Universitatea Tehnică de Construcții București

Facultatea de Hidrotehnică

Lucrare de licență

Îndrumător:

Conf. univ. dr. ing. ALEXANDRU DIMACHE

Absolvent: Petrescu Gabriel-Dorian

București
-2020-
 Universitatea Tehnică de Construcții București
Facultatea de Hidrotehnică

Modelarea transportului poluanților în

atmosferă proveniți de la o stație de
carburanți

Îndrumător:

Conf. univ. dr. ing. ALEXANDRU DIMACHE

Absolvent: Petrescu Gabriel-Dorian

București
-2020-
Listă figuri și tabele
Figura 3-1 „Turbulență”.........................................................................................................................................10
Figura 4-1 „Distribuția Gaussiană bidimensională a penelor de poluant de surse..................................................12
Figura 4-2 ”Schema de evoluţie a unei pene de la o sursă punctiformă”...............................................................17
Figura 4-3 ”Evoluţia penei de gaze de emisie pentru h>0”...................................................................................18
Figura 4-4 "Evoluţia penei de gaze emise când h<0”............................................................................................18
Figura 4-5 ”Atmosferă instabilă”............................................................................................................................20
Figura 4-6 ”Variația temperaturii și a presiunii în funcție de altitudine„..............................................................20
Figura 4-7 ”Condițiile de instabilitate foarte accentuate (Ri<0)”..........................................................................24
Figura 4-8 "Condiţiile de instabilitate aproape neutre(Ri=0)”................................................................................24
Figura 4-9 ”Condiţii de stabilitate accentuate (R>0)”.............................................................................................24
Figura 4-10 ”Inversiune termica tip A”..................................................................................................................25
Figura 4-11 ”Inversiune termica tip B”...................................................................................................................25
Figura 4-12 ”Ocolirea unui munte(deal)”...............................................................................................................25
Figura 4-13 ”Denivelare pozitivă”..........................................................................................................................26
Figura 5-1 „Fereastra principala a programului”..................................................................................................30
Figura 5-2 ”Forma FGrafic”....................................................................................................................................32
Figura 5-3 ” Parametrii rețelei”...............................................................................................................................33
Figura 5-4 ” Parametrii meteorologici "..................................................................................................................34
Figura 5-5 ” Fereastra de creare a listei de izohipse”..............................................................................................35
Figura 6-1 "Amplasarea stației – imagine din satelit”............................................................................................37
Figura 6-2 " Rezervor subteran”.............................................................................................................................40
Figura 6-3 ”Umplerea rezervoarelor subterane”.....................................................................................................40
Figura 6-4 ”Alimentarea cu carburanți cu ajutorul unei cisterne”.........................................................................41
Figura 6-4-1 ” Depozitarea benzinei”.....................................................................................................................42
Figura 6-5 “Variația debitului masic in funcție de timp pentru Benzină”..............................................................43
Figura 6-6 „Depozitarea motorinei”........................................................................................................................43
Figura 6-7” Variația debitului masic în funcție de timp pentru Motorină”.............................................................44
