indicatorii de posibilitate după criteriul claselor de vârstă sunt valorile minime
obţinute prin cele două procedee expuse anterior:
Tabelul 6.1.1.1.2.5. Indicatori de posibilitate determinaţi prin metoda claselor de

vârstă
U.P.: (m3/an)
Specificări
VI VII VIII X Total
Posibilitatea 15996 10093 17504 1154 44747
6.1.1.1.3. Stabilirea indicatorilor de posibilitate

după starea arboretelor
Valoarea acestui indicator este dată de suma volumelor arboretelor încadrate în

urgenţa 1 de regenerare, recoltarea acestor arborete neputând fi amânată mai mult de
10 ani. Indicatorii de posibilitate sunt prezentaţi în tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.3.1. Indicatori de posibilitate după starea arboretelor

U.P.: (m3/an)
Specificări
VI VII VIII X Total
Posibilitatea 4673 3621 3251 136 11681
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii
Analizându-se indicatorii determinaţi anterior, s-au adoptat posibilităţile

prezentate mai jos, considerându-se că acestea se armonizează cel mai bine cu
obiectivele social - economice şi ecologice şi cu bazele de amenajare.
Tabelul 6.1.1.2.1. Posibilităţi adoptate

Indicatori de posibilitate: (m3/an) Depăşire
posibilitat
După După Posibilitatea adoptată
U.P. După creşterea e
clasele de starea (m3/an)
indicatoare anterioară
vârstă arboretelor (m3)
VI 12893 15996 4673 5235 10770
VII 7699 10093 3621 - 10090
VIII 15468 17504 3251 - 15470
X 790 1154 136 - 1150
O.S. 36850 44747 11681 5235 37480
Pentru U.P. VIII Sirod, posibilitatea adoptată este practic egală cu rezultatul
obţinut prin metoda creşterii indicatoare (rotunjită la zeci de m3), ceea ce asigură
105
continuitatea recoltelor de masă lemnoasă, cu raport progresiv, pe toată durata ciclului
adoptat.
În cazul U.P. VI şi U.P. VII, pentru că există o suprafaţă semnificativă de arborete
cu consistenţă mai mică de 0.7, datorată în principal doborâturilor de vânt produse în
ultimele decenii, s-a considerat ca fiind necesară o accelerare a ritmului în care starea
şi stuctura fondului forestier productiv să poată fii îmbunătăţită, evitându-se deprecierea
masei lemnoase şi compromiterea seminţişului valoros instalat în majoritatea acestor
arborete. Astfel, pentru cele două unităţi s-a adoptat posibilitatea calculată prin metoda
claselor de vârstă, cu menţiunea că, pentru U.P. VI Lăpuşna, în care posibilitatea a fost
depăşită în deceniul anterior datorită produselor accidentale, ea a fost diminuată cu
volumul aferent depăşirii de posibilitate.
În cazul U.P. X, deoarece există un excedent de arborete exploatabile şi pentru
că în afară de un singur arboret toate celelalte au vârsta peste 120 de ani, iar marea lor
majoritate au consistenţe sub 0.7 şi regenerări vloroase de stejar sau gorun, s-a
considerat oportună adoptarea posibilităţii prin metoda claselor de vârstă.
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii
În planurile decenale ale unităţilor de gospodărire, au fost incluse, după urgenţa

de regenerare, arboretele din care se va recolta posibilitatea de produse principale.
Planurile conţin date ce caracterizează arboretele, volumele de recoltat, tăierile de
aplicat şi lucrările de regenerare necesare.
Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare este redată în tabelul 6.1.1.3.1
Tabelul 6.1.1.3.1. Evidenţa posibilităţii decenale pe urgenţe de regenerare

Urgenţa*:
U.P. 1 2 3 ** Total
ha m3 ha m3 ha m3 ha m3 ha m3
VI 293.27 46733 278.81 57147 156.38 3820 728.46 107700
VII 242.72 36214 283.43 60905 22.69 3781 548.84 100900
VIII 186.76 32509 240.72 56271 379.38 65920 806.86 154700
X 14.70 1363 58.27 9200 4.73 937 77.70 11500
O.S. 737.45 116819 861.23 183523 406.80 70638 156.38 3820 2161.86 374800
* semnificaţia urgenţelor:
- 1 = arborete care, în raport cu starea lor de vegetaţie şi sănătate, nu mai pot fi menţinute pe picior mai mult de 10 ani,
fără riscul degradării lor totale şi al unor influenţe negative asupra pădurii însăşi;
- 2 = arborete exploatabile care, în raport cu dinamica procesului de regenerare, impun un ritm accelerat de exploatare,
precum şi arborete neexploatabile aflate într-o stare de vegetaţie precară sau având o productivitate mult inferioară celei potenţiale;
- 3 = arborete ajunse sau trecute de vârsta exploatabilităţii, precum şi cele pluriene şi relativ - pluriene considerate ca
exploatabile, care prin structura, vitalitatea şi starea lor de sănătate pot, la nevoie, suporta sacrificii de exploatabilitate în plus;
** arborete neexploatabile, în care existau produse accidentale marcate, care figurau ca stoc la data susţinerii Conferinţei
a II-a.
În tabelul 6.1.1.3.2 se prezintă repartiţia posibilităţii pe tratamente şi specii:
Tabelul 6.1.1.3.2. Evidenţa posibilităţii pe tratamente şi specii

Volumul
Suprafaţa de Posibilitatea pe specii:
de extras:
U.P. Tratamentul parcurs: (ha) (m3/an)
(m3)
T. progresive 350.57 35.06 56441 5644 3441 2084 18 95 6
T. succesive 0.99 0.10 195 20 20
T. sucesive în
4.47 0.44 1505 150 142 8
VI margine de masiv
T. rase în
170.06 17.01 37625 3763 3179 540 44
parchete mici
T. rase în 45.99 4.60 8114 811 686 125
106
Volumul
Suprafaţa de Posibilitatea pe specii:
de extras:
U.P. Tratamentul parcurs: (ha) (m3/an)
(m3)
benzi alăturate
T. conservare 156.38 15.64 3820 382 267 114 1
Total 728.46 72.85 107700 10770 7715 2891 19 95 6 44
T. progresive 393.49 39.35 65300 6530 4201 2165 70 94
T. sucesive în
95.09 9.51 21261 2126 2094 32
margine de masiv
VII
T. rase în
60.26 6.02 14339 1434 1336 14 84
parchete mici
Total 548.84 54.88 100900 10090 7631 2211 70 94 84
T. progresive 697.22 69.72 126323 12632 5420 6057 906 233 16
T. sucesive în
12.98 1.30 3369 337 300 37
margine de masiv
T. rase în
VIII 25.75 2.58 7534 754 686 68
parchete mici
T. rase în
70.91 7.09 17474 1747 1520 184 43
benzi alăturate
Total 806.86 80.69 154700 15470 7926 6346 949 233 16
X T. progresive 77.70 7.77 11500 1150 118 765 133 110 24
T. progresive 1518.98 151.90 259564 25956 13062 10424 765 994 422 133 110 6 40
T. succesive 0.99 0.10 195 20 20
T. sucesive în
margine de 112.54 11.25 26135 2613 2536 77
masiv
O.S. T. rase în
256.07 25.61 59498 5951 5201 622 84 44
parchete mici
T. rase în
116.90 11.69 25588 2558 2206 309 43
benzi alăturate
T. conservare 156.38 15.64 3820 382 267 114 1
Total 2161.86 216.19 374800 37480 23272 11566 765 1038 422 133 110 90 84
S-au propus:
- tăieri progresive în: amestecuri de fag – brad – molid, molideto – făgete, făgete,
stejărete, şleauri de deal cu gorun şi stejar şi molidişuri în care tratamentul a fost
început. Perioada de regenerare este de 30 ani pentru făgete, molideto – făgete,
amestecuri de fag – brad – molid şi de 20 ani pentru stejărete, şleauri de deal cu stejar
şi gorun şi molidişuri;
- tăieri rase în parchete mici în molidişuri echiene şi relativ echiene, cu suprafaţă
de până la 6 ha, precum şi molidişuri cu suprafaţă mai mare, puternic şi foarte putrernic
afectate de doborâturi de vânt, în care datorită stării lor, nu se pot aplica tratamente cu
regenerare sub masiv;
- tăieri rase în benzi alăturate în molidişuri echiene şi relativ echiene, cu
suprafaţă mai mare de 6 ha;
- tăieri succesive în margie de masiv în molidişuri relativ pluriene sau arborete
echiene sau relativ echiene cu regenerare bună;
- tăieri scuccesive într-un făget în care tratamentul a fost inceput.
Tăierile de conservare au fost propuse pentru extragerea volumului de masă
lemnoasă rezultat din doborâturi de vânt din arboretele în care la data susţinerii
Conferinţei a II – a acestea figurau ca stoc.
Recomandări necesare privind aplicarea tratamentelor se regăsesc în studiile
întocmite pentru unităţile de gospodărire.
Indicele de recoltare este de 3.2 m3/an/ha (pentru S.U.P. A), iar intensitatea
medie a intervenţiei este de 119 m3/ha.
Activităţile şi măsurile specifice aplicabile fondului forestier administrat de
O.S. Gura Teghii prevăzute în Planul de managemant al ROCI0019 C ălimani –
Gura Teghii şi ROSPA033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului sunt prezentate în
capitolul 9.
107
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii
Cu ajutorul procedeului creşterii indicatoare, a fost realizată următoarea

prognoză, la nivel de S.U.P. A:
Tabelul 6.1.1.4.1. Prognoza posibilităţii

Posibilitatea: (m3/an)
U.P.
Actuală După 10 ani După 20 ani După 30 ani
VI 10770 12890 26960 28310
VII 10090 10100 10100 10300
VIII 15470 15940 16410 16450
X 1150 1120 810 850
O.S. 37480 40050 54280 55910
În U.P. VII, posibilitatea probabil se va menţine la nivelul actual, în următorii 30

de ani. În U.P. VI şi U.P. VII, odată cu normalizarea structurii fondului productiv pe clase
de vârstă, se va înregistra o creştere treptată a posibilităţii, în timp ce în U.P. X, în
deceniul următor, posibilitatea va rămâne la un nivel apropiat celui actual, după care va
descreşte.
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de

protecţie
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I funcţional
În tipul I funcţional au fost incluse arborete care constituie Rezervaţia naturală

Molidul de rezonanţă din Pădurea Lăpuşna, (care cuprinde subparcelele cu pădure: 42
A, B, C; 43 A, B, C, D, E, F, G; 44 B din U.P. VI Lăpuşna), Rezervaţia naturală Seaca,
(care cuprinde subparcelele cu pădure: 18 C; 19 B; 25 D; 26 C; 27 I; 30 D, F; 31 C, D,
G; 32 C, D; 33 B, C, D, F; 36 C, H; 37 B, C, D, E; 38 B; 39 B, F, G; 40 C; 41 D, E, H; 42
B; 43 B, C, D; 44 D, E, F, I, J; 46 E; 47 F; 48 C, D, H, I; 49 C, D, E; 50 D, E, F, I; 51 C,
D, E, G; 52 B, C, E, F, G; 53 B, C, E; 54 C, E, F, G; 56 B, D, E, F, G; 57 C, E, G, H; 58
B; 60 B; 61 C, E; 64 B; 65 G, H, I; 68 C, D; 69 B; 69 D din U.P. VII Secuieu şi 57 E, 58
C, F, H; 59 C, D, E; 60 D, E, F din U.P. VIII Sirod) şi Rezervaţia naturală Pădurea
Mociar (care cuprinde subparcelele cu pădure: 58 A, B din U.P. X Mociar). Cu
arboretele menţionate anterior, s-a constituit subunitatea de gospodărire de tip E, ce
totalizează 804.44 ha. Arboretele respective sunt destinate ocrotirii integrale a naturii,
fiind interzisă orice intervenţie în ele, fără aprobarea forurilor abilitate legal.
Detalii despre ariile naturale protejate, precum şi despre speciile şi habitatele din
acestea sunt prezentate pe larg în capitolul 9.
6.2.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II funcţional
Arboretele din tipul II funcţional sunt grupate în S.U.P. K – rezervaţii de seminţe

şi resurse genetice forestiere şi în S.U.P M – păduri supuse regimului de conservare
deosebită.
S.U.P. M are o suprafaţă totală de 1595.65 ha şi cuprinde arborete din categoriile
funcţionale I.2.A – arborete situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 g, 1.2.I –
arborete situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă, 1.3.H – arborete situate în
condiţi foarte grele de regenerare, I.4.G. – arborete din trupuri de pădure esenţiale
pentru păstrarea identităţii culturale a comunităţilor locale, I.4.H – arborete care
108
protejează obiective speciale, I.5.G – păduri în care sunt amplasate suprafeţe
experimentale pentru cercetări forestiere de durată, I.5.I – arborete destinate protecţiei
unor specii ocrotite de faună, I.5.K – arborete din parcul dendrologic al Colegiului Silvic
Gura Teghii, I.5.U. – arborete cu anin alb.
Pentru aceste arborete nu se reglementează recoltarea de produse principale. În
schimb fac obiectul unor reglementări distincte, care constau, pe de o parte, în stabilirea
pe cale inductivă a volumelor de masă lemnoasă, care pot fi extrase în următorul
deceniu, din fiecare arboret, prin tăieri de conservare sau prin lucrări de îngrijire
adaptate specificului de conservare, iar pe de altă parte prin elaborarea unor planuri de
recoltare şi de cultură corespunzătoare. Prin aceste reglementări s-a urmărit, în primul
rând, realizarea unor arborete, care să permită exercitarea cu continuitate, pe o
perioadă îndelungată, a funcţiilor de protecţie atribuite, urmărindu-se creşterea
stabilităţii ecologice şi a eficacităţii funcţionale a pădurii. În vederea realizării unor astfel
de arborete, se impune optimizarea în timp şi spaţiu a pădurii, în funcţie de cerinţele
social – economice şi ecologice.
Optimizarea structurii se va face prin păstrarea structurilor actuale, care s-au
dovedit eficiente şi prin dirijarea treptată a celor cu eficienţă funcţională şi ecologică
redusă spre structuri stabile, rezistente, capabile să asigure permanenţa pădurii. Se va
urmări realizarea de structuri pluriene şi relativ pluriene, cu compoziţii diversificate, cu
regenerare naturală. În cazul plantaţiilor, este necesară folosirea de specii şi varietăţi
rezistente, urmărindu-se în permanenţă menţinerea consistenţei optime.
Arboretele din S.U.P. M reclamă următorul complex de măsuri de gospodărire:
- lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale;
- lucrări de regenerare;
- tăieri de îngrijire şi conducere;
- tăieri de conservare.
Arboretele din S.U.P. K sunt constituite în rezervaţii de seminţe, însă unele sunt
în acelaşi timp şi resurse genetice forestiere (u.a. 39 B, 40 B şi 41 A din U.P. VI
Lăpuşna, 127 B şi 128 A din U.P. VII Secuieu şi 24 B, 25 A din U.P. X Mociar). În
aceste arborete, pentru menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare, au fost
prevăzute tăieri de igienă. Pe lângă acestea se vor executa şi tăieri speciale de formare
a coroanelor şi de stimulare a fructificaţiei, potrivit normativelor aflate în vigoare.
Suprafeţele de parcurs şi volumele de extras prin tăieri de conservare sunt
prezentate în situaţia următoare:
Tabelul 6.2.2.1. Evidenţa tăierilor de conservare

VI 73.00 7.30 4356 436 433 2 1
VII 290.96 29.10 14343 1434 1411 20 2 1
M
VIII 85.89 8.59 3582 358 189 125 43 1
X 598.68 59.87 13705 1371 1242 61 18 26 24
O.S. - 1048.53 104.86 35986 3599 2033 147 1242 45 2 61 18 26 25
Lucrarea are un caracter orientativ şi trebuie corelată cu condiţiile reale din teren.
Se va urmări extragerea cu prioritate a arborilor devitalizaţi, din elementul cel mai
bătrân.
Recomandări necesare privind particularităţile tăierilor de conservare se
regăsesc în studiile întocmite pentru unităţile de gospodărire.
În cazul arboretelor în care salcâmul realizează amestecuri cu alte specii el va fi
extras în totalitate (tăierea având caracterul unei tăieri în crâng).
La stabilirea procentelor de extras s-a ţinut cont de starea actuală a arboretelor
(vârstă, consistenţă, seminţiş, etc.), precum şi de capacitatea acestora de a exercita
109
(dată fiind starea lor) funcţiile ce le-au fost atribuite. Astfel, în anumite situaţii s-a
considerat oportună extragerea arboretului bătrân şi plantarea suprafeţelor respective.
Intensitatea medie a tăierilor de conservare va fi de 34 m 3/ha. Volumul de extras
are doar caracter orientativ, nefiind inclus în cuantumul posibilităţii.
capitolul 9.
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere prezintă, pe unităţi de producţie,

suprafeţele de parcurs şi volumele de extras prin degajări, curăţiri, rărituri şi tăieri de
igienă. Acestea din urmă se vor executa în toate arboretele în care nu s-a propus alt
gen de lucrări.
Numărul şi natura intervenţiilor au fost stabilite în funcţie de etapa actuală de
dezvoltare a arboretelor, de dinamica evoluţiei lor, de compoziţiile actuală şi de
perspectivă, de consistenţele prezentă şi viitoare şi de funcţiile pe care le îndeplinesc
arboretele. În arboretele din tipul II funcţional intervenţiile vor fi mai rare şi de intensitate
mai slabă, pentru a nu se diminua efectul lor ecoprotectiv.
Recapitulaţia lucrărilor, pe tipuri funcţionale, este prezentată în tabelul 6.3.1.
Tabelul 6.3.1. Evidenţa lucrărilor de îngrijire şi conducere

Specifi- Tipul Suprafaţa: (ha) Volumul: (m3) Posibilitatea anuală pe specii: (m3/an)
U.P.
cări funcţional Totală Anuală Total Anual MO FA ST BR PAM CA GO DR DT DM
II VII 1.20 0.12
VI 55.30 5.53
VII 82.03 8.20
III+IV
VIII 120.16 12.02
Degajări Total 257.49 25.75
VI 55.30 5.53
VII 83.23 8.32
Total
VIII 120.16 12.02
Total 258.69 25.87
VI 9.68 0.97 21 2 2
VII 16.29 1.63 48 5 4 1
II
X 1.40 0.14 4
Total 27.37 2.74 73 7 6 1
VI 33.11 3.31 86 9 6 2 1
VII 120.79 12.08 735 73 60 8 3 1 1
III+IV VIII 215.57 21.56 1204 120 102 12 3 2 1
Curăţiri
X 5.76 0.58 19 2 1 1
Total 375.23 37.53 2044 204 168 22 1 6 4 1 2
VI 42.79 4.28 107 11 8 2 1
VII 137.08 13.71 783 78 64 8 3 1 1 1
Total VIII 215.57 21.56 1204 120 102 12 3 2 1
X 7.16 0.72 23 2 1 1
Total 402.60 40.27 2117 211 174 22 1 6 4 1 3
VI 8.20 0.82 185 19 17 2
VII 21.64 2.16 561 56 51 3 2
II VIII 56.34 5.63 2350 235 83 139 10 2 1
X 4.88 0.49 94 9 1 1 3 4
Total 91.06 9.10 3190 319 151 142 1 10 2 1 4 6 2
VI 2231.18 223.12 80357 8035 5260 2604 45 123 3
VII 1422.11 142.21 50357 5036 4101 751 119 34 19 12
Rărituri III+IV+VI VIII 777.41 77.74 31272 3127 1412 1618 9 70 1 17
X 73.88 7.39 1765 177 23 75 8 26 12 15 18
Total 4504.58 450.46 163751 16375 10796 5048 8 173 227 27 12 19 47 18
VI 2239.38 223.94 80542 8054 5277 2604 45 123 3 2
VII 1443.75 144.37 50918 5092 4152 754 119 34 19 14
Total VIII 833.75 83.37 33622 3362 1495 1757 19 72 1 1 17
X 78.76 7.88 1859 186 23 75 9 27 12 3 19 18
Total 4595.64 459.56 166941 16694 10947 5190 9 183 229 28 12 23 53 20
110
U.P.
VI 17.88 1.79 206 21 19 2
VII 39.13 3.91 609 61 55 3 3
II VIII 56.34 5.63 2350 235 83 139 10 2 1
X 6.28 0.63 98 9 1 1 3 4
Total 119.63 11.96 3263 326 157 142 1 10 2 1 4 7 2
VI 2319.59 231.96 80443 8044 5266 2606 45 124 3
Produ-
VII 1624.93 162.49 51092 5109 4161 759 122 35 20 12
se
III+IV+VI VIII 1113.14 111.32 32476 3247 1514 1630 12 72 1 18
secun-
X 79.64 7.97 1784 179 23 75 9 26 12 16 18
dare
Total 5137.30 513.74 165795 16579 10964 5070 9 179 231 27 12 20 49 18
VI 2337.47 233.75 80649 8065 5285 2606 45 124 3 2
VII 1664.06 166.40 51701 5170 4216 762 122 35 20 15
Total VIII 1169.48 116.95 34826 3482 1597 1769 22 74 1 1 18
X 85.92 8.60 1882 188 23 75 10 27 12 3 20 18
Total 5256.93 525.70 169058 16905 11121 5212 10 189 233 28 12 24 56 20
VI 174.08 174.08 1388 139 127 8 1 3
VII 151.76 151.76 1150 115 78 25 5 2 2 2 1
II VIII 70.47 70.47 576 58 28 14 6 10
X 243.00 243.00 2056 206 120 25 29 28 4
Total 639.31 639.31 5170 518 233 47 120 11 3 25 29 30 6 14
VI 1465.73 1465.73 12003 1200 795 390 3 8 1 3
Tăieri VII 837.85 837.85 6504 650 514 117 10 4 2 3
de III+IV VIII 1249.41 1249.41 10838 1083 619 419 33 10 1 1
igienă X 119.02 119.02 1048 104 9 43 23 25 2 2
Total 3672.01 3672.01 30393 3037 1928 935 43 46 22 23 25 6 9
VI 1639.81 1639.81 13391 1339 922 398 3 9 1 3 3
VII 989.61 989.61 7654 765 592 142 15 6 4 5 1
Total VIII 1319.88 1319.88 11414 1141 647 433 39 10 1 1 10
X 362.02 362.02 3104 310 9 163 48 54 30 6
Total 4311.32 4311.32 35563 3555 2161 982 163 57 25 48 54 36 15 14
Prin selecţia ce se va practica, cu ocazia acestor lucrări, se va urmări:

- crearea unor arborete având compoziţie optimă;
- promovarea speciilor rezistente la vânt;
- favorizarea, în cazul foioaselor, a exemplarelor regenerate din sămânţă;
- ţinerea sub control a speciilor secundare şi a celor pioniere;
- conducerea arboretelor spre structuri verticale diversificate;
- valorificarea la maximum a provenienţelor locale valoroase.
Dacă la degajări şi curăţiri selecţia va avea un caracter negativ, odată cu
trecerea arboretelor în stadiul de păriş, selecţia va deveni preponderent pozitivă (rărituri
“combinate”). Intensitatea intervenţiilor va fi în general moderată, fără a se reduce
consistenţa arboretelor sub 0.8.
capitolul 9.
Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafeţele nominalizate, dar
volumele de extras sunt orientative. Dacă, pe parcursul perioadei de aplicare a
amenajamentului, se constată că şi alte arborete ajung să îndeplinească condiţiile
necesare pentru a fi parcurse cu lucrări de îngrijire, acestea se pot executa, chiar dacă nu
sunt cuprinse în prezentul plan. Lucrările nu trebuie judecate după valoarea materialului
lemnos recoltat, ci prin prisma eficacităţii funcţionale a viitoarelor arborete mature, de
aceea aceste operaţiuni trebuie executate neîntârziat, ori de câte ori este necesar.
Recomandări necesare privind particularităţile lucrărilor se regăsesc în studiile
Odată cu aplicarea lucrărilor se va urmări să se realizeze şi accesibilizarea
internă a arboretelor. Intensitatea medie a intervenţiilor va fi de 36 m 3/ha la rărituri, de 5
m3/ha la curăţiri şi de 0.8 m 3/an/ha la tăieri de igienă. Indicele de recoltare la produse
secundare va fi de 1.2 m3/an/ha.
111
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat
Volumul total de masă lemnoasă posibil a fi recoltat, în deceniul următor, este

prezentat în tabelul următor:
Tabelul 6.4.1. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat

Tipul
Suprafaţa: (ha) Volumul: (m3) Posibilitatea anuală pe specii: (m3/an)
Specificări funcţio-
nal Totală Anuală Total Anual MO FA ST BR PAM CA GO DR DT DM
Produse
III+IV 2161.86 216.19 374800 37480 23272 11566 765 1038 422 133 110 90 84
principale
Tăieri de
II 1048.53 104.86 35986 3599 2033 147 1242 45 2 61 18 26 25
conservare
II 119.63 11.96 3263 326 157 142 1 10 2 1 4 7 2
Secundare III+IV+VI 5137.30 513.74 165795 16579 10964 5070 9 179 231 27 12 20 49 18
Total 5256.93 525.70 169058 16905 11121 5212 10 189 233 28 12 24 56 20
Tăieri II 639.31 639.31 5170 518 233 47 120 11 3 25 29 30 6 14
de III+IV 3672.01 3672.01 30393 3037 1928 935 43 46 22 23 25 6 9
igienă Total 4311.32 4311.32 35563 3555 2161 982 163 57 25 48 54 36 15 14
II 1807.47 756.13 44419 4443 2423 336 1363 66 7 87 47 60 38 16
Total O.S. III+IV 10971.17 4401.94 570988 57096 36164 17571 817 1263 675 183 147 116 142 18
Total 12778.64 5158.07 615407 61539 38587 17907 2180 1329 682 270 194 176 180 34
U.P. VI Total 4778.74 1953.71 206096 20610 14355 5897 67 228 7 51 5
U.P. VII Total 3493.47 1239.99 174598 17459 13850 3135 209 136 108 20 1
U.P. VIII Total 3382.11 1526.11 204522 20451 10359 8673 1053 318 1 2 35 10
U.P. X Total 1124.32 438.26 30191 3019 23 202 2180 269 194 59 74 18
Volumul de masă lemnoasă de recoltat anual este mai mic decât creşterea
(106675 m3/an), rezultă că o parte din respectiva diferenţă se va acumula în arborete
(pentru normalizarea structurii fondului de producţie şi protecţie), iar cealaltă parte se va
degrada în circuitul biologic natural al substanţelor, cu influenţe benefice în menţinerea
biodiversităţii şi productivităţii ecosistemelor forestiere.
6.5. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi de împădurire
Menirea lucrărilor de regenerare este de a asigura perenitatea pădurilor, astfel

încât obiectivele social - economice şi ecologice, precum şi funcţiile arboretelor, să fie
îndeplinite fără întrerupere.
În planul lucrărilor de regenerare şi împădurire (evidenţa 13.6) sunt prezentate,
categoriile de lucrări ce sunt necesare în fiecare unitate de producţie. Recapitulaţia
lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire, este prezentată în tabelul
6.5.1.
Tabelul 6.5.1. Evidenţa lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale şi de

împădurire
Suprafaţa
Simbol Categoria de lucrări
(ha)
A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale. 671.90
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale. 218.60
A.1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii. 8.74
A.1.4. Mobilizarea solului. 178.69
A.1.5. Extragerea subarboretului. 16.13
A.1.6. Extragerea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent. 15.04
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale. 453.30
A.2.1. Receparea seminţişurilor vătămate. 27.88
A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor. 425.42
B. Lucrări de regenerare. 444.39
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier. 9.27
B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri. 2.26
112
Suprafaţa
Simbol Categoria de lucrări
(ha)
B.1.3. Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (doborâturi de vânt). 2.00
B.1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate. 5.01
B.2. Împăduriri în suprafeţe prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare. 435.12
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive. 130.82
B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive. 22.91
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare. 30.97
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la molid. 250.42
C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv. 129.91
C.1. Completări în arborete tinere existente. 41.04
C.2. Completări în arborete nou create (20% din B). 88.87
B+C Total de împădurit. 574.30
4438.6
D. Îngrijirea culturilor tinere.
2
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente. 129.83
4308.7
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create.
9
5684.8
Total
2
Lucrările au fost stabilite ţinându-se cont de situaţiile înregistrate cu ocazia

efectuării descrierii parcelare, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea
planurilor de recoltare a produselor principale şi al tăierilor de conservare, precum şi de
necesitatea realizării unei structuri corespunzătoare funcţiilor atribuite arboretelor în
cauză.
Planul lucrărilor de regenerare este structurat în patru părţi:
A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale;
B. Lucrări de regenerare;
C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv;
În arboretele în care se vor aplica tratamente bazate pe regenerare naturală
(inclusiv tăieri de conservare), s-au propus lucrări de ajutorare şi de îngrijire a
regenerării naturale, urmărindu-se asigurarea unor condiţii favorabile pentru germinarea
seminţelor şi creşterea seminţişurilor.
Atenţie deosebită se va acorda seminţişurilor de stejar şi gorun, care în primii ani
de viaţă au creşteri mai mici decât speciile pioniere şi speciile secundare, motiv pentru
care ele trebuiesc protejate. La fel se va proceda şi în cazul concurenţei dintre
exemplarele regenerate generativ şi vegetativ. În arboretele cu consistenţe reduse
dezvoltarea seminţişurilor valoroase poate fi stânjenită de arbuşti sau de pătura
erbacee.
Au fost prevăzute împăduriri în poieni şi goluri, terenuri goale rezultate în urma
tăierilor rase la molid şi cele rezultate în urma doborâturilor de vânt, în golurile rămase
neregenerate după tăieri progresive, tăieri succesive şi tăieri de conservare.
Împăduririle se vor realiza cu specii de bază, (molid, brad, stejar, gorun şi fag), la care
se vor adăuga, cu precădere, specii de amestec valorose ca: paltinul de munte, arţarul,
frasinul şi cireşul.
Terenurile goale, precum şi cele care vor rezulta din tăierilor rase în parchete, se
recomandă să fie împădurite cât mai repede posibil, asigurându-se astfel continuitatea
funcţiilor atribuite.
În cazul plantaţiilor executate în staţiuni în care acţionează factori ecologici
puternic limitativi, pot fi avute în vedere şi procedee mai deosebite de regenerare:
plantarea de puieţi cu rădăcina protejată, micorizarea culturilor, plantarea în tuburi de
plastic, plantarea pe muşuroaie de pământ, mulcirea culturilor etc.
113
La adoptarea numărului de puieţi necesari împăduririi, s-a ţinut cont de
prevederile normativelor în vigoare. Menţionăm că aceste valori sunt orientative, ele
urmând să fie adaptate după caz, în raport de condiţiile locale, mai exact bonitatea
staţiunii.
Numărul total estimat de puieţi necesari pentru lucrările de împădurire este de
1985.62 mii, iar asortimentul de specii este următorul: 72MO 9PAM 7BR 7LA 2FA 1ST
1SR 1AN. Puieţii necesari lucrărilor de împădurire vor fi procuraţi din pepinierele
Ocolului Silvic Gura Teghii sau din ocoale cu condiţii similare de vegetaţie.
Au mai fost prevăzut completări în arborete, care nu au închis starea de masiv.
Ele se vor realiza atât în arborete tinere existente, care nu au ajuns la reuşită definitivă,
dar şi în arborete care sunt propuse pentru lucrări de împădurire. De asemenea au fost
propuse şi lucrări de îngrijire a culturilor tinere (inclusiv a arboretelor regenerate
natural). Acestea vor fi executate în arborete foarte tinere, după împăduriri sau după
înlăturarea arboretului bătrân, scopul acestor lucrări fiind acela de a asigura dezvoltarea
în condiţii optime a plantaţiilor şi seminţişurilor până la atingerea stadiului de desiş. Vor
fi realizate revizuiri, mobilizări şi descopleşiri.
În cazul în care dinamica creşterii şi dezvoltării seminţişurilor va determina,
pe durata perioadei de aplicare a amenajamentului, necesitatea şi a altor
intervenţii decât cele cuprinse în prezentul plan, acestea vor putea fi executate.
Recomandări necesare privind particularităţile lucrărilor se regăsesc în studiile
capitolul 9.
6.6. Refacerea arboretelor subproductive şi substituirea

celor care au compoziţii necorespunzătoare
În Ocolul Silvic Gura Teghii nu au fost identificate arborete subproductive. Pentru

arboretele care au compoziţii necorespunzătoare şi pentru cele slab productive
măsurile de gospodărire propuse sunt prezentate în tabelul 6.6.1.
Tabelul 6.6.1. Refacerea şi substituirea arboretelor necorespunzătoare

Arborete din tipul funcţional: (ha)
Caracterul actual
Supr. I II
al tipului U.P.
(ha) Ocrotire T. conservare
de pădure
Fără lucrări Deceniul I Alte decenii
Total derivat de productivitate mijlocie 1.18 1.18 - -
X
Total derivat de productivitate inferioară 1.35 - - 1.35
Total 2.53 1.18 - 1.35
Există două arborete total derivate, mai exact două arborete de carpen. Unul nu
va fi parcurs cu nicio lucrare, deoarece arboretul în cauză face parte din Rezervaţia
Pădurea Mociar. Al doilea este inclus în S.U.P. M – păduri supuse regimului de
conservare deosebită şi va fi substituit în viitor, mai exact în momentul în care acesta nu
va mai fi capabil să-şi îndeplinească efectul protectiv.
Se face menţiunea că toate arboretele artificiale de productivitate inferioară,
valorifică la un nivel optim potenţialul staţional. Deci, ele realizează productivităţi
conforme cu bonitatea staţiunilor pe care se găsesc. În plus, 91 % din suprafaţa acestor
arborete este încadrată în S.U.P. E sau S.U.P. M, motiv pentru care, menţinerea lor în
viitor este imperios necesară.
114
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factorii
destabilizatori
Factorii destabilizatori şi modul de acţiune al acestora au fost prezentate în

subcapitolul 4.8. În tabelul următor sunt evidenţiate principalele lucrări propuse în
arboretele afectate de factori de stres:
Tabelul 6.7.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori

destabilizatori
Gradul
de U.P.
Dega-
VI 1270.93 46.59 1.65 - 182.21 - - - 871.25 82.52 - - 86.71
VII 65.94 7.75 - - - 3.90 - - 25.93 - - - 28.36
izolate VIII 397.69 131.64 - 5.04 14.21 - - - 27.05 197.74 - - 22.01
X 2.37 - - - - - - - - 2.37 - - -
Tot. 1736.93 185.98 1.65 5.04 196.42 3.90 - - 924.23 282.63 - - 137.08
Doborâturi
de vânt Destul de
VI 180.65 - 48.13 - 39.59 - - - 92.93 - - - -
frecvente
Frecvente VI 46.65 33.39 13.26 - - - - - - - - - -
Foarte
VI 65.15 13.36 51.79 - - - - - - - - -
frecvente
Total 2029.38 232.73 114.83 5.04 236.01 3.90 - - 1017.16 282.63 - - 137.08
VI 475.99 46.48 - - 14.85 - - - 313.24 101.42 - - -
VII 626.88 73.74 10.86 - 107.02 60.51 - - 127.87 128.19 - - 118.69
slabă VIII 2.46 2.46 - - - - - - - - - - -
X 245.94 - - - 150.26 - - - - 47.52 - - 48.16
Tot. 1351.27 122.68 10.86 - 272.13 60.51 - - 441.11 277.13 - - 166.85
Uscare
VI 36.48 - 12.65 - 23.83 - - - - - - - -
moderată VII 38.56 - 17.20 - 8.74 12.62 - - - - - - -
Tot. 75.04 - 29.85 - 32.57 12.62 - - - - - - -
puternică VII 4.54 - 4.54 - - - - - - - - - -
Total 1430.85 122.68 45.25 - 304.70 73.13 - - 441.11 277.13 - - 166.85
VI 130.02 - - - 15.57 - - - - 37.03 - - 77.42
Atacuri de slabă
VIII 2.13 - - - - - - - - 2.13 - - -
dăunători
Total 132.15 - - - 15.57 - - - - 39.16 - - 77.42
VI 33.86 3.92 - - - - - 8.82 5.37 13.93 1.82 - -
VII 11.17 - - - - 3.69 - - - 7.48 - - -
de scurtă
VIII 12.25 - - - - - 4.65 - 1.88 5.72 - - -
durată
X 44.29 - - - 43.85 - - - - - 0.44 - -
Tot. 101.57 3.92 - - 43.85 3.69 4.65 8.82 7.25 27.13 2.26 - -
Înmlăşti- VI 4.01 - 1.65 - - - 2.36 - - - - - -
nare sezonieră VIII 2.48 - - - - - - - - 2.48 - - -
Tot. 6.49 - 1.65 - - - 2.36 - - 2.48 - - -
VI 10.54 - - - 3.88 - - - - 5.22 - 1.44 -
VIII 5.80 - - - 3.92 - - - - 1.88 - - -
permanentă
X 716.60 - 531.62 - - 2.80 4.88 129.14 - - 48.16
Tot. 731.06 - - - 539.42 - - 2.80 4.88 134.36 - 1.44 48.16
Total 839.12 3.92 1.65 - 583.27 3.69 7.01 11.62 12.13 163.97 2.26 1.44 48.16
VI 528.13 15.22 - - 14.85 4.47 - - 406.60 86.99 - - -
VII 491.36 32.75 16.01 - 2.91 54.04 - - 167.11 197.05 - - 21.49
izolate
VIII 685.72 150.21 10.02 59.08 19.35 2.01 - - 24.18 382.89 - - 37.98
Tot. 1705.21 198.18 26.03 59.08 37.11 60.52 - - 597.89 666.93 - - 59.47
VI 18.73 - - - - - - 18.73 - - - -
destul de VII 3.64 - 3.64 - - - - - - - - - -
Rupturi de frecvente VIII 44.80 5.76 8.72 - - 8.31 - - - - - - 22.01
zăpadă
Tot. 67.17 5.76 12.36 - - 8.31 - - 18.73 - - - 22.01
VI 21.72 7.00 14.72 - - - - - - - - - -
frecvente VII 2.70 - - - 2.70 - - - - - - - -
Tot. 24.42 7.00 14.72 - 2.70 - - - - - - - -
f. frecvente VII 4.54 - 4.54 - - - - - - - - - -
Total 1801.34 210.94 57.65 59.08 39.81 68.83 - - 616.62 666.93 - - 81.48
Vătămări VI 104.36 - - - - - - 104.36 - - - -
slabe
produse VII 30.20 - - - - - - 15.65 - - - 14.55
de vânat Total 134.56 - - - - - 120.01 - - - 14.55
Vânturile puternice au produs pagube semnificative vegetaţiei forestiere în

deceniul trecut. Au fost semnalate doborâturi de vânt atât în arborete tinere dar şi în
arborete bătrâne, însă în majoritatea cazurilor semnalate, acestea au fost dispersate în
masa arboretelor, intensitatea fenomenului fiind în 86 % din cazuri slabă, 9 %
moderată, 2 % puternică şi 3 % foarte puternică. Arboretele în care intensitatea
115
fenomenului este moderată vor fi parcurse în deceniu cu rărituri, tăieri rase sau lucrări
de conservare, iar arboretele puternic şi foarte puternic afectate vor fi parcurse, după
caz, cu tăieri progresive sau tăieri rase de refacere. Pentru restul arboretelor, slab
afectate, nu sunt necesare măsuri speciale.
Zăpada umedă combinată cu vântul au produs rupturi pe 12 % din suprafaţa
împădurită, fiind afectate atât arborete tinere cât şi arborete bătrâne. Specia cea mai
afectată este molidul, dar rupturi au fost semnalate şi la brad, larice sau fag. În 95 % din
cazuri acestea au fost de intensitate slabă. Pentru 4 % din arborete intensitatea a fost
moderată, în 1 % intensitatea a fost puternică, iar pentru două arborete tinere de larice
şi molid din U.P. VII Secuieu, care totalizează 4.54 ha, intensitatea a fost foarte
puternică. În cele foarte puternic afectate au fost propuse tăieri rase de refacere, în cele
puteric afectate au fost propuse tăieri progresive, tăieri rase de substituire sau tăieri de
conservare, iar în cele moderate vor fi realizate, după caz, tăieri progresive, tăieri rase,
tăieri succesive în margine de masiv sau rărituri.
Uscarea anormală a fost semnalată în principal la molid, dar a mai fost observată
şi la brad, stejar sau larice. Au fost afectate atât arborete tinere cât şi arborete bătrâne,
frecvenţa cea mai mare fiind semnalată în cazul molidişurilor afectate în trecut de alţi
factori perturbatori. Cauzele producerii acestui fenomen sunt multiple. Astfel, în multe
situaţii apariţia fenomenului poate fi pusă pe seama condiţiilor grele de vegetaţie, adică
terenuri cu înclinare mare, cu expoziţii însorite, cu soluri superficiale, cu rocă la
suprafaţă şi deci cu un volum edafic redus, deficitare când vine vorba de apa accesibilă,
în mod deosebit în perioadele sărace în precipitaţii. Intensitatea fenomenului este slabă
în 95 % din cazuri, motiv pentru care nu sunt necesare măsuri speciale, extragerea cu
prioritate a arborilor afectaţi în momentul parcurgerii lor cu rărituri, tăieri progresive,
tăieri rase, tăieri succesive în margine de masiv, tăieri de conservare sau tăieri de
igienă sunt considerate suficiente. Arboretele foarte puternic afectate vor fi parcurse cu
tăieri rase de refacere, iar arboretele moderat afectate vor fi parcurse cu tăieri rase,
tăieri succesive în margine de masiv sau tăieri de conservare.
Fenomene de înmlăştinare apar în unele zone de luncă sau pe terenurile plane
până la slab înclinate din U.P. X, unde pânza freatică este aproape de suprafaţă.
Au mai fost observate atacuri de insecte, însă acestea au fost sporadice şi de
intensitate foarte slabă şi pot fi explicate prin volumul mare de masă lemnoasă rezultat
din doborâturi de vânt. În aceste arborete nu sunt necesare măsuri speciale, extagerea
cu prioritate a arborilor afectaţi în momentul parcurgerii arboretelor cu lucrări şi
monitorizarea mai atentă a acestor arborete, sunt considerate suficiente.
Vătămările produse de vânat (mistreţ, cerb şi urs) s-au semnalat în marea lor
majoritate în arborete tinere, specia afectată fiind molidul. Intensitate vătămărilor este
slabă.
În concluzie se poate afirma că acolo unde factorii destabilizatori nu au intensităţi
mai mari de nivelul mediu, se consideră că, în general, nu este necesară aplicarea unor
măsuri speciale, extragerea cu prioritate a arborilor afectaţi, cu ocazia lucrărilor ce se
vor aplica, fiind considerată suficientă. Prin aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de
îngrijire şi conducere se va dezvolta rezistenţa individuală a arborilor şi se vor promova
pe cât posibil speciile valoroase creându-se arborete rezistente la factorii destabilizatori.
Se va avea în vedere ca să fie promovate, pe cât posibil, arboretele regenerate
natural din sămânţă, cu structuri verticale şi compoziţii apropiate de cele naturale, care
asigură satisfacţii economice maxime (în special pe termen lung), pot îndeplini funcţii de
protecţie multiple, conservă biodiversitatea ecosistemelor locale şi au stabilitatea cea
mai mare.
6.8. Determinarea volumului de masă lemnoasă care nu se recoltează

din cauza restricţiilor impuse de funcţiile de protecţie
116
Volumul de masă lemnoasă care nu se recoltează din cauza funcţiilor de
protecţie, în baza prevederile Codului Silvic (Legea 46 / 2008, cu modificările şi
completările ulterioare), a fost determinat, pentru fiecare U.P. în parte, cu relaţia de
calcul precizată de H.G. 447 / 30.06.2017:
Vntot = STI x VnTI + STII x VnTII, unde:
- Vntot reprezintă volumul total nerecoltat;
- STI este suprafaţa arboretelor din tipul I funcţional;
- VnTI este volumul de referinţă mediu anual nerecoltat la hectar pentru
arboretele din tipul I funcţional (4.29 m3/an/ha).
- STII este suprafaţa arboretelor din tipul II funcţional;
- VnTII este volumul de referinţă mediu anual nerecoltat la hectar pentru
arboretele din tipul II funcţional (1.97 m3/an/ha).
Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 6.8.1.
Tabelul 6.8.1. Evidenţa volumului de masă lemnoasă care nu se recoltează din

cauza funcţiilor de protecţie
Volumul de masă lemnoasă care nu se recoltează, din tipul funcţional:
U.P. (m3/an)
I II Total
VI 409.27 537.48 946.75
VII 2453.92 975.80 3429.72
VIII 376.19 419.02 795.21
X 211.67 1673.24 1884.91
O.S. 3451.05 3605.53 7056.58
117
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE
FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Producţia cinegetică
Condiţiile naturale din Ocolul Silvic Gura Teghii sunt favorabile creşterii şi
dezvoltării faunei de interes cinegetic. Pe raza Ocolului Silvic Gura Teghii există 3
fonduri cinegetice după cum urmează:
- Fondul Cinegetic nr. 36 Lăpuşna (în U.P. VI Lăpuşna şi U.P. VII Secuieu),
administrat de O.S. Gura Teghii;
- Fondul Cinegetic nr. 40 Mociar (U.P. X Mociar), administrat de Colegiul Silvic
Gura Teghii;
- Fondul Cinegetic nr. 41 Sirod (U.P. VIII Sirod), administrat de A.V.P.S. Valea
Gura Teghiilui.
Fondul cinegetic nr. 36 Lăpuşna este administrat de O.S. Gura Teghii. Pentru
acest fond cinegetic, în tabelele 7.1.1 – 7.1.3, sunt prezentate date privind efectivele de
vânat şi instalaţiile de vânătoare existente. Pentru celelalte fonduri cinegetice, datele
sunt incomplete.
Tabelul 7.1.1. Evidenţa fondurilor de vânătoare şi natura vânatului