Tabel 6-7-1 ” Debit masic de particule”.................................................................................................................45
Tabel 6-7-2 ”Debitele masice ale emisiilor de poluanti (kg/zi)”............................................................................46
Tabel 6-7-3 ”Concentrațiile maxime admisibile (mg/mc)”....................................................................................46
Tabel 6-7-4 „Pierderile de produs petrolier exprimate”..........................................................................................46
Figura 6-8 ”Variația temperaturii in funcție de condiția normală”.........................................................................49
Figura 6-9 ”Roza vânturilor in București”..............................................................................................................49
Tabel 6-9-1 „Valorile concentrațiilor de COV pentru benzină la temperatura de 30 OC”.....................................50
Figura 6-10 ”înfășurătoarea izoconcentrațiilor COV dupa roza vânturilor(mg/mc) – Varianta 1 ”......................50
Tabel 6-10-1 ”Valorile concentrațiilor de COV pentru benzină”...........................................................................51
Figura 6-11 „înfășurătoarea izoconcetrațiilor COV dupa roza vânturilor (mg/mc)- Varianta 2”...........................51
Tabel 6-11-1„Valorile concentrațiilor de COV pentru benzină la temperatura de 10 OC”....................................52
Figura 6-12 ”Infășurătoarea izoconcetrațiilor COV dupa roza vânturilor (mg/mc)- Varianta 3”..........................52
Tabel 6-12-1”Valorile concentrațiilor de COV pentru motorină la temperatura de 30 OC”..................................53
Figura 6-13 ”Înfășurătoarea izoconcentrațiilor COV dupa roza vânturilor (mg/mc)- Varianta 4 ”.......................53
Tabel 6-13-1 „Valorile concentrațiilor de COV pentru motorină la temperatura de 20 OC ”................................54
Figura 6-14 ”Înfășurătoarea izoconcentrațiilor COV dupa roza vânturilor(mg/mc)- Varianta 5 ”.........................54
Tabel 6-14-1 ”Valorile concentrațiilor de COV pentru motorină la temperatura de 10 OC”.................................55
Figura 6-15 ”Înfășurătoarea izoconcentrațiilor COV dupa roza vânturilor(mg/mc)- Varianta 6”..........................52
Tabel 7-1” Compararea rezultatelor”......................................................................................................................56
CUPRINS
1. Introducere
2. Poluarea atmosferei. Noțiuni introductive
2.1. Definire poluant
2.2. Surse de poluare a atmosferei
2.3. Surse de poluare in benzinării
3. Transportul și dispersia poluanților in atmosferă
3.1. Forme de transport ale poluanţilor
3.2. Factori care influenţează dispersia poluanţilor în atmosferă
4. Bazele teoretice ale dispersiei poluanţilor în atmosferă
4.1. Ecuaţia de difuzie
4.2. Dispersia în condiţii de extremă stabilitate
4.3. Înălţimea efectivă de emisie
4.4. Controlul emisiilor în aer
4.5. Fenomenul de sinergism al agenţilor poluanţi ai atmosferei
4.6. Consideraţii generale privind modelarea matematică a transportului şi dispersiei
poluanţilor
4.7. Descrierea fenomenologică a poluării atmosferei din surse punctiforme
4.8. Elemente de aerostatică şi aerodinamică care intervin la studiul şi evoluţia penei
4.8.1. Elemente de aerostatică
4.8.2. Elemente de aerodinamică
4.9. Distribuţia pe verticală a vitezei curenţilor de aer în stratul limită
4.10. Distribuţia pe verticală a temperaturii aerului
4.11. Criterii de stabilitate a atmosferei
4.12. Influenţa reliefului asupra structurii curenţilor atmosferici şi asupra formei penei
4.13. Modele matematice pentru calculul transportului și dispersiei poluanților în atmosferă
5. Programul de calcul utilizat
5.1. Descriere generală
5.2. Programul de calcul
5.2.1. Principalele variabilele folosite în program
5.2.2. Instrucţiuni de utilizare
5.3. Concluzii referitoare la programul de calcul
6. Studiu de caz
6.1. Descrierea proiectului
6.2. Calculul debitelor masice de COV(compusi organici volatili)
……………………………….……....................................................40
6.3. Emisii datorate circulației autovehiculelor în stația de carburant……….….
….....................................................................................43
6.4. Calculul concentrațiilor de COV evacuați în
atmosferă……………...................................................................………….. 44
7. Concluzii……………………………………………………………………………..
……..55
 1.INTRODUCERE

În cadrul lucrării de licență s-a abordat subiectul dispersiei poluanților în atmosferă și în

mediul înconjurător.

Lucrarea are ca scop determinarea dispersiei poluanților de la nivelul solului, poluanți

proveniți din funcționarea unei stații de distribuție carburanți.

Pe lângă calculul debitelor emisiilor de poluanți rezultați din activitățile stației de distribuție
carburanți, atât pentru benzină cât și pentru motorină, s-a modelat transportul poluanților în
atmosferă prin intermediul cărora s-au determinat concentrațiile de la nivelul solului, dar și
curbele de izocentrație dorite. Distribuția poluanților în atmosferă a fost modelată pe cele opt
direcții cardinale, conform rozei vânturilor specifică Municipiului București.

Totalitatea datelor obținute privind concentrațiile și distanțele, au fost importate în programul

Golden Software Surfer unde s-a realizat înfășurătoarea izoconcentrațiilor particular fiecărei
situații.

4
 2. ELEMENTE DE TEORIE GENERALĂ PRIVIND
POLUAREA ATMOSFEREI

2.1. Definirea poluantului

Poluantul - este o substanță care poate avea formă de energie (ionizată, termică,
electromagnetică, vibrații sau fonică) sau orice formă de agregare, acesta producând efecte
negative asupra mediului.
Poluarea aerului - compoziția aerului(78% azot, 21% oxigen, 0,03% dioxid de carbon, 0,01%
ozon și alte gaze, pulberi și vapori de apă) este modificată, atunci când pătrunde în atmosfera
o substanța cu efect daunator.

2.2. Surse de poluare a atmosferei:

În atmosferă avem diferite tipuri importante de poluanți:

 După tipul surselor: surse difuze, surse punctiforme.

 După toxicitate: foarte toxice, toxice, agresive, ușor agresive
 După natura poluanților: naturale (erupții vulcanice), industriale (petrochimică,
energetică), agricole (îngrășăminte chimice, pesticide), de circulație (gazele de
ardere a combustibililor, pulberi)

Poluanții pot fi eliberați in atmosferă sub diferite forme:

 Solidă: pulberi, cenuși, micro particule.

 Gazoasă: emisii de noxe din procese industriale, gaze de ardere, etc.
 Lichidă: ape uzate menajere si industriale, substanțe chimice din activități industriale

Printre principalele surse de poluanți prezente atât la nivel național cât și internațional:

 protoxidul de azot (N2O) provenit din agricultură și procesele naturale;

 dioxidul de sulf provenit din centralele termoelectrice și centralele electrotermice (cca
70%)
 substanțele organice volatile nemetanice (COVNM) provenite din transporturile,
activitățile cu folosirea solvenților și procesele naturale;
 metan (CH4) provenit din agricultură și extracția și distrbuția combustibililor fosili;

5
  oxiziii de azot (NOx) și dioxidul de carbon (CO2) provenite din centralele
termoelectrice de termoficare și transportul rutier;
 monoxidul de carbon (CO) provenit din reziduurile și combustia in instalațiile
industriale;
 clor și acid clorhidric provenit din industria chimică și petrochimică
 metan (CH4) provenit din agricultura și extracția și distribuția combustibililor fosili;
 amoniac (NH3) provenit din agricultură, fabricile de îngrășăminte chimice;
 pulberi conținând metale grele proveniți din industria siderurgică, transportul auto;

2.3. Surse de poluare in benzinării

Cele mai importante surse de poluare din benzinării datorită activitătilor desfășurate sunt:

 Scurgerile accidentale de produse petroliere

 Activitățile normale din cadrul benzinăriei
 Depozitarea/stocarea carburanților

Într-o benzinărie motorina și benzina sunt principalele produse petroliere depozitate și

vândute care emit compuși organici volatili în mediul înconjurător. Mai există și alți compuși
individuali asociați cu motorina și benzina care determină poluarea în benzinării, compuși
cum ar fi:naftalina, etil diclorhidric, plumbul, xilenul, etilbenzenul, toluenul și benzenul.

6
 3.TRANSPORTUL ȘI DISPERSIA POLUANȚILOR IN
ATMOSFERĂ

3.1. Forme de transport ale poluanţilor

Transportul poluanților în mediu se datorează unor mecanisme de fenomene de advecţie-
dispersie, la care se adaugă fenomene întârzietoare etc. care determină mărimea ariei poluate.

 Advecția (convecția) reprezintă transportul substanţelor in lungul curgerii fluidului

suport (apă de suprafaţă, apă subterană, aer la viteza medie de curgere a acestora).
 Dispersia este rezultatul acţiunii simultane a unui fenomen pur mecanic şi a unui
fenomen fizico-chimic.
 Dispersie = Advecţie (Transport) + Difuzie (Diluție)
 Dispersia moleculară sau difuzia se produce ca urmare a diferenţelor de concentraţii ale
poluanţilor, evident de la concentraţii mai mari către concentraţii mai mici.

3.2. Factori care influenţează dispersia poluanţilor în atmosferă

Gradul de poluare este influențat și de factorii meteorologici și climatici și de asemenea sunt
influențate și concentrațiile de poluanți.