Specii de vânat
Fondul de U.P. din care
Repartizarea suprafeţei folosite (ha) ce populează Vânat
vânătoare este constituit
fondul
Categoria
Teren
Categoria Suprafaţa Terenuride bonitate
arabil, Păşuni, Gol de
de totală a Pădure nepro- Stabile De pasaj Principal Secundar
Nr. Denumire Nr. Denumire folosinţă fondului fâneţe, islazuri munte
ductive
vii, livezi
ha ha ha ha ha ha - - - - - -
Cerb,
VI Lăpuşna Urs,
căprior,
Râs, căprior,
mistreţ,
36 Lăpuşna G.V.S. 11706 11261 44 303 80 18 III piscică Cerb mistreţ,
urs,
sălbativa cocoş de
VII Secuieu cocoş de
munte
munte
Tabelul 7.1.2. Evidenţa efectivelor de vânat

Cocoş de
Fondul de Cerb Urs Căprior Mistreţ Iepure
Efectivul munte
vânătoare (exemplare) (exemplare) (exemplare) (exemplare) (exemplare)
(exemplare)
Existent 114 42 32 3 12 120
36
Normal 93 15 70 23 10 170
Tabelul 7.1.3. Evidenţa instalaţiilor de vânătoare

Poteci
Bordee
Fondul de Case de de Hrănitoare
Cabane Colibe de Sărării Observatoare Scăldători Hofstanduri
vânătoare vânătoare vânat pentru
pândă
Nr. Denumire bucăţi km cervide bucăţi

36 Lăpuşna 1 - 1 - 25 22 42 5 - 10
În fondul cinegetic administat de Ocolul Silvic Gura Teghii, vânatul principal este
reprezentat de cerb, iar cel secundar de căprior, mistreţ, urs şi cocoş de munte. Pe
lângă acestea se întâlnesc şi alte specii de vânat răpitor ca: vulpea, lupul, râsul, pisica
sălbatică, viezurele, jderul de copac, jderul de piatră, dihorul şi nevăstuica.
118
Vegetaţia forestieră existentă asigură faunei cinegetice adăpostul şi liniştea
necesară, însă nu asigură în totalitate şi hrana. Terenurile pentru hrana vânatului, de pe
întregul teritoriu al Ocolului Silvic Gura Teghii, totalizează o suprafaţă de 13.30 ha,
acestea fiind mici poieni din care se poate recolta fân. O bună parte a hranei vânatului
provine din terenurile limitrofe fondului forestier, păşuni şi fâneţe. De aceea se
apreciază că în fond forestier nu sunt necesare noi terenuri destinate hranei vânatului,
însă în cele existente pot fi luate unele măsuri pentru sporirea cantităţii şi calităţii hranei,
ca de exemplu:
- înnobilarea fâneţelor şi pajiştilor naturale prin supraînsămânţări, utilizând specii
valoroase, ca trifoiul alb, trifoiul roşu, sulfina, etc.;
- înlăturarea vegetaţiei lemnoase invadante şi a buruienilor;
- curăţirea terenurilor de muşuroaie, bolovani, resturi de exploatare.
Tot în scopul sporirii cantităţii de hrană necesare vânatului, se recomandă ca în
compoziţiile de împădurire să fie prevăzute, pe cât posibil, specii de arbori a căror fructe
constituie hrană pentru fauna cinegetică.
Pentru preîntâmpinarea prejudiciilor produse de cervide se recomandă ca la
executarea degajărilor, exemplarele din speciile pioniere (salcie căprească, plop
tremurător etc.) să fie frânte, nu extrase.
Pentru a se putea realiza efectivele optime de vânat, precum şi pentru obţinerea
de trofee valoroase se propun următoarele măsuri:
- asigurarea în continuare a unei cantităţi adecvate de hrană, mai ales în timpul
iernii (fân, lucernă, porumb, fructe, frunzare şi concentrate);
- menţinerea liniştii vânatului, motiv pentru care trebuie interzis păşunatul în
pădure, iar în ceea ce priveşte operaţiunile culturale, acestea se vor fi executate pe cât
posibil în afara perioadelor de rut ale principalelor specii de interes cinegetic;
- acordarea unei atenţii mai mari respectării măsurilor zooveterinare la stâne, prin
vaccinarea tuturor animalelor, inclusiv a câinilor, evitându-se astfel apariţia unor epizootii;
- menţinerea unor efective optime de carnivore;
- acordarea unei atenţii sporite selecţiei, urmărindu-se cu precădere extragerea
exemplarelor bolnave, bătrâne sau debile şi promovarea exemplarelor valoroase, dar şi
monitorizarea zonelor unde există o concentrare mai mare a vânatului;
- dotarea în continuare cu instalaţii cinegetice şi recondiţionarea celor existente şi
întreţinerea lor;
- combaterea braconajului prin intensificarea pazei.
capitolul 9.
7.2. Producţia salmonicolă
Reţeaua hidrografică a O.S. Gura Teghii aparţine următoarelor fonduri de

pescuit:
- Fondul de Pescuit nr. 12 Gura Teghiil Inferior, (parte din U.P. VIII Sirod),
gestionat de O.S. Fâncel);
- Fondul de Pescuit nr. 17 Gura Teghiil Superior, (U.P. VI Lăpuşna, U.P. VII
Secuieu şi parte din U.P. VIII Sirod), gestionat de O.S. Gura Teghii;
- Fondul de Pescuit nr. 18 Orşova, (parte din U.P. VIII Sirod), gestionat de O.S.
Gura Teghii. Câteva din caracteristicile acestor fonduri de pescuit sunt prezentate în
tabelul 7.2.1..
119
Tabelul 7.2.1. Date generale despre fondurile de pescuit
Fondul de Apele ce constituie
Repartizarea speciilor (km) Apa se află în U.P.
pescuit fondul de pescuit Lungimea
Capacitatea
totală a Clean, Pe
Râu biogenetică
Nr. Denumire Afluenţi apelor Păstrăv mreană, Lipan Nr. lungimea
principal
scobar de km
Gura
Gura
12 Teghiil - 12 7 - 12 - VIII% 12
Teghii
Inferior
Gura
- 10 7 6 - 4 VI-VIII 10
Teghii
- Pr. Negru 4 7 1 - - - 4
- Pr. Gâtii 6 7 2 - - - 6
- Pr. Bătrâna 8 7 4 - - VI 8
- Pr. Buneasa 4 7 1 - - VI 4
Gura
- Pr. Roşia 8 7 4 - - VI 8
17 Teghiil
Superior Pr.
- 6 7 2 - - VI 6
Mocirlosu
- Pr. Secuieu 12 7 10 - - VII 12
- Pr. Sebeş 6 7 4 - - VII 6
- Pr. Sirod 12 7 4 - - VIII 12
- Pr. Prislop 6 7 2 - - VIII 6
Total 82 77 40 4 - 82
Pr. Orşova - 15 4 4 - - 15
- Pr. Căldării 2 - 1 - - VIII% 2
18 Orşova
- Pr. Statului 2 - 1 - - 2
TOTAL 19 195 6 - - - 19
TOTAL O.S. 91 24 51 12 5 - 91
În ultimul deceniu efectivele de peşte nu au cunoscut variaţii semnificative; unii

din factorii cu influenţe negative în acest sens au fost: perioadele secetoase apărute
deceniul anterior (care a dus la scăderea debitului apelor), unele ploi torenţiale (care au
degradat unele instalaţii piscicole), lucrările de exploatare a masei lemnoase (care au
condus la tulburarea apelor), etc.
Speciile cele mai importante ce se pot recolta sunt păstrăvul indigen şi lipanul,
dar pe lângă acesta se mai întâlnesc: zglăvoaca, boişteanul, grindelul, mreana, cleanul,
beldiţa, păstrăvul curcubeu, scobarul şi chişcarul.
Pentru conservare şi dezvoltarea efectivelor speciilor de peşti, se recomandă
sporirea numărului de cascade artificiale, de topliţe şi de alte instalaţii specifice şi
întreţinerea celor actuale în bună stare de funcţionare. În cazul în care situaţia din teren
o impune, se poate recurge şi la repopulări, pentru atingerea efectivelor optime.
Un aspect pozitiv este lipsa surselor de poluare în zona acestor fonduri de
pescuit (doar pe tronsoanele din zona localităţilor, apar zone cu poluare redusă), ceea
ce are efecte benefice asupra dezvoltării în bune condiţii a speciilor de salmonide. Se
recomandă acţiuni susţinute şi constante de combatere şi prevenire a braconajului şi
executarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase, în concordanţă cu normele în
vigoare, astfel încât cursurile de apă să fie afectate cât mai puţin posibil.
Se va urmări şi în continuare să se menţină la aceeaşi parametrii turbiditatea (în
special în perioada de reproducere), oxigenarea şi puritatea apelor, precum şi protecţia
malurilor. Nu se va pescui excesiv şi se vor respecta perioadele de prohibiţie stabilite
prin lege.
capitolul 9.
7.3. Producţia de fructe de pădure
120
Condiţiile pedoclimatice sunt favorabile creşterii şi dezvoltării următoarelor specii:
afin, zmeur, mur, frag, alun, soc negru şi păducel.
Canţităţile de fructe de pădure recoltate în perioada de aplicarea a
amenajamentului anterior au fost reduse şi au fluctuat datorită lipsei forţei de muncă.
Pe viitor trebuie acordată o mai mare importanţă acestei resurse, având în
vedere valoarea alimentară şi terapeutică.
Pentru o valorificare superioară a posibilităţilor, este necesar să se execute o
cartare anuală a suprafeţelor ocupate de speciile de interes economic şi de asemenea,
este necesar să se interzică păşunatul în pădure.
7.4. Producţia de ciuperci comestibile
Condiţiile de mediu favorabile şi faptul că multe dintre speciile forestiere

principale existente sunt simbionte micotrofe, constituie premisele obţinerii unor
beneficii importante din valorificarea ciupercilor.
Pentru o organizare corespunzătoare a procesului de producţie, se impune
efectuarea unui studiu asupra zonelor în care sunt răspândite cele mai căutate specii
(inclusiv pentru trufe). Recoltarea corpurilor de fructificaţie se va face cu atenţie, pentru
a nu se vătăma miceliul. Din acelaşi motiv se va interzice păşunatul în pădure. Pentru a
se favoriza răspândirea sporilor, nu se vor recolta toate corpurile de fructificaţie.
Principalele specii, ce se pot recolta, sunt: hribul, gălbiorul, gheba, pălăria
şarpelui, păstrăvul de fag, păstrăvul negru, buretele iute, trufele şi pâinişoara.
Deşi în ultimii ani, în general, nu cantităţile recoltate sunt nesemnificative, pe
viitor trebuie acordată o mai mare importanţă valorificării acestei resurse.
7.5. Resurse melifere
Ocolul Silvic Gura Teghii nu are tradiţie în apicultură, iar condiţiile de relief fac
puţin nerentabilă înfiinţarea unei stupine în zonă.
7.6. Materii prime pentru împletituri
În zonă nu sunt condiţii favorabile pentru culturile specializate de răchită, ce se

pretează pentru împletituri.
7.7. Seminţe forestiere
În Ocolul Silvic Gura Teghii 21 arborete cu o suprafaţă totală de 311.45 ha,

constituite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe de molid, brad, fag, pin silvestru,
gorun şi stejar. Acestea sunt prezentate în tabelul 7.7.1.
Tabelul 7.7.1. Evidenţa rezervaţiilor de seminţe şi a şi a resurselor

genetice forestiere
Suprafaţa
U.P. u.a. Cod rezervaţie seminţe Cod resursă genetică Compoziţia
(ha)
VI 39 B MO – A110 – 1 RG – MO/FA,BR,PAM – A110 – 1 10MO 0.78
40 B 12.70
41 A 20.57
42 A 28.66
121
Suprafaţa
U.P. u.a. Cod rezervaţie seminţe Cod resursă genetică Compoziţia
(ha)
43 B 22.56
8MO 2FA
44 B 25.66
Total - - - 110.93
124 B FA – A120 – 26 - 7FA 1MO 2PAM 8.38
127 B BR,MO – A120 – 28 5MO 4FA 1BR 40.26
VII RG – MO/BR,FA,PAM,ULM – A120 – 6
128 A MO,BR – A120 – 60 6MO 3FA 1BR 23.24
Total - - - 71.88
5B - 6PI 2ST 1GO 1CA 18.27
12 A PI – F260 – 1 - 5PI 5ST 15.03
12 B - 9PI 1ST 2.37
18 C - 3ST 7CA 4.04
18 D ST – F260 – 1 - 6ST 2GO 2CA 10.13
19 - 4ST 3GO 3CA 11.68
X 20 B - 8GO 2ST 17.30
24 B GO – F260 – 1 7GO 1ST 2CA 8.00
RG – GO,ST/JU,CI – F260 – 1
25 A 6GO 3ST 1CA 14.46
78 C - 7ST 3CA 8.69
78 D ST – F260 – 2 - 8ST 2CA 3.89
85 C - 8ST 2CA 14.78
Tota
- - - 128.64
l
Total - 311.45
După cum se observă unele arborete sunt constituite în acelaşi timp şi în resurse
genetice forestiere (u.a. 39 B, 40 B, 41 A, 42 A, 43 B şi 44 B din U.P. VI Lăpuşna, 127 B
şi 128 A din U.P. VII Secuieu, 24 B şi 25 A din U.P. X Mociar).
U.a. 42 A, 43 B şi 44 B din U.P. VI sunt incluse în Rezervaţia Molidul de
rezonanţă din Pădurea Lăpuşna.
7.8. Alte produse accesorii
Se mai pot valorifica şi alte produse accesorii, cum ar fi: produse naturale ce
conţin substanţe tanante, plante medicinale, mangal, brazi de Crăciun, plante ce conţin
substanţe colorante, fân natural, frunzare, ramuri de mesteacăn pentru confecţionat
mături, araci, produse cu destinaţie ornamentală (cetină, conuri, flori, iască, vâsc şi
plante ce conţin uleiuri vegetale, coarne de căprior şi cerb din cele fondul cinegetic
administrat de Ocolul Silvic Gura Teghii.
În Ocolul Silvic Gura Teghii există 6 pepiniere silvice, cu o suprafaţă totală de
3.32 ha. În cinci din ele se produc puieţi din specii forestiere destinate lucrărilor de
împădurire (molid, brad, paltin de munte etc). A şasea, localizată în U.P. X Mociar, este
folosită în scop didactic de Colegiul Silvic Gura Teghii.
122
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor

produse de vânt şi de zăpadă
În Ocolul Silvic Gura Teghii s-au produs în deceniul trecut doborâturi de vânt,
afectate fiind atât arborete tinere cât şi arborete bătrâne. Acestea au fost în majoritatea
cazurile dispersate în masa arboretelor, intensitatea fenomenului fiind preponderent
slabă.
Producerea doborâturile de vânt poate fi explicată prin:
- existenţa arboretelor pure de molid sau a celor în care molidul este majoritar;
- vârsta înaintată, precum şi starea fitosanitară a unor arborete;
- consistenţele deja reduse, ca urmare a aplicării tratamentelor sau a
doborâturilor de vânt mai vechi, ori extragerii arborilor afectaţi de uscare, atacaţi de
ipide sau alţi dăunători biotici;
- solurile cu umezeală ridicată sau superficiale şi cu un volum edafic redus.
Având în vedere factorii expuşi anterior, care favorizează doborâturile de vânt şi
deoarece unele arborete sunt deja slăbite de vânt sau alţi factori destabilizatori, în viitor
există o probabilitate destul de mare ca acest fenomen să se producă.
Rupturile de zăpadă şi vânt s-au produs atât în arborete tinere, cât şi în arborete
bătrâne cel mai afectat fiind molidul. Afectate într-o mai mică măsură au fost, însă, şi
bradul, laricele sau fagul.
Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă se realizează
printr-un ansamblu de măsuri care vizează mărirea rezistenţei individuale a arborilor,
cât şi a întregului fond forestier. Se impun astfel:
- promovarea în continuare a regenerării naturale din sămânţă;
- favorizarea fenotipurilor rezistente;
- crearea de arborete optim amestecate şi cu structuri verticale diversificate;
- parcurgerea la timp a arboretelor cu lucrări de îngrijire;
- în arboretele situate în staţiuni vulnerabile degajările şi curăţirile vor avea
intensitate mai mare, iar schemele de plantare vor fi mai rare;
- în arboretele neparcurse cu lucrări, excesiv de dese, realizarea intervențiilor se
va face cu maximă prudenţă;
- se vor împăduri toate golurile existente;
- se va evita, pe cât posibil, crearea de monoculturi, în special de molid;
- în arboretele excesiv de dese se va interveni cu prudenţă, astfel încât
consistenţa acestora să nu scadă sub nivelul optim;
- crearea unor margini de masiv rezistente;
- evitarea la maximum a tuturor acţiunilor care duc la rănirea arborilor şi la
regenerarea din lăstari;
- asigurarea unei stări sanitare cât mai bune, extrăgându-se la timp exemplarele
îndoite sau rupte;
- extragerea cu prioritare a arborilor cu tulpini nesănătoase în momentul
parcurgerii arboretelor cu tăieri de regenerare şi lucrări de îngrijire şi conducere;
- orientarea succesiunilor de tăieri împotriva direcției din care bat vânturile
periculoase;
- acordarea importanţei deschiderii tehnologice a arboretelor;
- evitarea rănirii arborilor de către vânat prin administrarea de hrană suplimentară
în sezonul rece;
- interzicerea păşunatului în pădure.
123
8.2. Protecţia împotriva incendiilor
În perioada scursă de la elaborarea amenajamentului precedent în pădurile din

Ocolul Silvic Gura Teghii nu s-au produs incendii.
Fiind constituit, în cea mai mare parte, din masă combustibilă, fondul forestier
este continuu ameninţat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
Factorii declanşatori ai incendiilor pot fi: trăsnete, focuri lăsate nesupravegheate
din apropierea sau din interiorul pădurii, mucuri de ţigară aruncate nestinse şi cioburi de
sticlă ce focalizează lumina solară.
Prezenţa perioadelor secetoase şi solul înierbat constituie condiţii favorizante
pentru declanşarea şi propagarea incendiilor. Arboretele rare, cu seminţiş şi subarboret
abundente, mai ales cele de pe versanţii însoriţi, sunt mai predispuse, la fel şi
răşinoasele.
Acţiunile silvicultorilor, legate de prevenirea şi combaterea incendiilor, vor viza:
- înmulţirea patrulărilor pădurarilor în cantoane, mai ales în perioadele secetoase
din timpul verii, în vederea identificării cât mai rapide a iniţierii unui eventual incendiu, a
anunţării urgente a prezenţei şi locaţiei acestuia la Ocolul Silvic Gura Teghii şi la
unitatea administrativ - teritorială pe raza cărora s-a produs;
- întreţinerea în bune condiţii de funcţionare a observatoarelor existente şi
construirea altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificării
de la distanţă şi cât mai rapide a iniţierii/dezvoltării unui eventual incendiu, în vederea
anunţării urgente a prezenţei şi locaţiei acestuia şi a demarării acţiunii de
izolare/stingere primară (aceasta, în cazul incendiilor restrânse ca intensitate şi spaţiu
de manifestare;
- executarea la timp şi ori de câte ori este nevoie, a tăierilor de igienă, prin care
se vor extrage arborii uscaţi - cei care sunt primii posibil a fi afectaţi de foc;
- amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele cele
mai frecventate de către localnici şi de către cei ce practică turismul;
- extragerea şi eliminarea din suprafaţa afectată a doborâturilor şi/sau rupturilor
de vânt şi/sau zăpadă, curăţarea parchetelor de resturile de exploatare care, prin
uscare în timp, şi în anumite condiţii, sunt primele din suprafeţele respective ce pot fi
incendiate ca urmare a diverselor cauze;
- realizarea unei bune accesibilizări a fondului forestier, crearea, întreţinerea şi
păstrarea unei reţele de linii parcelare deschise, în ideea creării unor condiţii bune de
intervenţie;
- realizarea construcţiilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte
(cabanele sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instrucţiunilor de
prevenire şi combatere a incendiilor;
- crearea, dotarea corespunzătoare şi întreţinerea în condiţii bune de funcţionare
a „punctelor/spaţiilor P.S.I.”;
În cazul izbucnirii unui incendiu (suprateran, subteran sau mixt), se vor avea în
vedere următoarele:
- se va identifica şi se va transmite, de urgenţă, la Ocolul Silvic Gura Teghii şi la
unitatea teritorial - administrativă localizarea exactă a zonei unde s-a iniţiat/dezvoltat
incendiul constatat şi primele evaluări referitoare la intensitatea acestuia;
- se vor lua primele măsuri de izolare (prin benzi perimetrale) şi eventuala
stingere a acestuia, în situaţia când incendiul este restrâns ca spaţiu şi intensitate. Dacă
nu poate fi stins imediat, se vor crea condiţii pentru deplasarea în zona incendiată a
echipelor de intervenţie;
- în perioada activităţii de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul de
teren, o permanenţă în zonă (o supraveghere permanentă), până la înlăturarea totală a
acestuia;
124
- supravegherea zonei se va asigura şi după stingerea incendiului încă o zi sau
mai multe, în funcţie de mărimea şi intensitatea incendiului considerat stins;
- după stingerea incendiului, se va proceda la curăţarea suprafeţei respective,
prin înlăturarea arborilor şi celorlalte materiale vegetale parţial arse sau uscate.
Toate acţiunile de prevenire, depistare sau stingere a incendiilor se vor realiza în
concordanţă cu legislaţia în vigoare (Legea 307/2006, H.G. 1016/2004, H.G.
1490/2004, Ord. 2338/2009, Ord. 211/2014), precum şi cu toate actele normative şi
instrucţiunile referitoare la prevenire şi stingerea incendiilor.
De fiecare dată când se iveşte ocazia, personalul Ocolul Silvic Gura Teghii
trebuie să ducă o acţiune permanentă şi organizată de instruire şi lămurire a populaţiei
din zonă, a muncitorilor ce lucrează la pădure, a culegătorilor de fructe de pădure şi
ciuperci comestibile, a ciobanilor, turiştilor, etc., despre importanţa cunoaşterii şi
respectării întocmai a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
În raza Ocolului Silvic Gura Teghii nu există unităţi industriale care să aibă efecte
poluante asupra pădurii.
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători
Starea sanitară a pădurilor a fost prezentată la capitolul 4.

În cuprinsul Ocolului Silvic Gura Teghii cu ocazia efectuării descrierii parcelare,
nu au fost semnalate vătămări de intensitate mare, provocate de ciuperci fitopatogene
sau insecte.
Sarcina semnalizării din timp a apariţiei unor atacuri revine personalului silvic de
teren.
Pentru a menţine o stare fitosanitară bună, vor fi avute însă în vedere
următoarele recomandări:
- crearea de arborete optim biodiversificate compoziţional şi structural, cât mai
apropiate de tipul natural;
- realizarea de sondaje în vederea depistării din timp a prezenţei dăunătorilor,
precum şi efectuarea unor prognoze a dinamicii populaţiilor de insecte, pe baza datelor
obţinute din sondaje;
- evitarea rănirii arborilor de către fauna cinegetică prin administrarea de hrană
complementară în perioada rece;
- protejarea păsărilor entomofage şi insectelor folositoare – în special furnicile din
genul Formica;
- promovarea speciilor şi provenienţelor locale, la împăduriri;
- se va evita, pe cât posibil, regenererea pe cale vegetativă a foioaselor;
- efectuarea la timp şi în mod corespunzător a lucrărilor de îngrijire;
- cu ocazia tăierilor, se vor coji cioatele răşinoaselor (la fel şi catargele ce rămân
mai mult timp în platformele primare) şi se va evita rănirea arborilor remanenţi;
- menţinerea densităţii normale a arboretelor;
- interzicerea păşunatului în pădure;
- îngrijirea lizierelor şi a marginilor de masiv.
De fiecare dată măsurile profilactice trebuie să se găsească pe primul plan, dar
dacă totuşi apar înmulţiri în masă, combaterea dăunătorilor este bine să se realizeze,
pe cât posibil, pe cale biologică.
125
În vederea depistării şi prognozării unor posibile gradaţii de insecte, se vor
instala anual panouri cursă şi se vor preleva probe din sol şi coronamentul arborilor,
conform normelor de protecţia pădurilor. Extragerea produselor accidentale şi de igienă
a pădurilor se va executa ori de câte ori va fi nevoie. Lucrări de depistare se vor realiza
în principal pentru: Pityogenes sp. şi Ipidae sp, cu nade feromonale, Lymantria dispar şi
Lymantria monacha, cu nade feromonale.
Pentru a preîntâmpina producerea delictelor silvice se va organiza cât mai
eficient paza.
Pentru a preveni apariţia unor fenomene de degradare ca eroziunea sau
alunecările de teren, sunt necesare:
- menţinerea vegetaţiei forestiere şi a unei consistenţe cât mai ridicate;
- colectarea lemnului să se facă doar pe trasee stabilite în prealabil, cu
respectarea mărimii şi amplasării căilor de colectare, accesul tractoarelor în parchet
urmând să se realizeze doar pe aceste drumuri;
- la sfârşitul exploatării agenţii economici vor nivela căile de acces excedentare,
iar ulterior acestea vor fi împădurite;
- nu vor fi avizate construirea unor drumuri de tractor care ar necesita un volum
mare de săpături ce ar putea duce la dezechilibrarea versanţilor, iar pe versanţii
puternic înclinaţi căile de colectare nu se vor deschide pe linia de cea mai mare pantă,
excepţie făcând liniile de funiculare;
- evitarea corhănirii lemnului, iar pentru situaţiile în care aceasta reprezintă unica
soluţie, ea să se realizeze doar atunci când solul este îngheţat, eventual acoperit de
zăpadă;
- evitarea scoaterii şi apropierii lemnului în perioadele cu precipitaţii abundente;
- scosul şi apropiatul să se facă cu atelaje, tractoare uşoare cu troliu sau T.A.F.,
prin semisuspendare, promovându-se în mai mare măsură colectarea lemnului cu
instalaţii pe cablu, atelaje şi trolii;
- evitarea, pe cât posibil, a târârii materialului lemnos atunci când solul nu este
îngheţat;
- interzicerea păşunatului;
- deplasarea animalelor prin pădure, către locurile de păşunat sau de adăpat, să
se facă doar pe traseele stabilite şi aprobate de către şeful Ocolului Silvic Gura Teghii,
cu avizul acestuia.
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală
În Ocolul Silvic Gura Teghii există 1430.85 ha de pădure afectată de uscare

anormală. Cauzele fenomenului de uscare au fost analizate în capitolul 4. Pe viitor,
pentru a evita acest fenomen, se impun:
- executarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire şi igienizarea pădurii;
- evitarea folosirii în lucrările de împădurire a speciilor necorespunzătoare din
punct de vedere staţional, în special a răşinoaselor;
- evitarea realizării de arborete pure;
- evitarea răririi exagerate a arboretelor;
- se va evita regenerarea foioaselor din lăstari;
- favorizarea speciilor şi a populaţiilor valoroase;
- promovarea provenienţelor locale valoroase;
- crearea de arborete diversificate, compoziţional şi structural;
- menţinerea continuităţii stării de masiv a arboretelor.
126
8.6. Procedura de urmat în cazul unor calamităţi viitoare
În principiu, în cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate a

amenajamentului, se vor produce calamităţi din cauza unor factori biotici sau abiotici
neprevăzuţi (gen doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă, uscări anormale, atacuri de
insecte, incendii, alunecări de teren, inundaţii, rezinaj, răni provocate de faună etc.) se
va proceda conform Ordinului M.A.P. nr. 766 / 2018 (pentru aprobarea Normelor
tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi
schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier şi a Metodologiei
privind aprobarea depăşirii posibilităţii / posibilităţii anuale în vederea recoltării
produselor accidentale I), modificat şi completat prin Ordinul M.M.A.P. nr. 933 / 2020, fără
a fi necesară reluarea procedurii de evaluare de mediu. În principiu se va proceda astfel:
a) se vor modifica prevederile amenajamentului silvic, inclusiv în situaţia în care
acesta încă nu este aprobat, numai în cazul în care:
- volumul arborilor afectați de factori destabilizatori biotici şi / sau abiotici dintr-un
arboret însumează peste 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei
fenomenului, determinat prin diminuarea volumului prevăzut în partea "Descrierea
parcelară" din amenajamentul silvic, cu volumul recoltat de la intrarea în vigoare a
acestuia; fac excepţie arboretele pentru care volumul însumat al arborilor afectaţi este
mai mic sau egal cu volumul care poate fi extras prin lucrările silvotehnice curente
prevăzute de amenajamentul silvic în vigoare;
- arborii afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, cu excepţia arborilor
afectaţi de doborâturi / rupturi de vânt / zăpadă şi de incendii, dintr-un arboret sunt
concentraţi pe o suprafaţă compactă mai mare de 0.5 ha sau în situaţia în care
extragerea arborilor afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, prevăzuţi la
paragraful anterior, determină încadrarea arboretelor în urgența 1 de regenerare.
Pentru suprafeţele de peste 0.5 ha necesare realizării instalaţiilor de scos - apropiat nu
este necesară modificarea prevederilor amenajamentului silvic;
- arborii afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din
arborete încadrate în tipul I funcţional;
b) pentru situațiile menționate la a), ocolul silvic va elabora o documentaţie,
elaborată în baza unei analize în teren realizată împreună cu specialiştii legal abilitaţi,
pe care o va trimite mai întâi spre avizare Gărzii Forestiere Focşani şi ulterior spre
aprobare autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
c) în situaţia în care volumul produselor principale recoltate şi / sau cele
autorizate şi / sau contractate în anul respectiv, cumulat cu volumul produselor
accidentale I, va fi mai mare decât posibilitatea anuală stabilită pentru S.U.P. A, S.U.P.
J sau S.U.P. O, volumul produselor accidentale I cu care se va depăşi posibilitatea
anuală se va precompta în anul / anii următori de aplicare a amenajamentului silvic, în
funcţie de volumul cu care se depășește posibilitatea, prin reținerea de la exploatare a
unui volum echivalent provenit din arborete cuprinse în planurile decenale de recoltare
a produselor principale. Precomptarea la nivel de arboret se va realiza, de regulă, în
ordinea descrescătoare a urgenţelor de regenerare, evitându-se pe cât posibil
arboretele încadrate în urgenţa 1 de regenerare;
d) masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici şi / sau abiotici, care
se va recolta din arboretele încadrate în subunităţile de gospodărire de tip K şi M,
pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, nu se va precompta.
Conform Legii nr. 292 / 2018 (privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului), pentru amenajamentele silvice nu este necesară
efectuarea evaluării impactului asupra mediului, decât dacă prevăd împădurirea unor
terenuri pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul
schimbării destinaţiei terenului.
127
9.1. Măsuri de conservare a biodiversităţii
Conservarea biodiversităţii a constituit un deziderat de prim ordin în elaborarea

amenajamentului, începând de la principiile amenajamentului şi stabilirea bazelor de
amenajare şi până la stabilirea măsurilor de gospodărire de detaliu necesare fiecărui
arboret, indiferent de funcţia prioritară pe care o îndeplineşte acesta.
Conservarea biodiversităţii s-a urmărit a se realiza atât prin măsuri generale
favorabile biodiversităţii acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi
funcţiile atribuite pe care acesta le îndeplineşte, respectiv subunitatea de gospodărire
din care face parte.
Dintre măsurile generale, menite să asigure conservarea diversităţii biologice la
nivel genetic, intraspecific şi interspecific amintim:
- promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor cu prilejul aplicării
tratamentelor silviculturale;
- utilizarea de material genetic de provenienţă locală, în cazul în care se recurge
la regenerare artificială;
- conservarea ecotipurilor climatice, edafice şi biotice prin măsurile propuse;
- menţinerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecărui arboret, prin
promovarea tuturor speciilor principale adaptate condiţiilor staţionale locale, potrivit
tipului natural de ecosistem;
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicării intervenţiilor silvotehnice,
atunci când acestea devin invazive;
- menţinerea subarboretului cu prilejul efectuării intervenţiilor silvotehnice, cu
excepţia situaţiilor în care afectează mersul regenerării în arboretele bătrâne în curs de
regenerare sau dezvoltarea arboretelor tinere;
- menţinerea terenurilor pentru hrana faunei sălbatice, în vederea conservării
biodiversităţii speciilor de plante ierboase, respectiv menţinerea unei suprafeţe
mozaicate, din punct de vedere al categoriilor de habitate;
- păstrarea unor arbori morţi (sau în curs de uscare) "pe picior" şi "la sol", cu
prilejul efectuării tăierilor de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
- realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă întrucât, fiecare clasă de
vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii;
- conducerea arboretelor la vârste mari, care să menţină un nivel ridicat al
biodiversităţii, în special la nivelul descompunătorilor;
- protejarea habitatelor marginale sau fragile, păduri situate pe stâncării.
Pentru ROSCI0190 Penteleu şi ROSCI0229 Siriu, pentru care există planuri de
management aprobate, măsurile de conservare a biodiverităţii prevăzute în aceste
planuri, sunt prezentate în capitolul 9.2.2.
9.2. Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate din Ocolul

Silvic Gura Teghii
Coordonatele STEREO 70 ce definesc conturul fondului forestier, proprietate

publică a statului, sunt prezentate în anexe. Acest contur a fost confruntat cu limitele
ariilor protejate din zonă pentru a se identifica dacă acestea se suprapun peste fondul
forestier proprietate publică a statului.
128
9.2.1. Arii naturale protejate de interes naţional
Nu există arii naturale protejate de interes naţional care să se suprapună peste

fondul forestier administrat de O.S. Gura Teghii.
9.2.2. Arii naturale protejate de interes comunitar
Odată cu extinderea reţelei europene Natura 2000 în România, în zona pădurilor

O.S. Gura Teghii, se constituie următoarele arii naturale de interes comunitar:
- situl de importanţă comunitară ROSCI0190 Penteleu;
- situl de importanţă comunitară ROSCI0229 Siriu.
ROSCI0190 Penteleu
Situl a fost legiferat în anul 2011 prin O.M. 2387 / 29.09.2011. Evidenţa
suprafeţelor de fond forestier ce fac parte din acest sit este prezentată în tabelul
următor:
Tabelul 9.2.2.1. Evidenţa parcelelor din ROSCI0190 Penteleu