 Temperatura
Este un factor important deoarece produce mișcarea maselor de aer prin intermediul cărora se
răspândesc dăunătorii în atmosferă. Temperatura variază și scade odată cu înălțimea cu o
valoare cuprinsă între 0.4 și 0.9 grade celsius la fiecare sută de metri.

 Instabilitatea atmosferică
Instabilitatea se bazează pe scăderea temperaturii odată cu înălțimea la o valoare mai mare
decât media gradientului vertical. Acest fenomen se realizează de obicei în zilele însorite și
calde de vară când soarele încălzește rapid solul și influențează temperatura aerului.

 Stabilitatea atmosferică
Este definită prin faptul că gradientul vertical mediu este mai puțin accentuat față de scăderea
temperaturii cu înălțimea. Datorită acestui lucru masa de aer în ascensiune se va răci cu mai

7
puţin decât această medie, aici difuzia este aproape absentă, ceea ce defavorizează
răspândirea poluanţilor.

 Starea indiferentă
Reprezintă o scădere a temperaturii odată cu înălțimea, volumul de aer care urcă având
aceeași temperatură ca straturile de aer care-l înconjoară, volumul neavând tendința să revină
la starea principală.

 Izotermia
Temperatura aerului e staționară cu înălțimea, aceasta crescând odată cu înălțimea. Datorită
pierderilor de căldură de către Pământ, pot apărea stări atmosferice prin intermediul
radiațiilor cu lungimi mari de undă.

 Umiditatea
Umiditatea aerului reprezintă un factor important împotriva poluanților deoarece se opune
împrăștierii acestora și în același timp le micșorează concentrația.

 Vântul
Vântul reprezintă deplasarea pe orizontală a unei mase de aer care este provocată de
diferența de presiune dintre 2 regiuni. Vântul are un rol important în procesul de difuzie al
poluanților în stratul de aer. Atunci când viteza vântului este mai mare poluanții ajung la o
înălțime mai mică, iar vitezele mari ale vântului de asemenea împing poluanții spre sol.

 Turbulența
Reprezintă mișcarea unor volume mici de aer, are o structură haotică, întâmplătoare.

După modul în care se produce avem două tipuri de turbulențe:

1. Turbulența termică(apare datorită diferenţei de temperatură dintre curentul de aer și

pământ)

2. Turbulența mecanică(se bazează pe frecarea aerului cu suprafaţa pământului şi a altor

obstacole întâmpinate pe drum, crește odată cu intensitatea vântului .

8
Figura 3-1 “Turbulența”

9
 4.BAZELE TEORETICE ALE DISPERSIEI POLUANŢILOR
ÎN ATMOSFERĂ

Compoziția fluidelor este omogenă în întregul domeniu spațio-temporal unde mișcarea

acestora este studiată, compoziția amestecurilor de lichide de asemenea variază în timp și
spațiu, iar pentru a le pune în evidență avem nevoie de ecuațiile clasice ale mecanicii
fluidelor. Există un amestec de fluide, compoziția este prezentată cu ajutorul concentrației ci,
care reprezintă un raport între masa unui fluid la masa unui volum de control ( fiind egală cu
suma masei concetrației amestecului):

mi
c i= 2
, unde i=1,2.
∑ mi
i=1

Atunci când se modifică variația timpului se modifică automat și concentrația amestecului de

fluid. Variația se datorează mișcării macroscopice a fluidului la care participă și
particulele .Chiar dacă particulele amestecului se află în mișcare, compoziția nu variază, în
același timp au loc procese de transfer de căldură și de frecare internă, acest lucru
determinănd o variație a concentrației, variație care este considerata a fi un proces
termodinamic.

Dacă se notează cu r densitatea totală a amestecului de fluid, atunci ecuaţia de continuitate

pentru masa totală de fluid va avea următoarea formă:

∂p ⃑
+¿ ( ρ v )=0
∂t

Din această ecuație intelegem faptul că masă totală a amestecului într-un volum oarecare suferă o
schimbare prin fluxurile de masă ce intră și ies din acest volum.

4.1. Ecuația de difuzie

( )
1 y 2
{ [ ( )] [ ( ) ]}
2 2
Q −1 z−H −1 z + H
C ( x , y , z ; H )= ∗exp ⌊− ⌋∗ exp +exp
2∗π∗σ y∗σ z∗u 2 σy 2 σz 2 σz

10
  C - reprezintă concentrațiile de gaze și aerosoli, aerosolii reprezentând particule cu
diametru mai mic de 20 de microni.
 H = înălţimea centrului penei, este suma dintre înălţimea fizică a coşului de emisie
(notată cu h) şi înălţarea penei( notată cu DH)

 u reprezintă viteza medie a vântului care afectează pana;

 emisia de poluant este uniformă, având debitul Q;

 σ z si σ y reprezintă coeficienţi de difuzie după axa y respectiv axa z.

 se presupune că solul reflectă în totalitate ,automat nu intervin depuneri sau reacţii cu
solul;
Ecuaţia de mai sus este valabilă atunci când difuzia pe direcţia deplasării penei de poluant poate fi
neglijată, automat nu există dispersie pe direcţia x.

Ipoteza de mai sus este valabilă în cazurile în care:

 emisia se face continu;

 timpul de deplasare (x/u) de la sursă până la zona de intereseste mai mare sau egală cu
durata emisiei

Figura 4-1 „Distributia Gaussiană bidimensională a penelor de poluant de surse aflate in originea sistemului de
coordonate”

Concentrația la sol

Concentrațiile la nivelul solului au valoarea z=0, cu acest lucru putem explica

metoda reflexiei penelor de poluant de pe sol, calcul care se face cu ecuatia:

[ ( )] [ ( )]
2 2
Q −1 y −1 H
C ( x , y , 0 , H )= ∗exp ∗exp
π∗σ y∗σ z∗u 2 σy 2 σz

H-cota sub nivelul solului

11
 Atunci când concentraţia se calculează de-a lungul axei penei (y=0) ecuația se
simplifică și mai mult :

[ ( )]
2
Q −1 H
C ( x , 0,0 , H ) = ∗exp
π∗σ y ∗σ z∗u 2 σz

Există situația în care sursa se află la nivelul solului, fără a exista o înălţare a penei
(H=0):

Q
C ( x , 0,0,0 )=
π∗σ y∗σ z∗u

( )
−3
V ∗d 2,68∗10 ∗p∗T s−T a
∆ H = s ∗ 1,5+
u Ts

Valorile lui sy şi sz variază conform :

 distanţa faţă de sursă;

 eşantionul de timp pe care se va estima concentraţia;
 viteza vântului;
 gradul de turbulenţă al atmosferei;
 înălţimea în raport cu suprafaţa;
 rugozitatea (neregularităţile) suprafeţei
 nebulozitatea
 radiația solară

4.2. Dispersia în condiţii de extremă stabilitate

În nopțile cu cer senin și intensitatea vântului slabă, atunci când sunt întâlnite surse
la nivelul solului neinfluențate de neregularități topografice, se pot observa frecvent
schimbări ale direcției vântului, ceea ce duce la împrăștierea, pe orizontală a
volumului de dispersie. Sursele de înălțime care au condiții de maxima stabilitate nu
vor deține concentrații mari la nivelul solului decât daca se vor schimba condițiile de
stabilitate. În cazul în care se găsește un strat stabil deasupra unui alt strat instabil,
dispersia se modifica.

12
4.3. Înălțimea efectivă de emisie

  Este absolut necesară estimarea înălțimii efective a coșului, această reprezentând

înălțimea la care până este considerată întinsă. Această înălțime este rareori aceeași
cu cea fizică a coșului. Când până de poluant este emisă într-o zona fară turbulențe,
factorii de emisie și cei meteorologici o vor influență major.

1.Factorii de emisie caracterizați de datele de proiect ale coşului:

 Vc = viteza de evacuare a gazelor

 Dc = diametrul interior al coșului
 Qh(cal/sec) = emisia de căldură pe unitatea de timp

2.Natura fizico - chimică a efluenților emiși în atmosferă:

 densitatea gazului;
 mărimea particulelor
 vâscozitate, capacitate calorică şi călduri specifice ale efluenţilor;
 potenţialul reactivităţii chimice şi fotochimice a efluenţilor.