Suprafaţa
U.P. Parcele componente
(ha)
III 182%, 301, 399%, 405, 445, 457, 459-469, 477, 594%, 595 şi 608 33.74
VI 717, 718 52.04
VII 5, 9, 24-32, 83%, 84%, 85% 226.82
VIII 103, 105%, 111% şi 113% 3.04
- 315.64
Suprafaţa fondului forestier administrat de O.S. Gura Teghii, ce face parte din
situl menţionat, are următoarele destinaţii:
- pădure – 276.76 ha (din care 9 % în S.U.P. A, 27 % în S.U.P. J, 13 % în S.U.P.
M şi 51 % în S.U.P. O);
- clădiri, curţi şi depozite forestiere – 0.17 ha;
- terenuri pentru hrana vânatului – 1.05 ha;
- drumuri forestiere – 33.17 ha;
- terenuri destinate necesităţilor administraţiei – 0.72 ha;
- ocupaţii şi litigii – 3.77 ha.
În sit au fost menţionate (conform O.M. 2387/2011) următoarele tipuri de habitate
de interes comunitar (habitatele notate cu * sunt considerate prioritare la nivel
european):
- 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane;
- 4060 Tufărişuri alpine sau boreale;
- 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până
la cel montan şi alpin;
- 9110 Păduri de fag de tip Luzulo – Fagetum;
- 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto – Fagion);
- 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno – Padion,
Alnion incanae, Salicion albae);
- 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio –
Piceetea).
Aceste habitate de interes comunitar sunt menţionate în Formularul standard al
sitului.
Habitatele forestiere din fondul forestier proprietate publică a statului, sunt
prezentate în tabelul 9.2.2.2.
129
Tabelul 9.2.2.2. Evidenţa habitatelor forestiere din ROSCI0190
Tip habitat Natura Tip U.P.: (ha) Total O.S.
Tip habitat românesc
2000 pădure VI VII ha %
R4102 Păduri sud-est
carpatice de molid (Picea
abies), fag (Fagus sylvatica) 134.1 19.57 132.26 151.83 55
9110 Păduri de şi brad (Abies alba), cu
fag Hieracium rotundatum
de tip R4110 Păduri sud-est
Luzulo - Fagetum carpatice de fag (Fagus
415.1 - 2.79 2.79 1
sylvatica) cu Festuca
drymeia
Total - 19.57 135.05 154.62 56
carpatice de molid (Picea
abies), fag (Fagus sylvatica) 131.1 18.29 2.62 20.91 7
91V0 Păduri şi brad (Abies alba), cu
dacice de fag Pulmonaria rubra
(Symphyto –
Fagion)
carpatice de fag, cu 411.4 6.01 84.48 90.49 33
Symphytum cordatum
Total - 24.30 87.10 111.40 40
9410 Păduri carpatice de molid (Picea 111.4 5.99 2.57 8.56 3
acidofile de Picea abies) cu Oxalis acetosella
abies, din R4211 Păduri sud-est
regiunea montană carpatice de molid (Picea
121.1 2.18 - 2.18 1
(Vaccinio – abies) şi brad (Abies alba),
Piceetea) cu Pulmonaria rubra
Total - 8.17 2.57 10.74 4
Total 52.04 224.72 276.76 100
Starea de conservare a habitatelor de pădure, de interes comunitar, este în

general favorabilă, aşa cum se poate constata din tabelul următor:
Tabelul 9.2.2.3. Starea de conservare a habitatelor forestiere, de interes

comunitar, din ROSCI0190
Tip Stare de conservare:
habitat Favorabilă: Nefavorabilă:
Natura
2000 ha % ha % Motivul Măsuri propuse pentru reabilitare
Lucrări de îngrijire şi conducere prin care
72.04
să se reducă ponderea molidului.
(din care
Aplicarea în arboretele pure de molid la
19.57 ha- Arborete tinere în care a fost
9110 82.58 53 47 exploatabilitate de tăieri de substituire,
U.P. VI; promovat excesiv molidul.
urmate de împăduriri cu specii
52.47 ha-
corespunzătoare tipului natural de
U.P.VII
pădure.
Un arboret tânăr care are în
110.6 0.80 Lucrări de îngrijire şi conducere prin care
91V0 99 1 compoziţia sa 50 % paltin de
0 (pe U.P. VI) să se reducă ponderea paltinului
munte.
9410 10.74 100 - - - -
203.9
Total 74 72.84 26 - -
2
Toate arboretele care au stare nefavorabilă de conservare, au ca şi cauză

compoziţia neconformă cu cea naturală potenţială, în special ca urmare politicii de
promovare excesivă a a molidului, practicată înainte de anul 1989. Situaţia s-a schimbat
după 1990, în amenajamente, inclusiv cel actual, fiind promovate exclusiv compoziții -
ţel conforme tipurilor natural fundamentale de pădure. Arboretele tinere, în care se mai
130
păstrează parţial compoziţia naturală, vor fi conduse prin lucrările propuse spre
compoziţii apropiate de cele normale. Acest proces va fi de lungă durată, depăşind în
cele mai multe cazuri 10 – 20 ani. În cele în care acest deziderat nu poate fii realizat
până la exploatabilitate, prin aplicarea lucrărilor de îngrijire, se va recurge la substituirea
lor, în momentul în care vor atinge vârsta exploatabilității, urmând ca împădurirea să se
realizeze cu specii corespunzătoare tipului natural de pădure.
Alte tipuri de habitate de interes comunitar care se întâlnesc, în fondul forestier
administrat de O.S. Gura Teghii, sunt următoarele:
- 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane,
pe valea Pârâului Patacu
la cel montan şi alpin, apar sub forma unor benzi înguste în lungul Pârâului Patacu.
Starea de conservare a habitatului 3230 se poate aprecia că este inadecvată, în
timp ce în cazul habitatului 6430, starea de conservare se apreciază ca fiind favorabilă.
În sit au fost enumerate (conform O.M. 2387/2011) următoarele specii de interes
comunitar (speciile notate cu * sunt considerate prioritare la nivel european):
a) mamifere: Canis lupus (Lupul), Lynx lynx (Râsul)şi Ursus arctos (Ursul brun);
b) amfibieni: Bombina variegata (Buhaiul de baltă cu burta galbenă), Triturus
cristatus (Tritonul cu crestă) şi Triturus montandoni (Tritonul carpatic);
c) peşti: Barbus meridionalis (Mreana vânătă) şi Cottus gobio (Zglăvoacă):
d) nevertebrate: Rosalia alpina* (Croitorul fagului), Callimorpha quadripunctaria
(Fluturele vărgat), şi Carabus variolosus (Gândacul amfibiu sau Carabul de pârâu);
e) plante: Campanula serrata (Clopoţel), Drepanocladus vernicosus (Muşchiul de
pământ seceră) şi Dicranum viride (Muşchiul de pământ furculiţă).
Speciile de interes comunitar care se întâlnesc, în fondul forestier administrat de
O.S. Gura Teghii, sunt:
a) mamifere Canis lupus, Lynx lynx şi Ursus arctos. Se poate aprecia, conform
Planului de Management, că starea de conservare este favorabilă pentru toate cele trei
specii. Aceasta se datorează faptului că:
- o suprafaţă importantă (13 %) este supusă regimului de conservare deosebită,
în care intervenţiile silviculturale se fac mai rar şi cu intensitate mai redusă, iar arborii
sunt menţinuţi până la vârste apropiate de limita longevităţii fiziologice;
- în fondul productiv, (în S.U.P. A, S.U.P. O şi S.U.P. J care reprezintă 87 % din
suprafaţa păduroasă), prin planificarea tăierilor de regenerare în spiritul continuităţii
recoltelor pe o durată de 110 ani, se va realiza un mozaic de habitate naturale aflate în
diverse stadii de dezvoltare. Totodată se va asigura liniştea necesară în perioada de
împerechere a acestor specii;
b) amfibieni: Bombina variegata şi Triturus montandoni. Se apreciază că Buhaiul
de baltă cu burta galbenă este destul de des întâlnit în bălţile temporare din întregul
fond forestier al O.S. Gura Teghii. Confom Planului de Management starea de
conservare a populaţiei de buhai de baltă este favorabilă. Tritonul carpatic este întâlnit
în pâraiele cu debit permanent şi are nevoie de ape stătătoare sau lin curgătoare pentru
reproducere. Conform Planului de Management starea de consevare este favorabilă.
Pentru buhaiul de baltă este importantă menţinerea bălţilor temporare în care acesta se
reproduce, în schimb în cazul tritonului se va urmări şi în continuare să se menţină la
aceeaşi parametrii calitatea apelor (în special în perioada de reproducere), precum şi
vegetaţia malurilor.
c) peşti: Barbus meridionalis şi Cottus gobio.
Perioadele lor de reproducere sunt: la zglăvoacă februarie – aprilie, iar la mreană
vânătă mai (aprilie) – iunie (iulie). Conform Planului de Management, se apreciază că
starea de consevare este inadecvată în cazul mrenei şi nefavorabilă în cazul
zglăvocului. Se va urmări şi în continuare să se menţină la aceeaşi parametrii
131
turbiditatea (în special în perioada de reproducere), oxigenarea şi puritatea apelor,
precum şi protecţia malurilor. Nu se va pescui excesiv şi se vor respecta perioadele de
prohibiţie stabilite prin lege, dar şi sectoarele în care pescuitul este interzis. De altfel
Regulamentul sitului interzice pescuitul la cele două specii;
d.1) gândaci: Rosalia alpina* şi Carabus variolosus. Carabul de pârâu este o
specie iubitoare de umiditate, care preferă locurile mlăştinoase şi umbrite de la
marginea apelor curgătoare din pădurile de foioase. Este o specie prădătoare,
nocturnă. Croitorul de fag se întâlneşte în făgete bătrâne şi amestecuri de răşinoase cu
fag, pe trunchiurile arborilor morţi, adultul hrănindu-se cu polen, în special al
umbeliferelor. Conform Planului de management, se apreciază că starea de conservare
a croitorului fagului este nefavorabilă şi a gândacului amfibiu este favorabilă.
Conducerea şi în continuare a arboretelor din fondul productiv până la vârste de peste
110 ani, iar în cazul S.U.P. M menţinerea arborilor chiar la vârste mai mari de 150 ani,
constituie premisa menţinerii unor habitate favorabile dezvoltării acestor specii;
d.2) fluturi: Callimorpha quadripunctaria. Fluturele vărgat preferă marginile de
pădure bogate în vegetaţie, luminişurile din pădure, marginile drumurilor forestiere şi al
pâraielor. Are un singur zbor din luna iunie până în luna august. Starea de conservare,
conform Planului de managemet, se apreciază a fi inadecvată. Suprafaţa importantă a
pădurilor supuse regimului de conservare deosebită şi menţinerea stării naturale a
pajiştilor din fondul forestier (terenurilor pentru hrana vânatului), evitându-se
suprapăşunatul, constituie premisa menţinerii stării favorabile de conservare a acestor
specii şi a lepidopterelor în general;
e) plante: Campanula serrata, Drepanocladus vernicosus şi Dicranum viride.
Clopoţelul se întâlneşte sporadic în pajişti (în terenuri pentu hrana vânatului), iar starea
de conservarea, conform Planului de Management, este favorabilă. Acolo unde acestea
există este necesar să fie pe cât posibil protejate atunci când se execută lucrări silvice
în vecinătate. Muşchiul de pământ furculiţă ar putea fi întâlnit în padurile de fag, pe
lemn de fag în apropierea solului sau pe lemn putred. Drepanocladus vernicosus-
conform Planului de management, această specie a fost identificată în zona U.P. VII
Patacu. Tot conform Planului de management, se apreciază că starea de conservare a
celor două specii de muşchi, la nivel de sit, este inadecvată.
Acţiunile prevăzute în Planul de management, necesare pentru menţinerea
stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din
ROSCI0190, aplicabile fondului forestier administrat de O.S. Gura Teghii, sunt
următoarele:
- monitorizarea managementului forsetier conform planurilor de amenajare;
- lucrări de refacere a arboretelor funcţional necorespunzătoare; se au în
vedere arboretele de fag încadrate la 9110 sau 91V0 substituite în trecut cu plantaţii de
molid şi/sau pin silvestru, arborete derivate cu specii pioniere, arborete afectate de
degradarea terenurilor - alunecări, eroziune, incendii, doborâturi şi rupturi produse de
vânt şi zăpadă, în funcţie de necesităţile impuse de starea arboretelor şi conform
planurilor de refacere a arboretelor cu compoziţie necorespunzătoare habitatului de
interes comunitar;
- menţinerea de arbori bătrâni, scorburoşi şi morţi pe picior în arborete;
- restricţionarea şi reglementarea păşunatului pe teritoriul sitului conform Codului
Silvic;
- menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor de mamifere prin
asigurarea condiţiilor de linişte, hrană şi reproducere;
- proiectarea şi construirea de drumuri forestiere cu respectarea Codului Silvic
pentru împiedicarea fragmentării habitatelor speciiilor de interes comunitar (urs, râs,
lup);
132
- menţinerea populaţiilor speciilor de interes cinegetic la un nivel care să asigure
necesarul de hrană- cerb: 1.09 ex/100ha căprior 0,52 ex/100 ha, mistreţ 0,89
ex/100ha(speciile de interes comunitar vizate: urs, râs şi lup);
- menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor de amfibieni prin
realizarea exploatărilor forestiere în limite legal aprobate;
- împiedicarea fragmentării habitatelor specifice buhaiului ce baltă şi tironului prin
limitarea de noi investiţii cu impact semnificativ;
- interzicerea activităţilor de desecare, drenare, acoperirea ochiurilor de apă sau
bararea cursurilor de apă. Măsura vizează speciile de amfibieni de interes comunitar;
- interzicerea depozitării rumeguşului şi a resturilor de exploatare în zonele
umede;
- restricţionarea accesului cu vehicule de teren şi ATV în habitatele speciilor de
amfibieni;
- menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor de peşti şi reducerea
impactului antropic pe râurile din sit prin impunerea de măsuri restrictive la
reglementarea activităţilor din zonă;
- pentru Carabus variolosus - conservarea arborilor bătrâni, doborâţi, de fag, din
lungul malurilor pâraielor de munte, interzicerea degradării malurilor pietroase,
interzicerea amplasării rampelor în vecinătatea malurilor şi interzicerea depozitării
rumeguşului;
- pentru Rosalia alpina - menţinerea fagilor bătrâni, atacaţi sau parţial uscaţi - 5
arbori de fag/hectar;
- diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor în păduri, în habitatele
caracteristice speciei Rosalia alpina;
- pentru Campanula serrata - menţinerea suprafeţei actuale a habitatelor
specifice speciei şi protejarea speciei la refacerea infrstructurii de transport;
- pentru Dicranum viride – conservarea resturilor putrede de fag pe care s-a
instalat specia;
- consultarea periodică a ocoalelor silvice de pe teritoriul sitului în vederea
asigurării unui management durabil al sitului.
Planul de management al ROSCI0190, propune următoarele măsuri
specifice aplicabile fondului forestier administrat de O.S. Gura Teghii:
- respectarea prevederilor din normele silvice;
- promovarea tratamentelor cu regenerare naturală;
- asigurarea succesului regenerării naturale;
- completarea regenerarilor naturale cu specii corespunzătoare staţiunii;
- recoltarea produselor de igienă conform Normelor tehnice silvice;
- conform Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic, cu modificările şi completările
ulterioare, exploatarea pădurilor trebuie să fie urmată de regenerarea acesteia în maxim
2 ani;
- realizarea unor structuri a arboretelor adecvate funcţiei de protecţie a solului
împotriva eroziunii, arborete cu consistenţă plină, relativ pluriene - pluriene;
- aplicarea tratamentelor cu tăieri continui sau periodice şi regenerare naturală
sub masiv.
- realizarea unor structuri a arboretelor adecvate funcţiei de protecţie a solului şi
a apelor: arborete cu consistenţă plină, relativ pluriene-pluriene;
sub masiv;
- consolidarea versanţilor a căror stabilitate a fost afectată de lacul de acumulare
şi de construcţia unor drumuri de acces;
- măsuri pentru eliminarea braconajului cinegetic şi piscicol;
- supunerea planurilor/proiectelor procedurii de evaluare adecvată.
133
În Regulamentul ariei naturale protejate se menţionează următoarele
aspecte privind activităţile permise în sit:
- pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în ROSCI0190 Penteleu
se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice;
- lucrările în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice se execută numai
cu acordul Custodelui şi al autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia
mediului:
- tratamentele fitosanitare vor fi limitate numai în zonele în care nu există
pericolul unui impact negativ asupra speciilor protejate de floră şi faună din sit;
- este interzis pescuitul sau achiziţionarea de specii de peşte strict protejate
(Cottus gobio şi Barbus meridionalis);
- pentru efectuarea exploatărilor forestiere se vor utiliza numai căile de acces
existente sau realizate conform Legii nr. 46/2008 - Codul silvic cu modificările şi
completările ulterioare.
ROSCI0229 Siriu
Acest sit a fost constituit prin O.M. nr. 1964 din 2007, modificat ulterior prin O.M.
nr. 2387 din anul 2011.
Evidenţa suprafeţelor de fond forestier ce fac parte din acest sit este prezentată
în tabelul următor:
Tabelul 9.2.2.4. Evidenţa parcelelor din ROSCI0229
Suprafaţa
U.P. Parcele componente
(ha)
IV 11; 12; 15-17; 25; 254-261; 288%, 289%, 290; 313-320 414.49
Suprafaţa fondului forestier administrat de O.S. Gura Teghii, ce face parte din
situl menţionat, are următoarele destinaţii:
- pădure – 396.97 ha (din care 78 % în S.U.P. J şi 22 % în S.U.P. M);
- terenuri pentru hrana vânatului – 1.24 ha;
- clădiri, curţi şi depozite forestiere – 0.01 ha;
- drumuri forestiere – 14.71 ha;
- terenuri neproductive din punct de vedere silvic – 1.56 ha.
În sit au fost menţionate (conform O.M. 2387/2011) următoarele tipuri de habitate
de interes comunitar (habitatele notate cu * sunt considerate prioritare la nivel
european):
- 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane;
- 4060 Tufărişuri alpine şi boreale;
- 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nvelul câmpiilor, până
la cel montan şi alpin;
- 7110* Turbării active;
- 9110 Păduri de fag de tip Luzulo – Fagetum;
- 9130 Păduri de fag de tip Asperulo – Fagetum;
- 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno – Padion,
Alnion incanae, Salicion albae);
- 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto – Fagion);
- 9180* Paduri de Tilio – Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;
- 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană Vaccinium –
Piceetea.
Aceste habitate de interes comunitar sunt menţionate în Formularul standard al
sitului.
134
Habitatele forestiere din fondul forestier proprietate publică a statului, sunt
prezentate în tabelul 9.2.2.4
Tabelul 9.2.2.4 Evidenţa habitatelor forestiere din ROSCI0229

U.P.: (ha)
Tip habitat Natura 2000 Tip habitat românesc Tip pădure
ha %
R4102 Păduri sud – est carpatice de molid
9110 Păduri de fag de tip
(Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad 134.2 48.26 12
Luzulo – Fagetum
(Abies alba) cu Hieracium rotundatum
R4104 Păduri sud – est carpatice de fag (Fagus
sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria 221.2 50.37 13
91V0 Păduri dacice de rubra
fag (Symphyto – Fagion) R4109 Păduri sud-est carpatice de fag, cu
411.1, 411.4 298.34 75
Symphytum cordatum
Total - 348.71 88
Total 396.97 100
Starea de conservare a habitatelor de pădure, de interes comunitar, este în 21 %

dintre cazuri favorabilă, aşa cum se poate constata din tabelul următor:
Tabelul 9.2.2.5. Starea de conservare a habitatelor forestiere, de interes

comunitar, din ROSCI0229
Tip Stare de conservare:
habitat Favorabilă: Nefavorabilă:
Natura Măsuri propuse pentru
2000 ha % ha % Motivul
reabilitare
9110 48.26 100 - - - -
Lucrări de îngrijire şi conducere
312.7 Arborete tinere în care a fost promovat prin care să se reducă ponderea
10 90
2 molidul, laricele sau pinul silvestru. molidului, laricelui şi a pinului
silvestru
91V0 33.44 Un arboret tânăr, regenerat natural pe un
teren alunecător. Acesta are în Lucrări de îngrijire şi conducere
2.55 1 compoziţia sa specii neconforme tipului prin care să se reducă ponderea
natural în proporţie de 80% (mesteacăn şi mesteacănului şi a aninului alb.
anin alb.)
315.2
Total 81.70 21 79 - -
7
Majoritatea arboretelor care au stare nefavorabilă de conservare, au ca şi cauză

compoziţia neconformă cu cea naturală potenţială, în special ca urmare politicii de
promovare excesivă a răşinoaselor (mai ales a molidului), practicată înainte de anul
1989. Situaţia s-a schimbat după 1990, în amenajamente, inclusiv cel actual, fiind
promovate exclusiv compoziții - ţel conforme tipurilor natural fundamentale de pădure.
Arboretele tinere, în care se mai păstrează parţial compoziţia naturală, vor fi conduse
prin lucrările propuse spre compoziţii apropiate de cele normale. Acest proces va fi de
lungă durată, depăşind în cele mai multe cazuri 10 – 20 ani. O altă cauză importantă
pentru starea nefavorabilă de conservare a unui arboret o reprezintă alunecările de
teren produse în trecut. Pentru prevenirea apariţiei unui astfel de fenomene, în viitor, în
capitolul 8 sunt propuse măsuri care vizează mărirea rezistenţei individuale a arborilor
cât şi a întregului fond forestier.
Alte tipuri de habitate de interes comunitar care se întâlnesc, în fondul forestier
administrat de O.S. Gura Teghii, sunt următoarele:
- 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane,
pe valea Pârâului Crasna;
135
la cel montan şi alpin, apar sub forma unor benzi înguste în lungul Pârâului Crasna.
În sit au fost enumerate (conform O.M. 2387/2011) următoarele specii de interes
comunitar (speciile notate cu * sunt considerate prioritare la nivel european):
a) mamifere: Canis lupus (Lupul), Lynx lynx (Râsul)şi Ursus arctos (Ursul brun);
b) amfibieni: Bombina variegata (Buhaiul de baltă cu burta galbenă) şi Triturus
cristatus (Tritonul cu crestă);
c) peşti: Barbus meridionalis (Mreana vânătă) şi Cottus gobio (Zglăvoacă):
d) plante: Campanula serrata (Clopoţel);
Speciile de interes comunitar care se întâlnesc, în fondul forestier administrat de
O.S. Gura Teghii, sunt:
a) mamifere: Canis lupus, Lynx lynx şi Ursus arctos. Se poate aprecia, conform
Planului de Management, că starea de conservare este favorabilă pentru toate cele trei
specii. Aceasta se datorează faptului că:
- o suprafaţă importantă (22 %) este supusă regimului de conservare deosebită,
în care intervenţiile silviculturale se fac mai rar şi cu intensitate mai redusă, iar arborii
sunt menţinuţi până la vârste apropiate de limita longevităţii fiziologice;
- în fondul productiv, (S.U.P. J care reprezintă 78 % din suprafaţa păduroasă),
prin planificarea tăierilor de regenerare în spiritul continuităţii recoltelor pe o durată de
110 ani, se va realiza un mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de
dezvoltare. Totodată se va asigura liniştea necesară în perioada de împerechere a
acestor specii;
b) amfibieni: Bombina variegata şi Triturus cistatus. Se apreciază că Buhaiul de
baltă cu burta galbenă poate fi întâlnit în bălţile temporare din fondul forestier al O.S.
Gura Teghii. Confom Planului de Management starea de conservare a populaţiei de
buhai de baltă este favorabilă. Prezenţa tritonului cu creastă în fondul forestier
administrat de O.S. Gura Teghii este mai puţin probabilă. Accidental el ar putea fii
întâlnit la baza arboretelor limitofe Lacului de acumulare Siriu. Conform Planului de
Management starea de consevare este nefavorabilă. Pentru buhaiul de baltă este
importantă menţinerea bălţilor temporare în care acesta se reproduce, în schimb în
cazul tritonului se va urmări şi în continuare să se menţină la aceeaşi parametrii
calitatea apelor (în special în perioada de reproducere), precum şi vegetaţia malurilor.
c) peşti: în fondul forestier al O.S. Gura Teghii, care se suprapune peste sit, nu
sunt decât pâraie cu debit mic, improprii pentru existenţa peştilor, în plus ocolul silvic nu
este gestionarul vreunui fond de pescuit în această zonă;
d) plante: Campanula serrata. Clopoţelul se întâlneşte sporadic în pajişti (în
terenuri pentu hrana vânatului), iar starea de conservarea, conform Planului de
Management, este favorabilă. Acolo unde acestea există este necesar să fie pe cât
posibil protejate atunci când se execută lucrări silvice în vecinătate.
Acţiunile prevăzute în Planul de management, necesare pentru menţinerea
stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din
ROSCI0229, aplicabile fondului forestier administrat de O.S. Gura Teghii, sunt
următoarele:
- monitorizarea managementului forsetier conform planurilor de amenajare;
- lucrări de refacere a arboretelor funcţional necorespunzătoare; se au în
vedere arboretele de fag încadrate la 9110 substituite în trecut cu plantaţii de molid
şi/sau pin silvestru, arborete derivate cu specii pioniere, arborete afectate de
degradarea terenurilor - alunecări, eroziune, incendii, doborâturi şi rupturi produse de
vânt şi zăpadă, în funcţie de necesităţile impuse de starea arboretelor şi conform
planurilor de refacere a arboretelor cu compoziţie necorespunzătoare habitatului de
interes comunitar;
- menţinerea de arbori bătrâni, scorburoşi şi morţi pe picior în arborete;
136
- restricţionarea şi reglementarea păşunatului pe teritoriul sitului;
- menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor de mamifere prin
asigurarea condiţiilor de linişte, hrană şi reproducere;
- împiedicarea fragmentării habitatelor speciiilor de interes comunitar (urs, râs,
lup) prin construirea de noi drumuri forestiere;
- menţinerea populaţiilor speciilor de interes cinegetic la un nivel care să asigure
necesarul de hrană- cerb: 1.09 ex/100ha căprior 0,52 ex/100 ha, mistreţ 0,89 ex/100ha
(vizate sunt populaţiile de urs, lup şi râs);
- limitarea vânătorii ilegale pe suprafaţa sitului (vizate sunt populaţiile de urs, lup
şi râs);
- menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatului 3230:
- împiedicarea fragmentării habitatelor specifice buhaiului ce baltă şi tironului prin
limitarea de noi investiţii cu impact semnificativ;
- interzicerea activităţilor de desecare, drenare, acoperirea ochiurilor de apă sau
bararea cursurilor de apă:
- interzicerea depozitării rumeguşului şi a resturilor de exploatare în zonele
umede;
- restricţionarea accesului cu vehicule de teren şi ATV în habitatele speciilor de
amfibieni;
- menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor de peşti şi reducerea
impactului antropic pe râurile din sit prin impunerea de măsuri restrictive la
reglementarea activităţilor din zonă;
- pentru Campanula serata – menţinerea suprafeţei actuale a habitatelor
specifice, precum şi protejarea speciei la refacerea infrastructurii de transport.
Planul de management al ROSCI0229, propune următoarele măsuri
specifice aplicabile fondului forestier administrat de O.S. Gura Teghii:
- respectarea prevederilor normelor silvice;
- promovarea tratamentelor cu regenerare naturală;
- asigurarea regenerării naturale;
- completarea regenerărilor naturale corespunzătoare staţiunii;
- menţinerea unei cantităţi minime de lemn mort în pădure de cca. 5 m 3 / ha sau
minim 5 arbori morţi / ha;
- conform Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic, cu modificările şi completările
ulterioare, exploatarea pădurilor trebuie să fie urmată de regenerarea acesteia în maxim
2 ani;
- stoparea tăierilor ilegale;
- realizarea unor structuri a arboretelor adecvate funcţiei de protecţie a solului
împotriva eroziunii, arborete cu consistenţă plină, relativ pluriene - pluriene;
sub masiv.
- realizarea unor structuri a arboretelor adecvate funcţiei de protecţie a solului şi
a apelor: arborete cu consistenţă plină, relativ pluriene-pluriene;
sub masiv;
- consolidarea versanţilor a căror stabilitate a fost afectată de lacul de acumulare
şi de construcţia unor drumuri de acces;
- măsuri pentru eliminarea braconajului cinegetic şi piscicol;
- supunerea planurilor / proiectelor procedurii de evaluare adecvată;
- combaterea braconajului (speciile vizate: urs, lup şi râs).
În Regulamentul ariei naturale protejate se menţionează următoarele
aspecte privind activităţile permise în sit:
137
- pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în ROSCI0229 Siriu
se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice;
- lucrările în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice se execută
numai cu acordul Custodelui şi al autorităţii publice centrale care răspunde de
protecţia mediului:
- tratamentele fitosanitare vor fi limitate numai pentru cazurile excepţionale, doar
după ce se va evalua impactul asupra speciilor din aria naturală protejată;
- este interzis pescuitul sau achiziţionarea de specii de peşte strict protejate
(Cottus gobio şi Barbus meridionalis);
- pentru efectuarea exploatărilor forestiere se vor utiliza numai căile de acces
existente sau realizate conform Legii nr. 46/2008 - Codul silvic cu modificările şi
completările ulterioare;
- firmele de exploatare trebuie să deţină acte de reglementare conform normelor
şi să respecte prevederile acestora, să organizeze şantierele de exploatare cât mai
departe de de locurile sensibile din punct de vedere al mediului-zone umede, să nu
depoziteze deşeurile vegetale şi resturile tehnologice provenite din exploatare pe
malurile cursurilor de apă sau în zonele umede existente.
9.3. Păduri virgine şi cvasivirgine
În Ocolul Silvic Gura Teghii momentan nu există arborete care să fie incluse în
Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine.
9.4. Certificarea pădurilor şi păduri cu valoare ridicată de conservare
În ultimii 10 – 15 ani, din dorinţa tot mai pregnantă, la nivel mondial, de a stopa
exploatarea neraţională a resurselor forestiere, au apărut sistemele de certificare în
domeniul managementului pădurilor. Prin intermediul acestor sisteme, care impun
respectarea anumitor principii în ceea ce priveşte gestionarea resurselor forestiere şi nu
numai, se urmăreşte stabilirea originii materiei prime folosite în industria lemnului. De
fapt este vorba de a avea garanţia că o anumită materie primă provine dintr-o pădure în
care se aplică un management durabil. Ca urmare, atât procesatorii de masă lemnoasă,
dar mai ales cumpărătorii, pot stimula un management responsabil prin favorizarea
surselor certificate, în fapt a materiei prime provenite din păduri gestionate durabil şi a
produselor obţinute din astfel de materie primă.
În cadrul procesului de certificare, identificarea şi gospodărirea adecvată a
pădurilor cu valoare ridicată de conservare reprezintă o cerinţă de bază. Conceptul de
păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC), se regăseşte în cadrul Principiului 9
din sistemul de certificare al Forest Stewardship Council (FSC) şi a fost publicat pentru
prima dată în anul 1999. Aşa cum reiese din titulatură, acest principiu se referă strict la
anumite păduri care îndeplinesc funcţii considerate a fi de importanţă excepţională din
anumite puncte de vedere (al biodiversităţii, dar şi ecologic, social şi cultural).
Acest concept şi implicit Principiul 9 – Pădurile cu Valoare Ridicată de
Conservare, din sistemul de certificare FSC, nu acoperă toate aspectele legate de
biodiversitate. În acelaşi sistem de certificare, Principiul 6 – Impactul asupra mediului,
se referă la conservarea biodiversităţii, la aspecte legate de biodiversitate în general şi
oriunde apar (pe când principiul 9 se referă la acele suprafeţe forestiere unde valorile
au o importanţă deosebită la nivel global, regional, naţional sau local, conducând astfel
la soluţii de gestionare suplimentare). Ca urmare, cele două principii (6 şi 9) se
completează unul pe celălalt şi ambele sunt luate în considerare pentru certificare.
138
Chiar dacă deţinerea unui certificat reprezintă, cel puţin la nivel teoretic, garanţia
unei silviculturi responsabile, nu trebuie înţeles că toate pădurile care nu sunt certificate
sunt exploatate ilegal sau într-un mod necorespunzător. În prezent sursele certificate nu
pot oferi suficient material lemnos pentru a satisface nevoile industriei de prelucrare a
lemnului, drept urmare, chiar marile companii care procesează lemn sunt nevoite să
achiziţioneze şi lemn din surse necertificate. În astfel de situaţii, pentru evitarea
stimulării unei gospodăriri neraţionale, unele companii solicită îndeplinirea unor condiţii
minime privind managementul pădurilor din care provine materialul lemnos pe care îl
achiziţionează. Materialul lemnos rezultat din astfel de păduri se numeşte lemn
controlat. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare poate fi şi este
utilizat şi independent de certificare, în elaborarea politicilor de achiziţii în cadrul
companiilor care prelucrează şi valorifică produse forestiere şi chiar şi în alte domenii,
cum sunt conservarea şi gestionarea resurselor naturale sau elaborarea politicilor
agenţiilor guvernamentale.
Având în vedere atributele luate în considerare la definirea PVRC, acestea sunt
grupate în următoarele şase categorii:
- PVRC 1 – suprafeţe forestiere cu biodiversitate ridicată, de importanţă globală,
regională sau naţională (incluzând specii endemice, rare sau periclitate);
- PVRC 2 – peisaje forestiere de importanţă globală, locală sau regională, în care
populaţiile speciilor autohtone există în forma lor naturală, din punct de vedere al
distribuţiei şi densităţii;
- PVRC 3 – suprafeţe cu ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate;
- PVRC 4 – suprafeţe forestiere care asigură servicii de mediu esenţiale în situaţii
1
limită ;
- PVRC 5 – suprafeţe forestiere esenţiale pentru satisfacerea necesităţilor de
bază ale comunităţilor locale;
- PVRC 6 – suprafeţe forestiere cu valoare esenţială pentru păstrarea identităţii
culturale a unei comunităţi sau zone.
În cadrul PVRC 1 şi 4 sunt definite următoarele subcategorii:
- PVRC 1.1 – suprafeţe forestiere din arii naturale protejate;
- PVRC 1.2 – păduri care constituie habitate pentru specii de plante rare,
ameninţate sau endemice;
- PVRC 1.3 – suprafeţe forestiere cu utilizare sezonală excepţională;
- PVRC 4.1 – păduri de importanţă deosebită pentru sursele de apă;
- PVRC 4.2 – păduri importante pentru controlul procesului de eroziune;
- PVRC 4.3 – zone forestiere cu impact deosebit asupra terenurilor agricole şi
calităţii aerului.
În cadrul O.S. Gura Teghii prin procesul de certificare a pădurilor şi implicit de
identificare a pădurilor cu valoare ridicată de conservare au fost evidenţiate arborete din
următoarele categorii şi subcategorii: PVRC 3 (arborte cu anin alb) şi PVRC 4 (PVRC
4.2 – o parte din terenuri cu înclinare mare).
Repartiţia categoriilor şi subcategoriilor de păduri cu valoare ridicată de
conservare, pe unităţi de producţie, până la data intrării în vigoare a prezentului
amenajament, este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 9.4.1. Evidenţa categoriilor şi subcategoriilor de PVRC

Categori Subcategori U.P.: (ha)
e PVRC e PVRC IV V VII VIII X Total
3 - 2.35 2.06 7.82 4.05 - 16.28
4 4.2 178.53 213.97 213.97 - 68.33 674.80
1
Considerăm inadecvată utilizarea termenului „critică”, care are o cu totul altă semnificaţie decât cea
subînţeleasă în definirea PVRC.
139
Total 180.88 216.03 221.79 4.05 68.33 691.08
140
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE
ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1. Instalaţii de transport
La realizarea acestei analize, au fost avute în vedere toate studiile şi

documentele disponibile. Situaţia actuală a reţelei instalaţiilor de transport este
prezentată în tabelul următor:
Tabelul 10.1.1. Evidenţa instalaţiilor de transport

Suprafaţa Volumul
Lungimea (km)
Ind. Ind. Inv. Inv. Denumirea deservită deservit
U.P.
drum u.a. M.F.P. O.S. drumului Din În În afara Reală
ha m3
acte pădure pădurii total
A. Drumuri publice
D.J. Reghin –
VIII+X DP001 4.50 6.80 11.30 226.09 5721
Gura Teghii – Fâncel
D.C. Gura Teghii –
X DP002 Comori – Sânmihai de 6.80 6.80 9.47 196
Pădure
D.J. Reghin – Beica de
X DP003 0.96 6.14 7.10 182.95 4674
Jos
Total drumuri publice 5.46 19.74 25.20 418.51 10591
B. Drumuri forestiere proprietate publică a statului
VI FE001 180D 11648 112003 Bătrâna 8.80 9.15 9.15 1422.94 90486
VIII FE002 97D 11727 112089 Legătura Sirod Niraj 1.70 1.44 1.44 156.23 2789
VII 148D 3.75 3.75
FE003 11776 112140 Platou Sebeş 5.30 180.06 12446
VIII 92D 1.07 1.07
VI FE004 181D 11662 112018 Buneasa 1.90 1.30 1.30 172.84 4895
VI FE005 182D 11729 112091 Lepeş 2.50 2.75 2.75 435.84 9803
VI FE006 183D 11655 112011 Blidaru 1.90 1.85 1.85 154.03 1917
VI FE007 184D 11677 112035 Creanga Bafta 9.50 10.19 10.19 1583.60 51440
VI FE008 185D 11788 112152 Roşia 1.40 1.25 1.25 156.08 8890
VI FE009 186D 11742 112103 Mocirlosu 6.30 2.37 3.43 5.80 245.84 7392
VI FE010 187D 152450 112249 Mocirlosu ramificaţie 1.30 1.34 1.34
VI FE011 188D 11676 112034 Creanga Albă 4.00 3.85 3.85 565.41 26473
VI FE012 189D F.N. 104119 Drăguşa Mare 2.00 2.00 2.00 379.26 3311
VI FE013 190D 152453 112252 Acces tabără 1.50 1.83 1.83 32.45 239
VI 191D 0.20 0.20
FE014 148556 112164 Secuieu 10.20 1619.23 41033
VII 144D 9.59 9.59
VII FE015 145D 11798 112162 Sebeşul Mare 6.20 4.02 2.02 6.04 781.42 53797
VII FE016 146D 11797 112161 Sebeş Colibe 1.00 0.65 0.35 1.00 81.17 2783
VII FE017 147D 152451 112250 Sebeş Capre 0.90 0.90 0.9 74.70 854
VIII FE018 94D 11804 112170 Sirodul Mic 5.20 5.01 5.01 394.00 8748
VIII FE019 93D 11803 112169 Sirod 11.30 10.90 10.90 1190.08 75612
VIII FE020 95D 11671 112029 Coprioana 2.50 2.09 2.09 256.41 24367
VIII FE021 96D 152452 112251 Copriana Brădăţel 1.50 1.39 1.39 131.84 13661
VIII FE022 304D 11784 112148 Prislop 4.00 3.69 3.69 248.59 11573
VIII FE023 303D 11785 112149 Prislopul Mic 0.70 0.73 0.73 65.97 2705
VIII FE024 305D 11661 112017 Bucin 4.40 4.40 4.40
VIII FE025 306D 11724 112086 Iepii-Floreşti 4.00 4.10 4.10
VIII FE026 307D 11758 112120 Pârâul Porcului 2.90 2.90 2.90
VIII FE027 308D 11764 112126 Pietroasa 4.50 4.28 4.28
VIII FE028 99D FN 104118 Răchitaşul Mare 2.83 2.79 2.79 223.31 6588
X FE029 102D 11757 112119 Pârâul Liţ 6.30 5.62 0.56 6.18 557.83 14260
X FE030 104D 11741 112102 Mociarul de Jos 4.50 0.80 4.84 5.64 184.30 5210
X FE031 103D 11807 112173 Solovăstru-S.P.L. 2.80 2.59 2.59 16.23 130
VII FE032 149D 148558 112059 Găineasa 1.80 1.06 1.06 164.77 5833
VII FE033 150D 148555 112055 Frăsineasa 1.03 1.84 1.84 261.92 9109
VII FE034 151D 148561 112163 Sebeşul Mic 3.17 3.04 3.04 19.67 155
VII FE035 152D 151677 112181 Tătarca Mare 2.30 2.31 2.31 221.87 9926
VII FE036 153D 152417 112269 Seaca Mare 1.70 1.55 1.55 278.43 5438
VI+VII+VIII FE037 * * Fâncel - Lăpuşna * 3.54 7.33 10.87 1117.46 54109
VI FE038 192D F.N. 104117 Fâncel - Buneasa 1.45 1.33 1.33 69.46 1250
VII FE039 155D F.N. 104120 Tătarca Mică 0.91 0.91 0.91 126.76 3847
VII FE040 154D F.N. 104128 Maghiarul 1.30 1.28 1.28 263.02 17056
VIII FE041 98D F.N. 104121 Italianul 1.83 1.83 1.83 244.03 16691
Total drumuri forestiere 139.32 106.83 41.18 148.01 14077.05 604816
Total general 139.32 112.29 60.92 173.21 14495.56 615407
141
* Notă: D.A.F. Fâncel – Lăpuşna se află în inventarul O.S. Fâncel.
Această reţea deserveşte 84 % din suprafaţa Ocolului Silvic Gura Teghii
(considerând distanţa maximă de colectare de 1.2 km) şi asigură o densitate totală de
7.7 m/ha (din care 0.4 m/ha drumuri publice, 7.3 m/ha drumuri forestiere). Distanţa
medie de colectare este de 760 m.
Drumurile forestiere au stare bună, necesitând doar reparaţii şi întreţineri
curente.
Pentru a asigura o mai bună accesibilitate fondului forestier, s-a propus
construirea a 7 noi drumuri forestiere, 4 în U.P. VI Lăpuşna şi 3 în U.P. VII Secuieu.
În U.P. VI a fost propus un drum pe Valea Zâmbroiu (lungime aproximativ 0.5 km), unul
pe Valea Roşia, în prelungirea drumului existent (lungime aproximativ 0.5 km), unul pe
Valea Bafta Veche (lungime de aproximativ 2 km) şi unul pe Valea Drăguşa Mare
Dreaptă, în prelungirea celui existent (lungime aproximativ 2.0 km). În U.P. VII a fost
propus un drum pe Valea Arsurii (lungime aproximativ 2.0 km), unul pe Valea Gropa
Gorii (lungime aproximativ 1 km) şi unul pe Valea Sebeş - Moldova (lungime de
aproximativ 2.0 km).
Situaţia acestora este redată în capitolul 14.1.
Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii este prezentată în tabelul
următor:
Tabelul 10.1.2. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii

Specificări Actual (%)
Fond forestier total 84
Total, din care: 83
Exploatabil 86
Fond de producţie
Preexploatabil 80
Neexploatabil 82
Total, din care: 87
Fond de protecţie
Tăieri de conservare 89
Totală, din care: 87
Produse principale 90
Posibilitatea
Produse secundare 83
Tăieri de igienă 85

capitolul 9.
10.2. Tehnologii de exploatare
La exploatarea materialului lemnos, se vor respecta restricţiile prevăzute în

instrucţiunile în vigoare, privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare şi
transport.
Astfel, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
- doborârea arborilor să se facă în afara ochiurilor de regenerare, evitându-se pe
cât posibil vătămarea puieţilor şi a arborilor remanenţi;
- colectarea materialului lemnos să se facă doar pe trasee stabilite în prealabil,
cu respectarea mărimii şi amplasării căilor de colectare, accesul tractoarelor în parchet
urmând să se realizeze doar pe aceste drumuri;
- nu vor fi avizate construirea unor drumuri de tractor a căror amenajare ar
necesita un volum mare de săpături care ar putea duce la dezechilibrarea versanţilor şi
deci la apariţia unor fenomene cum sunt surpările sau alunecările de teren, iar pe
142
versanţii puternic înclinaţi căile de colectare nu se vor deschide pe linia de cea mai
mare pantă, excepţie făcând liniile de funiculare;
- lăţimea drumurilor de colectare să nu depăşească 4 m;
- se interzice folosirea albiilor pâraielor ca trasee pentru colectarea lemnului;
- se interzice colectarea lemnului cu tractoare în perioadele cu precipitaţii
abundente;
- se interzice depozitarea lemnului sau a resturilor de exploatare în albiile
pâraielor sau în locuri expuse viiturilor;
- vor fi monitorizate suprafeţele cu seminţiş distrus pe parcursul exploatării
precum şi curăţirea parchetelor în zonele în care tăierile au fost finalizate, resturile de
exploatare urmând a fi depozitate în afara suprafeţelor cu seminţiş;
- recomandate sunt metoda de exploatare în trunchiuri şi catarge, sau cea a
sortimentelor definitive la cioată. Coroana arborilor se va fracţiona, colectându-se sub
formă de lemn mărunt;
- scosul şi apropiatul este recomandat, în mod excepţional, să se realizeze prin
corhănit doar în cazurile în care nu există alte soluţii, în rest se va realiza cu atelaje,
tractoare uşoare cu troliu sau T.A.F, promovându-se în mai mare măsură colectarea
lemnului cu instalaţii pe cablu, atelaje şi trolii;
- în toate cazurile menţionate, se va evita rănirea seminţişului şi a arborilor
remanenţi, precum şi destructurarea solului şi de asemenea trebuie să se respecte
perioada de exploatare prescrisă de normative.
capitolul 9.
10.3. Construcţii forestiere
În Ocolul Silvic Gura Teghii există 28 de construcţii silvice, aşa cum se poate
vedea în tabelul următor:
Tabelul 10.3.1. Evidenţa construcţiilor silvice

Suprafaţa Materiale din care sunt clădite:
Nr. Natura construcţiei şi Starea
u.a. U.P. clădită
crt. denumirea clădirii
- m2 - Fundaţia Pereţii Acoperişul
cărămidă+ ţiglă
1 Casă pentru muncitori Bătrâna 35C VI 125 beton bună
lemn metalică
ţiglă
2 Canton silvic Roşia 89C VI 141 beton cărămidă bună
metalică
3 Canton silvic Bafta 108C VI 96 piatră lemn tablă bună
Casă pentru muncitori
4 22C VII 24 piatră lemn şindrilă degradată
Maghiaru-Secuieu
5 Casă pentru muncitori Secuieu 35C1 VII 128 piatră lemn tablă bună
6 Colibă de vânătoare Frăsileasa 41C VII 36 piatra lemn şindrilă degradată
7 Casă pentru muncitori Secuieu 71C VII 70 piatra lemn şindrilă degradată
8 Sediu de district Lăpuşna 85C1 VII 91 beton cărămidă tablă bună
9 Canton silvic Lăpuşna 85C2 VII 92 beton cărămidă tablă bună
10 Cabană de vânătoare Lăpuşna 85C3 VII 168 beton cărămidă ţiglă foarte bună
Sediu canton Lăpuşna (4 VII
11 85C4 133 beton cărămidă tablă foarte bună
apartamente)
12 Casă pentru muncitori Sebeşu Mare 117C VII 72 piatră lemn şindrilă degradată
13 Sediu Păstrăvărie Lăpuşna 126C1 VII 105 beton lemn tablă bună
14 Canton pază Sebeş 126C2 VII 169 beton cărămidă tablă bună
15 Canton silvic Sirod Gară 27C1 VIII 89 piatră lemn tablă bună
16 Canton silvic Sirod 30C VIII 114 piatră lemn tablă satisfăcătoare
17 Colibă de vânătoare Stâncile Sirod 56C VIII 12 piatră lemn ţiglă bună
18 Canton silvic Orşova 300C VIII 120 piatră cărămidă ţiglă bună
143
Nr. Natura construcţiei şi Suprafaţa Materiale din care sunt clădite: Starea
u.a. U.P. clădită Fundaţia Pereţii Acoperişul
crt. denumirea clădirii
19 Sediu district Jabeniţa 40C1 X - 143
m2 - beton cărămidă ţiglă foarte bună
20 Magazie insecticide Mociar 40C2 X 71 beton lemn ţiglă bună
21 Canton silvic Mociar-Liţ 77C X 125 beton cărămidă tablă bună
22 Sediul Colegiului Silvic Gura Teghii 98C X 1300 beton cărămidă ţiglă bună
23 Sediul Ocolului Silvic Gura Teghii 100C1 X 378 beton cărămidă ţiglă foarte bună
Bloc locuinţe intervenţie cu 4
24 100C2 X 170 beton cărămidă ţiglă foarte bună
apartamente
Bloc locuinţe intervenţie cu 2
25 100C3 X 73 beton cărămidă ţiglă satisfăcătoare
apartamente
26 Centrul şcolar vechi 101C1 X 1400 piatră cărămidă ţiglă mediocră
Bloc locuinţe pentru personalul
27 101C2 X 100 beton cărămidă ţiglă bună
colegiului silvic
28 Clădire centru silvic vechi 101C3 X 500 piatră cărămidă ţiglă mediocră
Total - - 6045 - - - -
Casa pentru muncitori Maghiaru-Secuieu, Casa pentru muncitori Secuieu, Coliba

de vânătoare Frăsileasa şi Casa pentru muncitori Sebeşu Mare se află într-o stare
avansată de degradare, iar starea centrului şcolar vechi şi a clădirii centrului silvic vechi
este una mediocră. Pentru aceste clădiri sunt necesare reparaţii ample, chiar capitale,
iar pentru toate celelalte construcţii, care sunt într-o stare bună sau foarte bună, sunt
necesare doar lucrări de întreţinere curentă.
Pentru deceniul următor nu se propune realizarea unor noi clădiri silvice.
144
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE
A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale
Asigurarea unui cadru natural sănătos şi satisfacerea necesităţilor social -

economice ale societăţii, se pot realiza doar printr-o gospodărire raţională, pe baze
ecologice, a pădurilor. Prin stabilirea obiectivelor social - economice şi ecologice şi prin
reglementarea proceselor de bioproducţie şi protecţie, s-a urmărit punerea în practică a
tuturor principiilor de amenajare, cu accent deosebit pe dezvoltarea durabilă a pădurilor.
Situaţia comparativă a zonării funcţionale, anterioară şi actuală, este prezentată
în tabelul următor:
Tabelul 11.1.1. Situaţia comparativă a zonării funcţionale

Amena- `Grupa I - tipul şi categoria funcţională
jament I II
Expirat 5.C 1.H* 2.A. 2.I. 3.F 4.F 4.K 5.G 5.H 5.I 5.K
Total
Actual 5.C 2.A. 2.I. 3.H 4.G 4.H 5.G 5.H 5.I 5.K 5.U
Expirat 800.51 368.84 645.71 661.20 162.62 76.50 43.87 51.46 221.25 111.36 23.21 - 2366.02
Actual 804.44 - 469.08 662.90 123.51 77.23 43.85 50.00 234.57 114.77 23.21 31.10 1830.22
Amena- Grupa I - tipul şi categoria funcţională

jament III IV Grupa II Total
Total Gr. I (ha) (ha)
Expirat 4.B 4.I 5.L Total
(ha)
Actual 1.H* 4.B 5.N Total 5.Q 5.R
Expirat - 135.89 - 135.89 10.81 11038.84 - 11049.65 14352.07 175.36 14527.43
Actual 337.19 97.26 202.87 637.32 - 11175.01 42.03 11217.04 14489.02 6.54 14495.56
Notă: zonarea functionala este cea corespunzatoare addendumului din anul 2019, care prevedea armonizarea cu planul
de management al ROSCI0019 Calimani-Gura Teghii.
La actuala amenajare:
- arboretele incluse anterior în siturile natura 2000, erau încadrate în categoria
funcţională 1.5.L. În prezent cele încluse în siturile ROSCI0019 Călimani – Gura Teghii
şi ROSCI0320 Mociar au fost încadrate în categoria funcţională 5.Q, iar cele incluse în
ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului au fost încadrate în categoria funcţională
5.R. ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului se suprapune, cu foarte mici
excepţii, peste ROSCI0019 Călimani – Gura Teghii, motiv pentru care, în aproape toate
cazurile, funcţia 5.R. apare ca şi funcţie secundară după 5.Q.;
- suprafaţa arboretelor incluse în categoria funcţională 4.B s-a redus, ca urmare
a retrocedărilor realizate în baza Legii nr. 1/2000;
- arboretele incluse anterior în I.3.F, sunt incluse în prezent I.3.H. Suprafaţa mai
mică din prezent poate fii justificată prin faptul că pentru unele arborete funcţia 3.H. a
trecut ca şi funcţie secundară;
- suprafaţa arboretelor incluse în categoria I.2.A a scăzut în urma remăsurării
unor suprafeţe, dar şi datorită faptului că unele arborete tinere din U.P. VII Secuieu au
fost greşit încadrate, înclinarea reală a terenului fiind mai mică de 35 g;
- suprafaţa rezervaţiilor de seminţe a crescut conform Cataloguli naţional al
materialelor de bază pentru producerea materialelor forestiere de reproducere (I.5.H);
- pădurile care protejează obiectivele speciale sunt localizate în U.P. X Mociar
(I.4.H).
- categorie I.5.U se justifică prin faptul că au fost identificate arborete cu anin alb;
- I.5.N cuprinde arborete din zona tampon a resurselor genetice forestiere, în
conformitate cu Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere.
145
În evidenţa 15.1 sunt prezentate situaţia din trecut a fondului forestier, prognoza
dezvoltării acestuia pentru următoarele două decenii, precum şi starea normală ce se
urmăreşte a fi atinsă în perspectivă. În continuare este analizat modul în care au
evoluat, în ultima perioadă, principalii indicatori care caracterizează fondul forestier al
Ocolului Silvic Gura Teghii.
11.2.1. Indicatori cantitativi
În 11.2.1.1. sunt evidenţiaţi câţiva indici mai importanţi care caracterizează, din
punct de vedere cantitativ, fondul forestier.
Tabelul 11.2.1.1. Evoluţia indicatorilor cantitativi

Nr. Anul revizuirii:
Indicatori cantitativi U.M.
crt. 2011 2021
1 Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a fondului forestier. % 98 99
485764
2 Volumul lemnos total pe picior. m3 4945061
6
3 Volumul lemnos mediu pe picior. m3/ha 342 335
4 Creşterea curentă totală. m3/an 114700 106675
5 Creşterea curentă medie. m3/an/ha 7.9 7.4
6 Creşterea indicatoare totală. m3/an 56068 55189
7 Creşterea indicatoare medie. m3/an/ha 5.0 4.7
8 Posibilitatea de produse principale. m3/an 31736 37480
9 Indicele de recoltare la produse principale. m3/an/ha 2.2 2.6
10 Posibilitatea de produse secundare. m3/an 19879 16905
11 Indicele de recoltare la produse secundare. m3/an/ha 1.4 1.2
Se observă volumul mediu a înregistrat o uşoară scădere. Scăderea s-a diminuat

ca efect al înaintării în vârstă a arboretelor. Posibilitatea de produse secundare a
scăzut, deoarece în evoluţia lor, mai puţine arborete reclamă aplicarea curăţirilor sau a
răriturilor, în timp ce posibilitatea de produse principale a crescut, fapt ce poate fii
explicat astfel:
- în cazul U.P. VI şi U.P. VII, pentru că există o suprafaţă semnificativă de
arborete cu consistenţă mai mică de 0.7, datorată în principal doborâturilor de vânt
produse în ultimele decenii, s-a considerat ca fiind necesară o accelerare a ritmului în
care starea şi stuctura fondului forestier productiv să poată fii îmbunătăţită, evitându-se
deprecierea masei lemnoase şi compromiterea seminţişului valoros instalat în
majoritatea acestor arborete. Astfel, pentru cele două unităţi s-a adoptat posibilitatea
calculată prin metoda claselor de vârstă, cu menţiunea că, pentru U.P. VI Lăpuşna, în
care posibilitatea a fost depăşită în deceniul anterior datorită produselor accidentale, ea
a fost diminuată cu volumul aferent depăşirii de posibilitate;
- în cazul U.P. VIII, posibilitatea este mai mare ca urmare a îmbunătăţirii fondului
de producţie.
146
11.2.2. Indicatori calitativi
Evoluţia principalilor indicatori calitativi este prezentată în rândurile următoare:
a) Structura fondului de producţie şi protecţie pe specii.
Tabelul 11.2.2.1. Evoluţia compoziţiei
Anul Specia: (%)

1960 61 1 26 - 11 1 - - 100
1970 60 1 26 - 9 2 1 1 100
1980 60 2 26 - 8 2 1 1 100
1991 59 2 26 - 8 3 1 1 100
2001 67 2 20 1 7 2 - 1 100
2011 63 2 24 1 7 2 - 1 100
2021 62 2 26 1 6 2 - 1 100
În viitor arboretele artificiale de molid şi pini din staţiuni necorespunzătoare vor fi

substituite, urmând să se revină la tipul natural de pădure. Va fi promovată cât mai mult
regenerarea naturală din sămânţă, punându-se accent pe creşterea ponderii fagului,
bradului, şi a diverselor tari (paltinul de munte, paltinul de câmp, ulmul, cireşul şi
frasinul).
b) Structura fondului de producţie şi protecţie pe clase de producţie.
Tabelul 11.2.2.2. Evoluţia claselor de producţie

Anul Clasa de producţie: (%)
amenajării I II III IV V Total
2001 - 53 37 8 2 100
2011 2 53 35 8 2 100
2021 - 52 37 9 2 100
Şi pe viitor se va urmări valorificarea maximală a resurselor staţionale.
c) Structura fondului de producţie şi protecţie pe clase de vârstă.
Tabelul 11.2.2.3. Evoluţia claselor de vârstă

Anul Clasa de vârstă: (%)
amenajării I II III IV V >VI Total
1960 18 19 19 10 7 27 100
1970 21 21 13 19 8 18 100
1980 20 17 16 22 10 15 100
1991 15 21 16 15 17 16 100
2001 11 18 17 17 16 21 100
2011 8 17 23 18 10 24 100
2021 9 11 20 18 15 27 100
Pentru perspectivă se va urmări normalizarea mărimii claselor de vârstă (clase

de vârstă de întinderi egale), la S.U.P. A.
147
d) Ponderea tipurilor de structură verticală.
Tabelul 11.2.2.4. Evoluţia categoriilor de structură verticală

Tip de structură: (%)
Anul
Relativ Relativ
amenajării Echienă Plurienă Total
echienă plurienă
2001 2 71 26 1 100
2011 29 47 24 - 100
2021 14 61 25 - 100
Pentru perspectivă se va urmări, pe cât posibil, creşterea ponderii arboretelor

relativ pluriene şi pluriene.
e) Structura fondului de producţie şi protecţie pe categorii de consistenţă.
Tabelul 11.2.2.5. Evoluţia categoriilor de consistenţă

1960 2 13 85 100
1970 1 9 90 100
1980 1 9 90 100
1991 - 11 89 100
2001 4 11 85 100
2011 3 14 83 100
2021 6 13 81 100
Pe viitor se va urmări, pe cât posibil, îmbunătăţirea consistenţei generale.
f) Structura fondului de producţie şi protecţie în raport cu modul de regenerare.
Tabelul 11.2.2.6. Evoluţia modului de regenerare

Anul Modul de regenerare: (%)
amenajării Sămânţă Plantaţii Lăstari Total
2001 53 45 2 100
2011 51 47 2 100
2021 52 47 1 100
În perspectivă se va încerca să se sporească ponderea arboretelor regenerate

natural din sămânţă.
g) Principalele efecte protective. Sunt:

- protejarea fertilităţii solurilor de pe terenurile cu înclinare mai mare de 35 g;
- conservarea rezervaţiilor de seminţe şi a resurselor genetice forestiere;
- menţinerea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor din
rezevaţiile Pădurea Mociar, Molidul de rezonanţă din Pădurea Lăpuşna, Seaca, precum
şi a celor din siturile de importanţă comunitară ROSCI0320 Mociar, ROSCI0019
Călimani-Gura Teghii şi ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului;
- conservarea arboretelor în care există amplasate suprafeţe pentru cercetări
forsetiere de durată;
- protejarea arboretelor cu anin alb;
- conservarea habitatelor importante pentru cocoşul de munte;
- protejarea arboretelor din trupurile de pădure din jurul Castelui Lăpuşna,
precum şi a taberei de copii şi a Mănăstirii Sf. Nicolae din Lăpuşna
148
- asigurarea unui regim hidrologic echilibrat şi a unei turbidităţi scăzute a apelor
din pâraiele existente, inclusiv a Râului Gura Teghii;
- protejarea pădurilor din apropierea perimetrului construibil al Municipiului
Reghin şi din intravilanul Comunei Gura Teghii;
- protecţia pădurilor constituite ca benzi de protecţie de-a lungul D.J. Reghin –
Gura Teghii – Fâncel;
- conservarea Parcului Dendrologic al Colegiului Silvic Gura Teghii.
.
149
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului.

Durata de aplicabilitate a acestuia
Amenajamentul Ocolului Silvic Gura Teghii intră în vigoare începând cu data de

1 ianuarie 2021 şi este valabil până la 31.12.2030. Planurile de cultură şi exploatare,
precum şi restul reglementărilor, au tot o valabilitate de 10 ani (2021 – 2030).
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe

parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
În perioada de aplicare a prezentului amenajament, personalul Ocolului Silvic

Gura Teghii are obligaţia de a înregistra, în formularele speciale existente în proiect,
următoarele: mişcările de suprafaţă din fondul forestier, lucrările executate, realizările în
dotarea cu drumuri şi construcţii forestiere, provenienţa seminologică a materialului
săditor folosit la lucrările de împădurire, factorii vătămători ce au acţionat asupra
arboretelor, dinamica procesului de regenerare naturală, orice alte date a căror
cunoaştere va înlesni, în viitor, adoptarea unor decizii optime privind gospodărirea
pădurilor.
12.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
În prezentul proiect au fost anexate următoarele hărţi la scara 1:50000: harta de

ansamblu cu parcelarul şi împărţirea în unităţi de producţie, harta cu tipurile de staţiune,
harta cu tipurile de sol şi harta cu lucrările de exploatare. Pentru unităţile de producţie
au fost realizate hărţi la scara 1:20000.
12.4. Colectivul de elaborare

A FAZA DE TEREN:
Descrieri parcelare: - U.P. VI Lăpuşna - ing. Ioan Timofte;
- ing. Ciprian Lazăr;
; - U.P. VII Secuieu - ing. Robert Kajcsa;
- U.P. VIII Sirod - ing. Andrei Comăneci;
- ing. Dragoş Miloş;
- U.P. X Mociar - ing. Dragoş Miloş;
Separări arborete: - ing. Dragoş Miloş;

- ing. Andrei Comăneci;
- ing. Robert Kajcsa;
- ing. Ioan Timofte;
- ing. Daniel Adorjani;
Inventarieri arborete: - tehn. Cosmin Neculoiu;

- ing. Dragoş Miloş;
- ing. Andrei Comăneci;
- ing. Robert Kajcsa;
- ing. Ioan Timofte;
- mun. Vlad Zaharescu;
150
calificat
Recepţia lucrărilor: - ing. Călin Puchianu;
- ing. Sorin Pop;
- ing. Stelian Găbrian;
- ing. Katalin Bako;
- dr. ing. Peter Abran;
- ing. Istvan Egyed;
- ing. Ovidiu Chiorean;
- ing. Răzvan Dan.
B FAZA DE BIROU:
Redactare: - U.P. VI Lăpuşna - ing. Ioan Timofte;
- U.P. VII Secuieu - ing. Robert Kajcsa;
- U.P. VIII Sirod - ing. Andrei Comăneci;
- U.P. X Mociar - ing. Dragoş Miloş;
Cartografie digitală: - ing. Simona Coman;

Îndrumare şi aviz C.T.E. - ing. Drius Cojocariu;
Director staţiune I.N.C.D.S. Braşov - dr. ing. Şerban Davidescu;
Şef proiect: - ing. Paul Jitaru.
12.5. Bibliografie
1. Badea, L. şi alţii Geografia fizică a României. Volumul I. Ed. Academiei

Republicii Socialiste Române, Bucureşti, 1983.
2. Chiriţă C., - Staţiuni forestiere, Ed. Academiei, Bucureşti, 1977.
3. Ciocârlan V., - Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, Bucureşti, 2000.
4. Giurgiu V., ş.a., - Biometria arborilor şi arboretelor din România, Ed. Ceres,
Bucureşti, 1972.
5. Leahu I., - Amenajarea pădurilor, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2001.
6. Stănescu V., - Dendrologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
7. Târziu D., - Pedologie şi staţiuni forestiere, Ed. Ceres, Bucureşti, 1997.
8. Vlad I., ş.a., - Silvicultură pe baze ecosistemice, Ed. Academiei,
Bucureşti, 1997.
9. I.C.A.S., - Amenajamentul O.S. Vidra – studiul general, 2009.
10. I.N.C.D.S., „Studiu adiţional al amenajamentului O.S. Gura Teghii, 2019.
11. M.S., - Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, Bucureşti,
1986.
12. M.A.P.P.M., - Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor,
Bucureşti, 2000.
13. M.A.P.P.M., - Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor,
Bucureşti, 2000.
14. M.A.P.P.M., - Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de
regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor
degradate, Bucureşti, 2000.
15. Planul de management al Parcului Natural Defileul Buzăuului
Superior şi al ariilor naturale protejate anexe, 2016
151
PARTEA A II – A
PLANURI DE AMENAJAMENT ŞI PROGNOZA

DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
152
14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE
SILVICE
153
13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale
13.1.1. Recapitulaţia arboretelor exploatabile şi preexploatabile

şi a celor care fac obiectul tăierilor de produse principale
Arborete Arborete din care se

Arborete
exploatabile: Arborete Suprafaţa recoltează posibilitatea: Posibili-
preexploa- neexploa- periodică tatea
U.P. S.U.P.
tabile tabile normală Volum + 5 decenală
Suprafaţă Volum Suprafaţă
(ha) (ha) (ha) creşteri (m3)
(ha) (m )
3
(ha)
(m3)
VI A 776.10 224933 1251.82 2819.78 881.4 728.46 227035 10770
VII A 804.16 255036 87.51 2480.31 613.09 548.84 147164 10090
VIII A 1069.87 438610 690.82 1593.53 609.86 806.86 309738 15470
X A 131.31 32598 58.33 88.09 50.5 77.70 16192 1150
O.S. A 2781.44 951177 2088.48 6981.71 2154.85 2161.86 700129 37480
13.1.2. Indicatori de posibilitate şi posibilitatea adoptată
Indicatori de posibilitate: (m3/an) Posibilitatea

S.U.P
U.P. După creşterea După clasele de adoptată
. După starea arboretelor
indicatoare vârstă (m3/an)
VI A 12893 15996 4673 5235
VII A 7699 10093 3621 -
VIII A 15468 17504 3251 -
X A 790 1154 136 -
O.S. A 36850 44747 11681 5235
13.1.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale
Plan decenal: Posibilitatea:

Specificări Suprafaţă: Volum actual 5 creşteri Volum + 5 creşteri: Suprafaţă Volum:
ha % (m3) (m3) m3 % (ha) m3 %
A. Specii
BR 56.12 2 20843 1310 22153 3 56.12 10371 3
CA 10.94 1 2700 110 2810 10.94 1327
DR 2.89 748 150 898 2.89 898
DT 7.47 1154 50 1204 7.47 840
11567
FA 696.63 32 216058 10280 226338 32 696.63 31
0
GO 7.05 1144 35 1179 7.05 1099
1303.5 23272
MO 61 405726 22555 428281 62 1303.52 63
2 4
PAM 29.50 1 6440 110 6550 1 29.50 4217 1
ST 47.74 2 10426 290 10716 2 47.74 7654 2
B. Tratamente
Tăieri succesive
FA 3.39 936 35 971 3.39 971
MO 110.14 5 24559 1115 25674 4 110.14 25359 7
Total 113.53 5 25495 1150 26645 4 113.53 26330 7
Tăieri progresive
BR 54.03 2 19607 1240 20847 3 54.03 9930 3
CA 10.94 1 2700 110 2810 10.94 1327
DR 0.47 62 62 0.47 62
DT 2.49 722 40 762 2.49 398
FA 608.45 29 186399 8475 194874 28 608.45 104255 28
GO 7.05 1144 35 1179 7.05 1099
MO 758.31 36 229132 12155 241287 35 758.31 130622 35
PAM 29.5 1 6440 110 6550 1 29.5 4217 1
154
Plan decenal: Posibilitatea:
Specificări Suprafaţă: Volum actual 5 creşteri Volum + 5 creşteri: Suprafaţă Volum:
ha % (m3) (m3) m3 % (ha) m3 %
ST 47.74 2 10426 290 10716 2 47.74 7654 2
Total 1518.98 71 456632 22455 479087 69 1518.98 259564 69
Tăieri rase
BR 1.18 828 35 863 1.18 432
DR 2.42 686 150 836 2.42 836
DT 4.98 432 10 442 4.98 442
FA 40.89 2 11404 675 12079 2 40.89 9307 2
MO 323.5 15 88832 5175 94007 13 323.5 74069 21
Total 372.97 17 102182 6045 108227 15 372.97 85086 23
Tăieri de conservare
MO 111.57 5 63203 4110 67313 10 111.57 2674 1
FA 43.9 2 17319 1095 18414 2 43.9 1137
BR 0.91 408 35 443 0.91 9
Total 156.38 7 80930 5240 86170 12 156.38 3820 1
C. Gr. funcţionale
2161.8 10 37480 10
Gr. 1
6 100 665239 34890 700129 0 2161.86 0 0
2161.8 10 37480 10
TOTAL
6 100 665239 34890 700129 0 2161.86 0 0
13.1.4. Posibilitatea totală de produse principale pe specii
Suprafaţa de Volumul
Posibilitatea pe specii:
parcurs: de extras:
U.P. S.U.P. (m3/an)
(ha) (m3)
VI A 728.46 72.85 107700 10770 7715 2891 19 95 6 44
VII A 548.84 54.88 100900 10090 7631 2211 70 94 84
VIII A 806.86 80.69 154700 15470 7926 6346 949 233 16
X A 77.70 7.77 11500 1150 118 765 133 110 24
O.S. A 2161.86 216.19 374800 37480 23272 11566 765 1038 422 133 110 90 84
13.2. Planul tăierilor de conservare
13.2.1. Planul tăierilor de conservare pe specii

VI 73.00 7.30 4356 436 433 2 1
VII 290.96 29.10 14343 1434 1411 20 2 1
M
VIII 85.89 8.59 3582 358 189 125 43 1
X 598.68 59.87 13705 1371 1242 61 18 26 24
O.S. - 1048.53 104.86 35986 3599 2033 147 1242 45 2 61 18 26 25
13.2.2. Recapitulaţia tăierilor de conservare
Volum + 5 Volum de extras:

Suprafaţă Volum actual
Specia creşteri
(ha) (m3) % m3
(m3)
MO 397.08 138620 143570 6 20324
FA 43.06 14302 15177 1470
ST 500.84 150243 155548 4 12421
BR 8.14 4399 4574 452
PAM 1.15 319 329 26
CA 52.91 6795 7945 610
155
GO 7.16 2148 2238 179
DR 25.18 7829 8404 257
DT 13.01 3992 4082 247
TOTAL 1048.53 328647 341867 10 35986
156
13.3. Planul tăierilor de îngrijire şi conducere
13.3.1. Planul tăierilor de îngrijire pe specii
U.P.
II VII 1.20 0.12
VI 55.30 5.53
VII 82.03 8.20
III+IV
VIII 120.16 12.02
Degajări Total 257.49 25.75
VI 55.30 5.53
VII 83.23 8.32
Total
VIII 120.16 12.02
Total 258.69 25.87
II VI 9.68 0.97 21 2 2
VII 16.29 1.63 48 5 4 1
X 1.40 0.14 4
Total 27.37 2.74 73 7 6 1
VI 33.11 3.31 86 9 6 2 1
VII 120.79 12.08 735 73 60 8 3 1 1
III+IV VIII 215.57 21.56 1204 120 102 12 3 2 1
Curăţiri
X 5.76 0.58 19 2 1 1
Total 375.23 37.53 2044 204 168 22 1 6 4 1 2
VI 42.79 4.28 107 11 8 2 1
VII 137.08 13.71 783 78 64 8 3 1 1 1
Total VIII 215.57 21.56 1204 120 102 12 3 2 1
X 7.16 0.72 23 2 1 1
Total 402.60 40.27 2117 211 174 22 1 6 4 1 3
VI 8.20 0.82 185 19 17 2
VII 21.64 2.16 561 56 51 3 2
II VIII 56.34 5.63 2350 235 83 139 10 2 1
X 4.88 0.49 94 9 1 1 3 4
Total 91.06 9.10 3190 319 151 142 1 10 2 1 4 6 2
VI 2231.18 223.12 80357 8035 5260 2604 45 123 3
VII 1422.11 142.21 50357 5036 4101 751 119 34 19 12
Rărituri III+IV+VI VIII 777.41 77.74 31272 3127 1412 1618 9 70 1 17
X 73.88 7.39 1765 177 23 75 8 26 12 15 18
Total 4504.58 450.46 163751 16375 10796 5048 8 173 227 27 12 19 47 18
VI 2239.38 223.94 80542 8054 5277 2604 45 123 3 2
VII 1443.75 144.37 50918 5092 4152 754 119 34 19 14
Total VIII 833.75 83.37 33622 3362 1495 1757 19 72 1 1 17
X 78.76 7.88 1859 186 23 75 9 27 12 3 19 18
Total 4595.64 459.56 166941 16694 10947 5190 9 183 229 28 12 23 53 20
VI 17.88 1.79 206 21 19 2
VII 39.13 3.91 609 61 55 3 3
II VIII 56.34 5.63 2350 235 83 139 10 2 1
X 6.28 0.63 98 9 1 1 3 4
Total 119.63 11.96 3263 326 157 142 1 10 2 1 4 7 2
VI 2319.59 231.96 80443 8044 5266 2606 45 124 3
Produ-
VII 1624.93 162.49 51092 5109 4161 759 122 35 20 12
se
III+IV+VI VIII 1113.14 111.32 32476 3247 1514 1630 12 72 1 18
secun-
X 79.64 7.97 1784 179 23 75 9 26 12 16 18
dare
Total 5137.30 513.74 165795 16579 10964 5070 9 179 231 27 12 20 49 18
VI 2337.47 233.75 80649 8065 5285 2606 45 124 3 2
VII 1664.06 166.40 51701 5170 4216 762 122 35 20 15
Total VIII 1169.48 116.95 34826 3482 1597 1769 22 74 1 1 18
X 85.92 8.60 1882 188 23 75 10 27 12 3 20 18
Total 5256.93 525.70 169058 16905 11121 5212 10 189 233 28 12 24 56 20
VI 174.08 174.08 1388 139 127 8 1 3
VII 151.76 151.76 1150 115 78 25 5 2 2 2 1
II VIII 70.47 70.47 576 58 28 14 6 10
X 243.00 243.00 2056 206 120 25 29 28 4
Total 639.31 639.31 5170 518 233 47 120 11 3 25 29 30 6 14
Tăieri VI 1465.73 1465.73 12003 1200 795 390 3 8 1 3
de VII 837.85 837.85 6504 650 514 117 10 4 2 3
igienă III+IV VIII 1249.41 1249.41 10838 1083 619 419 33 10 1 1
X 119.02 119.02 1048 104 9 43 23 25 2 2
Total 3672.01 3672.01 30393 3037 1928 935 43 46 22 23 25 6 9
VI 1639.81 1639.81 13391 1339 922 398 3 9 1 3 3
Total VII 989.61 989.61 7654 765 592 142 15 6 4 5 1
VIII 1319.88 1319.88 11414 1141 647 433 39 10 1 1 10
X 362.02 362.02 3104 310 9 163 48 54 30 6
Total 4311.32 4311.32 35563 3555 2161 982 163 57 25 48 54 36 15 14
157
13.3.2. Îngrijirea arboretelor, structura posibilităţii decenale
Rărituri: Curăţiri: Degajări: T. igienă:
Total
In- vol. de
Gr. Su- Supraf. Intens. Su- Supr. Vol. tens. Su- Su-
U.P. Volum Vol. de Vâr- Volum Vâr- Vol. de extras
dr. prafa- Vârstă de inter- prafa- de de inter- prafa- prafa-
actual extras stă actual stă extras dece-
ţă (ani) parcurs venţiei ţă parc. extr. ven- ţă ţă nal
(m )
3
(m3) (ani) (m3) (ani) (m3)
(ha) (ha) (m3/ha) (ha) (ha) (m3) ţiei (ha) (ha) (m3)
(m3/ ha)
EX 2190.04 58 883184 1927.71 70408 37 63.52 14 1123 42.79 107 3 50.88 7 1481.17 12136 82651
I NE 321.15 64 148534 311.67 10134 33 4.42 5 158.64 1255 11389
T. 2511.19 59 1031718 2239.38 80542 36 63.52 14 1123 42.79 107 3 55.30 7 1639.81 13391 94040
EX 1339.18 46 397637 1120.25 39979 36 158.77 18 5605 117.52 640 5 81.03 6 918.76 7116 47735
II NE 370.28 43 101449 323.50 10939 34 25.71 18 1161 19.56 143 7 2.20 10 70.85 538 11620
T. 1709.46 46 499086 1443.75 50918 35 184.48 18 6766 137.08 783 6 83.23 6 989.61 7654 59355
EX 841.85 49 259395 833.75 33622 40 337.74 15 12614 215.57 1204 6 120.16 8 1319.88 11414 46240
III NE
T. 841.85 49 259395 833.75 33622 40 337.74 15 12614 215.57 1204 6 120.16 8 1319.88 11414 46240
EX 78.76 37 10935 78.76 1859 24 8.56 13 171 7.16 23 3 362.02 3104 4986
IV NE
T. 78.76 37 10935 78.76 1859 24 8.56 13 171 7.16 23 3 362.02 3104 4986
EX 4449.83 52 1551151 3960.47 145868 568.59 15 19513 383.04 1974 252.07 7 4081.83 33770 181612
O.S. NE 691.43 53 249983 635.17 21073 25.71 18 1161 19.56 143 6.62 7 229.49 1793 23009
T. 5141.26 52 1801134 4595.64 166941 36 594.30 16 20674 402.60 2117 5 258.69 7 4311.32 35563 204621
13.3.3. Recapitulaţia posibilităţii decenale de produse secundare pe

specii
Rărituri: Curăţiri: Degajări: Tăieri de igienă: Total
O.S. / S.U.P. Specia
ha m3 ha m3 ha ha m3 m3
Posibilitate decenala 4595.64 166941 402.60 2117 258.69 4311.32 35563 204621
BR 1831 63 584 2478
CA 275 2 486 763
DM 197 148 345
DR 207 18 349 574
DT 528 22 146 696
FA 51896 221 9817 61934
GO 122 4 539 665
MO 109489 1743 21607 132839
PAM 2302 37 254 2593
ST 94 7 1633 1734
Posibilitate anuala 459.56 16694 40.27 211 25.87 4311.32 3555 20460
BR 1735 60 472 2267
CA 270 2 232 504
DM 175 5 180
DR 186 17 52 255
DT 479 13 88 580
A
FA 50470 220 9360 60050
GO 122 4 250 376
MO 107953 1686 19279 128918
PAM 2274 35 228 2537
ST 87 7 427 521
Posibilitate decenala
CA
DR
DT
E FA
FR
LA
MO
PI
SR
ST
Posibilitate anuala
158
Rărituri: Curăţiri: Degajări: Tăieri de igienă: Total
O.S. / S.U.P. Specia
ha m3 ha m3 ha ha m3 m3
Posibilitate decenala 234.57 1832 1832
BR 48 48
CA 161 161
FA 224 224
GO 289 289
K
MO 506 506
PAM 13 13
PI 165 165
ST 426 426
Posibilitate anuala 234.57 184 184
AN 3 140 143
BR 96 3 64 163
CA 5 93 98
M DM 19 3 22
DR 12 1 27 40
DT 77 11 71 159
FA 1426 1 233 1660
MO 1536 57 1822 3415
PI 9 105 114
ST 7 780 787
13.4. Indici de creştere şi recoltare
Indice de Indice de Indice de recoltare:

creştere creştere Produse Produse Tăieri de
U.P. Total
curentă indicatoare principale secundare conservare
(m3/an/ha) (m3/an/ha) (m3/an/ha)
VI 8.4 5.0 2.1 1.5 0.1 3.7
VII 7.4 4.4 2.3 1.2 0.3 3.8
VIII 7.2 4.5 4.2 1.0 0.1 5.3
X 3.2 2.6 1.0 0.2 1.2 2.4
O.S. 7.4 4.7 2.6 1.2 0.2 4.0
13.5. Recapitulaţia tăierilor de regenerare şi a celor de îngrijire

şi conducere
Tăieri de regenerare: Total tăieri de

Produse regenerare + Tăieri de
Principale: Conservare: Total: secundare: produse igienă:
U.P.
secundare:
Supraf. Volum Supraf. Volum Supraf. Volum Supraf. Volum Supraf. Volum Supraf. Volum
(ha) (m3) (ha) (m3) (ha) (m3) (ha) (m3) (ha) (m3) (ha) (m3)
VI 728.46 107700 73.00 4356 801.46 112056 2337.47 80649 3138.93 192705 1639.81 13391
VII 548.84 100900 290.96 14343 839.80 115243 1664.06 51701 2503.86 166944 989.61 7654
VIII 806.86 154700 85.89 3582 892.75 158282 1169.48 34826 2062.23 193108 1319.88 11414
X 77.70 11500 598.68 13705 676.38 25205 85.92 1882 762.30 27087 362.02 3104
O.S. 2161.86 374800 1048.53 35986 3210.39 410786 5256.93 169058 8467.32 579844 4311.32 35563
159
13.6. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire
Suprafaţa de împădurit pe specii: (ha) Total

U.P. / O.S.
MO FA BR ST GO PAM LA SR CI FR PA AN (ha)
A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale.
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale.

A.1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii.
X 8.74
A.1.4. Mobilizarea solului.
VI 40.19
VII 49.10
VIII 24.36
X 65.04
O.S. 178.69
A.1.5. Extragerea subarboretului.
VII 0.37
VIII 3.10
X 12.66
O.S. 16.13
A.1.6. Extragerea seminţişului şi a tineretului neutilizabil preesistent.
X 15.04
Total A.1. 218.60
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale.

A.2.1. Receparea seminţişurilor vătămate.
VI 8.35
VII 5.23
VIII 12.40
X 1.90
O.S. 27.88
A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor.
VI 91.45
VII 165.94
VIII 157.23
X 10.80
O.S. 425.42
Total A.2. 453.30
Total A. 671.90
B. Lucrări de regenerare.
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier.

B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri.
VI 1.64 0.18 1.82
X 0.35 0.09 0.44
O.S. 1.64 0.35 0.09 0.18 2.26
B.1.3. Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (doborâturi de vânt).
VII 1.60 0.40 2.00
B.1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate.
VII 4.01 0.19 0.81 5.01
Total B.1. 7.25 0.35 0.19 1.21 0.09 0.18 9.27
B.2. Împăduriri în suprafeţe prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare.
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive.
VI 42.65 3.94 8.05 2.28 56.92
VII 8.52 3.03 2.54 2.33 0.35 16.77
VIII 27.78 8.88 7.69 44.35
X 6.67 1.06 1.57 0.98 2.50 12.78
O.S. 78.95 15.85 6.67 1.06 18.28 4.61 0.35 1.57 0.98 2.50 130.82
B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive.
VI 0.62 0.10 0.1 0.27 1.09
VII 11.46 0.22 0.88 5.83 0.99 19.38
160
U.P. / O.S.
VIII 0.94 0.61 0.81 0.08 2.44
O.S. 13.02 0.93 1.79 6.18 0.99 22.91
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare.
VI 6.77 0.42 1.06 1.88 0.93 0.56 11.62
VII 13.5 1.55 3.67 0.63 19.35
O.S. 20.27 0.42 2.61 5.55 1.56 0.56 30.97
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la molid.
VI 122.39 8.28 8.72 12.07 5.90 0.15 157.51
VII 42.73 0.30 4.45 6.41 53.89
VIII 29.46 2.61 4.99 1.96 39.02
O.S. 194.58 8.28 11.63 21.51 14.27 0.15 250.42
Total B.2. 306.82 8.28 28.83 6.67 1.06 44.19 30.61 2.90 1.57 0.98 2.50 0.71 435.12
Total B. 314.07 8.28 28.83 7.02 1.06 44.38 31.82 2.90 1.66 0.98 2.50 0.89 444.39
C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv.
C.1. Completări în arborete tinere existente.

VI 2.63 0.29 0.65 3.57
VII 15.58 1.16 2.22 18.96
VIII 14.93 3.32 0.11 18.36
X 0.15 0.15
O.S. 33.14 3.32 0.15 1.16 2.62 0.65 41.04
C.2. Completări în arborete nou create.
VI 34.81 1.65 2.63 4.26 2.07 0.19 0.18 45.79
VII 16.37 0.71 1.92 3.89 0.39 23.28
VIII 11.64 2.42 2.70 0.40 17.16
X 1.40 0.21 0.33 0.20 0.50 2.64
O.S. 62.82 1.65 5.76 1.40 0.21 8.88 6.36 0.58 0.33 0.20 0.50 0.18 88.87
Total C. 95.96 1.65 9.08 1.55 0.21 10.04 8.98 0.58 0.33 0.20 0.50 0.83 129.91
HA 410.03 9.93 37.91 8.57 1.27 54.42 40.8 3.48 1.99 1.18 3.00 1.72 574.30
B+C
% 72 2 7 1 9 7 1 1 100
Puieţi necesari (mii bucăţi):

VI 870.35 41.40 65.90 106.40 25.83 4.65 4.45 1118.98
VII 568.85 21.30 63.45 63.90 11.80 729.30
VIII 84.75 17.84 16.19 2.55 121.33
X 8.57 1.27 1.99 1.18 3.00 16.01
O.S. 1523.95 41.40 105.04 8.57 1.27 186.04 92.28 16.45 1.99 1.18 3.00 4.45 1985.62
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente (descopleşiri).