3.Factorii meteorologici

 Ta = temperatura aerului
 stabilitatea termică a atmosferei
 viteza şi direcţia vântului
 gradul de nebulozitate
 intensitatea

Din examinarea unor coşuri cu temperaturi mai mari ale efluentului rezultă ecuația
lui Holland.

( )
−3
V s∗d 2,68∗10 ∗p∗T s−T a
∆ H= ∗ 1,5+
u Ts
 DH = înălţarea penei deasupra coşului [m];
 Vs= viteza gazului [m/s];
 d= diametrul interior al coşului [m];
 p= presiunea atmosferică [mb];
 Ts= temperatura gazului [K];

13
  Ta= temperatura aerului [K];

Calitatea aerului în aşezările omenești se stabilește prin măsurarea periodică a

concentraţiilor medii lunare, zilnice sau orare ale poluanților (din zonele industriale și
urbane) şi compararea acestora cu valorile maxime admisibile prevăzute în actele
normative în vigoare.

4.7. Descrierea fenomenologică a poluării atmosferei din surse

punctiforme

Coşurile de evacuare a gazelor şi a pulberilor de la diversele industrii reprezintă

exemple de surse punctiforme evidente şi des întâlnite.

Figura 4-2 „Schemă de evoluţie a unei pene de la o sursă punctiformă”

Mai sus este prezentată schemă generală a unei pene de pulberi evacuate dintr-un coş al unei
uzine sau centrale termice unde pot apărea diferite fenomene precum:

 sedimentare uscată de particule solide,

 depuneri umede,
 reacţii chimice şi fotochimice,
 reflexia de sol,
 reflexia de plafonul de nori sau de straturile superioare ale atmosferei,
 formare de vârtejuri ş.a.

14
 Atunci când avem o atmosferă stabilă în care viteza vântului (notată cu u) este mai
mică de 2–3 ori decât viteza gazelor la iesirea din coş (notată cu w) , pana parcurge
patru faze:

Faza 1
Aici avem o poziţie aproape verticală la ieşirea din coş, viteza w de ieşire a gazelor este mai
mare decât viteza vântului ( w > u ), iar pana se afla in sectiunea in care cele 2 viteze sunt
egale.

Faza 2
Până se curbează până în secțiunea unde viteza gazelor la ieșire este apropiată de viteza vântu
lui.
Faza 3
Densitatea gazului este aproape de densitatea aerului procesul de transport fiind dominant
pe direcția vântului.

Faza 4
Aici avem 2 surse de poluare:

 Poluarea reală cu H= h + H>0

 Poluarea imaginară cu H <0.

Figura 4-3”Evoluţia penei de gaze de emisie pentru h>0”

Toate procesele fizico-chimice, chimice, biochimice ce se desfășoară în interiorul penei

sunt greu de identificat.

15
 Figura 4-4 „Evoluţia penei de gaze emise când h<0”

În figura de mai sus avem o sursă de poluare în punctul S, aproape

de verticală coșului la o înălțime   faţă de secţiunea de ieșire din coş (numită supraînălţare)
respectiv la înălţimea H faţă de suprafaţa solului:

H= h +

Pentru a nu avea probleme trebuie cunoscute atat depunerile de poluant cat si concentratia
poluantului la suprafaţa solului, dar si din zona de contact cu solul sau cu obiectele de la
suprafaţa pământului.

4.8. Criterii de stabilitate a atmosferei

   Stabilitatea atmosferei are la bază mai multe criterii, unul fiind criteriu de stabilitate

termică care se poate determina din compararea gradientului termic cu gradientul adiabatic.

∂T
 < Γ atmosferă instabilă
∂z
∂T
 > Γ atmosferă stabilă
∂z

   Prin relațiile de mai sus ajungem la apariţia şi dezvoltarea unor curenţi verticali de

aer cald (ascendenţi) şi de aer rece (descendenţi), formare de vârtejuri, turbulențe etc.