VI 28.47
VII 68.74
VIII 31.04
X 1.58
O.S. 129.83
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create.
D.2.1. Revizuiri.
VI 488.50
VII 284.54
VIII 216.92
X 14.73
O.S. 1004.69
D.2.2. Mobilizări.
X 17.75
D.2.3. Descopleşiri.
VI 1299.89
VII 1057.11
VIII 896.66
X 32.69
161
U.P. / O.S.
O.S. 3286.35
Total D.2. 4308.79
Total D. 4438.62
RECAPITULAŢIE
A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale. 671.90

A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale. 218.60
A.1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii. 8.74
A.1.4. Mobilizarea solului. 178.69
A.1.5. Extragerea subarboretului. 16.13
A.1.6. Extragerea seminţişului şi a tineretului neutilizabil preesistent. 15.04
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale. 453.30
A.2.1. Receparea seminţişurilor vătămate. 27.88
A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor. 425.42
B. Lucrări de regenerare.
B.1. 7.25 0.35 0.19 1.21 0.09 0.18 9.27
B.2. 306.82 8.28 28.83 6.67 1.06 44.19 30.61 2.90 1.57 0.98 2.50 0.71 435.12
Total B. 314.07 8.28 28.83 7.02 1.06 44.38 31.82 2.90 1.66 0.98 2.50 0.89 444.39
C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv.
C.1. 33.14 3.32 0.15 1.16 2.62 0.65 41.04
C.2. 62.82 1.65 5.76 1.40 0.21 8.88 6.36 0.58 0.33 0.20 0.50 0.18 88.87
Total C. 95.96 1.65 9.08 1.55 0.21 10.04 8.98 0.58 0.33 0.20 0.50 0.83 129.91
Total împăduriri + completări.
Tot. B.+C. 410.03 9.93 37.91 8.57 1.27 54.42 40.8 3.48 1.99 1.18 3.00 1.72 574.30
Puieţi necesari (mii bucăţi):
La hectar 5 5 5 5 5 5 2.5 5 5 5 5 5 -
Total 1523.95 41.40 105.04 8.57 1.27 186.04 92.28 16.45 1.99 1.18 3.00 4.45 1985.62
D. Îngrijirea culturilor tinere. 4438.62
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente (descopleşiri). 129.83
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create. 4308.79
162
14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT
ŞI CONSTRUCŢIILE SILVICE
14.1. Planul instalaţiilor de transport
Pentru a se asigura o mai bună accesibilitate fondului forestier, se propune

construirea a şapte drumuri forestiere:
Suprafaţa deservită: (ha) Masa lemnoasă deservită:

Drumul: Lungi-
Fond productiv: (m3)
U.P. me
(km) Total Exploa- Prin- Secun- Conser-
Indicativ Denumire Total Preexp. Neexp. Igienă Total
tabil cipale dare vare
FN001 Zâmbroiu 0.50 160.24 160.24 14.29 84.98 60.97 5629 2814 - - 8443
FN002 Roşia prelungire 0.50 80.49 80.49 48.83 - 31.66 2201 1333 - 4 3538
VI FN003 Bafta Veche 2.00 210.16 210.16 59.85 - 150.31 4659 5925 - 180 10764
FN007 Drăguşa prelungire 2.00 135.03 135.03 - 133.68 1.35 - 62 - 1071 1133
Total 5.00 585.92 585.92 122.97 218.66 244.29 12489 10134 - 1255 23878
FN004 Arsurii 2.00 216.49 214.49 16.45 32.16 165.88 1048 5658 - 201 6907
FN005 Groapa Gorii 1.00 50.10 45.59 1.07 - 44.52 302 864 46 - 1212
VII
FN006 Sebeş - Moldova 2.00 307.81 306.11 80.84 6.4 218.87 12445 4560 58 337 17400
Total 5.00 574.40 566.19 98.36 38.56 429.27 13795 11082 104 538 25519
Total 10.00 1160.32 1152.11 221.33 257.22 673.56 26284 21216 104 1793 49397
În cazul în care aceste drumuri vor fi construite, apreciem că nu se va afecta

starea de conservare a habitetelor forestiere din ROSCI0019 Călimani – Gura Teghii,
din prezent şi nici a habitatelor şi a speciilor de interes comunitar. În cazul speciilor
aceste drumuri nu vor constitui bariere care să împiedice circulaţia lor şi nici să
fragmenteze habitatul favorabil.
Planul de management al ROSCI0019 Călimani – Gura Teghii prevede ca şi
măsură amplasarea viitoarelor drumuri forestiere în afara habitatului 91E0*– Păduri
aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno – Padion, Alnion incanae,
Salicion albae). Facem menţiunea că traseul propus pentru viitoarele drumuri forestiere
nu afectează acest habitat.
Construirea acestor drumuri forestiere ar duce la o creştere a accesibilităţii, de la
84%, în prezent, la 87 %.
14.2. Planul construcţiilor silvice
Pentru deceniul următor nu este considerată necesară executarea unor noi

construcţii silvice.
163

Suprafaţa: (ha) Cre- Posibilitatea: (mc/an)Volum mediu recoltat:
Fondul
Tere- Proporţia Vârsta şterea Densit. Indice
lemnos
nuri de speciilor medie curentă Produse Produse Produse Produse Terenuri reţelei de cre- Sporul
total principale secundare pro-
Anul Denu- împă- (%) (ani) totală principale secundare de inst. ştere
(mii m3) (mc/an) (mc/an) duc-
ame- mire durit (mc) împă- de indica-
Totală Pădure tivi-
najării S.U.P. Indicele Indicele Indicele durit trans- toare
Alte Consis-Volumul tăţii
Clasa de de creştere de de (ha) port (m3/an/
tere- tenţa mediu % % (%)
producţie curentă recoltare recoltare (m/ha) ha)
3
nuri medie (m /ha)
62MO 26FA
S.U.P. A * 7ST 3GO 64 6185.70 140700 74970 - - -
Codru 1BR 1CA
regulat, 18811.95 18811.95 - - - -
sortimente 2.0 2.6
obişnuite - 3.5 2.9 0.80 329 7.5 4.0 - - -
1.5 4.0
85FA 13GO
S.U.P. G * 73 12.9 150 78 - - -
2AN
Codru 58.60 58.60 - - - -
3.4 2.0
grădinărit - 0.64 220 2.6 1.3 - - -
3.4
78ST 10CA
1960
* 7PI 3GO 48 92.0 3240 - - - -
S.U.P. H
1FR 1DT
Protecţie 573.90 573.90 - - - -
3.6 4.3
absolută
- 2.1 3.6 0.74 160 5.6 - - - -
4.0 3.4
61MO 26FA
554.18 8ST 3GO 64 6290.6 144090 75048 34184 77039 *
1BR 1CA
O.S. 20203.40 19444.45 * 5.9 - -
2.0 2.6
204.77 3.6 2.9 0.80 324 7.4 3.9 1.8 103 -
1.5 4.0
S.U.P. A
Codru * * * * * 64060 * - -
regulat, 18818.30 18818.30 - - 4.2 -
sortimente - * * * * 3.4 * - -
obişnuite
S.U.P. G * * * * * 870 * - -
Codru 69.00 69.00 - - - -
grădinărit - * * * * 12.6 * - -
S.U.P. H * * * * * - * - -
Protecţie 781.90 781.90 - - - -
1970 absolută - * * * * - * - -
60MO 26FA
8ST 1GO
215.50 1BR 1CA 59 6088.2 158990 64930 12117 40363 11811
1DM 1DR
1DT
O.S. 20110.90 19669.20 1359.0 7.8 - -
2.5 2.8
4.5 2.6
226.20 2.6 3.8 0.80 310 8.1 3.3 0.6 62 97
2.6 2.5
3.1
33ST 27 FA
20GO 16CA
S.U.P. A - 77 202.6 3990 2840 - - -
2DM 1DT
Codru 1DR
regulat, 874.40 874.40 - - 4.6 -
sortimente 3.8 3.0
obişnuite 3.0 3.4
- 0.77 232 4.6 3.2 - - -
3.0 3.1
2.0
66MO 28FA
1BR 1GO
80.20 57 4476.2 117961 51070 - - -
S.U.P. N 2DR 1DT
Agrement 1DM
14576.10 14576.10 - - - -
prin 2.5 2.6
vânătoare 2.0 2.1
- 0.81 307 8.1 3.5 - - -
2.5 3.0
2.5
38MO 26FA
1980
22ST 7BR
0.70 2CA 1GO 68 865.3 21939 7910 - - -
2DT 1DM
S.U.P. G
1DR
Codru 2966.90 2966.90 - - - -
2.0 2.4
grădinărit
4.5 2.0
- 3.4 3.0 0.78 292 7.4 2.7 - - -
2.8 3.6
2.6
66MO 21ST
2FA 1CA
10.40 93 256.0 3660 - - - -
7DR 2DT
S.U.P. H 1DM
Protecţie 995.80 995.80 - - - -
absolută 4.0 4.0
3.7 3.5
- 0.67 257 3.7 - - - -
2.2 3.1
3.9
164
Fondul
lemnos
nuri medie (m3/ha)
(m /an/ha) (m /an/ha) (m /an/ha)
3 3 3
60MO 26FA
6ST 2BR
91.30 2GO 1CA 61 5800.1 147550 61820 19760 28984 12920
1DR 1DM
1DT
1980 O.S. 19852.70 19413.20 1275.0 8.3 - -
2.5 2.6
4.2 2.2
348.20 2.5 3.4 0.80 299 7.6 3.2 1.0 47 65
2.6 2.7
2.8
66MO 30FA
S.U.P. A 14.70 1BR 1GO 57 4502.6 123452 32050 - - -
Codru 1DR 1DT
regulat, 14900.90 14900.90 - - 4.6 -
sortimente 2.4 2.6
obişnuite - 2.2 2.6 0.79 302 8.3 2.2 - - -
2.5 3.2
57ST 12CA
- 18DT 9DM 30 4.1 283 - - - -
S.U.P. E
4DR
Rezervaţii 48.90 48.90 - - - -
4.0 3.7
naturale
- 3.0 4.0 0.79 84 5.8 - - - -
2.0
49MO 15GO
S.U.P. K - 13ST 10FA 109 214.9 2149 - - - -
Rezer- 9DR 4DT
453.40 453.40 - - - -
vaţii de 1.8 2.5
1991
seminţe - 3.6 2.2 0.74 474 4.7 - - - -
2.1 3.2
53MO 23ST
S.U.P. M
2.90 14FA 3BR 82 1280.0 24119 - - - -
Conser-
5DT 2DR
vare 4196.30 4196.30 - - - -
3.0 4.4
deose-
- 2.8 2.3 0.72 305 5.7 - - - -
bită
3.1 2.7
59MO 26FA
6ST 2GO
17.60 63 6001.6 150003 32050 16856 7966 9512
2BR 3DT
1DR 1DM
O.S. 19841.10 19599.50 550.0 9.7 - -
2.5 2.6
2.7 2.7
224.00 0.77 306 7.7 1.6 0.9 25 56
2.3 2.7
2.5 3.0
70MO 24FA
2BR 1ST
S.U.P. A 104.00 61 4241.9 110919 35850 14391 - -
1GO 1PAM
Codru 1CA
regulat, 12892.50 12892.50 - - 4.8 -
sortimente 2.4 2.5
obişnuite 2.2 3.5
- 0.76 329 8.6 2.8 1.1 - -
3.0 2.4
3.2
74ST 13CA
S.U.P. E - 40 7.0 299 - - - -
9FR 4PI
Rezervaţii 49.50 49.50 - - - -
4.0 3.7
naturale - 0.80 141 6.0 - - - -
4.0 2.0
44MO 15FA
15GO 14ST
- 119 186.1 1645 - - - -
S.U.P. K 5CA 4PI
Rezer- 3BR
412.40 412.40 - - - -
vaţii de 2.0 2.2
seminţe 2.6 3.4
- 0.68 451 3.9 - - - -
3.6 2.0
2.0
2001
62MO 25ST
6FA 2BR
59.80 1PI 1CA 97 976.7 13706 - 680 - -
S.U.P. M
1FR 1DR
Conser-
1DT
vare 2903.10 2903.10 - - - -
3.1 4.2
deose-
2.7 2.2
bită
- 2.4 3.3 0.68 336 4.7 - 0.2 - -
3.4 2.4
3.1
67MO 20FA
6ST 2BR
163.80 1CA 1PAM 69 5411.7 126569 35850 15071 7070 9631
1GO 1DR
1DT
O.S. 16607.30 16257.40 1101.8 8.9 - -
2.5 2.5
4.1 2.2
186.10 3.3 2.5 0.74 332 7.7 2.2 0.9 20 64
2.8 2.4
3.2
165
Fondul
lemnos
nuri medie (m3/ha)
3 3 3
66MO 28FA
2BR 1PAM
S.U.P. A 57.83 64 3896.1 101013 31736 18871 - -
1ST 1CA
Codru 1DT
regulat, 11851.63 11851.63 - - 5.0 -
sortimente 2.3 2.5
obişnuite 2.2 2.5
- 0.78 345 8.9 2.7 1.6 - -
3.2 3.2
2.9
90MO 5ST
1.50 2FA 1LA 121 243.4 2287 - - - -
S.U.P. E
1CA 1FR
Rezervaţii 804.44 804.44 - - - -
3.6 4.0
naturale
- 3.0 3.7 0.57 305 2.9 - - - -
3.9 4.0
31MO 23ST
15GO 9PI
- 128 91.3 671 - - - - - - - -
S.U.P. K 9CA 8FA
Rezer- 3BR 2DT
234.57 234.57
vaţii de 2.0 3.1
seminţe 3.0 2.0
- 0.67 413 3.0 - - - -
4.1 2.2
2011
2.0 2.0
53MO 28ST
10FA 3BR
4.39 2CA 1PI 95 714.3 10729 - 1008 - -
S.U.P. M
1FR 1DR
Conser-
1DT
vare 1595.65 1595.65 - - - -
2.6 4.1
deose-
2.7 2.1
bită
- 3.9 2.8 0.71 334 5.0 - 0.6 - -
3.2 2.7
3.0
63MO 24FA
6ST 2BR
63.72 1PAM 1CA 73 4945.1 114700 31736 19879 36054 17637
1GO 1DR
1DT
O.S. 14739.15 14486.29 919.18 7.9 - -
2.4 2.5
3.9 2.2
211.72 2.5 3.5 0.76 342 7.9 2.2 1.4 114 89
3.0 2.6
3.1
S.U.P. A 63MO 31FA
Codru 9.27 2BR 2PAM 68 4026.6 97457 37480 16579 - -
regulat, 1ST 1DT
11851.63 11851.63 - - 4.7 100
sortimen- 2.3 2.6
te - 2.3 2.4 0.76 340 8.2 3.2 1.4 - -
obişnuite 3.6 3.0
91MO 4ST
S.U.P. E 1FA 1CA
- 127 236.2 2243 - - - -
Arborete 1FR 1PI
destinate 1LA
804.44 804.44 - - - -
ocrotirii 3.6 4.0
integrale 3.0 4.6
a naturii - 0.56 294 2.8 - - - -
4.0 3.0
3.9
29MO 23ST
S.U.P. K 15GO 12FA
Rezer- - 133 95.8 661 - - - -
9PI 8CA
vaţii de 3BR 1PAM
seminţe 234.57 234.57 - - - -
şi resurse 2.0 3.2
genetice 3.0 2.2
- 0.67 409 2.8 - - - -
2021 forestiere 1.5 4.1
2.0 3.0
44MO 37ST
7FA 4CA
- 1BR 1AN 103 499.0 6314 - 326 - -
S.U.P. M 1PI 2DR
Conser- 3DT
vare 1595.65 1595.65 - - - -
deose- 3.1 4.1
bită 2.8 4.6
- 2.9 3.0 0.70 313 4.0 - 0.2 - -
2.8 2.7
3.3
62MO 26FA
5ST 2BR
O.S. 10021.43 14486.29 9.27 1PAM 1CA 76 4857.6 106675 37480 16905 - - - 8.1 - -
1GO 1DR
1DT
2.5 2.6
4.0 2.3
166.69 2.4 4.4 0.74 335 7.4 2.6 1.2 - -
3.0 2.6
3.2
166
Fondul
lemnos
nuri medie (m /ha)
3
S.U.P. A 60MO 33FA
Codru - 2BR 3PAM 64 4276.7 99840 40050 20360 - -
regulat, 1ST 1DT
11860.90 11860.90 - - 4.9 104
sortimen- 2.3 2.6
te - 2.3 2.4 0.78 360 8.4 3.4 1.7 - -
obişnuite 3.6 3.0
90MO 4ST
S.U.P. E 2FA 1CA
- 107 251.0 2291 - - - -
Arborete 1FR 1PI
destinate 1LA
804.44 804.44 - - - -
ocrotirii 3.6 4.0
integrale 3.0 4.6
- 0.65 312 2.8 - - - -
a naturii 4.0 3.0
3.9
28MO 24ST
S.U.P. K
15GO 12FA
Rezer- - 142 99.20 675 - - - -
9PI 8CA
vaţii de
3BR 1PAM
seminţe 234.57 234.57 - - - -
2.0 3.2
şi resurse
3.0 2.2
genetice - 0.69 422 2.9 - - - -
1.5 4.1
2031 forestiere
2.0 3.0
42MO 36ST
7FA 4CA
- 2BR 1AN 115 511.40 6480 - 410 - -
S.U.P. M
1PI 2DR
Conser-
3DT
vare 1595.65 1595.65 - - - -
3.1 4.1
deose-
2.8 4.6
bită
- 2.9 3.0 0.69 320 4.1 - 0.3 - -
2.8 2.7
3.3
60MO 27FA
5ST 2BR
- 2PAM 1CA 73 5138.30 109286 40050 20770 - -
1GO 1DR
1DT
O.S. 10021.43 14495.56 - 9.0 - -
2.5 2.6
4.0 2.3
166.69 2.4 4.4 0.76 354 7.5 2.8 1.4 - -
3.0 2.6
3.2
S.U.P. A 57MO 34FA
Codru - 2BR 4PAM 60 4510.4 102240 54280 21465 - -
regulat, 1ST 2DT
11860.90 11860.90 - - 5.1 109
sortimen- 2.2 2.5
te - 2.2 2.3 0.80 380 8.6 4.6 1.8 - -
obişnuite 3.5 2.9
88MO 4ST
S.U.P. E 3FA 1CA
- 103 271.8 2436 - - - -
Arborete 1FR 1PI
destinate 2LA
804.44 804.44 - - - -
ocrotirii 3.5 3.9
integrale 2.9 4.5
- 0.67 338 3.0 - - - -
a naturii 3.9 2.9
3.8
27MO 26ST
S.U.P. K
14GO 13FA
Rezer- - 135 103.3 710 - - - -
8PI 6CA
vaţii de
4BR 2PAM
seminţe 234.57 234.57 - - - -
1.9 3.1
şi resurse
2.9 2.1
genetice - 0.70 440 3.0 - - - -
1.4 4.0
2041 forestiere
1.9 2.9
41MO 35ST
8FA 3CA
- 3BR 1AN 110 533.8 6665 - 1005 - -
S.U.P. M
1PI 2DR
Conser-
6DT
vare 1595.65 1595.65 - - - -
3.0 4.0
deose-
2.7 4.5
bită
- 2.8 2.9 0.71 335 4.2 - 0.6 - -
2.7 2.6
3.2
58MO 29FA
5ST 2BR
- 3PAM 1CA 69 5419.3 112051 54280 22470 - -
1GO 1DR
2DT
O.S. 10021.43 14495.56 - 9.1 - -
2.4 2.5
3.9 2.2
166.69 2.3 4.3 0.78 374 7.7 3.7 1.6 - -
2.9 2.5
3.1
167
Fondul
lemnos
nuri medie (m3/ha)
3 3 3
S.U.P. A 45MO 36FA

Codru - 6BR 1ST 55 5100.4 110925 73975 36950 - -
regulat, 1DR 10DT
11860.90 11860.90 - - 5.6 119
sortimen- 2.1 2.4
te - 2.1 3.4 0.85 430 9.3 6.2 3.1 - -
obişnuite 2.6 2.6
S.U.P. E 75MO 5ST
- 83 350.8 4560 - - - -
Arborete 9DR 11DT
destinate
804.44 804.44 - - - -
ocrotirii 3.4 3.8
- 0.85 436 5.7 - - - -
integrale 3.3 3.9
a naturii
S.U.P. K 26MO 29ST
Rezer- 13GO 11FA
- 80 116.5 1215 - - - -
vaţii de 8PI 5BR
seminţe 1DR 7DT
234.57 234.57 - - - -
şi 1.8 3.0
resurse 2.8 2.0
Per- - 0.85 497 5.2 - - - -
genetice 1.3 1.8
spec-
forestiere 2.5 3.1
tivă
33MO 34ST
9FA 4BR
- 1GO 1AN 74 607.6 7750 - 1930 - -
S.U.P. M
3DR 15DT
Conser-
3DM
vare 1595.65 1595.65 - - - -
2.9 3.9
deose-
2.6 2.7
bită
- 3.7 2.8 0.85 381 4.9 - 1.2 - -
2.5 2.7
2.8
44MO 31FA
5ST 5BR
- 59 6175.3 124450 73975 38880 - -
1GO 3DR
11DT
O.S. 10021.43 14495.56 - 9.9 - -
2.3 2.4
3.8 2.1
166.69 0.85 426 8.6 5.1 2.7 - -
2.8 2.6
2.8
15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă
Amenajamentul anterior: Amenajamentul actual:
- pădure în producţie: 11303.07 ha. - pădure în producţie: 11851.63 ha.

- terenuri de împădurit: 63.72 ha. - terenuri de împădurit: 9.27 ha.
1) Situaţia claselor de vârstă la amenajarea precedentă – S.U.P. A (ha):
CR – 57.83; I – 912.68; II – 2137.96; III – 3229.28; IV – 2327.80; V – 1299.59; > VI – 1395.76.
2) Situaţia claselor de vârstă la amenajarea actuală – S.U.P. A (ha):
CR – 9.27; I – 1081.98; II – 1550.60; III – 2745.68; IV – 2511.82; V – 1974.01; > VI – 1987.54.
3) Situaţia claselor de vârstă normale – S.U.P. A (ha):
I – 2154.84; II – 2154.84; III – 2154.84; IV – 2154.84; V – 2154.84; VI – 1077.42.
168
PARTEA A III - A
EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
169
16.1. EVIDENŢE PRIVIND MĂRIMEA ŞI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
16.2. EVIDENŢE PRIVIND CONDIŢIILE NATURALE DE VEGETAŢIE
16.3. EVIDENŢE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE
REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
16.4. EVIDENŢE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ŞI A
POSIBILITĂŢII
170
16.1. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier
16.1.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă

forestieră şi grupe funcţionale
Suprafaţa: (ha)
Categoria de folosinţă
Grupa I Grupa II Total
A - Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi 14489.02 6.54 14495.56
A.1 - Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează
11854.36 6.54 11860.90
recoltarea de produse principale
A.1.1 - Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă 11736.83 6.54 11743.37
A.1.2 - Regenerări pe cale artificială cu reuşită parţială 42.10 42.10
A.1.3 - Regenerări pe cale naturală cu reuşită parţială 66.16 66.16
A.1.4 - Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de
vânt sau 8.83 8.83
a altor cauze
A.1.5 - Poieni sau goluri destinate împăduririi 0.44 0.44
A.1.6 - Terenuri degradate prevăzute a se împădurii
A.1.7 - Răchitării naturale ori create prin culturi
A.2 - Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care nu se
2634.66 2634.66
reglementează recoltarea de produse principale
A.2.1 - Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă 2629.91 2629.91
A.2.2 - Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reuşită
4.75 4.75
parţială
A.2.3 - Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor
cauze
A.2.4 - Poieni sau goluri destinate împăduririi
A.2.5 - Terenuri degradate destinate împăduririi
B - Terenuri afectate gospodăririi silvice 153.16
B.1 - Linii parcelare principale
B.2 - Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului 13.30
B.3 - Instalaţii de transport forestier: drumuri, căi ferate şi funiculare
82.39
permanente
B.4 - Clădiri, curţi şi depozite permanente 3.80
B.5 - Pepiniere şi plantaţii semincere 3.32
B.6 - Culturi de arbuşti fructiferi, de plante medicinale şi melifere etc.
B.7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei 47.79
B.8 - Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de
1.59
pădure, uscătorii de seminţe etc.
B.9 - Ape care fac parte din fondul forestier
B.10 - Culoare pentru linii electrice de înaltă tensiune 0.97
B.11- Fâşii de frontieră şi instalaţii aferente
C - Terenuri neproductive: stâncării, sărături, mlaştini, ravene etc. 2.06
D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier 11.47
D.1 - Transmise prin acte normative în folosinţa temporară a unor
organizaţii, pentru: instalaţii electrice, petroliere sau hidrotehnice; cariere;
depozite etc.
D.2 - Deţinute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale
11.47
necesare, ocupaţii şi litigii
Total: A + B + C + D 14489.02 6.54 10021.43
171
16.1.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale
Categoria funcţională: Suprafaţă

Grupa funcţională Nr. de u.a.
1 2+3 (ha)
- - - 149 166.69
5Q5R 39 336.43
1H 5R 1 0.76
Total 40 339.19
3H5Q 3 48.38
5N5Q 1 4.77
2A 5Q 11 126.33
5Q5R 31 289.60
Total 46 469.08
4B5Q 21 198.36
5N5Q 2 23.28
2I 5Q 51 438.78
5Q5R 1 2.48
Total 75 662.90
5Q 3 23.42
3H 5Q5R 26 100.09
Total 29 123.51
- 3 14.47
4F 1 1.95
4B 5Q 10 72.51
5Q4F 3 8.33
Total 17 97.26
5Q 9 50.15
4G 5Q5R 5 27.08
Total 14 77.23
4H 4F 1 43.85
2A3H 1 2.21
2A5Q 17 142.71
I 215Q 1 48.16
3H5Q 27 172.68
5H5L 3 76.88
5C
5I5Q 12 103.19
5N5Q 5 16.99
5Q 4 2.71
5Q5R 42 238.91
Total 112 804.44
5G 5Q5R 2 50.00
1H5Q 1 8.38
215Q 1 14.78
4B5Q 5 49.84
5H 5L5Q 7 120.01
5N5Q 1 17.30
5Q 3 24.26
Total 18 234.57
2A5Q 1 2.82
5I 5Q5R 15 111.95
Total 16 114.77
- 1 10.76
5K 2A 1 12.45
Total 2 23.21
- 1 0.93
1H5Q 2 44.07
5N 5Q 13 98.97
5Q5R 9 58.90
Total 25 202.87
5Q - 472 5242.06
172
Categoria funcţională: Suprafaţă
Grupa funcţională Nr. de u.a.
1 2+3 (ha)
4F 2 9.63
5R 594 5923.32
5Q
Total 1068 11175.01
5R - 3 42.03
I 2I5Q 4 7.10
5Q 8 11.52
5U
5Q5R 8 12.48
Total 20 31.10
Total 1488 14489.02
II 1C - 1 6.54
Total 1638 10021.43
16.1.3. Situaţia sintetică pe specii
Suprafaţă: Creştere: Vâr- Consistenţa: Mod de

Productivitate: Amestec: Vitalitate:
Volum total: Tota- Uni- sta regenerare:
Spe- Total: Grupa I Clp. (%) 0.1- 0.4- 0.7- (%) (%)
lă tară me- Me- (%)
cia med. 0.3 0.6 1.0
m3/ die die
(%) (%) (%) <50 50-
ha % ha % m 3
% m 3
Sup. Mijl. Inf. >80 Săm Plan Lăst Vig Nor Sla
ha (ani) 80
MO 8985.69 64 8983.07 100 3314429 69 73418 8.2 75 2.5 61 30 9 72 7 16 77 18 26 56 30 70 95 5
FA 3800.06 26 3796.79 100 1109343 23 27029 7.1 74 2.6 43 57 77 5 9 86 45 32 23 100 100
ST 779.62 5 779.62 100 226657 5 1997 2.6 116 4.0 19 81 74 1 7 92 20 30 50 66 20 14 76 24
BR 242.28 2 241.63 100 77148 2 1619 6.7 74 2.3 66 34 77 5 9 86 99 1 61 39 100
PAM 193.01 1 193.01 100 37994 1 556 2.9 55 2.4 61 35 4 78 8 5 87 100 65 35 100
CA 141.08 1 141.08 100 22405 583 4.1 70 4.4 7 93 78 1 99 90 8 2 55 45 100
GO 87.49 1 87.49 100 23626 247 2.8 107 3.0 5 92 3 73 1 8 91 54 29 17 49 14 37 100
LA 53.66 53.66 100 2751 285 5.3 21 3.0 21 58 21 80 1 3 96 95 5 100 95 5
PI 45.09 45.09 100 17446 224 5.0 93 2.2 56 44 73 10 90 28 65 7 100 100
SR 41.77 41.77 100 1961 201 4.8 27 3.5 60 40 79 10 90 98 2 100 100
FR 32.80 32.80 100 5984 137 4.2 64 3.3 67 33 80 100 61 1 38 51 49 100
DT 22.17 22.17 100 4446 106 4.8 70 2.5 52 46 2 64 23 2 75 99 1 93 2 5 100
AN 19.15 19.15 100 3637 41 2.1 49 3.0 100 75 100 29 16 55 96 4 100
EX 10.91 10.91 100 5388 45 4.1 119 2.0 99 1 70 100 1 99 100 100
STR 9.87 9.87 100 1491 64 6.5 40 3.0 98 2 86 100 75 20 5 100 100
PIS 4.39 4.39 100 614 22 5.0 50 3.0 100 60 100 100 100 100
PIN 4.39 4.39 100 614 22 5.0 50 3.0 100 60 100 100 100 100
TEM 3.88 3.88 100 637 33 8.5 38 3.5 54 46 90 100 100 46 54 100
TE 2.86 2.86 100 567 26 9.1 44 3.0 98 2 86 100 100 94 6 100
SAC 1.87 1.87 100 24 2 1.1 12 3.6 41 59 87 100 100 100 100
SC 1.79 1.79 100 172 6 3.4 35 4.0 100 79 100 21 40 39 61 39 100
JU 0.82 0.82 100 142 1 1.2 75 3.0 100 79 100 100 100 100
PIC 0.48 0.48 100 10 3 6.3 20 3.0 100 77 100 100 100 100
SAP 0.32 0.32 100 37 4 12.5 50 3.0 100 69 100 100 100 100
PA 0.31 0.31 100 63 93 2.9 55 45 74 100 100 55 45 100
DR 0.29 0.29 100 46 2 6.9 38 3.0 100 86 100 100 100 100
DD 0.24 0.24 100 14 2 8.3 35 3.0 100 79 100 100 100 100
TOTAL 14486.29 100 14479.75 100 4857646 100 106675 7.4 76 2.6 52 37 11 74 6 13 81 29 26 45 52 47 1 96 4
Suprafaţa totală = 10021.43 ha; Număr de parcele = 497; Suprafaţă medie parcelă = 29.50 ha; Număr de u.a. = 1638; Suprafaţă medie u.a. = 8.95 ha.
16.1.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe,

subgrupe şi categorii funcţionale
Grupa Total: Vâr- Cls. Consistenţa:

Sub- Cate- Clasa de producţie: (ha)
funcţio- Suprafaţă: K Volum: Creştere: sta prod. (ha)
grupa goria
nală I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m3 m3/ha (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
1 1 1H 274.78 62.41 337.19 100 58 89259 100 265 1729 5.1 92 2.2 44.94 158.66 133.59
T. Sume 274.78 62.41 337.19 2 58 89259 2 265 1729 5.1 92 2.2 44.94 158.66 133.59
subgr. % 81 19 100 13 47 40
2A 36.90 295.70 136.48 469.08 41 66 161580 46 344 2292 4.9 110 3.2 14.16 208.86 246.06
1 2
2I 8.53 79.46 425.28 149.63 662.90 59 76 188665 54 285 1816 2.7 110 4.1 1.40 5.78 655.72
T. Sume 45.43 375.16 561.76 149.63 1131.98 8 71 350245 7 309 4108 3.6 110 3.7 15.56 214.64 901.78
subgr. % 4 33 50 13 100 1 19 80
1 3 3H 95.56 27.95 123.51 100 53 34229 100 277 439 3.6 110 3.2 40.82 34.09 48.60
T. Sume 95.56 27.95 123.51 1 53 34229 1 277 439 3.6 110 3.2 40.82 34.09 48.60
subgr. % 77 23 100 33 28 39
4B 0.30 44.94 45.04 6.54 96.82 45 76 23466 32 242 285 2.9 96 3.6 7.07 89.75
1 4 4G 40.40 36.66 0.17 77.23 35 71 41027 56 531 516 6.7 83 1.5 3.23 74.00
4H 13.17 30.68 43.85 20 60 8946 12 204 141 3.2 93 3.7 43.85
T. Sume 40.40 36.96 58.28 75.72 6.54 217.90 2 71 73439 2 337 942 4.3 91 2.9 3.23 50.92 163.75
subgr. % 19 17 27 34 3 100 1 23 76
1 5 5C 67.22 244.08 409.91 83.23 804.44 6 56 236159 5 294 2243 2.8 127 3.6 35.87 492.05 276.52
173
Sub- Cate- Clasa de producţie: (ha)
funcţio- Suprafaţă: K Volum: Creştere: sta prod. (ha)
grupa goria
nală I II III IV V ha % % m 3
% m /ha m
3 3
m /ha (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
3
5G 42.74 7.26 50 75 30088 1 602 346 6.9 94 2.1 50

5H 9.64 109.35 91.52 18.27 5.79 234.57 2 67 95826 2 409 661 2.8 133 2.6 0.78 56.51 177.28
5I 114.77 114.77 1 72 18431 161 533 4.6 57 4.0 38.57 76.20
5K 12.01 11.20 23.21 70 9628 415 63 2.7 117 2.5 23.21
5N 129.20 65.78 6.84 1.05 202.87 2 74 69365 2 342 1591 7.8 79 2.4 49.29 153.58
5Q 10 6651.73 4358.73 113.43 32.29 11166.18 89 76 3823198 90 342 93328 8.4 67 2.4 685.36 779.35 9701.47
5R 26.57 15.46 42.03 90 20827 496 473 11.3 64 2.4 42.03
5U 1.09 30.01 31.10 76 6454 208 168 5.4 48 3.0 31.1
T. Sume 19.64 7039.91 4824.04 663.22 122.36 12669.17 87 75 4309976 88 340 99406 7.8 72 2.5 722.01 1415.77 10531.39
subgr. % 56 38 5 1 100 6 11 83
T. Sume 60.04 7397.08 5415.45 1328.65 278.53 14479.75 100 74 4857148 100 335 106624 7.4 76 2.6 826.56 1874.08 11779.11
grupa % 52 37 9 2 100 6 13 81
2 1 1C 6.54 6.54 100 90 498 100 76 51 7.8 24 3.0 6.54
T. Sume 6.54 6.54 100 90 498 100 76 51 7.8 24 3.0 6.54
subgr. % 100 100 100
T. Sume 6.54 6.54 90 498 76 51 7.8 24 3.0 6.54
grupa % 100 100 100
TOTAL Sume 60.04 7397.08 5421.99 1328.65 278.53 14486.29 74 4857646 335 106675 7.4 76 2.6 826.56 1874.08 11785.65
% 52 37 9 2 100 6 13 81
16.1.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe

funcţionale şi specii

Clasa de producţie: (ha)
funcţio- Specia Suprafaţă: K Volum: Creştere: sta prod. (ha)
nală I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m3 m3/ha (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
MO 50.40 5428.52 2726.41 683.04 94.70 8983.07 62 72 3314160 68 369 73391 8.2 75 2.5 585.24 1423.4 6974.43
FA 1636.41 2150.29 10.09 3796.79 26 77 1109166 23 292 27008 7.1 74 2.6 201.79 337.41 3257.59
ST 145.94 513.79 119.89 779.62 5 74 226657 5 291 1997 2.6 116 4.0 4.96 55.41 719.25
BR 159.59 82.04 241.63 2 77 77096 2 319 1616 6.7 74 2.3 12.64 21.60 207.39
PAM 118.30 67.22 7.49 193.01 1 78 37994 1 197 556 2.9 55 2.4 15.11 8.92 168.98
1
CA 10.22 69.35 61.51 141.08 1 78 22405 159 583 4.1 70 4.4 0.38 1.05 139.65
GO 4.75 79.70 3.04 87.49 1 73 23626 270 247 2.8 107 3.0 0.86 6.61 80.02
DR 9.64 37.76 60.53 11.28 119.21 1 75 26869 1 225 603 5.1 59 2.6 0.47 14.69 104.05
DT 11.75 67.97 27.62 2.43 109.77 1 77 14273 130 517 4.7 48 3.2 5.11 4.99 99.67
DM 25.13 2.95 28.08 79 4902 175 106 3.8 45 3.1 28.08
Total Sume 60.04 7397.08 5415.45 1328.65 278.53 14479.75 100 74 4857148 100 335 106624 7.4 76 2.6 826.56 1874.08 11779.11
grupa % 52 37 9 2 100 6 13 81
MO 2.62 2.62 40 90 269 54 103 27 10.3 23 3.0 2.62
2 FA 3.27 3.27 50 90 177 36 54 21 6.4 25 3.0 3.27
BR 0.65 0.65 10 91 52 10 80 3 4.6 20 3.0 0.65
Total Sume 6.54 6.54 90 498 76 51 7.8 24 3.0 6.54
grupa % 100 100 100
Sume 60.04 7397.08 5421.99 1328.65 278.53 14486.29 74 4857646 335 106675 7.4 76 2.6 826.56 1874.08 11785.65
TOTAL
% 52 37 9 2 100 6 13 81
Total: Vâr- Cls. Consistenţa:

Specia Suprafaţă: K Volum: Creştere: sta prod. (ha)
I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m3 m3/ha (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
MO 50.40 5428.52 2729.03 683.04 94.70 8985.69 62 72 3314429 68 369 73418 8.2 75 2.5 585.24 1423.40 6977.05
FA 1636.41 2153.56 10.09 3800.06 26 77 1109343 23 292 27029 7.1 74 2.6 201.79 337.41 3260.86
ST 145.94 513.79 119.89 779.62 5 74 226657 5 291 1997 2.6 116 4.0 4.96 55.41 719.25
BR 159.59 82.69 242.28 2 77 77148 2 318 1619 6.7 74 2.3 12.64 21.60 208.04
PAM 118.30 67.22 7.49 193.01 1 78 37994 1 197 556 2.9 55 2.4 15.11 8.92 168.98
CA 10.22 69.35 61.51 141.08 1 78 22405 159 583 4.1 70 4.4 0.38 1.05 139.65
GO 4.75 79.7 3.04 87.49 1 73 23626 270 247 2.8 107 3.0 0.86 6.61 80.02
DR 9.64 37.76 60.53 11.28 119.21 1 75 26869 1 225 603 5.1 59 2.6 0.47 14.69 104.05
DT 11.75 67.97 27.62 2.43 109.77 1 77 14273 130 517 4.7 48 3.2 5.11 4.99 99.67
DM 25.13 2.95 28.08 79 4902 175 106 3.8 45 3.1 28.08
Total 60.04 7397.08 5421.99 1328.65 278.53 14486.29 100 74 4857646 100 335 106675 7.4 76 2.6 826.56 1874.08 11785.65
% 52 37 9 2 100 6 13 81
174
16.1.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe
funcţionale şi specii pentru fondul productiv
funcţio- Specia Suprafaţă: K Volum: Creştere: sta prod. (ha)
nală I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m 3
m /ha (ani) med. < 0.4
3
0.4-0.6 > 0.6
MO 10.00 5200.26 2187.33 55.68 16.29 7469.56 63 75 2809380 70 376 67902 9.1 66 2.3 489.15 603.46 6376.95
FA 1586.57 2055.63 5.96 3648.16 31 77 1060637 26 291 26129 7.2 73 2.6 201.62 326.31 3120.23
ST 44.80 50.91 7.67 103.38 1 70 25504 1 247 250 2.4 112 3.6 4.96 23.01 75.41
BR 150.91 65.02 215.93 2 77 63286 2 293 1487 6.9 67 2.3 12.64 19.28 184.01
PAM 116.10 62.17 7.14 185.41 2 78 36712 1 198 537 2.9 55 2.4 15.11 8.92 161.38
1
CA 5.31 33.29 13.49 52.09 80 9161 176 229 4.4 72 4.2 0.38 1.05 50.66
GO 4.75 39.70 0.41 44.86 73 9134 204 153 3.4 83 2.9 0.86 6.47 37.53
DR 12.66 30.47 3.73 46.86 80 3275 70 259 5.5 23 2.8 0.47 1.13 45.26
DT 11.33 51.15 6.41 2.43 71.32 1 77 7849 110 400 5.6 42 3.0 5.11 4.74 61.47
DM 5.74 1.78 7.52 88 1177 157 60 8.0 36 3.2 7.52
Total Sume 10.00 7082.58 4547.32 165.31 39.88 11845.09 100 76 4026115 100 340 97406 8.2 68 2.4 730.30 994.37 10120.42
grupa % 61 38 1 100 6 8 86
MO 2.62 2.62 40 90 269 54 103 27 10.3 23 3.0 2.62
2 FA 3.27 3.27 50 90 177 36 54 21 6.4 25 3.0 3.27
BR 0.65 0.65 10 91 52 10 80 3 4.6 20 3.0 0.65
Total Sume 6.54 6.54 90 498 76 51 7.8 24 3.0 6.54
grupa % 100 100 100
MO 10.00 5200.26 2189.95 55.68 16.29 7472.18 63 75 2809649 70 376 67929 9.1 66 2.3 489.15 603.46 6379.57
FA 1586.57 2058.90 5.96 3651.43 31 77 1060814 26 291 26150 7.2 73 2.6 201.62 326.31 3123.50
ST 44.80 50.91 7.67 103.38 1 70 25504 1 247 250 2.4 112 3.6 4.96 23.01 75.41
BR 150.91 65.67 216.58 2 77 63338 2 292 1490 6.9 67 2.3 12.64 19.28 184.66
PAM 116.10 62.17 7.14 185.41 2 78 36712 1 198 537 2.9 55 2.4 15.11 8.92 161.38
CA 5.31 33.29 13.49 52.09 80 9161 176 229 4.4 72 4.2 0.38 1.05 50.66
GO 4.75 39.70 0.41 44.86 73 9134 204 153 3.4 83 2.9 0.86 6.47 37.53
DR 12.66 30.47 3.73 46.86 80 3275 70 259 5.5 23 2.8 0.47 1.13 45.26
DT 11.33 51.15 6.41 2.43 71.32 1 77 7849 110 400 5.6 42 3.0 5.11 4.74 61.47
DM 5.74 1.78 7.52 88 1177 157 60 8.0 36 3.2 7.52
Sume 10.00 7082.58 4553.86 165.31 39.88 11851.63 100 76 4026613 100 340 97457 8.2 68 2.4 730.30 994.37 10126.96
TOTAL
% 61 38 1 100 6 8 86

pentru fondul neproductiv
Total: Vâr- Cls. Consistenţa:
Specia Suprafaţă: K Volum: Creştere: sta prod. (ha)
I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m3 m3/ha (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
MO 40.40 228.26 539.08 627.36 78.41 1513.51 57 59 504780 60 334 5489 3.6 118 3.3 96.09 819.94 597.48
FA 49.84 94.66 4.13 148.63 6 76 48529 6 327 879 5.9 97 2.7 0.17 11.10 137.36
ST 101.14 462.88 112.22 676.24 26 75 201153 24 297 1747 2.6 116 4.0 32.40 643.84
BR 8.68 17.02 25.70 1 76 13810 2 537 129 5.0 132 2.7 2.32 23.38
PAM 2.20 5.05 0.35 7.60 78 1282 169 19 2.5 57 2.8 7.60
CA 4.91 36.06 48.02 88.99 3 77 13244 2 149 354 4.0 69 4.5 88.99
GO 40.00 2.63 42.63 2 72 14492 2 340 94 2.2 132 3.1 0.14 42.49
DR 9.64 25.10 30.06 7.55 72.35 3 72 23594 3 326 344 4.8 83 2.5 13.56 58.79
DT 0.42 16.82 21.21 38.45 1 77 6424 1 167 117 3.0 60 3.5 0.25 38.20
DM 19.39 1.17 20.56 1 76 3725 181 46 2.2 48 3.1 20.56
Total 50.04 314.50 868.13 1163.34 238.65 2634.66 100 65 831033 100 315 9218 3.5 113 3.5 96.26 879.71 1658.69
% 2 12 33 44 9 100 4 33 63
16.1.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi

de producţie / protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii
S.U.P. A
Clasa Total: Vâr- Cls. Consistenţa:
Grupa Clasa de producţie: (ha)
de Specia Suprafaţă: K Volum: Creştere: sta prod. (ha)
funcţ.
vârstă I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m3 m3/ha (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
MO 380.52 370.29 13.11 763.92 71 80 23270 80 30 4642 6.1 14 2.5 8.17 28.15 727.60
FA 100.40 84.91 0.13 185.44 17 77 4077 14 22 746 4.0 15 2.5 6.71 17.70 161.03
BR 39.72 11.86 51.58 5 83 1012 3 20 147 2.8 11 2.2 51.58
PAM 12.19 13.27 25.46 2 84 679 2 27 71 2.8 14 2.5 25.46
ST 0.53 1.76 2.29 90 50 22 7 3.1 15 3.8 2.29
1 1
CA 0.15 0.20 0.35 91 11 31 2 5.7 16 4.1 0.35
GO 2.61 0.41 3.02 77 32 11 9 3.0 10 3.1 1.23 1.79
DR 10.12 18.77 1.64 30.53 3 78 88 3 110 3.6 10 2.7 1.13 29.40
DT 17.99 0.46 18.45 2 79 159 1 9 73 4.0 13 3.0 4.44 14.01
DM 0.94 0.94 81 2 2 2 2.1 5 3.0 0.94
Total Sume 542.95 521.32 17.51 0.20 1081.98 100 80 29380 100 27 5809 5.4 14 2.5 14.88 52.65 1014.45
grupa % 50 48 2 100 1 5 94
MO 380.52 370.29 13.11 763.92 71 80 23270 80 30 4642 6.1 14 2.5 8.17 28.15 727.60
FA 100.40 84.91 0.13 185.44 17 77 4077 14 22 746 4.0 15 2.5 6.71 17.70 161.03
1 T
BR 39.72 11.86 51.58 5 83 1012 3 20 147 2.8 11 2.2 51.58
PAM 12.19 13.27 25.46 2 84 679 2 27 71 2.8 14 2.5 25.46
175
funcţ.
vârstă I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m 3
m /ha
3 (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
ST 0.53 1.76 2.29 90 50 22 7 3.1 15 3.8 2.29
CA 0.15 0.20 0.35 91 11 31 2 5.7 16 4.1 0.35
GO 2.61 0.41 3.02 77 32 11 9 3.0 10 3.1 1.23 1.79
DR 10.12 18.77 1.64 30.53 3 78 88 3 110 3.6 10 2.7 1.13 29.40
DT 17.99 0.46 18.45 2 79 159 1 9 73 4.0 13 3.0 4.44 14.01
DM 0.94 0.94 81 2 2 2 2.1 5 3.0 0.94
Total Sume 542.95 521.32 17.51 0.20 1081.98 9 80 29380 1 27 5809 5.4 14 2.5 14.88 52.65 1014.45
clv. % 50 48 2 100 1 5 94
MO 376.56 756.30 5.95 1138.81 75 85 254441 85 223 14387 12.6 35 2.7 1138.81
FA 115.36 190.25 2.96 308.57 20 87 40736 13 132 2715 8.8 35 2.6 308.57
BR 13.80 11.50 25.30 2 84 3859 1 153 240 9.5 31 2.5 25.30
PAM 11.20 11.30 22.50 1 88 2049 1 91 96 4.3 29 2.5 22.50
ST 5.15 5.15 89 482 94 39 7.6 31 3.0 5.15
2 1
CA 8.61 8.61 1 90 721 84 60 7.0 33 4.0 8.61
GO 6.53 6.53 90 667 102 46 7.0 33 3.0 6.53
DR 4.93 2.09 7.02 87 419 60 60 8.5 25 3.3 7.02
DT 0.06 14.10 3.19 17.35 1 87 1263 73 137 7.9 33 3.2 17.35
DM 4.22 4.22 90 687 163 40 9.5 35 3.0 4.22
Total Sume 516.98 1004.28 22.80 1544.06 100 86 305324 100 198 17820 11.5 35 2.7 1544.06
grupa % 33 66 1 100 100
MO 2.62 2.62 40 90 269 54 103 27 10.3 23 3.0 2.62
2 2 FA 3.27 3.27 50 90 177 36 54 21 6.4 25 3.0 3.27
BR 0.65 0.65 10 91 52 10 80 3 4.6 20 3.0 0.65
Total Sume 6.54 6.54 90 498 76 51 7.8 24 3.0 6.54
grupa % 100 100 100
MO 376.56 758.92 5.95 1141.43 75 85 254710 85 223 14414 12.6 35 2.7 1141.43
FA 115.36 193.52 2.96 311.84 20 87 40913 13 131 2736 8.8 34 2.6 311.84
BR 13.80 12.15 25.95 2 84 3911 1 151 243 9.4 30 2.5 25.95
PAM 11.20 11.30 22.50 1 88 2049 1 91 96 4.3 29 2.5 22.50
ST 5.15 5.15 89 482 94 39 7.6 31 3.0 5.15
2 T
CA 8.61 8.61 1 90 721 84 60 7.0 33 4.0 8.61
GO 6.53 6.53 90 667 102 46 7.0 33 3.0 6.53
DR 4.93 2.09 7.02 87 419 60 60 8.5 25 3.3 7.02
DT 0.06 14.10 3.19 17.35 1 87 1263 73 137 7.9 33 3.2 17.35
DM 4.22 4.22 90 687 163 40 9.5 35 3.0 4.22
Total Sume 516.98 1010.82 22.80 1550.60 13 86 305822 8 197 17871 11.5 35 2.7 1550.60
clv. % 33 66 1 100 100
MO 1026.57 527.95 4.19 16.29 1575.00 59 86 647283 68 411 20580 13.1 52 2.4 15.15 1.87 1557.98
FA 661.17 365.85 2.12 1029.14 37 88 282036 29 274 10305 10.0 54 2.4 1.07 0.47 1027.60
BR 18.14 21.24 39.38 1 86 13650 1 347 485 12.3 53 2.5 39.38
PAM 39.35 19.98 7.14 66.47 2 87 14509 2 218 228 3.4 53 2.5 66.47
3 1 ST 0.08 0.08 75 11 138 45 4.0 0.08
CA 0.56 5.35 5.91 89 893 151 38 6.4 45 3.9 5.91
DR 0.89 5.80 6.69 85 1754 262 80 12.0 46 2.9 6.69
DT 6.55 9.96 2.29 2.43 21.23 1 82 3298 155 147 6.9 46 3.0 21.23
DM 1.78 1.78 90 357 201 14 7.9 45 4.0 1.78
Total Sume 1752.67 951.34 22.95 18.72 2745.68 100 86 963791 100 351 31877 11.6 53 2.4 16.22 2.34 2727.12
grupa % 63 35 1 1 100 1 99
MO 1026.57 527.95 4.19 16.29 1575 59 86 647283 68 411 20580 13.1 52 2.4 15.15 1.87 1557.98
FA 661.17 365.85 2.12 1029.14 37 88 282036 29 274 10305 10.0 54 2.4 1.07 0.47 1027.60
BR 18.14 21.24 39.38 1 86 13650 1 347 485 12.3 53 2.5 39.38
PAM 39.35 19.98 7.14 66.47 2 87 14509 2 218 228 3.4 53 2.5 66.47
3 T ST 0.08 0.08 75 11 138 45 4.0 0.08
CA 0.56 5.35 5.91 89 893 151 38 6.4 45 3.9 5.91
DR 0.89 5.80 6.69 85 1754 262 80 12.0 46 2.9 6.69
DT 6.55 9.96 2.29 2.43 21.23 1 82 3298 155 147 6.9 46 3.0 21.23
DM 1.78 1.78 90 357 201 14 7.9 45 4.0 1.78
Total Sume 1752.67 951.34 22.95 18.72 2745.68 24 86 963791 24 351 31877 11.6 53 2.4 16.22 2.34 2727.12
clv. % 63 35 1 1 100 1 99
MO 1414.09 94.95 3.83 1512.87 62 80 811324 71 536 15778 10.4 71 2.1 33.41 16.83 1462.63
FA 299.49 616.93 916.42 36 82 313608 27 342 7137 7.8 76 2.7 8.14 3.57 904.71
BR 23.96 5.11 29.07 1 81 15678 1 539 256 8.8 85 2.2 29.07
PAM 29.66 0.31 29.97 1 86 8865 1 296 97 3.2 66 2 0.49 29.48
ST 4.86 4.86 74 1225 252 22 4.5 80 3 4.86
4 1
CA 2.14 3.41 1.76 7.31 77 1405 192 30 4.1 77 3.9 7.31
GO 1.06 3.41 4.47 79 1168 261 17 3.8 85 2.8 4.47
DR 1.18 1.18 77 458 388 6 5.1 79 2 1.18
DT 4.22 0.87 5.09 80 1222 240 27 5.3 63 2.2 5.09
DM 0.58 0.58 71 131 226 4 6.9 70 3 0.58
Total Sume 1773.66 729.16 7.24 1.76 2511.82 100 81 1155084 100 460 23374 9.3 73 2.3 42.04 20.4 2449.38
grupa % 71 29 100 2 1 97
MO 1414.09 94.95 3.83 1512.87 62 80 811324 71 536 15778 10.4 71 2.1 33.41 16.83 1462.63
4 T FA 299.49 616.93 916.42 36 82 313608 27 342 7137 7.8 76 2.7 8.14 3.57 904.71
BR 23.96 5.11 29.07 1 81 15678 1 539 256 8.8 85 2.2 29.07
PAM 29.66 0.31 29.97 1 86 8865 1 296 97 3.2 66 2.0 0.49 29.48
ST 4.86 4.86 74 1225 252 22 4.5 80 3.0 4.86
CA 2.14 3.41 1.76 7.31 77 1405 192 30 4.1 77 3.9 7.31
4 T GO 1.06 3.41 4.47 79 1168 261 17 3.8 85 2.8 4.47
DR 1.18 1.18 77 458 388 6 5.1 79 2.0 1.18
DT 4.22 0.87 5.09 80 1222 240 27 5.3 63 2.2 5.09
DM 0.58 0.58 71 131 226 4 6.9 70 3.0 0.58
Total Sume 1773.66 729.16 7.24 1.76 2511.82 21 81 1155084 28 460 23374 9.3 73 2.3 42.04 20.40 2449.38
clv. % 71 29 100 2 1 97
176
funcţ.
vârstă I II III IV V ha % % m 3
% m /ha
3
m 3
m /ha
3 (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
MO 4.12 1160.07 197.80 27.31 1389.30 71 68 714263 78 514 9049 6.5 91 2.2 74.66 137.71 1176.93
FA 230.10 284.01 514.11 26 74 188692 20 367 3089 6.0 93 2.6 19.57 42.90 451.64
BR 9.12 9.12 86 5917 1 649 72 7.9 115 2.0 0.31 8.81
PAM 3.81 4.81 8.62 73 2450 284 16 1.9 84 2.6 1.63 6.99
5 1 ST 20.55 20.55 1 75 5451 1 265 53 2.6 97 30 20.55
CA 11.95 11.95 1 78 2051 172 49 4.1 74 4.0 11.95
GO 18.89 18.89 1 77 4606 244 60 3.2 86 3.0 18.89
DR 0.97 0.97 70 494 509 3 3.1 120 3.0 0.97
DT 0.50 0.50 70 151 302 1 2.0 110 2.0 0.50
Total Sume 4.12 1403.60 527.03 39.26 1974.01 100 70 924075 100 468 12392 6.3 91 2.3 94.54 182.24 1697.23
grupa % 71 27 2 100 5 9 86
MO 4.12 1160.07 197.80 27.31 1389.30 71 68 714263 78 514 9049 6.5 91 2.2 74.66 137.71 1176.93
FA 230.10 284.01 514.11 26 74 188692 20 367 3089 6.0 93 2.6 19.57 42.90 451.64
BR 9.12 9.12 86 5917 1 649 72 7.9 115 2.0 0.31 8.81
PAM 3.81 4.81 8.62 73 2450 284 16 1.9 84 2.6 1.63 6.99
5 T ST 20.55 20.55 1 75 5451 1 265 53 2.6 97 3.0 20.55
CA 11.95 11.95 1 78 2051 172 49 4.1 74 4.0 11.95
GO 18.89 18.89 1 77 4606 244 60 3.2 86 3.0 18.89
DR 0.97 0.97 70 494 509 3 3.1 120 3.0 0.97
DT 0.50 0.50 70 151 302 1 2.0 110 2.0 0.50
Total Sume 4.12 1403.60 527.03 39.26 1974.01 17 70 924075 23 468 12392 6.3 91 2.3 94.54 182.24 1697.23
clv. % 71 27 2 100 5 9 86
MO 5.88 519.39 64.39 1.29 590.95 60 53 217249 60 368 2162 3.7 108 2.1 139.26 214.33 237.36
FA 58.62 251.19 309.81 31 58 113297 32 366 1181 3.8 103 2.8 62.89 74.28 172.64
BR 21.31 21.31 2 70 10847 3 509 118 5.5 117 2.0 0.66 6.37 14.28
PAM 13.09 3.89 16.98 2 34 3514 1 207 11 0.6 90 2.2 11.18 1.33 4.47
6 1 ST 7.15 21.71 28.86 3 82 9450 3 327 81 2.8 117 3.8 28.86
CA 2.46 2 5.20 9.66 1 79 2074 1 215 34 3.5 85 4.3 9.66
GO 3.69 1.21 4.90 79 1517 310 14 2.9 109 2.2 4.90
DR 0.47 0.47 19 62 132 115 2.0 0.47
DT 7.80 7.80 1 33 1448 186 13 1.7 98 3.0 4.98 2.82
Total Sume 5.88 616.57 338.09 25.00 5.20 990.74 100 56 359458 100 363 3614 3.6 106 2.4 219.44 296.31 474.99
grupa % 1 61 34 3 1 100 22 30 48
MO 5.88 519.39 64.39 1.29 590.95 60 53 217249 60 368 2162 3.7 108 2.1 139.26 214.33 237.36
FA 58.62 251.19 309.81 31 58 113297 32 366 1181 3.8 103 2.8 62.89 74.28 172.64
BR 21.31 21.31 2 70 10847 3 509 118 5.5 117 2.0 0.66 6.37 14.28
PAM 13.09 3.89 16.98 2 34 3514 1 207 11 0.6 90 2.2 11.18 1.33 4.47
6 T ST 7.15 21.71 28.86 3 82 9450 3 327 81 2.8 117 3.8 28.86
CA 2.46 2 5.20 9.66 1 79 2074 1 215 34 3.5 85 4.3 9.66
GO 3.69 1.21 4.90 79 1517 310 14 2.9 109 2.2 4.90
DR 0.47 0.47 19 62 132 115 2.0 0.47
DT 7.80 7.8 1 33 1448 186 13 1.7 98 3.0 4.98 2.82
Total Sume 5.88 616.57 338.09 25.00 5.20 990.74 8 56 359458 9 363 3614 3.6 106 2.4 219.44 296.31 474.99
clv. % 1 61 34 3 1 100 22 30 48
MO 323.06 175.65 498.71 49 42 141550 49 284 1304 2.6 125 2.4 218.5 204.57 75.64
FA 121.43 262.49 0.75 384.67 39 50 118191 41 307 956 2.5 129 2.7 103.24 187.39 94.04
BR 24.86 15.31 40.17 4 54 12323 4 307 169 4.2 124 2.4 11.67 12.91 15.59
PAM 6.80 8.61 15.41 2 53 4646 2 301 18 1.2 88 2.6 3.44 5.96 6.01
7 1
ST 6.56 27.36 7.67 41.59 4 56 8835 3 212 48 1.2 134 4.0 4.96 23.01 13.62
CA 1.97 6.33 8.30 1 70 2006 1 242 16 1.9 109 4.8 0.38 1.05 6.87
GO 7.05 7.05 1 41 1144 162 7 1.0 135 3.0 0.86 5.24 0.95
DT 0.43 0.47 0.9 60 308 342 2 2.2 88 3.5 0.13 0.30 0.47
Total Sume 476.15 476.01 30.55 14.00 996.80 100 47 289003 100 290 2520 2.5 127 2.6 343.18 440.43 213.19
grupa % 48 48 3 1 100 34 45 21
MO 323.06 175.65 498.71 49 42 141550 49 284 1304 2.6 125 2.4 218.5 204.57 75.64
FA 121.43 262.49 0.75 384.67 39 50 118191 41 307 956 2.5 129 2.7 103.24 187.39 94.04
BR 24.86 15.31 40.17 4 54 12323 4 307 169 4.2 124 2.4 11.67 12.91 15.59
PAM 6.80 8.61 15.41 2 53 4646 2 301 18 1.2 88 2.6 3.44 5.96 6.01
7 T
ST 6.56 27.36 7.67 41.59 4 56 8835 3 212 48 1.2 134 4.0 4.96 23.01 13.62
CA 1.97 6.33 8.30 1 70 2006 1 242 16 1.9 109 4.8 0.38 1.05 6.87
GO 7.05 7.05 1 41 1144 162 7 1.0 135 3.0 0.86 5.24 0.95
DT 0.43 0.47 0.90 60 308 342 2 2.2 88 3.5 0.13 0.30 0.47
Total Sume 476.15 476.10 30.55 14.00 996.80 8 47 289003 7 290 2520 2.5 127 2.6 343.18 440.43 213.19
clv. % 48 48 3 1 100 34 45 21
MO 10.00 5200.26 2187.33 55.68 16.29 7469.56 63 75 2809380 70 376 67902 9.1 66 2.3 489.15 603.46 6376.95
FA 1586.57 2055.63 5.96 3648.16 31 77 1060637 26 291 26129 7.2 73 2.6 201.62 326.31 3120.23
Tot. 1
BR 150.91 65.02 215.93 2 77 63286 2 293 1487 6.9 67 2.3 12.64 19.28 184.01
PAM 116.10 62.17 7.14 185.41 2 78 36712 1 198 537 2.9 55 2.4 15.11 8.92 161.38
ST 44.80 50.91 7.67 103.38 1 70 25504 1 247 250 2.4 112 3.6 4.96 23.01 75.41
CA 5.31 33.29 13.49 52.09 80 9161 176 229 4.4 72 4.2 0.38 1.05 50.66
GO 4.75 39.70 0.41 44.86 73 9134 204 153 3.4 83 2.9 0.86 6.47 37.53
DR 12.66 30.47 3.73 46.86 80 3275 70 259 5.5 23 2.8 0.47 1.13 45.26
DT 11.33 51.15 6.41 2.43 71.32 1 77 7849 110 400 5.6 42 3.0 5.11 4.74 61.47
DM 5.74 1.78 7.52 88 1177 157 60 8.0 36 3.2 7.52
Sume 10.00 7082.58 4547.32 165.31 39.88 11845.09 100 76 4026115 100 340 97406 8.2 68 2.4 730.30 994.37 10120.42
TOTAL
% 61 38 1 100 6 8 86
MO 2.62 2.62 40 90 269 54 103 27 10.3 23 3.0 2.62
Tot. 2 FA 3.27 3.27 50 90 177 36 54 21 6.4 25 3.0 3.27
BR 0.65 0.65 10 91 52 10 80 3 4.6 20 3.0 0.65
Sume 6.54 6.54 90 498 76 51 7.8 24 3.0 6.54
TOTAL
% 100 100 100
MO 10.00 5200.26 2189.95 55.68 16.29 7472.18 63 75 2809649 70 376 67929 9.1 66 2.3 489.15 603.46 6379.57
Tot. T
FA 1586.57 2058.90 5.96 3651.43 31 77 1060814 26 291 26150 7.2 73 2.6 201.62 326.31 3123.50
177
funcţ.
% m /ha
3
m 3
m /ha
3 (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
BR 150.91 65.67 216.58 2 77 63338 2 292 1490 6.9 67 2.3 12.64 19.28 184.66
PAM 116.10 62.17 7.14 185.41 2 78 36712 1 198 537 2.9 55 2.4 15.11 8.92 161.38
ST 44.80 50.91 7.67 103.38 1 70 25504 1 247 250 2.4 112 3.6 4.96 23.01 75.41
CA 5.31 33.29 13.49 52.09 80 9161 176 229 4.4 72 4.2 0.38 1.05 50.66
GO 4.75 39.70 0.41 44.86 73 9134 204 153 3.4 83 2.9 0.86 6.47 37.53
DR 12.66 30.47 3.73 46.86 80 3275 70 259 5.5 23 2.8 0.47 1.13 45.26
DT 11.33 51.15 6.41 2.43 71.32 1 77 7849 110 400 5.6 42 3.0 5.11 4.74 61.47
DM 5.74 1.78 7.52 88 1177 157 60 8.0 36 3.2 7.52
Sume 10.00 7082.58 4553.86 165.31 39.88 11851.63 100 76 4026613 100 340 97457 8.2 68 2.4 730.30 994.37 10126.96
TOTAL
% 61 38 1 100 6 8 86
S.U.P. E
funcţ.
% m3/ha m 3
m /ha (ani) med.
3
< 0.4 0.4-0.6 > 0.6
MO 16.65 43.54 60.19 88 76 1114 94 19 268 4.5 18 3.7 4.18 56.01
FA 0.54 0.54 1 70 1 1.9 10 3.0 0.54
LA 0.45 4.15 4.60 7 77 29 2 6 19 4.1 19 3.9 0.39 4.21
1 1
SR 0.72 1.35 2.07 3 73 18 2 9 5 2.4 18 3.7 2.07
DR 0.45 0.45 1 78 12 1 27 2 4.4 20 3.0 0.45
DT 0.31 0.31 81 9 1 29 1 3.2 20 3.0 0.31
Total Sume 19.12 49.04 68.16 100 76 1182 100 17 296 4.3 18 3.7 4.57 63.59
clv. % 28 72 100 7 93
MO 16.65 43.54 60.19 88 76 1114 94 19 268 4.5 18 3.7 4.18 56.01
FA 0.54 0.54 1 70 1 1.9 10 3.0 0.54
LA 0.45 4.15 4.60 7 77 29 2 6 19 4.1 19 3.9 0.39 4.21
1 T
SR 0.72 1.35 2.07 3 73 18 2 9 5 2.4 18 3.7 2.07
DR 0.45 0.45 1 78 12 1 27 2 4.4 20 3.0 0.45
DT 0.31 0.31 81 9 1 29 1 3.2 20 3.0 0.31
Total Sume 19.12 49.04 68.16 8 76 1182 1 17 296 4.3 18 3.7 4.57 63.59
clv. % 28 72 100 7 93
MO 5.47 11.29 16.76 100 69 1960 100 117 133 7.9 36 3.7 8.11 8.65
2 1 FA 0.06 0.06 100 1 17 20 3.0 0.06
DR 0.07 0.07 86 5 71 20 3.0 0.07
Total Sume 5.60 11.29 16.89 100 69 1966 100 116 133 7.9 36 3.7 8.11 8.78
clv. % 33 67 100 48 52
MO 5.47 11.29 16.76 100 69 1960 100 117 133 7.9 36 3.7 8.11 8.65
2 T FA 0.06 0.06 100 1 17 20 3.0 0.06
DR 0.07 0.07 86 5 71 20 3.0 0.07
Total Sume 5.60 11.29 16.89 2 69 1966 1 116 133 7.9 36 3.7 8.11 8.78
clv. % 33 67 100 48 52
MO 6.39 7.42 4.26 18.07 27 75 4341 30 240 149 8.2 53 3.9 18.07
ST 33.70 33.70 52 80 7031 48 209 222 6.6 60 4.0 33.70
3 1 CA 4.82 4.82 7 80 722 5 150 19 3.9 60 5.0 4.82
FR 4.82 4.82 7 80 963 7 200 24 5.0 60 4.0 4.82
PI 4.82 4.82 7 80 1397 10 290 29 6.0 60 3.0 4.82
Total Sume 11.21 45.94 9.08 66.23 100 79 14454 100 218 443 6.7 58 4.0 66.23
clv. % 17 69 14 100 100
MO 6.39 7.42 4.26 18.07 27 75 4341 30 240 149 8.2 53 3.9 18.07
ST 33.70 33.70 52 80 7031 48 209 222 6.6 60 4.0 33.70
3 T CA 4.82 4.82 7 80 722 5 150 19 3.9 60 5.0 4.82
FR 4.82 4.82 7 80 963 7 200 24 5.0 60 4.0 4.82
PI 4.82 4.82 7 80 1397 10 290 29 60 60 3.0 4.82
Total Sume 11.21 45.94 9.08 66.23 8 79 14454 6 218 443 6.7 58 4.0 66.23
clv. % 17 69 14 100 100
MO 4.49 4.49 79 80 2029 88 452 39 8.7 75 3.0 4.49
4 1
CA 1.18 1.18 21 90 268 12 227 7 5.9 65 3.0 1.18
Total Sume 5.67 5.67 100 82 2297 100 405 46 8.1 73 3.0 5.67
clv. % 100 100 100
MO 4.49 4.49 79 80 2029 88 452 39 8.7 75 3.0 4.49
4 T
CA 1.18 1.18 21 90 268 12 227 7 5.9 65 3.0 1.18
Total Sume 5.67 5.67 1 82 2297 1 405 46 8.1 73 3.0 5.67
clv. % 100 100 100
5 1 MO 8.71 29.43 38.14 100 63 13055 100 342 181 4.7 94 3.8 25.57 12.57
Total Sume 8.71 29.43 38.14 100 63 13055 100 342 181 4.7 94 3.8 25.57 12.57
clv. % 23 77 100 67 33
5 T MO 8.71 29.43 38.14 100 63 13055 100 342 181 4.7 94 3.8 25.57 12.57
Total Sume 8.71 29.43 38.14 5 63 13055 6 342 181 4.7 94 3.8 25.57 12.57
clv. % 23 77 100 67 33
6 1 MO 104.96 16.34 121.30 100 52 44396 100 366 285 2.3 125 3.1 5.08 88.38 27.84
Total Sume 104.96 16.34 121.30 100 52 44396 100 366 285 2.3 125 3.1 5.08 88.38 27.84
clv. % 87 13 100 4 73 23
6 T MO 104.96 16.34 121.30 100 52 44396 100 366 285 2.3 125 3.1 5.08 88.38 27.84
Total Sume 104.96 16.34 121.30 15 52 44396 19 366 285 2.3 125 3.1 5.08 88.38 27.84
clv. % 87 13 100 4 73 23
MO 67.22 79.15 257.87 74.15 478.39 98 50 155957 98 326 813 1.7 159 3.7 30.79 365.42 82.18
7 1
FA 9.66 9.66 2 70 2852 2 295 46 4.8 102 3.0 9.66
Total Sume 67.22 88.81 257.87 74.15 488.05 100 50 158809 100 325 859 1.8 158 3.7 30.79 365.42 91.84
clv. % 14 18 53 15 100 6 75 19
MO 67.22 79.15 257.87 74.15 478.39 98 50 155957 98 326 813 1.7 159 3.7 30.79 365.42 82.18
7 T
FA 9.66 9.66 2 70 2852 2 295 46 4.8 102 3.0 9.66
Total Sume 67.22 88.81 257.87 74.15 488.05 61 50 158809 66 325 859 1.8 158 3.7 30.79 365.42 91.84
178
funcţ.
m /ha
3 (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
clv. % 14 18 53 15 100 6 75 19
MO 67.22 225.82 365.89 78.41 737.34 91 54 222852 95 302 1868 2.5 133 3.6 35.87 491.66 209.81
ST 33.70 33.70 4 80 7031 3 209 222 6.6 60 4.0 33.70
FA 10.26 10.26 1 70 2853 1 278 47 4.6 97 3.0 10.26
CA 1.18 4.82 6.00 1 82 990 165 26 4.3 61 4.6 6.00
FR 4.82 4.82 1 80 963 200 24 5.0 60 4.0 4.82
Tot. 1
PI 4.82 4.82 1 80 1397 1 290 29 6.0 60 3.0 4.82
LA 0.45 4.15 4.6 1 77 29 6 19 4.1 19 3.9 0.39 4.21
SR 0.72 1.35 2.07 73 18 9 5 2.4 18 3.7 2.07
DR 0.52 0.52 79 17 33 2 3.8 20 3.0 0.52
DT 0.31 0.31 81 9 29 1 3.2 20 3.0 0.31
Sume 67.22 244.08 409.91 83.23 804.44 100 56 236159 100 294 2243 2.8 127 3.6 35.87 492.05 276.52
TOTAL
% 8 30 52 10 100 4 62 34
MO 67.22 225.82 365.89 78.41 737.34 91 54 222852 95 302 1868 2.5 133 3.6 35.87 491.66 209.81
ST 33.70 33.7 4 80 7031 3 209 222 6.6 60 4.0 33.70
FA 10.26 10.26 1 70 2853 1 278 47 4.6 97 3.0 10.26
CA 1.18 4.82 6.00 1 82 990 165 26 4.3 61 4.6 6.00
FR 4.82 4.82 1 80 963 200 24 5.0 60 4.0 4.82
Tot. T
PI 4.82 4.82 1 80 1397 1 290 29 6.0 60 3.0 4.82
LA 0.45 4.15 4.60 1 77 29 6 19 4.1 19 3.9 0.39 4.21
SR 0.72 1.35 2.07 73 18 9 5 2.4 18 3.7 2.07
DR 0.52 0.52 79 17 33 2 3.8 20 3.0 0.52
DT 0.31 0.31 81 9 29 1 3.2 20 3.0 0.31
Sume 67.22 244.08 409.91 83.23 804.44 100 56 236159 100 294 2243 2.8 127 3.6 35.87 492.05 276.52
TOTAL
% 8 30 52 10 100 4 62 34
S.U.P. K
funcţ.
% m3/ha m 3
m /ha (ani) med.
3
< 0.4 0.4-0.6 > 0.6
ST 1.21 1.21 30 80 420 44 347 2 1.7 130 4.0 1.21
5 1
CA 2.83 2.83 70 80 529 56 187 8 2.8 90 5.0 2.83
Total Sume 1.21 2.83 4.04 100 80 949 100 235 10 2.5 102 4.7 4.04
clv. % 30 70 100 100
ST 1.21 1.21 30 80 420 44 347 2 1.7 130 4.0 1.21
5 T
CA 2.83 2.83 70 80 529 56 187 8 2.8 90 5.0 2.83
Total Sume 1.21 2.83 4.04 2 80 949 1 235 10 2.5 102 4.7 4.04
clv. % 30 70 100 100
MO 0.84 0.84 3 70 595 5 708 3 3.6 125 2.0 0.84
ST 7.76 7.76 30 70 2916 25 376 22 2.8 120 3.0 7.76
6 1 FA 5.86 5.86 23 70 2179 19 372 20 3.4 123 3.0 5.86
PI 9.64 9.64 37 70 5309 46 551 50 5.2 120 1.0 9.64
PAM 1.68 1.68 7 70 536 5 319 1 0.6 115 3.0 1.68
Total Sume 9.64 0.84 15.30 25.78 100 70 11535 100 447 96 3.7 120 2.2 25.78
clv. % 37 3 60 100 100
MO 0.84 0.84 3 70 595 5 708 3 3.6 125 2.0 0.84
ST 7.76 7.76 30 70 2916 25 376 22 2.8 120 3.0 7.76
6 T FA 5.86 5.86 23 70 2179 19 372 20 3.4 123 3.0 5.86
PI 9.64 9.64 37 70 5309 46 551 50 5.2 120 1.0 9.64
PAM 1.68 1.68 7 70 536 5 319 1 0.6 115 3.0 1.68
Total Sume 9.64 0.84 15.30 25.78 11 70 11535 12 447 96 3.7 120 2.2 25.78
clv. % 37 3 60 100 100
MO 68.12 68.12 35 58 34026 40 500 216 3.2 141 2.0 0.78 47.22 20.12
7 1
ST 37.25 6.76 44.01 21 70 15654 19 356 66 1.5 136 3.2 44.01
GO 35.47 35.47 17 72 12344 15 348 76 2.1 134 3.0 35.47
FA 23.08 23.08 11 67 9161 11 397 88 3.8 135 2.0 6.97 16.11
PI 10.96 10.96 5 70 4878 6 445 44 4.0 125 2.0 10.96
CA 3.50 10.30 2.96 16.76 8 71 3198 4 191 42 2.5 101 4.0 16.76
BR 6.35 6.35 3 66 4081 5 643 23 3.6 180 2.0 2.32 4.03
Total Sume 108.51 76.22 17.06 2.96 204.75 100 66 83342 100 407 555 2.7 135 2.6 0.78 56.51 147.46
clv. % 54 37 8 1 100 28 72
MO 68.12 68.12 35 58 34026 40 500 216 3.2 141 2.0 0.78 47.22 20.12
ST 37.25 6.76 44.01 21 70 15654 19 356 66 1.5 136 3.2 44.01
GO 35.47 35.47 17 72 12344 15 348 76 2.1 134 3.0 35.47
7 T FA 23.08 23.08 11 67 9161 11 397 88 3.8 135 2.0 6.97 16.11
PI 10.96 10.96 5 70 4878 6 445 44 4.0 125 2.0 10.96
CA 3.50 10.30 2.96 16.76 8 71 3198 4 191 42 2.5 101 4.0 16.76
BR 6.35 6.35 3 66 4081 5 643 23 3.6 180 2.0 2.32 4.03
Total Sume 108.51 76.22 17.06 2.96 204.75 87 66 83342 87 407 555 2.7 135 2.6 0.78 56.51 147.46
clv. % 54 37 8 1 100 28 72
MO 68.96 68.96 29 58 34621 35 502 219 3.2 140 2.0 0.78 47.22 20.96
ST 45.01 7.97 52.98 23 70 18990 20 358 90 1.7 133 3.2 52.98
GO 35.47 35.47 15 72 12344 13 348 76 2.1 134 3.0 35.47
FA 23.08 5.86 28.94 12 68 11340 12 392 108 3.7 132 2.2 6.97 21.97
Tot. 1
PI 9.64 10.96 20.60 9 70 10187 11 495 94 4.6 123 1.5 20.60
CA 3.50 10.30 5.79 19.59 8 72 3727 4 190 50 2.6 100 4.1 19.59
BR 6.35 6.35 3 66 4081 4 643 23 3.6 180 2.0 2.32 4.03
PAM 1.68 1.68 1 70 536 1 319 1 0.6 115 3.0 1.68
Sume 9.64 109.35 91.52 18.27 5.79 234.57 100 67 95826 100 409 661 2.8 133 2.6 0.78 56.51 177.28
TOTAL
% 4 47 39 8 2 100 24 76
Tot. T MO 68.96 68.96 29 58 34621 35 502 219 3.2 140 2.0 0.78 47.22 20.96
179
funcţ.
m /ha
3 (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
ST 45.01 7.97 52.98 23 70 18990 20 358 90 1.7 133 3.2 52.98
GO 35.47 35.47 15 72 12344 13 348 76 2.1 134 3.0 35.47
FA 23.08 5.86 28.94 12 68 11340 12 392 108 3.7 132 2.2 6.97 21.97
PI 9.64 10.96 20.6 9 70 10187 11 495 94 4.6 123 1.5 20.60
CA 3.50 10.30 5.79 19.59 8 72 3727 4 190 50 2.6 100 4.1 19.59
BR 6.35 6.35 3 66 4081 4 643 23 3.6 180 2.0 2.32 4.03
PAM 1.68 1.68 1 70 536 1 319 1 0.6 115 3.0 1.68
Sume 9.64 109.35 91.52 18.27 5.79 234.57 100 67 95826 100 409 661 2.8 133 2.6 0.78 56.51 177.28
TOTAL
% 4 47 39 8 2 100 24 76
S.U.P. M
funcţ.
vârstă I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m3 m3/ha (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
MO 7.94 16.09 41.77 65.80 79 81 1758 87 27 347 5.3 18 3.5 65.80
FA 0.84 0.84 1 90 8 10 5 6.0 15 2.0 0.84
BR 1.06 0.19 1.25 1 87 26 1 21 7 5.6 16 2.2 1.25
1 1
DR 1.18 3.30 4.48 5 78 49 2 11 20 4.5 19 3.7 4.48
DT 0.79 3.46 7.65 11.90 14 81 212 10 18 30 2.5 15 3.6 11.90
DM 0.02 0.02 100 10 3.0 0.02
Total Sume 10.63 20.94 52.72 84.29 100 81 2053 100 24 409 4.9 18 3.5 84.29
clv. % 13 25 62 100 100
MO 7.94 16.09 41.77 65.80 79 81 1758 87 27 347 5.3 18 3.5 65.80
FA 0.84 0.84 1 90 8 10 5 6.0 15 2.0 0.84
BR 1.06 0.19 1.25 1 87 26 1 21 7 5.6 16 2.2 1.25
1 T
DR 1.18 3.30 4.48 5 78 49 2 11 20 4.5 19 3.7 4.48
DT 0.79 3.46 7.65 11.90 14 81 212 10 18 30 2.5 15 3.6 11.90
DM 0.02 0.02 100 10 3.0 0.02
Total Sume 10.63 20.94 52.72 84.29 5 81 2053 24 409 4.9 18 3.5 84.29
clv. % 13 25 62 100 100
MO 36.01 21.72 57.73 80 74 8280 84 143 532 9.2 34 3.4 4.75 52.98
ST 0.40 0.40 1 90 49 123 2 5.0 35 4.0 0.40
CA 0.32 0.32 91 30 94 2 6.3 35 4.0 0.32
BR 0.65 0.65 1 80 65 1 100 4 6.2 25 3.0 0.65
2 1 AN 5.48 5.48 8 75 798 8 146 16 2.9 36 3.0 5.48
PI 0.41 0.41 1 90 75 1 183 4 9.8 35 3.0 0.41
DR 0.15 0.10 0.25 92 44 176 2 8.0 35 3.4 0.25
DT 2.52 2.80 5.32 7 88 448 5 84 29 5.5 31 3.5 5.32
DM 0.37 1.17 1.54 2 88 53 1 34 3 1.9 16 3.8 1.54
Total Sume 45.59 26.51 72.10 100 76 9842 100 137 594 8.2 33 3.4 4.75 67.35
clv. % 63 37 100 7 93
MO 36.01 21.72 57.73 80 74 8280 84 143 532 9.2 34 3.4 4.75 52.98
ST 0.40 0.40 1 90 49 123 2 5.0 35 4.0 0.40
CA 0.32 0.32 91 30 94 2 6.3 35 4.0 0.32
BR 0.65 0.65 1 80 65 1 100 4 6.2 25 3.0 0.65
2 T
AN 5.48 5.48 8 75 798 8 146 16 2.9 36 3.0 5.48
PI 0.41 0.41 1 90 75 1 183 4 9.8 35 3.0 0.41
DR 0.15 0.10 0.25 92 44 176 2 8.0 35 3.4 0.25
DT 2.52 2.80 5.32 7 88 448 5 84 29 5.5 31 3.5 5.32
DM 0.37 1.17 1.54 2 88 53 1 34 3 1.9 16 3.8 1.54
Total Sume 45.59 26.51 72.1 5 76 9842 2 137 594 8.2 33 3.4 4.75 67.35
clv. % 63 37 100 7 93
MO 6.14 28.86 17.89 52.89 51 82 16467 57 311 554 10.5 55 3.2 52.89
ST 4.17 4.17 4 79 789 3 189 26 6.2 57 4.0 4.17
FA 22.24 6.85 29.09 28 89 7644 27 263 313 10.8 47 2.2 29.09
CA 0.19 0.14 0.40 0.73 1 78 103 141 4 5.5 53 4.3 0.73
3 1 AN 10.98 10.98 10 74 2356 8 215 21 1.9 53 3.0 10.98
PI 1.94 1.94 2 80 496 2 256 12 6.2 58 3.0 1.94
DR 0.15 0.15 93 43 287 1 6.7 55 3.0 0.15
DT 0.73 0.98 2.82 4.53 4 79 794 3 175 21 4.6 52 3.5 4.53
DM 0.32 0.32 69 37 116 4 12.5 50 3.0 0.32
Total Sume 29.11 50.27 25.02 0.40 104.8 100 83 28729 100 274 956 9.1 52 3.0 104.80
clv. % 28 48 24 100 100
MO 6.14 28.86 17.89 52.89 51 82 16467 57 311 554 10.5 55 3.2 52.89
ST 4.17 4.17 4 79 789 3 189 26 6.2 57 4.0 4.17
FA 22.24 6.85 29.09 28 89 7644 27 263 313 10.8 47 2.2 29.09
CA 0.19 0.14 0.40 0.73 1 78 103 141 4 5.5 53 4.3 0.73
3 T AN 10.98 10.98 10 74 2356 8 215 21 1.9 53 3.0 10.98
PI 1.94 1.94 2 80 496 2 256 12 6.2 58 3.0 1.94
DR 0.15 0.15 93 43 287 1 6.7 55 3.0 0.15
DT 0.73 0.98 2.82 4.53 4 79 794 3 175 21 4.6 52 3.5 4.53
DM 0.32 0.32 69 37 116 4 12.5 50 3.0 0.32
Total Sume 29.11 50.27 25.02 0.40 104.8 7 83 28729 6 274 956 9.1 52 3.0 104.80
clv. % 28 48 24 100 100
MO 17.43 12.18 29.61 30 73 15186 42 513 262 8.8 72 2.4 1.40 1.44 26.77
ST 20.14 4.44 4.42 29.00 29 77 8060 23 278 158 5.4 82 3.5 29.00
FA 19.4 19.40 20 82 6369 18 328 132 6.8 88 3.0 19.40
4 1 CA 4.87 0.49 5.36 5 82 872 2 163 26 4.9 65 4.1 5.36
BR 2.34 2.34 2 90 1075 3 459 26 11.1 60 3.0 2.34
AN 1.62 1.62 2 79 344 1 212 2 1.2 70 3.0 1.62
PI 2.13 7.65 9.78 10 80 3442 10 352 47 4.8 76 2.8 9.78
180
funcţ.
m /ha
3 (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
DT 0.19 1.74 1.93 2 80 456 1 236 5 2.6 80 3.9 1.93
Total Sume 19.56 63.52 11.05 4.91 99.04 100 78 35804 100 362 658 6.6 78 3.0 1.40 1.44 96.20
clv. % 20 64 11 5 100 1 1 98
MO 17.43 12.18 29.61 30 73 15186 42 513 262 8.8 72 2.4 1.40 1.44 26.77
ST 20.14 4.44 4.42 29.00 29 77 8060 23 278 158 5.4 82 3.5 29.00
FA 19.40 19.40 20 82 6369 18 328 132 6.8 88 3.0 19.40
CA 4.87 0.49 5.36 5 82 872 2 163 26 4.9 65 4.1 5.36
4 T
BR 2.34 2.34 2 90 1075 3 459 26 11.1 60 3.0 2.34
AN 1.62 1.62 2 79 344 1 212 2 1.2 70 3.0 1.62
PI 2.13 7.65 9.78 10 80 3442 10 352 47 4.8 76 2.8 9.78
DT 0.19 1.74 1.93 2 80 456 1 236 5 2.6 80 3.9 1.93
Total Sume 19.56 63.52 11.05 4.91 99.04 6 78 35804 7 362 658 6.6 78 3.0 1.40 1.44 96.20
clv. % 20 64 11 5 100 1 1 98
MO 40.4 51.32 18.26 20.64 130.62 62 71 75517 75 578 833 6.4 93 2.1 3.06 21.58 105.98
ST 13.24 34.91 48.15 23 79 13852 14 288 168 3.5 94 3.7 48.15
FA 2.66 16.24 18.90 9 77 6590 6 349 107 5.7 96 2.9 0.17 18.73
5 1 CA 3.90 1.68 5.58 3 80 1050 1 188 20 3.6 83 4.3 5.58
BR 0.24 6.59 6.83 3 80 4295 4 629 34 5 141 3.0 6.83
AN 0.60 0.60 80 137 228 71 3.0 0.60
DT 0.59 0.38 0.97 71 220 227 4 4.1 68 2.8 0.25 0.72
Total Sume 40.40 54.81 54.93 59.83 1.68 211.65 100 74 101661 100 480 1166 5.5 95 2.7 3.23 21.83 186.59
clv. % 19 26 26 28 1 100 2 10 88
MO 40.40 51.32 18.26 20.64 130.62 62 71 75517 75 578 833 6.4 93 2.1 3.06 21.58 105.98
ST 13.24 34.91 48.15 23 79 13852 14 288 168 3.5 94 3.7 48.15
FA 2.66 16.24 18.90 9 77 6590 6 349 107 5.7 96 2.9 0.17 18.73
5 T CA 3.90 1.68 5.58 3 80 1050 1 188 20 3.6 83 4.3 5.58
BR 0.24 6.59 6.83 3 80 4295 4 629 34 5 141 3.0 6.83
AN 0.60 0.60 80 137 228 71 3.0 0.60
DT 0.59 0.38 0.97 71 220 227 4 4.1 68 2.8 0.25 0.72
Total Sume 40.40 54.81 54.93 59.83 1.68 211.65 13 74 101661 20 480 1166 5.5 95 2.7 3.23 21.83 186.59
clv. % 19 26 26 28 1 100 2 10 88
MO 9.25 27.32 48.85 85.42 27 54 30033 30 352 246 2.9 116 3.5 1.86 65.78 17.78
ST 8.77 154.65 163.42 52 75 49342 49 302 432 2.6 117 3.9 30.68 132.74
FA 1.02 8.03 9.05 3 70 3161 3 349 43 4.8 104 2.9 9.05
CA 11.48 6.03 17.51 5 80 2655 3 152 78 4.5 62 4.3 17.51
6 1
BR 1.03 0.25 1.28 70 741 1 579 6 4.7 128 2.2 1.28
PI 1.25 4.39 5.64 2 62 1243 1 220 27 4.8 64 2.8 4.39 1.25
DR 10.76 8.78 19.54 6 65 6586 7 337 88 4.5 89 2.4 8.78 10.76
DT 0.51 16.40 16.91 5 73 5541 6 328 29 1.7 114 3.0 16.91
Total Sume 23.82 73.94 214.98 6.03 318.77 100 68 99302 100 312 949 3.0 110 3.6 1.86 109.63 207.28
clv. % 7 23 68 2 100 1 34 65
MO 9.25 27.32 48.85 85.42 27 54 30033 30 352 246 2.9 116 3.5 1.86 65.78 17.78
ST 8.77 154.65 163.42 52 75 49342 49 302 432 2.6 117 3.9 30.68 132.74
6 T
FA 1.02 8.03 9.05 3 70 3161 3 349 43 4.8 104 2.9 9.05
CA 11.48 6.03 17.51 5 80 2655 3 152 78 4.5 62 4.3 17.51
BR 1.03 0.25 1.28 70 741 1 579 6 4.7 128 2.2 1.28
PI 1.25 4.39 5.64 2 62 1243 1 220 27 4.8 64 2.8 4.39 1.25
6 T
DR 10.76 8.78 19.54 6 65 6586 7 337 88 4.5 89 2.4 8.78 10.76
DT 0.51 16.40 16.91 5 73 5541 6 328 29 1.7 114 3.0 16.91
Total Sume 23.82 73.94 214.98 6.03 318.77 20 68 99302 20 312 949 3.0 110 3.6 1.86 109.63 207.28
clv. % 7 23 68 2 100 1 34 65
MO 174.54 110.60 285.14 40 51 100066 45 351 628 2.2 145 3.4 48.37 192.26 44.51
ST 13.98 222.64 107.8 344.42 49 74 103040 46 299 649 1.9 126 4.3 1.72 342.70
FA 28.02 4.13 32.15 5 69 10564 5 329 124 3.9 119 3.1 4.13 28.02
7 1
CA 0.04 5.05 28.81 33.90 5 75 3817 2 113 148 4.4 55 4.8 33.90
BR 6.62 6.62 1 73 3513 2 531 28 4.2 144 3.0 6.62
DT 0.14 2.63 2.77 69 657 237 5 1.8 125 3.9 0.14 2.63
Total Sume 223.34 345.05 136.61 705 100 64 221657 100 314 1582 2.2 130 3.9 48.37 198.25 458.38
clv. % 32 49 19 100 7 28 65
MO 174.54 110.60 285.14 40 51 100066 45 351 628 2.2 145 3.4 48.37 192.26 44.51
ST 13.98 222.64 107.80 344.42 49 74 103040 46 299 649 1.9 126 4.3 1.72 342.70
FA 28.02 4.13 32.15 5 69 10564 5 329 124 3.9 119 3.1 4.13 28.02
7 T
CA 0.04 5.05 28.81 33.90 5 75 3817 2 113 148 4.4 55 4.8 33.90
BR 6.62 6.62 1 73 3513 2 531 28 4.2 144 3.0 6.62
DT 0.14 2.63 2.77 69 657 237 5 1.8 125 3.9 0.14 2.63
Total Sume 223.34 345.05 136.61 705.00 44 64 221657 45 314 1582 2.2 130 3.9 48.37 198.25 458.38
clv. % 32 49 19 100 7 28 65
MO 40.40 92.08 313.26 261.47 707.21 44 63 247307 49 350 3402 4.8 101 3.1 59.44 281.06 366.71
ST 56.13 421.21 112.22 589.56 37 75 175132 35 297 1435 2.4 118 4.1 32.40 557.16
FA 26.76 78.54 4.13 109.43 7 78 34336 7 314 724 6.6 88 2.8 0.17 4.13 105.13
CA 0.23 25.76 37.41 63.40 4 77 8527 2 134 278 4.4 60 4.6 63.40
BR 2.33 16.64 18.97 1 79 9715 2 512 105 5.5 119 2.9 18.97
Tot. 1
AN 18.68 18.68 1 75 3635 1 195 39 2.1 50 3.0 18.68
PI 3.38 14.39 17.77 1 75 5256 1 296 90 5.1 69 2.8 4.39 13.38
DR 10.76 10.26 3.40 24.42 2 68 6722 1 275 111 4.5 75 2.7 8.78 15.64
DT 2.62 23.69 18.02 44.33 3 77 8328 2 188 123 2.8 69 3.3 0.39 43.94
DM 0.71 1.17 1.88 85 90 48 7 3.7 22 3.6 1.88
Sume 40.40 137.93 532.53 735.16 149.63 1595.65 100 70 499048 100 313 6314 4 103 3.5 59.61 331.15 1204.89
TOTAL
% 3 9 33 46 9 100 4 21 75
MO 40.40 92.08 313.26 261.47 707.21 44 63 247307 49 350 3402 4.8 101 3.1 59.44 281.06 366.71
ST 56.13 421.21 112.22 589.56 37 75 175132 35 297 1435 2.4 118 4.1 32.4 557.16
Tot. T
FA 26.76 78.54 4.13 109.43 7 78 34336 7 314 724 6.6 88 2.8 0.17 4.13 105.13
CA 0.23 25.76 37.41 63.40 4 77 8527 2 134 278 4.4 60 4.6 63.4
181
funcţ.
m /ha
3 (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
BR 2.33 16.64 18.97 1 79 9715 2 512 105 5.5 119 2.9 18.97
AN 18.68 18.68 1 75 3635 1 195 39 2.1 50 3.0 18.68
PI 3.38 14.39 17.77 1 75 5256 1 296 90 5.1 69 2.8 4.39 13.38
DR 10.76 10.26 3.40 24.42 2 68 6722 1 275 111 4.5 75 2.7 8.78 15.64
DT 2.62 23.69 18.02 44.33 3 77 8328 2 188 123 2.8 69 3.3 0.39 43.94
DM 0.71 1.17 1.88 85 90 48 7 3.7 22 3.6 1.88
Sume 40.40 137.93 532.53 735.16 149.63 1595.65 100 70 499048 100 313 6314 4 103 3.5 59.61 331.15 1204.89
TOTAL
% 3 9 33 46 9 100 4 21 75
16.1.10. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe

clase de exploatabilitate şi specii
S.U.P. A
exploat. I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m3 m3/an (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
MO 4.12 1076.04 290.04 8.05 1378.25 60 47 432816 61 314 4637 3.4 110 2.2 480.98 575.31 321.96
FA 194.83 553.81 0.75 749.39 32 52 241637 33 322 2301 3.1 114 2.7 194.91 308.61 245.87
ST 13.14 49.07 7.67 69.88 3 66 18056 2 258 126 1.8 127 3.9 4.96 23.01 41.91
BR 46.48 15.31 61.79 3 60 23252 3 376 288 4.7 122 2.2 12.64 19.28 29.87
1 PAM 18.42 13.40 31.82 1 40 7625 1 240 27 0.8 87 2.4 15.11 8.92 7.79
CA 3.40 11.53 14.93 1 74 3408 228 37 2.5 100 4.8 0.38 1.05 13.50
GO 7.48 7.48 43 1269 170 8 1.1 133 3.0 0.86 5.24 1.38
DR 0.47 2.42 2.89 76 748 259 30 10.4 56 2.8 0.47 2.42
DT 7 0.47 7.47 29 1154 154 10 1.3 94 3.1 5.11 0.30 2.06
Total Sume 4.12 1336.24 902.60 61.74 19.20 2323.90 20 49 729965 18 314 7464 3.2 112 2.5 715.42 941.72 666.76
cl.exp % 57 39 3 1 100 31 40 29
MO 5.88 172.62 171.17 20.55 370.22 82 72 188894 86 510 2166 5.9 96 2.6 370.22
FA 34.4 24.86 59.26 13 76 23940 11 404 316 5.3 104 2.4 59.26
ST 9.56 9.56 2 71 2746 1 287 19 2 112 3.0 9.56
BR 0.91 0.91 70 408 448 7 7.7 85 2.0 0.91
2 PAM 2.87 0.67 3.54 1 70 1129 1 319 5 1.4 99 2.2 3.54
CA 2.46 3.14 5.60 1 76 1096 196 21 3.8 85 3.6 5.60
GO 3.69 2.06 5.75 1 77 1752 1 305 17 3 105 2.4 5.75
DR 0.97 0.97 70 494 509 3 3.1 120 3.0 0.97
DT 0.50 1.23 1.73 77 753 435 6 3.5 110 2.7 1.73
Total Sume 5.88 214.99 212.98 23.69 457.54 4 72 221212 5 483 2560 5.6 98 2.6 457.54
cl.exp % 1 47 47 5 100 100
MO 766.31 0.90 3.83 771.04 67 74 446899 76 580 5788 7.5 88 2.0 771.04
FA 86.78 235.23 322.01 28 80 121360 21 377 1996 6.2 94 2.7 322.01
ST 13.44 0.08 13.52 1 78 3435 1 254 43 3.2 85 3.0 13.52
BR 7.90 7.90 1 90 5427 1 687 64 8.1 118 2.0 7.90
3 PAM 0.59 3.24 3.83 89 1177 307 8 2.1 81 2.8 3.83
CA 10.01 10.01 1 80 1727 173 44 4.4 70 4.0 10.01
GO 17.61 17.61 2 77 4246 1 241 56 3.2 86 3.0 17.61
DR 0.72 0.72 81 148 206 5 6.9 45 3.0 0.72
DT 0.87 0.87 79 118 136 3 3.4 64 3.0 0.87
Total Sume 861.58 272.01 13.92 1147.51 10 76 584537 15 509 8007 7.0 89 2.3 1147.51
cl.exp % 75 24 1 100 100
MO 476.65 80.94 557.59 60 79 312767 69 561 5199 9.3 78 2.1 557.59
FA 110.00 239.19 349.19 37 80 130758 29 374 2340 6.7 88 2.7 349.19
BR 8.37 5.11 13.48 1 79 6531 1 484 117 8.7 78 2.4 13.48
4 PAM 9.85 9.85 1 79 2884 1 293 26 2.6 76 2.0 9.85
CA 2.14 2.78 4.92 1 80 1024 208 21 4.3 80 3.6 4.92
GO 1.06 3.11 4.17 80 1102 264 16 3.8 86 2.7 4.17
DR 1.77 1.77 75 675 381 14 7.9 67 2.0 1.77
Total Sume 607.70 330.49 2.78 940.97 8 79 455741 11 484 7733 8.2 82 2.4 940.97
cl.exp % 65 35 100 100
MO 857.62 154.61 4.19 16.29 1032.71 68 82 530105 77 513 11516 11.2 66 2.2 1032.71
FA 91.14 370.10 461.24 30 83 148647 21 322 3690 8 72 2.8 461.24
ST 2.10 2.10 70 525 250 10 4.8 75 3.0 2.10
BR 14.46 2.23 16.69 1 84 9350 1 560 149 8.9 88 2.1 16.69
5 PAM 18.82 0.31 19.13 1 90 5914 1 309 68 3.6 64 2.0 19.13
CA 0.30 0.30 70 42 140 1 3.3 75 5.0 0.30
GO 0.30 0.30 70 66 220 1 3.3 75 3.0 0.30
DR 0.30 0.30 70 90 300 2 6.7 75 2.0 0.30
DT 4.22 0.24 4.46 80 1118 251 26 5.8 62 2.1 4.46
Total Sume 986.56 529.89 4.19 16.59 1537.23 13 83 695857 17 453 15463 10.1 68 2.4 1537.23
cl.exp % 65 34 1 100 100
MO 483.30 343.17 826.47 62 86 343359 69 415 10405 12.6 54 2.4 826.47
FA 198.99 238.31 2.12 439.42 33 86 136996 28 312 3937 9 64 2.6 439.42
ST 0.88 0.88 70 210 239 6 6.8 70 3.0 0.88
BR 10.50 6.28 16.78 1 80 6669 1 397 188 11.2 57 2.4 16.78
6 PAM 14.77 13.83 7.14 35.74 3 85 7642 2 214 99 2.8 57 2.8 35.74
CA 1.46 1.46 70 239 164 5 3.4 70 5.0 1.46
DR 2.66 2.66 90 613 230 35 13.2 45 3.0 2.66
DT 2.15 9.96 2.29 2.43 16.83 1 81 2300 137 112 6.7 45 3.3 16.83
DM 0.58 0.58 71 131 226 4 6.9 70 3.0 0.58
Total Sume 709.71 615.67 11.55 3.89 1340.82 11 86 498159 12 372 14791 11 58 2.5 1340.82
cl.exp % 53 46 1 100 100
MO 1367.72 1149.12 19.06 2535.9 63 84 554809 67 219 28218 11.1 32 2.5 8.17 28.15 2499.58
FA 870.43 397.40 3.09 1270.92 31 86 257476 31 203 11570 9.1 42 2.3 6.71 17.70 1246.51
7
ST 5.68 1.76 7.44 89 532 72 46 6.2 26 3.2 7.44
BR 62.29 36.74 99.03 2 84 11701 1 118 677 6.8 25 2.4 99.03
182
exploat. I II III IV V ha % % m3 % m3/ha m3 m3/an (ani) med. < 0.4 0.4-0.6 > 0.6
PAM 50.78 30.72 81.50 2 87 10341 1 127 304 3.7 33 2.4 81.5
CA 0.71 13.96 0.20 14.87 90 1625 109 100 6.7 37 4.0 14.87
GO 9.14 0.41 9.55 86 699 73 55 5.8 25 3.0 1.23 8.32
DR 10.12 23.7 3.73 37.55 1 80 507 14 170 4.5 13 2.8 1.13 36.42
DT 4.46 31.85 3.65 39.96 1 83 2406 60 243 6.1 26 3.0 4.44 35.52
DM 5.16 1.78 6.94 89 1046 151 56 8.1 34 3.3 6.94
Total Sume 2365.80 1690.22 47.44 0.20 4103.66 35 85 841142 21 205 41439 10.1 35 2.4 14.88 52.65 4036.13
cl.exp % 58 41 1 100 1 99
Sume 10.00 7082.58 4553.86 165.31 39.88 11851.63 76 4026613 340 97457 8.2 68 2.4 730.30 994.37 10126.96
TOTAL
% 61 38 1 100 6 8 86
16.2. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie
16.2.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure

Caracterul actual al tipului de pădure: (ha)
Natural fundamental Total derivate de Terenuri Total:
Tip Tip Artificial de prod.:
de productivitate: Parţial prod.: Tânăr Total goale
staţiune pădure
derivat Sup.+ nedef. pădure (ha)
Sup. Mijl. Inf. Subpro. Sup. Mijl. Inf. Inf. ha %
mijl.
0 166.69 166.69 100
TOTAL 166.69 166.69 1
% 100 1
2311 1153 504.16 172.64 676.80 676.80 100
TOTAL 504.16 172.64 676.80 676.80 5
% 74 26 100 5
2312 1151 408.96 371.15 780.11 2 782.11 100
TOTAL 408.96 371.15 780.11 2 782.11 5
% 52 48 100 5
2321 1142 104.61 7.19 111.80 111.80 100
TOTAL 104.61 7.19 111.80 111.80 1
% 94 6 100 1
2322 1141 295.04 502.08 797.12 797.12 100
TOTAL 295.04 502.08 797.12 797.12 5
% 37 63 100 5
2332 1114 281.58 500.91 782.49 2.67 785.16 100
TOTAL 281.58 500.91 782.49 2.67 785.16 5
% 36 64 100 5
2333 1111 167.87 110.39 278.26 278.26 100
TOTAL 167.87 110.39 278.26 278.26 2
% 60 40 100 2
3312 1423 20.94 20.94 20.94 100
TOTAL 20.94 20.94 20.94
% 100 100
3331 1414 10.34 10.34 10.34 100
TOTAL 10.34 10.34 10.34
% 100 100
1321 185.02 129.61 314.63 314.63 21
1341 119.47 66.15 185.62 185.62 12
3332 1413 197.22 224.50 421.72 421.72 28
4114 497.35 30.42 527.77 527.77 35
4131 55.02 55.02 55.02 4
TOTAL 1054.08 450.68 1504.76 1504.76 10
% 70 30 100 10
1111 172.04 229.27 401.31 2.34 403.65 5
1311 716.32 1379.33 2095.65 2095.65 25
3333
1411 680.30 3919.02 4599.32 4599.32 56
4111 1086.99 87.29 1174.28 1174.28 14
TOTAL 2655.65 5614.91 8270.56 2.34 8272.90 59
% 32 68 100 59
1171 5.70 14.27 19.97 19.97 46
3730
9821 15.30 8.28 23.58 23.58 54
TOTAL 21.00 22.55 43.55 43.55
% 48 52 100
3740 1112 10.81 2.36 19.96 33.13 1.82 34.95 100
TOTAL 10.81 2.36 19.96 33.13 1.82 34.95
% 33 7 60 95 5
5132 5314 21.22 5.32 20.47 47.01 47.01 100
TOTAL 21.22 5.32 20.47 47.01 47.01
% 45 11 44 100
5135 5312 12.29 1.48 13.77 13.77 100
TOTAL 12.29 1.48 13.77 13.77
% 89 11 100
5235 4243 32.80 24.97 11.52 69.29 69.29 100
TOTAL 32.80 24.97 11.52 69.29 69.29
% 47 36 17 100
7331 6143 513.21 23.11 1.35 19.81 190.45 747.93 0.44 748.37 100
TOTAL 513.21 23.11 1.35 19.81 190.45 747.93 0.44 748.37 5
% 69 3 3 25 100 5
183
Caracterul actual al tipului de pădure: (ha)
Natural fundamental Total derivate de Terenuri Total:
Tip Tip Artificial de prod.:
de productivitate: Parţial prod.: Tânăr Total goale
staţiune pădure
derivat Sup.+ nedef. pădure (ha)
Sup. Mijl. Inf. Subpro. Sup. Mijl. Inf. Inf. ha %
mijl.
5513 141.77 2.92 6.66 151.35 151.35 51
7332 6141 64.42 1.18 20.47 86.07 86.07 29
6213 20.62 40.39 61.01 61.01 20
TOTAL 226.81 2.92 1.18 67.52 298.43 298.43 2
% 76 1 23 100 2
TOTAL OS 2846.62 2341.49 1132.32 58.68 1.18 1.35 7734.37 370.28 14486.29 175.96 10021.43 100
% 20 16 8 53 3 99 1 100
16.2.2. Recapitulaţie formaţii forestiere

Caracterul actual al tipului de pădure: (ha) / (%)
Terenuri
Natural fundamental Total:
Total derivate de prod.: Artificial de prod.: Goale
Formaţia forestieră de productivitate: Parţial Tânăr Total
(ha) /
derivat Sup.+ Nedef. pădure
Sup. Mijl. Inf. Subpro. Sup. Mijl. Inf. Inf. (%) ha / % %
mijl.
166.69 166.69 1
00
100 1
11 MOLIDISURI 350.72 991.28 608.77 2.36 1748.03 179.83 3880.99 8.83 3889.82 27
PURE 9 26 16 44 5 100 27
13 AMESTECURI 716.32 304.49 1575.09 2595.90 2595.90 18
MOLID-BRAD-FAG 28 12 60 100 18
14 MOLIDETO- 680.30 197.22 10.34 4164.46 5052.32 5052.32 35
FAGETE 13 4 83 100 35
41 FAGETE PURE 1086.99 552.37 117.71 1757.07 1757.07 12
MONTANE 62 31 7 100 12
42 FAGETE PURE 32.80 24.97 11.52 69.29 69.29
DE DEALURI 47 36 17 100
53 SLEAURI DE 12.29 21.22 5.32 21.95 60.78 60.78
DEAL CU GORUN 20 35 9 36 100
55 SLEAURI DE 141.77 2.92 6.66 151.35 151.35 1
DEAL CU GO,ST 94 2 4 100 1
61 STEJARETE 64.42 513.21 23.11 1.18 1.35 40.28 190.45 834 0.44 834.44 6
PURE DE STEJAR 8 61 3 5 23 100 6
62 SLEAU DEAL 20.62 40.39 61.01 61.01
CIMPIE DE ST 34 66 100
98 ANINISURI 15.30 8.28 23.58 23.58
DE ANIN ALB 65 35 100
TOTAL OS 2846.62 2341.49 1132.32 58.68 1.18 1.35 7734.37 370.28 14486.29 175.96 10021.43100
% 20 16 8 53 3 99 1 100
6320.43 58.68 2.53 8104.65 14486.29 175.96 10021.43100
% 44 56 99 1 100
16.2.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere,

altitudine, înclinare şi expoziţie
Categ. Categoria de înclinare pe categorii de expoziţie: (ha) Categoria de expoziţie:
Formaţia Total
de < 16 g 16 – 30 g 31 – 40 g > 40 g (ha)
forestieră (ha)
altitud. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr.
02 - 04 2.22 2.22 2.22
04 - 06 42.11 42.11 42.11
06 - 08 24.14 1.00 1.37 24.14 1.00 1.37 26.51
08 - 10 25.41 5.81 6.73 25.41 5.81 6.73 37.95
10 - 12 40.36 7.04 0.26 40.36 7.04 0.26 47.66
12 - 14 9.06 0.52 0.01 0.65 9.71 0.52 0.01 10.24
Sume 143.30 14.37 8.37 0.65 143.95 14.37 8.37 166.69
TOTAL
% 86 9 5 100 86 9 5 100
06 - 08 5.00 6.89 5.00 6.89 11.89
08 - 10 47.25 0.43 2.37 1.42 20.40 47.25 23.20 1.42 71.87
10 - 12 23.83 45.53 48.40 38.83 147.97 16.34 2.70 11.46 2.62 62.66 198.82 76.20 337.68
11
12 - 14 81.59 188.14 238.89 307.08 591.53 468.78 33.23 70.70 49.16 421.90 850.37 756.83 2029.10
14 - 16 65.69 50.85 38.28 179.06 362.52 242.63 53.06 195.56 116.14 13.92 297.81 622.85 397.05 1317.71
16 - 18 0.16 2.21 25.21 29.83 54.20 9.96 2.21 79.57 39.79 121.57
Sume 223.36 285.11 332.46 527.18 1129.60 759.00 86.29 343.56 186.72 16.54 836.83 1774.81 1278.18 3889.82
TOTAL
% 27 34 39 22 47 31 14 56 30 100 22 45 33 100
06 - 08 2.05 1.03 7.47 4.70 64.43 24.09 10.66 60.48 26.14 16.39 132.38 174.91
08 - 10 6.25 6.44 505.90 492.72 74.79 270.85 259.88 81.23 776.75 758.85 1616.83
13
10 - 12 0.58 95.28 0.60 57.26 296.45 96.42 34.89 42.53 10.29 92.73 434.26 107.31 634.30
12 - 14 28.67 3.99 11.46 18.38 8.21 96.48 2.67 28.67 118.85 22.34 169.86
Sume 31.30 100.30 25.78 63.70 825.43 661.78 133.77 420.52 333.32 228.77 1346.25 1020.88 2595.90
TOTAL
% 20 64 16 4 53 43 15 47 38 9 52 39 100
06 - 08 1.56 1.56 1.56
14 08 - 10 0.76 11.68 53.01 276.10 200.36 286.99 0.97 72.91 41.54 277.83 284.95 381.54 944.32
10 - 12 181.47 109.87 58.25 587.91 1014.25 617.17 73.25 260.98 42.67 842.63 1385.10 718.09 2945.82
184
Categ. Categoria de înclinare pe categorii de expoziţie: (ha) Categoria de expoziţie:
Formaţia (ha) Total
de < 16 g 16 – 30 g 31 – 40 g > 40 g
forestieră (ha)
altitud. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr.
12 - 14 3.64 54.01 58.04 297.09 456.74 117.30 85.92 43.29 34.25 10.34 396.99 554.04 209.59 1160.62
Sume 185.87 175.56 169.30 1161.10 1672.91 1021.46 160.14 377.18 118.46 10.34 1517.45 2225.65 1309.22 5052.32
TOTAL
% 35 33 32 30 44 26 24 58 18 100 30 44 26 100
06 - 08 2.80 52.02 68.96 10.47 1.54 0.46 10.47 53.56 72.22 136.25
08 - 10 3.08 40.51 10.29 251.68 49.66 97.25 32.84 26.41 110.62 325.03 76.07 511.72
41
10 - 12 15.81 82.71 80.75 135.49 568.02 93.19 50.84 1.7 65.47 202.14 652.43 239.41 1093.98
12 - 14 3.82 7.20 0.78 3.32 3.82 7.2 4.10 15.12
Sume 22.71 130.42 84.33 145.78 871.72 215.13 158.56 36.08 92.34 327.05 1038.22 391.8 1757.07
TOTAL
% 10 54 36 12 71 17 55 13 32 19 59 22 100
42 04 - 06 17.84 40.26 8.19 3.00 26.03 43.26 69.29
Sume 17.84 40.26 8.19 3.00 26.03 43.26 69.29
TOTAL
% 31 69 73 27 38 62 100
53 04 - 06 11.00 25.04 12.29 12.45 23.45 12.29 25.04 60.78
Sume 11.00 25.04 12.29 12.45 23.45 12.29 25.04 60.78
TOTAL
% 31 69 100 100 39 20 41 100
02 - 04 36.01 36.01 36.01
55
04 - 06 28.95 21.93 64.46 28.95 21.93 64.46 115.34
Sume 64.96 21.93 64.46 64.96 21.93 64.46 151.35
TOTAL
% 43 14 43 43 14 43 100
02 - 04 186.42 32.61 14.73 3.00 189.42 32.61 14.73 236.76
61
04 - 06 561.94 3.89 31.85 561.94 3.89 31.85 597.68
Sume 748.36 36.50 46.58 3.00 751.36 36.5 46.58 834.44
TOTAL
% 90 4 6 100 90 4 6 100
02 - 04 18.44 18.27 6.02 18.44 18.27 6.02 42.73
62
04 - 06 18.28 18.28 18.28
Sume 18.44 18.27 24.30 18.44 18.27 24.3 61.01
TOTAL
% 30 30 40 30 30 40 100
06 - 08 21.83 0.78 21.83 0.78 22.61
98
10 - 12 0.97 0.97 0.97
Sume 22.80 0.78 22.8 0.78 23.58
TOTAL
% 97 3 97 3 100
02 - 04 243.09 50.88 20.75 3.00 246.09 50.88 20.75 317.72
04 - 06 644 43.66 179.89 20.48 3.00 12.45 656.45 64.14 182.89 903.48
06 - 08 53.02 2.81 18.53 58.28 133.39 34.56 12.20 60.94 87.58 73.29 212.86 373.73
08 - 10 76.50 58.43 65.99 292.83 960.31 830.79 173.01 397.00 327.83 542.34 1415.74 1224.61 3182.69
10 - 12 263.02 340.43 188.26 819.49 2026.69 823.12 158.98 307.91 129.89 2.62 1241.49 2677.65 1141.27 5060.41
12 - 14 126.78 253.86 309.18 604.82 1066.65 597.61 119.15 210.47 86.08 10.34 861.09 1530.98 992.87 3384.94
14 - 16 65.69 50.85 38.28 179.06 362.52 242.63 53.06 195.56 116.14 13.92 297.81 622.85 397.05 1317.71
16 - 18 0.16 2.21 25.21 29.83 54.20 9.96 2.21 79.57 39.79 121.57
Sume 1472.10 801.08 820.88 1901.41 4520.14 2660.37 551.21 1177.34 730.84 10.34 16.54 3935.06 6515.10 4212.09 10021.43
TOTAL OS
% 47 26 27 21 50 29 22 48 30 38 62 27 44 29 100
TOTAL Sume 3094.06 9081.92 2459.39 26.88 10021.43
CAT.INCL. % 21 62 17 100
16.2.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi

expoziţie
Categoria de înclinare pe categorii de expoziţie: (ha) Categoria de expoziţie:
Etajul (ha) Total
< 16 g 16 – 30 g 31 – 40 g > 40 g
fitoclimatic (ha)
Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr. Îns. P. îns. Umbr.
143.30 14.37 8.37 0.65 143.95 14.37 8.37 166.69
% 86 9 5 100 86 9 5 100
2 FM3 108.80 224.75 267.50 501.58 992.25 743.07 66.88 323.16 186.72 16.54 677.26 1556.70 1197.29 3431.25
% 18 37 45 22 45 33 12 56 32 100 20 45 35 100
3 FM2 377.24 467.42 344.37 1396.18 3507.41 1914.30 471.88 854.18 544.12 10.34 2255.64 4829.01 2802.79 9887.44
% 32 39 29 20 52 28 25 46 29 100 23 49 28 100
5 FD3 11.00 17.84 65.30 20.48 3.00 12.45 23.45 38.32 68.30 130.07
% 12 19 69 87 13 100 18 29 53 100
7 FD1 831.76 76.70 135.34 3.00 834.76 76.70 135.34 1046.80
% 80 7 13 100 80 7 13 100
TOTAL 1472.1 801.08 820.88 1901.41 4520.14 2660.37 551.21 1177.34 730.84 10.34 16.54 3935.06 6515.1 4212.09 10021.43
% 47 26 27 21 50 29 22 48 30 38 62 27 44 29 100
16.2.5. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea

terenului
Natura şi intensitatea Categoria de Teren gol Pădure având consistenţa: (ha) Total
eroziunii înclinare (ha) 0.1 – 0.4 0.5 – 0.7 0.8 – 1.0 (ha)
Fara eroziune 0 - 15 4.26 340.99 908.11 1840.70 3094.06
16 - 25 5.01 433.77 1187.40 3201.36 4827.54
26 - 30 330.34 1268.53 2655.51 4254.38
31 - 35 209.41 656.62 990.97 1857.00
185
Natura şi intensitatea Categoria de Teren gol Pădure având consistenţa: (ha) Total
eroziunii înclinare (ha) 0.1 – 0.4 0.5 – 0.7 0.8 – 1.0 (ha)
> 35 126.89 339.65 162.73 629.27
Total 9.27 1441.40 4360.31 8851.27 14662.30
0 - 15
16 - 25
Er.in adincime 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
Slaba 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
Moderata 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
Puternica 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
F. puternica 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
Excesiva 26 - 30
31 - 35
> 35
Total
0 - 15
16 - 25
Er.in suprafata 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
Slaba 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
Moderata 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
Puternica 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
F. puternica 26 - 30
31 - 35
> 35
0 - 15
16 - 25
Excesiva 26 - 30
31 - 35
> 35
Total
0 - 15 4.26 340.99 908.11 1840.70 3094.06
16 - 25 5.01 433.77 1187.40 3201.36 4827.54
26 - 30 330.34 1268.53 2655.51 4254.38
T o t a l O.S.
31 - 35 209.41 656.62 990.97 1857.00
> 35 126.89 339.65 162.73 629.27
9.27 1441.40 4360.31 8851.27 14662.30
186
16.2.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea
poluării
Arborete afectate, cu intensitatea poluării: (ha) Total

Natura poluării
Slabă Moderată Puternică F. putern. (ha)
Compuşi cu sulf şi pulberi metalice (PB, ZN, CD, CU, FE)
Compuşi azot, gaze şi pulberi din industria lemnului şi chimică
Pulberi şi gaze emise de la termoficare
Reziduuri lichide şi solide din industrie şi zootehnie
Pulberi de la fabricarea cimentului
Alţi factori poluanţi
Total poluare
Fără poluare vizibilă 14462.30
Total O.S. 14462.30
187
16.3. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor
de reglementare a procesului de producţie lemnoasă
16.3.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi,

urgenţe de regenerare, accesibilitate şi specii
S.U.P. A
Ur- Acce- Total: MO: FA: BR: PAM: Alte specii:
gen- Sibili- Supraf. Volum Creşt. Supraf. Volum Creşt. Supraf. Volum Creşt. Supraf. Volum Creşt. Supraf. Volum Creşt. Supraf. Volum Creşt.
ţa tatea ha m3 m3 ha m3 m 3
ha m 3
m 3
ha m3 m 3
ha m3 m 3
ha m3 m3
A 7411.87 2489284 71260 4646.88 1765635 49663 2342.16 643099 19225 130.27 37036 1048 115.64 21346 381 176.92 22168 943
N 1658.32 586152 16173 1076.83 422304 11463 500.62 152138 4308 23.61 2642 147 34.41 6612 124 22.85 2456 131
0
T Sume 9070.19 3075436 87433 5723.71 2187939 61126 2842.78 795237 23533 153.88 39678 1195 150.05 27958 505 199.77 24624 1074
% 63 71 70 31 26 27 2 1 1 2 1 1 2 1 1
A 308.24 59853 736 260.43 50770 605 44.59 8278 100 0.31 82 1 0.49 37 2.42 686 30
N 54.67 4825 52 36.30 3164 40 10.92 1032 10 2.47 197 4.98 432 2
11
T Sume 362.91 64678 788 296.73 53934 645 55.51 9310 110 0.31 82 1 2.96 234 7.40 1118 32
% 82 84 82 15 14 14 1 2 2 4
A 263.32 36069 307 121.52 15958 149 118.63 16475 131 9.73 1622 22 6.64 1161 2 6.80 853 3
N 111.22 10362 90 78.69 8133 67 24.42 1700 20 2.60 260 3 5.51 269
15
T Sume 374.54 46431 397 200.21 24091 216 143.05 18175 151 12.33 1882 25 12.15 1430 2 6.80 853 3
% 54 52 54 38 39 38 3 4 6 3 3 1 2 2 1
A 571.56 95922 1043 381.95 66728 754 163.22 24753 231 10.04 1704 23 7.13 1198 2 9.22 1539 33
N 165.89 15187 142 114.99 11297 107 35.34 2732 30 2.60 260 3 7.98 466 4.98 432 2
1
T Sume 737.45 111109 1185 496.94 78025 861 198.56 27485 261 12.64 1964 26 15.11 1664 2 14.20 1971 35
% 67 70 73 27 25 22 2 2 2 2 1 2 2 3
A 192.86 71217 719 142.26 51622 520 43.71 17186 165 6.20 2170 33 0.69 239 1
N 30.67 11055 112 27.02 9962 100 3.01 908 11 0.64 185 1
21
T Sume 223.53 82272 831 169.28 61584 620 46.72 18094 176 6.20 2170 33 1.33 424 2
% 75 74 75 21 22 21 3 3 4 1 1
23 A 193.21 62654 939 137.23 45782 690 54.35 16548 247 1.63 324 2
N 7.17 2159 39 5.66 1789 32 1.51 370 7
T Sume 200.38 64813 978 142.89 47571 722 55.86 16918 254 1.63 324 2
% 71 74 74 28 26 26 1
25 A Sume 22.70 5873 49 22.70 5873 49
% 100 100 100
A 399.60 125518 1142 203.45 69172 688 154.78 48235 398 6.30 1866 24 5.47 1017 4 29.60 5228 28
N 55.49 15665 152 21.01 6142 66 31.65 8802 79 2.83 721 7
26
T Sume 455.09 141183 1294 224.46 75314 754 186.43 57037 477 9.13 2587 31 5.47 1017 4 29.60 5228 28
% 49 53 59 41 40 37 2 2 2 1 1 7 4 2
A 62.85 24288 216 34.66 12675 134 23.75 10453 65 3.95 1027 16 0.49 133 1
N 1.29 215 4 1.29 215 4
27
T Sume 64.14 24503 220 35.95 12890 138 23.75 10453 65 3.95 1027 16 0.49 133 1
% 56 52 63 37 43 30 6 4 7 1 1
28 A Sume 53.09 17006 162 10.42 3880 50 42.67 13126 112
% 20 23 31 80 77 69
A 924.31 306556 3227 528.02 183131 2082 276.59 92422 875 16.45 5063 73 8.28 1713 8 94.97 24227 189
N 94.62 29094 307 54.98 18108 202 36.17 10080 97 2.83 721 7 0.64 185 1
2
T Sume 1018.93 335650 3534 583.00 201239 2284 312.76 102502 972 19.28 5784 80 8.92 1898 9 94.97 24227 189
% 57 59 65 31 31 28 2 2 2 1 1 9 7 5
31 A Sume 36.62 17047 127 15.95 8037 57 12.75 6091 45 3.19 1595 16 4.73 1324 9
% 43 47 45 35 36 35 9 9 13 13 8 7
A 40.14 18846 183 25.65 12900 124 14.49 5946 59
N 1.44 687 10 1.44 687 10
32
T Sume 41.58 19533 193 27.09 13587 134 14.49 5946 59
% 65 70 69 35 30 31
A 494.19 248793 2730 348.38 183755 2007 124.85 57216 629 7.93 3690 49 0.67 178 1 12.36 3954 44
N 44.22 21680 297 38.28 17515 262 2.3 1317 12 3.64 2848 23
33
T Sume 538.41 270473 3027 386.66 201270 2269 127.15 58533 641 11.57 6538 72 0.67 178 1 12.36 3954 44
% 72 75 76 24 22 21 2 2 2 2 1 1
A 330.90 155687 1570 215.80 102797 1062 91.94 41746 394 16.02 7779 101 7.14 3365 13
N 77.55 41678 388 23.03 16755 136 51 23274 245 3.52 1649 7
34
T Sume 408.45 197365 1958 238.83 119552 1198 142.94 65020 639 16.02 7779 101 10.66 5014 20
% 58 60 61 35 33 33 4 4 5 3 3 1
A 901.85 440373 4610 605.78 307489 3250 244.03 110999 1127 27.14 13064 166 7.81 3543 14 17.09 5278 53
N 123.21 64045 695 62.75 34957 408 53.30 24591 257 3.64 2848 23 3.52 1649 7
3
T Sume 1025.06 504418 5305 668.53 342446 3658 297.33 135590 1384 30.78 15912 189 11.33 5192 21 17.09 5278 53
% 65 68 69 29 27 26 3 3 4 1 1 2 1 1
A 2397.72 842851 8880 1515.75 557348 6086 683.84 228174 2233 53.63 19831 262 23.22 6454 24 121.28 31044 275
N 383.72 108326 1144 232.72 64362 717 124.81 37403 384 9.07 3829 33 12.14 2300 8 4.98 432 2
1+2+3
T Sume 2781.44 951177 10024 1748.47 621710 6803 808.65 265577 2617 62.7 23660 295 35.36 8754 32 126.26 31476 277
% 63 66 68 29 28 26 2 2 3 1 1 5 3 3
A 9809.59 3332135 80140 6162.63 2322983 55749 3026.00 871273 21458 183.90 56867 1310 138.86 27800 405 298.20 53212 1218
N 2042.04 694478 17317 1309.55 486666 12180 625.43 189541 4692 32.68 6471 180 46.55 8912 132 27.83 2888 133
SUP
T Sume11851.634026613 97457 7472.18 2809649 67929 3651.43 1060814 26150 216.58 63338 1490 185.41 36712 537 326.03 56100 1351
% 62 70 69 31 26 27 2 2 2 2 1 1 3 1 1
16.3.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea

şi participarea în amestec
188
Amestec: (ha) Total
Specia Exploatabilitatea
> 80 % 50 – 80 % 30 – 50 % < 30 % (ha)
891.01 271.05 262.98 88.47 1513.51
EX. 643.39 666.02 291.47 147.59 1748.47
MO
PREEX. 879.08 303.27 76.25 70.03 1328.63
NEEX. 2686.11 1070.47 350.49 288.01 4395.08
TOTAL 5099.59 2310.81 981.19 594.10 8985.69
25.15 23.64 39.39 60.45 148.63
EX. 65.55 201.80 313.53 227.77 808.65
FA
PREEX. 156.03 185.79 142.58 186.80 671.20
NEEX. 639.91 798.84 402.43 330.40 2171.58
TOTAL 886.64 1210.07 897.93 805.42 3800.06
348.51 201.65 78.59 47.49 676.24
EX. 37.62 30.03 8.00 3.79 79.44
ST
PREEX. 12.81 0.71 13.52
NEEX. 1.56 1.01 3.94 3.91 10.42
TOTAL 387.69 232.69 103.34 55.90 779.62
0.27 25.43 25.70
EX. 9.84 52.86 62.70
BR
PREEX. 0.28 21.10 21.38
NEEX. 3.49 5.13 123.88 132.50
TOTAL 3.49 15.52 223.27 242.28
0.40 7.20 7.60
EX. 5.12 30.24 35.36
PAM
PREEX. 13.68 13.68
NEEX. 1.35 135.02 136.37
TOTAL 0.40 6.47 186.14 193.01
2.53 5.40 14.88 66.18 88.99
EX. 4.88 6.71 8.94 20.53
CA
PREEX. 14.15 0.78 14.93
NEEX. 1.46 8.67 6.50 16.63
TOTAL 2.53 11.74 44.41 82.4 141.08
13.84 13.47 3.64 11.68 42.63
EX. 5.53 4.32 3.38 13.23
GO
PREEX. 5.12 13.12 3.54 21.78
NEEX. 1.23 0.98 1.23 6.41 9.85
TOTAL 15.07 25.1 22.31 25.01 87.49
8.84 8.84
EX. 1.69 0.73 1.44 3.86
LA
PREEX. 0.89 0.89
NEEX. 3.02 37.05 40.07
TOTAL 2.58 3.75 47.33 53.66
2.54 29.07 0.98 10.60 43.19
PI PREEX. 0.72 0.88 1.60
NEEX. 0.30 0.30
TOTAL 3.26 29.07 0.98 11.78 45.09
0.72 4.73 6.33 11.78
SR
NEEX. 8.57 21.42 29.99
TOTAL 0.72 13.30 27.75 41.77
11.20 1.57 8.17 20.94
FR
NEEX. 1.11 0.33 6.94 3.48 11.86
TOTAL 12.31 0.33 8.51 11.65 32.80
0.24 0.25 0.49
DT EX. 4.98 2.99 7.97
NEEX. 13.71 13.71
TOTAL 0.24 4.98 16.95 22.17
189
Amestec: (ha) Total
Specia Exploatabilitatea
> 80 % 50 – 80 % 30 – 50 % < 30 % (ha)
10.50 3.10 3.42 1.66 18.68
AN
NEEX. 0.47 0.47
TOTAL 10.50 3.10 3.42 2.13 19.15
EX 10.76 0.15 10.91
TOTAL 10.76 0.15 10.91
0.50 1.68 0.17 0.60 2.95
STR EX. 1.23 1.23
NEEX. 0.26 2.84 2.59 5.69
TOTAL 0.50 1.94 3.01 4.42 9.87
PIS 4.39 4.39
TOTAL 4.39 4.39
PIN 4.39 4.39
TOTAL 4.39 4.39
TEM NEEX. 3.88 3.88
TOTAL 3.88 3.88
0.16 0.16
TE
NEEX. 2.70 2.70
TOTAL 2.86 2.86
1.40 1.40
SAC
NEEX. 0.47 0.47
TOTAL 1.87 1.87
SC 0.69 0.72 0.38 1.79
TOTAL 0.69 0.72 0.38 1.79
0.19 0.19
JU
PREEX. 0.63 0.63
TOTAL 0.82 0.82
PIC 0.48 0.48
TOTAL 0.48 0.48
SAP 0.32 0.32
TOTAL 0.32 0.32
PA 0.31 0.31
TOTAL 0.31 0.31
0.15 0.15
DR
NEEX. 0.14 0.14
TOTAL 0.29 0.29
DD PREEX. 0.24 0.24
TOTAL 0.24 0.24
1317.63 550.74 410.77 355.52 2634.66
EX. 748.25 908.26 644.7 480.23 2781.44
OS
PREEX. 1036.96 494.18 259.19 298.15 2088.48
NEEX. 3333.41 1873.35 794.61 980.34 6981.71
TOTAL 6436.25 3826.53 2109.27 2114.24 14486.29
% 44 26 15 15
16.4. Evidenţe privind accesibilitatea fondului

forestier şi a posibilităţii
16.4.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii

decenale de produse principale şi secundare
Fond forestier productive: Posibilitatea decenală: (m3)

Total Acces. Exploatabil: Tăieri de produse principale: Produse secundare:
Drum supraf. medie Total Preex- Neex-
** Succes. Tăieri Tăieri
(ha) (km) supraf. Supraf. Volum ploat. ploat. Cvasi- Rări- Cură-
Total igienă
Total
(ha) (ha) (m3) (ha) (ha) Tăieri de grădin. + Rase Crâng Total conser-
turi ţiri
conserv. progres. vare
166.69
T. 166.69
190
DP001 226.09 0.38 28.30 20.29 6362 1.04 6.97 2448 2448 2648 5 5 620 5721
DP002 9.47 1.00 9.47 9.47 196 196 196
DP003 182.95 0.60 72.27 27.17 7912 43.20 1.90 1887 1887 2088 18 18 681 4674
T.DP 418.51 0.49 110.04 47.46 14274 44.24 18.34 4335 4335 4736 214 5 219 1301 10591
FE001 1262.70 0.71 1236.13 418.17 142213 323.66 494.3 3097 36661 23056 62814 2147 14518 40 14558 2524 82043
FE002 156.23 0.75 62.52 10.42 3880 52.10 1759 1759 53 673 673 304 2789
FE003 180.06 0.37 148.46 53.34 18722 3.02 92.10 8325 1474 9799 617 1548 100 1648 382 12446
FE004 172.84 0.62 136.94 136.94 843 4022 4022 30 4895
FE005 435.84 0.74 301.62 6.81 2954 108.00 186.81 499 3164 3663 5018 7 5025 1115 9803
FE006 154.03 0.32 154.03 5.62 2258 116.80 31.61 110 648 758 513 2 515 644 1917
FE007 1373.44 1.00 1259.03 116.88 32569 184.73 957.42 114 6135 7238 13487 973 21870 30 21900 4316 40676
FE008 75.59 0.33 75.59 34.39 3876 41.20 4086 4086 1266 1266 5352
FE009 245.84 0.61 217.87 5.83 2839 12.04 200.00 393 6641 1 6642 357 7392
FE011 565.41 1.17 565.41 54.17 10343 126.63 384.61 7837 2566 10403 15112 2 15114 956 26473
FE012 244.23 0.96 242.09 11.26 6157 161.30 69.53 198 14 212 1966 2178
FE013 32.45 0.11 3.61 3.61 11 11 228 239
FE014 1402.74 0.75 1124.45 53.48 8552 6.57 1064.40 3268 3268 1957 26586 64 26650 2251 34126
FE015 781.42 0.60 732.78 431.48 158295 3.83 297.47 47174 47174 4067 159 4226 2397 53797
FE016 81.17 1.03 81.17 17.47 4395 3.25 60.45 1635 146 1781 604 604 398 2783
FE017 74.70 0.54 74.70 74.70 512 87 599 255 854
FE018 394.00 0.45 394.00 29.40 5909 328.66 35.94 3981 1615 5596 20 17 37 3115 8748
FE019 1190.08 0.53 1165.38 510.75 228862 74.07 580.56 50831 14321 65152 1119 5169 882 6051 3290 75612
FE020 256.41 0.70 256.41 188.31 83489 68.10 23452 23452 269 109 378 537 24367
FE021 131.84 0.60 131.84 77.53 32539 54.31 5923 7313 13236 212 166 378 47 13661
FE022 248.59 0.38 220.79 220.79 11565 11565 8 11573
FE023 65.97 0.46 65.97 65.97 2705 2705 2705
FE028 223.31 0.41 196.31 0.50 82 23.44 172.37 87 87 6290 6290 211 6588
FE029 557.83 0.40 137.83 55.40 11934 14.09 68.34 5228 5228 6111 1623 18 1641 1280 14260
FE030 184.30 0.31 13.63 12.22 2309 1.41 1937 1937 2858 22 22 393 5210
FE031 16.23 0.18 16.23 16.23 4081 130 130
FE032 164.77 0.53 61.3 7.32 2637 53.98 2727 2727 1932 1131 1131 43 5833
FE033 211.82 0.59 93.13 27.29 8930 0.90 64.94 1714 4088 5802 1537 359 131 490 68 7897
FE034 19.67 1.40 19.67 19.67 155 155
FE035 221.87 0.50 129.97 51.09 10476 78.88 4473 4156 8629 404 694 2 696 197 9926
FE036 278.43 0.83 110.25 9.09 2923 101.16 2070 963 3033 969 1202 65 1267 169 5438
FE037 809.65 0.73 725.24 159.81 52970 166.31 399.12 25106 25106 162 8251 30 8281 3160 36709
FE038 69.46 0.39 69.46 69.46 1250 1250 1250
FE039 126.76 0.68 66.45 28.64 13868 37.81 1513 1513 1649 482 13 495 190 3847
FE040 263.02 0.69 96.38 46.63 9633 49.75 10033 10033 5629 1262 19 1281 113 17056
FE041 244.03 0.76 202.84 73.12 25741 129.72 13658 13658 1793 1240 16691
T.FE 12916.73 0.69 10589.48 2512.65 893436 1787.02 6289.81 3820 261689 78672 344181 31146 145654 1969 147623 32469 555419
FN001 160.24 1.71 160.24 14.29 5149 84.98 60.97 5629 5629 2814 2814 8443
FN002 80.49 1.67 80.49 48.83 2051 31.66 2201 2201 1333 1333 4 3538
FN003 210.16 2.17 210.16 59.85 14524 150.31 4659 4659 5925 5925 180 10764
FN004 216.49 1.72 214.49 16.45 953 32.16 165.88 1048 1048 5658 5658 201 6907
FN005 50.1 0.52 45.59 1.07 292 44.52 302 302 46 853 11 864 1212
FN006 307.81 2.24 306.11 80.84 20498 6.40 218.87 11660 785 12445 58 4428 132 4560 337 17400
FN007 135.03 0.96 135.03 133.68 1.35 62 62 1071 1133
T.FN 1160.32 1.79 1152.11 221.33 43467 257.22 673.56 19870 6414 26284 104 21073 143 21216 1793 49397
TOTAL10021.43 0.76 11851.63 2781.44 951177 2088.48 6981.71 3820 285894 85086 374800 35986 166941 2117 169058 35563 615407
** volum rezultat din produse acc. I care la data susţinerii Conferinţei a II – a figura ca stoc.
16.4.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii decenale

de produse principale şi secundare în raport cu
distanţa de colectare
Fond forestier productive: Posibilitatea decenală: (m3)
Total Acces. Exploatabil: Tăieri de produse principale: Produse secundare:
Accesi-
supraf. medie Total Preex- Neex-
** Succes.
Tăieri
Tăieri
bilitatea supraf. Supraf. Volum ploat. ploat. Cvasi- conser- Rări- Cură- Total
(ha) (km) Total igienă
(ha) (ha) (m3) (ha) (ha) Tăieri degrădin. + Rase Crâng Total vare
turi ţiri
conserv. progres.
0.1 - 0.3 4873.68 0.20 3831.26 1028.12 355042 669.33 2133.81 485 101854 50057 152396 13794 53102 985 54087 11334 231611
0.4 - 0.6 3406.49 0.49 2914.36 856.25 307407 301.64 1756.47 86379 18999 105378 8407 39995 338 40333 8766 162884
0.7 - 0.9 2190.4 0.79 1717.19 299.35 112104 394.40 1023.44 394 42410 10751 53555 6377 24383 217 24600 5086 89618
1.0 - 1.2 1772.59 1.10 1346.78 214.00 68298 313.75 819.03 2292 19991 2937 25220 3455 20657 43 20700 4975 54350
1.3 - 1.6 1030.19 1.44 813.1 173.77 57450 182.07 457.26 415 11695 1557 13667 3953 5603 485 6088 3177 26885
> 1.6 1388.90 2.40 1228.94 209.95 50876 227.29 791.70 234 23565 785 24584 23201 49 23250 2225 50059
TOTAL 10021.43 0.76 11851.63 2781.44 951177 2088.48 6981.71 3820 285894 85086 374800 35986 166941 2117 169058 35563 615407
191
PARTEA A IV - A
APLICAREA AMENAJAMENTULUI
192
17.1. EVIDENŢA ŞI BILANŢUL APLICĂRII ANUALE A PREVEDERILOR
AMENAJAMENTULUI CU PRIVIRE LA EXPLOATĂRI ŞI ÎMPĂDURIRI
193
17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale

a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări şi împăduriri
Suprafeţe de parcurs şi volume de recoltat la:
Tăieri Total
Produse Dega- Tăieri de Împă-
Specificare Curăţiri Rărituri de vol. de
principale: jări conserv. duriri
igienă recolt.
ha m3 ha ha m3 ha m3 m3 m3 m3 ha
Sarcina anuală 216.19 37480 25.87 40.27 211 459.56 16694 3555 3599 61539 57.43
Sarcina pe deceniu
2161.86 374800 258.69 402.60 2117 4595.64 166941 35563 35986 615407 574.30
2021 – 2030
Realizat în anul I
Rămas de realizat în
restul de 10 ani
Realizat în anul II
restul de 9 ani
Realizat în anul III
restul de 8 ani
Realizat în anul IV
restul de 7 ani
Realizat în anul V
restul de 6 ani
Realizat în anul VI
restul de 5 ani
Realizat în anul VII
restul de 4 ani
Realizat în anul VIII
restul de 3 ani
Realizat în anul IX
restul de 2 ani
Realizat în anul X
restul de 1 an
Realizat în anul XI
Realizat în total pe
deceniu
Realizat în plus faţă
de prevederi
Realizat în minus faţă
de prevederi
194
195
ANEXE
196
COORDONATELE ÎN SISTEM STEREO 70
ALE PUNCTELOR CE DEFINESC CONTURUL FONDULUI FORESTIER
PROPRIETATE PUBLICĂ A STATULUI

U.P. VI Lăpuşna 589251.43 517684.07 587249.39 524121.65
579795.88 521696.62 589142.84 517632.15 587434.79 524004.27
579753.24 521938.93 588358.64 517396.78 587480.12 523926.22
579082.27 521840.95 589763.86 517880.49 587508.02 523912.85
579352.15 521290.85 590347.96 517871.49 587516.99 523889.06
583213.10 518021.73 590491.07 518024.85 587515.66 523830.71
583330.43 517984.37 590818.32 517982.46 587604.19 523689.33
582014.12 518612.61 591354.10 517749.04 587615.68 523627.31
582643.19 520498.82 591813.52 518034.82 587720.70 523465.17
582201.68 520596.31 591913.73 518109.43 587890.68 523358.14
582790.70 520703.13 592538.47 518268.88 588153.63 523102.20
581322.18 520191.65 591350.18 521605.55 588180.54 523064.13
581240.49 520205.34 590629.73 521432.26 588189.34 523028.42
581503.26 520666.52 592107.87 521751.34 588262.33 522919.59
582464.22 520911.63 592843.13 521788.03 587997.67 522524.32
582503.99 521119.95 593433.44 519490.40 588082.53 522404.51
582549.25 521146.58 593224.90 520905.49 588255.69 522012.30
583128.07 521379.14 593462.41 520449.76 588381.32 521915.51
584582.53 522719.19 593622.92 520048.01 588509.06 521869.17
583712.98 522337.91 593500.45 519495.44 588529.47 521867.81
584129.28 522082.60 593711.95 518639.19 588658.11 521907.86
584220.76 522542.23 593517.01 518670.06 588681.57 521880.01
584414.43 522783.15 593155.90 518581.24 588678.82 521819.81
585307.42 522569.99 585843.16 516896.35 588912.14 521573.38
583695.61 517689.28 589529.48 521776.36 589056.61 521554.80
584403.76 517228.13 589240.43 521968.07 589097.36 521562.73
585365.42 516702.54 589390.74 521957.92 589147.89 521545.23
587587.78 517166.36 589399.17 521872.42 589184.53 521502.05
586964.80 517203.22 584334.31 522573.17 589244.80 521445.21
586679.67 517103.59 584353.69 522659.78 589279.53 521437.03
588002.43 522567.75 584389.80 522669.03 589326.94 521443.83
585748.23 522697.92 584464.80 522595.47 589361.31 521437.97
586551.99 523346.04 584500.30 522628.71 589394.96 521422.24
587667.42 523547.67 584459.55 522662.99 589422.14 521421.30
586430.19 524024.39 584731.15 522749.53 589453.43 521411.53
587379.88 524052.98 584979.17 522635.48 589638.44 521458.07
588491.38 521445.84 585201.80 522632.40 589597.29 521506.47
588655.78 521749.80 585366.66 522641.67 589602.05 521510.12
588119.78 522285.33 585506.53 522743.40 589632.02 521473.14
588050.36 522588.16 585656.53 522654.46 589625.31 521497.29
588346.33 522742.58 585776.45 522702.22 589627.79 521611.14
588698.45 521914.16 585860.85 522774.89 589611.13 521732.26
589269.89 521853.34 585884.80 522893.63 589676.18 521825.80
589582.41 521853.00 585911.12 523003.80 589769.23 521777.03
590215.75 521599.13 585994.74 523120.83 589861.19 521657.62
588606.45 520511.53 586117.54 523188.98 590443.74 521507.85
588672.47 520710.92 586231.33 523191.89 590291.56 521506.24
588319.04 520646.00 586351.25 523229.60 590183.83 521631.43
588299.88 521063.04 586487.53 523603.63 590830.35 521593.00
588125.64 521400.39 586506.82 523805.29 590854.09 521606.89
588530.31 521278.53 586538.41 524290.73 590924.70 521600.20
588714.91 521254.79 586545.78 524354.07 591016.73 521568.28
588707.92 521429.16 586736.11 524279.16 591456.16 521612.78
589651.68 521433.81 587085.16 524193.21 591524.79 521589.08
197
591661.40 521592.33 584597.47 516986.60 581845.91 521781.46
591819.78 521547.28 584430.89 517208.98 580852.69 522238.85
592008.41 521616.20 584334.55 517272.98 580883.65 522240.34
592121.56 521878.53 584218.07 517306.11 580969.25 522275.76
592138.38 521935.60 584100.55 517384.87 581102.74 522298.43
592362.72 522111.61 583937.68 517501.07 581088.98 522338.11
592450.46 521847.96 583873.42 517573.20 581298.04 522410.10
592754.53 521841.53 583814.99 517597.85 581665.28 522591.73
592966.25 521770.45 583717.79 517673.74 581785.70 522601.63
592951.61 521476.30 583592.33 517720.24 581908.24 522649.01
592907.18 521228.56 583498.19 517781.70 582015.26 522717.70
592978.69 521135.52 583430.04 517888.08 582182.29 522754.01
593092.44 521063.84 583227.82 518016.99 582426.10 522588.21
593599.99 520255.98 583096.87 518031.28 582621.63 522504.35
593599.35 519768.69 582810.11 518267.77 582744.04 522482.96
593581.86 519142.87 582551.02 518383.17 582919.27 522382.72
593700.69 519003.36 582252.24 518570.86 U.P. VII Secuieu
593773.70 518779.34 582092.96 518582.79 576416.66 522574.92
593705.35 518699.64 581971.88 518636.53 575533.08 522320.70
593016.04 518425.08 581956.68 518693.18 574678.97 521564.16
592825.50 518405.70 581767.78 518991.11 574710.58 521285.14
592774.60 518358.67 581805.61 519223.41 574762.83 521207.50
592694.96 518383.84 581762.76 519721.33 574636.49 520912.90
592494.06 518150.42 581684.12 519885.01 574633.79 520423.02
592359.64 518155.95 581631.38 519957.51 574838.11 519801.49
591938.45 518158.08 581561.45 519986.09 575062.82 519455.42
591668.98 517833.83 581382.77 520165.35 574984.21 519155.70
591461.98 517677.29 581329.22 520178.74 576247.90 518019.40
590659.90 517989.08 581312.41 520204.56 576018.91 518473.87
590406.68 517853.61 581395.04 520362.48 576176.49 518135.17
589948.84 517793.09 581621.31 520749.63 575229.99 518614.64
588708.66 517521.37 581746.26 520756.11 575551.14 518401.80
588646.88 517450.11 582254.82 520566.61 575735.85 518107.12
588182.46 517271.73 582454.76 520577.13 578392.13 517177.07
587934.23 517184.51 582480.97 520945.50 577713.30 517375.76
587289.78 517074.23 582521.27 521102.67 577093.53 517519.52
587050.08 517197.21 582686.63 521301.46 577049.08 517543.14
586800.99 517167.51 582994.54 521353.07 577406.53 517586.36
586641.49 517088.18 583169.05 521503.46 577453.34 517530.54
586472.13 517136.60 583564.68 521868.73 577570.18 517488.92
586343.98 517016.39 583583.29 521937.61 577293.76 517678.41
586336.40 516951.51 583577.31 522086.69 577028.24 517797.01
586186.17 516948.45 583821.68 522210.16 576453.40 517781.91
586090.36 516985.91 583856.69 522214.66 576550.17 518033.92
585704.89 516888.95 584155.27 522098.30 578677.71 521738.66
585582.90 516840.47 579502.50 521325.70 578086.99 521923.24
585459.14 516851.85 579727.92 521814.52 577810.47 522001.83
585366.29 516786.81 579770.42 521916.01 577607.93 522122.94
585537.91 516553.99 583652.53 522367.79 577091.24 522343.45
585565.36 516435.92 583523.51 522255.18 579100.75 521347.80
585353.76 516471.62 583437.34 522235.70 579661.69 520901.07
585210.04 516540.44 583296.90 522272.18 579809.31 520642.97
585216.69 516612.39 583170.99 522262.42 580436.23 520425.57
585153.91 516624.78 583036.86 522286.84 581050.81 517388.75
585082.89 516683.72 582584.91 521937.00 580873.41 517074.74
585028.33 516697.50 582378.55 521842.09 580711.01 516919.89
584957.90 516743.43 582168.48 521810.06 580687.48 516909.86
584929.54 516772.82 581986.44 521772.95 580525.28 516773.29
584782.98 516834.16 581912.21 521773.48 577943.09 517187.20
198
579852.79 515224.59 584699.11 512973.49 580039.96 507966.65
579604.66 515379.44 585216.69 516612.39 580514.85 507165.44
579040.75 515954.30 576070.56 522491.04 579866.19 507268.13
579065.20 515660.72 576778.64 517936.20 580257.63 507104.49
578955.11 516541.11 577692.75 517333.91 581265.00 513592.72
580442.46 516675.66 584807.15 516056.54 581461.21 513743.33
580437.92 516485.93 582232.14 513981.22 581577.65 513800.70
580370.82 516139.71 581577.65 513800.70 581742.11 513800.12
580963.14 515849.63 582546.57 514473.27 582078.59 513898.31
580877.27 515269.38 580905.78 517255.78 583713.93 513107.35
580794.97 514657.90 581003.16 517270.00 584589.32 512661.81
580826.83 514317.04 581226.75 517390.13 584625.18 512120.83
581739.78 514213.03 581316.11 517271.65 584626.38 512036.47
582927.34 513747.19 582762.80 516714.77 584484.27 511771.29
583113.96 513601.01 582898.52 516710.18 584494.80 510996.85
583815.59 513014.10 583720.09 516597.54 584347.96 510589.47
582550.95 514472.45 584810.47 515923.04 584337.65 510359.93
581136.40 515718.23 585218.14 514957.08 584210.97 509892.47
582078.91 515908.28 585080.08 514924.90 583958.41 509229.94
581789.10 516496.84 584937.50 514485.35 583654.96 508679.69
582017.57 516689.74 581367.65 515347.20 583545.30 508390.35
582721.22 516563.47 582077.80 515796.59 583557.50 508384.67
582944.49 516535.46 580522.59 516166.18 578500.98 514200.77
581407.39 517455.62 580121.81 516192.99 577741.03 516773.44
581824.17 517122.34 581256.85 515681.89 578796.13 516910.89
581949.98 517349.91 581778.46 515719.30 583826.90 507602.22
582664.02 517063.69 581826.39 513942.77 583870.89 507483.69
582853.70 516896.01 581978.69 513929.75 584627.08 512112.46
583230.57 516838.24 581732.48 513798.18 584601.70 512101.00
581763.52 519019.32 582303.83 513911.95 584599.02 512106.50
582461.64 518442.58 581066.20 514092.51 580854.29 514619.93
582063.61 518632.52 581386.93 514217.91 580714.13 514260.60
581322.18 520191.65 576627.06 522658.59 580940.87 513796.99
583498.19 517781.70 581762.76 519721.34 582987.36 513729.39
584062.74 515989.97 U.P. VIII Sirod 584358.96 512922.25
585352.41 516474.04 578272.33 515236.15 584531.58 510800.22
585326.67 516405.38 578344.06 517190.86 584278.21 510454.50
585415.37 516451.74 577872.16 516928.23 584441.33 510188.20
585403.84 516382.95 577869.79 517216.30 584268.69 510006.43
585559.83 516436.24 577356.04 516488.19 584059.27 509682.93
585609.38 516210.57 578235.37 515490.86 583963.12 509601.91
585371.37 515543.09 579033.40 515837.67 583727.59 508656.22
585318.90 515566.17 579065.20 515660.72 583672.42 508466.91
585260.63 515446.55 579709.74 515324.18 583613.68 508104.56
585349.89 515436.49 579957.37 515123.47 583610.91 507992.64
585343.78 515317.91 580827.47 514330.16 583584.32 507937.08
585349.01 515098.02 579236.61 512693.48 583632.34 507806.90
585022.64 514681.04 579199.50 512858.99 583680.36 507802.54
585210.04 516540.44 578901.50 513516.88 583722.55 507749.35
585052.62 516578.72 578820.04 513669.64 583747.43 507687.84
585033.64 516550.82 579768.91 511768.67 583801.86 507369.24
584683.92 516667.33 580045.73 511191.87 583896.02 507126.37
584483.00 516308.61 580295.76 510421.45 583897.15 507058.19
584224.07 516338.68 580314.19 510293.38 583828.74 506928.46
584288.93 516419.07 580631.69 509362.95 583741.92 506886.36
583985.63 516662.48 580627.10 509181.30 583536.28 506614.08
584588.32 512662.64 580416.65 508924.51 583511.46 506437.25
584817.25 513490.54 580518.51 509038.53 582976.20 506145.29
584981.75 514117.32 580182.56 508454.67 582447.27 505967.08
199
581718.16 506081.49 583891.12 503961.88 580440.62 505001.06
581559.32 505805.88 583929.41 503948.97 580361.53 504936.69
581415.96 505751.34 583956.60 503965.62 582007.39 499762.42
581333.80 505985.12 583974.41 504006.75 582062.18 499766.34
581298.62 505865.17 583962.75 504046.01 582101.21 499760.40
581033.37 505708.04 584021.28 504187.18 582126.60 499766.02
580540.71 505371.84 584025.80 504218.90 582228.20 499775.61
580215.12 505288.87 583992.82 504296.44 582265.31 499772.51
579993.50 505280.07 584026.08 504306.18 582490.44 499726.16
580007.55 505312.89 584091.72 504298.08 582663.94 499623.57
579922.16 505364.30 583924.49 505358.32 582583.66 499682.81
580237.84 505649.44 583870.22 505410.40 582723.27 499617.17
580244.36 505871.80 583781.71 505330.94 582772.52 499588.42
580195.22 505858.67 583759.26 505322.29 582725.39 499502.32
580032.93 505988.46 583624.67 505376.74 582725.98 499490.88
580307.58 506322.71 583505.53 505383.46 582812.09 499460.66
581082.49 506546.15 583385.27 505430.20 582846.00 499284.68
580825.18 506893.37 583353.36 505440.50 582860.60 499265.81
580545.73 506973.61 583159.64 505410.25 582874.77 499265.57
580354.76 507107.75 583019.12 505396.40 582902.71 499289.37
579810.22 507346.27 582895.85 505402.03 582931.03 499349.20
581244.94 502567.94 582637.07 505476.80 582931.05 499394.38
581592.75 502758.18 582604.79 505479.75 582995.51 499482.44
581992.55 502812.94 582376.66 505388.17 583005.00 499475.55
582366.88 502948.34 582319.25 505386.03 582995.64 499447.77
582621.63 502961.62 582282.47 505360.11 583020.59 499410.61
582933.18 503150.38 582223.75 505345.86 583026.37 499382.68
583088.25 503476.93 582141.51 505348.79 583088.19 499299.04
582651.65 503764.01 582069.13 505381.86 583100.76 499240.28
581842.51 503907.90 581839.69 505395.35 583124.69 499170.92
581472.83 503848.17 581802.76 505425.89 583140.11 499157.78
582115.38 503796.51 581792.35 505417.86 583171.94 499153.07
582471.90 503799.98 581819.79 505383.62 583205.25 499117.60
582685.90 503817.44 581815.83 505366.96 583273.74 499100.31
582763.90 503822.98 581742.95 505389.56 583311.38 499072.38
582896.49 503847.11 581670.17 505381.77 583448.49 499043.13
582939.19 503870.51 581628.30 505386.31 583492.73 499012.63
582989.17 503870.08 581598.12 505384.89 583525.29 499007.17
583043.17 503860.58 581577.12 505397.65 583581.98 499017.18
583077.27 503878.83 581582.60 505421.59 583617.50 498972.75
583113.85 503945.65 581655.76 505466.01 583622.61 498848.36
583160.56 504003.23 581569.86 505445.86 583682.64 498819.59
583179.47 504072.76 581524.63 505449.02 583713.66 498787.13
583286.12 504014.42 581507.12 505425.90 583740.75 498775.48
583297.63 503994.48 581395.45 505376.85 583759.54 498777.81
583260.88 503965.94 581224.11 505334.28 583787.97 498827.82
583265.34 503918.29 581072.24 505309.65 583875.45 498768.21
583290.94 503912.66 581044.41 505308.23 583883.42 498754.92
583319.26 503940.95 580963.80 505253.55 583907.71 498746.83
583342.82 503937.85 581018.98 505239.35 584006.43 498757.69
583387.30 503901.94 581013.36 505222.60 584015.75 498753.31
583421.86 503896.54 580967.25 505205.98 584033.08 498710.48
583480.95 503918.52 580905.74 505202.32 584049.67 498693.34
583506.74 503970.55 580856.13 505180.99 584142.81 498689.82
583640.94 504085.92 580774.82 505150.63 584211.60 498739.49
583688.59 503953.26 580826.69 505136.10 584289.45 498739.94
583717.75 503947.77 580745.49 505086.43 584516.35 498654.00
583778.09 503982.91 580609.83 505049.79 584538.26 498599.94
583833.70 503956.05 580465.21 505002.15 584602.46 498543.10
200
584686.92 498503.48 583149.67 487212.51 585091.47 480233.41
584832.71 498472.45 584690.16 486583.18 585583.64 480859.92
584946.33 498490.25 584073.35 485762.62 585593.63 480860.15
585087.13 498476.77 584116.90 486008.19 585499.34 480016.67
585120.03 498499.01 583489.26 486090.75 585199.08 479924.49
580940.43 495854.83 583469.82 486818.15 584796.40 480756.29
580947.50 495879.50 583521.44 486807.67 584501.72 480690.60
581171.00 495798.50 583672.66 487120.57 584188.61 480748.40
581158.50 495782.00 584369.61 487227.17 584133.76 480770.03
581117.00 495727.00 584653.85 487169.14 583430.73 480247.58
580923.50 495779.00 584437.77 487570.23 584018.43 479247.50
580933.50 495824.50 584404.32 488291.51 584296.58 479274.11
580951.84 495834.56 584461.96 487678.39 584902.83 479438.61
581151.50 495773.50 584631.49 487678.10 585564.60 479927.06
577606.71 515960.30 584651.42 488023.10 585473.29 479718.52
U.P. X Mociar 585030.15 486512.43 586305.44 480561.22
585810.22 489991.61 585340.42 486453.84 586298.62 480454.57
586225.77 489153.32 585432.02 486459.37 586252.85 480007.34
586210.88 489047.49 585610.84 486048.23 585444.15 480164.02
585717.10 489057.66 585741.40 487596.16 585147.21 480595.06
585761.76 489149.64 585709.85 487744.41 585437.27 480914.87
585709.39 489148.48 585801.26 487645.03 585580.14 480624.30
585701.84 489018.12 582627.81 482863.54 585769.61 484078.40
585706.70 489238.97 582656.14 482708.86 583446.21 488336.94
585885.00 489405.81 584605.81 483953.59 583778.07 488535.31
585876.53 489479.89 584651.60 484198.33 583946.09 488506.46
586189.56 489374.33 584717.74 484556.08 583898.65 489096.85
586207.41 489427.97 584754.70 484759.45 583887.67 488509.06
586217.11 489757.88 584049.04 485650.93 582934.85 480745.79
586087.95 490033.69 584730.09 485392.96 582768.50 481157.83
585809.37 489839.79 585508.84 485556.92 584301.13 480039.69
585521.87 488989.75 585585.23 485202.64 584289.37 480034.70
585509.75 489224.53 585693.70 484593.48 584314.53 479844.91
585401.88 489536.49 585794.01 483894.08 584058.31 479574.66
585627.65 489346.67 585181.01 483792.18 583963.76 479536.98
585405.43 489498.77 586112.75 483655.77 583939.34 479478.27
585421.01 489324.22 586131.96 483620.98 583958.10 479480.50
584549.43 488189.38 585795.06 483647.12 584026.04 479502.34
583690.29 489143.61 582982.95 483250.39 584091.17 479512.40
583836.13 489678.35 582953.30 482688.60 584183.95 479167.50
584052.39 489081.36 582568.88 482757.61 584209.28 479223.14
584135.61 488800.35 582677.27 482225.66 584194.63 479261.32
584248.80 488434.83 583302.52 482134.20 584278.56 479323.89
583533.71 488584.94 582850.25 481674.64 584283.47 479245.28
582777.47 489947.16 582809.11 481273.74 584320.06 479223.19
582920.43 490098.36 583159.48 481738.61 584486.36 479225.84
583026.67 490221.75 583147.53 481677.58 585002.84 479459.06
583202.88 490234.52 583552.72 483165.95 585553.45 479700.61
583225.98 490123.36 583458.64 482697.35 585728.08 479776.87
583296.29 490111.84 583831.73 481579.44 585724.08 479785.53
583293.69 489891.97 584748.64 480969.34 585845.46 479829.47
582943.75 488441.51 585090.58 480983.93 585848.16 479813.97
582841.20 488106.49 585340.41 480460.56 586028.53 479852.35
582125.38 487376.18 585642.18 481438.32 586228.35 479953.24
582061.73 487669.20 585818.21 481410.30 586341.90 480220.28
582619.62 487338.89 585386.53 479922.27 586302.62 480458.06
582508.83 487572.44 584032.04 479818.11 586215.96 480803.19
582684.17 487535.41 584009.98 480354.29 586266.17 481097.41
583212.38 487437.08 584256.21 480279.55 585347.28 480793.74
201
583862.49 488606.59 583973.70 481235.91 586506.59 480081.60
585750.60 489570.22 583934.54 481529.56 586356.60 480299.33
585786.29 489551.90 583405.33 482375.14 586275.14 480735.25
585820.74 489414.38 582455.70 482438.37 586283.59 480916.02
585667.08 489402.75 582612.43 482262.22 586317.77 481065.99
585873.65 489310.11 582746.65 481588.40 586328.75 481124.46
585963.72 489316.94 585520.69 480043.79 586323.79 481191.07
585945.84 489303.47 585435.85 480194.26 586315.50 481233.97
585897.80 489230.96 585512.76 480172.36 586289.81 481331.73
585907.73 489195.95 585544.76 480363.55 586290.25 481379.46
586065.56 489206.87 585485.87 480418.95 586306.10 481500.82
586105.65 489047.94 585404.09 480424.85 586312.46 481520.11
586084.87 489366.48 585359.24 480571.49 586299.97 481548.26
585820.34 489745.47 585208.39 480722.89 586248.45 481637.32
585786.27 489738.62 585183.38 480949.32 586247.69 481664.89
585786.10 489717.89 585102.46 480959.96 586308.73 481931.84
585820.34 489720.29 585174.85 480613.24 586253.42 481933.83
585856.74 489481.85 584924.01 480824.46 586187.73 481923.85
585862.67 489395.56 584873.25 480797.81 586006.87 481866.04
586261.14 489742.03 584859.14 480809.42 585677.70 481809.66
586212.63 489872.14 584743.15 480670.17 583951.44 479437.45
585786.43 489955.71 584760.06 480452.39 583982.26 479390.28
585792.32 489151.34 585615.59 486258.59 584025.79 479388.25
585774.83 489134.59 585504.81 486435.94 583991.17 479345.58
585776.67 489105.90 585683.32 487716.29 584044.73 479240.88
585796.20 489107.86 582814.96 487994.55 584058.50 479203.71
585799.25 489073.62 582799.96 488010.50 585279.61 489488.87
585726.12 489059.76 582354.27 488141.44 585274.49 489351.36
585728.08 489019.59 582281.64 488177.55 585288.76 489352.60
585800.12 483619.59 583750.40 483980.97 585291.69 489307.78
585800.81 483647.13 583701.56 483954.03
583700.50 480379.44 583738.46 483822.00
583903.76 481047.52 583661.29 483760.69
202

S.G. Gura Teghii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.G. Gura Teghii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură

„Marin Drăcea” – Staţiunea Braşov

OCOLULUI SILVIC GURA TEGHII

DIN DIRECŢIA SILVICĂ BUZĂU

DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim

ŞEF PROIECT ing. Paul Jitaru

AL AMENAJAMENTULUI OCOLULUI SILVIC GURA TEGHII,

Data intrării în vigoare a amenajamentului: 01.01.2021

1. Suprafaţa fondului forestier

Fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de O.S. Gura Teghii,

U.P. Suprafeţe: (ha)

Coordonatele în sistem STEREO 70, ce definesc conturul fondului forestier, sunt

2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor

2.1.1. Evoluţia compoziţiei

2.1.2. Evoluţia claselor de producţie

2.1.3. Evoluţia densităţii arboretelor

3. Structura fondului forestier

Potrivit prevederilor din normele tehnice existente şi corespunzător obiectivelor

Tabelul 11.1.1. Situaţia comparativă a zonării funcţionale

Amena- Grupa I - tipul şi categoria funcţională

Subunităţi de gospodărire: (ha) Total O.S.

Diferenţele au fost cauzate de:

Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele :

Suprafaţa totală în regim: (ha)

6.2. Compoziţia – ţel

Specii din compoziţia – ţel: (%)

Suprafaţa de parcurs cu tratamente: (ha)

Pentru arboretele încadrate în tipurile funcţionale III şi IV, exploatabilitatea este

Vârsta medie a exploatabilităţii, pe subunităţi de gospodărire şi pe U.P.: (ani)

Ciclul pe subunităţi de gospodărire şi pe U.P.: (ani)

7.1. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă pentru S.U.P. A

Metoda creşterii indicatoare: Met. claselor de vârstă: Posibilitatea

7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creşterii indicatoare

7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor

7.5. Posibilitatea de produse secundare

Suprafaţa efectivă de parcurs: Posibilitatea:

7.6. Volum rezultat din lucrări de conservare

Suprafaţa de Volumul de extras: Volumul de recoltat pe specii:

8. Suprafaţa afectată de fiecare factor destabilizator (pe grade de vătămare)

Lucrări prevăzute: (ha )

9. Situaţia lucrărilor de împădurire

10. Instalaţii de transport

Reţeaua instalaţiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier

PROCES VERBAL C.T.E. nr. 304

A. Obiectul avizării: Studiului general de amenajare al Ocolului Silvic Gura

În vederea gospodăririi durabile a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi

FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE: (ha)

REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR PE SUBUNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE: (ha)

CICLUL, PE SUBUNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE: (ani)

ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER:

Lucrări de îngrijire şi de conservare:

Lucrări de împădurire pe specii: (ha)

Prognoza posibilităţii de produse principale:

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

2. Proporţia speciilor % 63 31 1 2 2 - - - 1 - 100

5. Vârsta medie ani 66 73 112 67 55 72 83 23 42 36 68

m3/ Principale Secundare Total

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

2. Proporţia speciilor % 63 31 1 2 2 - - - 1 - 100

5. Vârsta medie ani 66 73 112 67 55 72 83 23 42 36 68

m3/ Principale Secundare Total