Cu cât diferența curentului de aer dintre cele două puncte crește, cu atât amestecul
paturilor de aer devine mai puternic, astfel turbulența atmosferică capată două origini:

∂u
 Turbulență mecanică, redată prin gradientul de viteză al curenților
∂z
∂T
 Turbulență termică, redată prin gradientul de temperatură
∂z

16
 Numărul Richardson redă criteriul de stabilitate a atmosferei combinand gradientul
de temperatura si cel de viteza:

R i=
g ( ∂∂Tz + Γ )
T( )
2
∂u
∂z

∂u
- gradientul de viteză
∂z

T- temperatura absolută

g – acceleraţie gravitațională

Prin criteriul Richardson putem stabili starea atmosferei:

 Ri> 0 - atmosferă stabilă;

 Ri= 0 - atmosferă neutră;
 Ri< 0 - atmosferă instabilă;

De asemenea mai există și numărul Richardson global care are forma:

Ri g=
g ( ∂∂Tz ) z 2

2
Tu

 viteza u fiind masurată doar la cota z.

17
Figura 4-7 "Condiţiile de instabilitate foarte accentuate (Ri<0)”

Figura 4-8 ”Condiţii de stabilitate aproape neutre (Ri=0)”

Figura 4- 9 ”Condiţii de stabilitate accentuate (Ri>0)”

18
 Figura 4-10 ”Inversiune termică tip A”

Figura 4-11 ”Inversiune termică tip B”

4.9. Influenţa reliefului asupra structurii curenţilor atmosferici şi

asupra formei penei
Curenţii de aer care se formează în condiţii de relief accidentat sau în zona
construcţiilor se îmbină cu pana de poluant.

Figura 4-12 ”Ocolirea unui munte(deal)”

19
 Figura 4-13 „Denivelare pozitivă”

4.10. Modele matematice pentru calculul transportului și

dispersiei poluanților în atmosferă

Pentru dispersia poluanților există 3 tipuri de modele matematice:

 modele matematice de simulare numerică

  Cunoscând condițiile de timp și spațiu, aceste modele simulează câmpul vitezelor şi

presiunea aerului, dar şi a dezvoltării jetului de fluid poluant emis în atmosferă.

 modele aproximative, de tip Gaussian

    Aceste modele pun în evidență câmpul de viteză al vântului fiind dat de fiecare

moment ( în regim nepermanent sau permanent de evoluţie a jetului de poluant);
 modele statice

Sunt tot de tip Gaussian, prezintă ipoteza că în orice punct din spaţiu, media

în timp a rezultatelor calculelor privind concentraţia poluanţilor este egală cu
rezultatul calculului de dispersie a poluanţilor în condiţiile în care datele
de intrare sunt mediate în timp.

Modele de calcul Pasquill – Gifford – Turner

20
Modele de calcul Pasquill – Gifford – Turner, tot de tip Gaussian, modele ce sunt mai mult
estimative decât analitice, mai mult calitative decât cantitative. Modelul se bazează în special
pe stabilirea unor clase de variație a atmosferei și a vântului cu ajutorul cărora se calculează
anumiți parametrii.
Pentru creearea modelului propus de Pasquill în anul 1959 a avut ca bază şase clase de
stabilitate a atmosferei si anume:
1) clasa A – foarte instabilă
2) clasa B – instabilă
3) clasa C – uşor instabilă
4) clasa D – neutră
5) clasa E – stabilă
6) clasa F – foarte stabilă

Aceste clase sunt influentate de 2 parametri:

 viteza vântului u ,la înălțimea de 10 m deasupra terenului
 radiaţia solară în timpul zilei sau nebulozitatea sau gradul de acoperire cu nori a
cerului în timpul nopţii.

Atunci când este cer senin există :

 radiaţia solară incidentă este mai puternică dacă înălţimea soarelui este mai mare sau
egal cu 60o;
 radiaţia solară incidentă este moderată dacă înălţimea soarelui este cuprinsă între 60o
şi 35o;
 radiaţia solară incidentă este slabă dacă această înălţime este cuprinsă între 35o şi 15o.
Viteza Ziua Noaptea
vantului
Radiatia solara incidenta Cer acoperit moderat sau Nebulozitate
u (m/s) nebulozitate cuprinsa intre
Puternica Moderata Slaba 4/8 si 7/8 <3/8

<2 A A-B B E F

2–3 A–B B C E F

3–5 B B-C C D E

5–6 C C-D D D D

>6 C D D D D

Viteza Clase de stabilitate, zona, cu radiatia solara RD in cal/cm2h Clase de stabilitate, noaptea, cu
vantului radiatie neta RN in cal/cm2h
(m/s) la 10m
inaltime RD>50 50>RD>25 25>RD>12.5 12,5>RD RN>-1,8 -1,8>RN>-3,6 -
3,6>RN

u<2 A A–B B D D - -

2<u<3 A-B B C D D E F

21
3<u<4 B B–C C D D D E

4<u<6 C C–D D D D D D

u>6 C D D D D D D

22
 5.PROGRAMUL DE CALCUL UTILIZAT PENTRU
REALIZAREA MODELĂRII TRANSPORTULUI
POLUANȚILOR ÎN ATMOSFERĂ

5.1. Descriere generală

Scopul acestei lucrări este de a determina dispersia ce are loc la nivelul solului a
poluanţilor proveniţi din diferite surse. S-a ținut cont de informaţii cu privire la
caracteristicile surselor (debit de poluant, temperatura efluentului, înălţimea coşului,
diametrul coşului, viteza efluentului), așezarea poluanților în spațiu dar și caracteristicile
meteorologice.

Pentru a determina dispersia s-a utilizat un program de calcul complet care simulează

împrăştierea poluantului provenit de la una sau mai multe surse. Acest program ne ajută la
calculul concentraţiilor de la nivelul solului pe suprafaţa cerută, obţînând în final curbele de
izoconcentraţie dorite.

Acest program are următoarele caracteristici:

 poate fi utilizat atât pentru proiectare cât și pentru exploatare

 modelează efectele amplasării surselor de poluare în diferite puncte ale reţelei;
 prin modul de introducere a datelor şi de prezentare a rezultatelor sunt asigurate
condiţiile necesare unei corecte şi facile utilizări a programului;
 asigură calculul corect al tuturor parametrilor care caracterizează sistemul (clasa de
stabilitate, înălţimile efective de emisie, etc.)

5.2. Programul de calcul

5.2.1. Principalele variabilele folosite în program

Parametrii de emisie specifici pentru fiecare sursă:

 Q reprezintă debitul de poluant (vector);

 h reprezintă înălţimea coşului (vector);
 t reprezintă temperatura efluentului (vector);
 VS reprezintă viteza efluentului (vector);
 d reprezintă diametrul coşului (vector);

23
 Parametrii meteorologici sunt :

 an, luna, zi reprezintă data de calcul;

 ora reprezintă ora de calcul;
 Radiat reprezintă tipul radiaţiei solare (puternică, moderată, slabă);
 TOA reprezină temperatura mediului ambiant;
 u reprezintă viteza vântului;
 NEBUL reprezintă nebulozitatea;
 p reprezintă presiunea atmosferică;

Parametrii reţelei şi setări grafic sunt :

 nSurse reprezintă numărul de surse (max. 10);

 EditR reprezintă matrice ce conţine poziţia fiecărei surse în reţea;

Definirea curbelor de izoconcentraţie se face cu ajutorul :

 FIzoConc.ListBox1 reprezintă listă ce conţine titlul şi valoarea fiecărei curbe;

 culori reprezintă vector ce conţine culoarea fiecărei curbe;
 ElLeg reprezintă vector ce conţine fiecare element al legendei;

Variabile de calcul sunt :

 Hef reprezintă vector ce conţine înălţimea efectivă a fiecărei surse;

 cl păstrează clasa de stabilitate necesară calculului;
 IzoConc reprezintă vector de serii de tip TPointSeries necesar graficului;
 pps reprezintă numărul de pixeli pe segment (necesar la afişarea la scară a
graficului);
 dx, dy reprezintă numărul de pixeli pe axa Ox, respectiv Oy;

În figura de mai jos avem prezentată fereastra principală a programului.

24
 Figura 5-1 „Fereastra principală a programului”

Cu ajutorul acestei ferestre, orice utilizator poate executa următoarele operatii:

Salvarea (înregistrarea pe disc) a setărilor graficului

Atunci când se doreşte salvarea setărilor graficului se selectează opţiunea
Fişiere->Salvare setări grafic din meniu și se alege locul unde preferăm să păstrăm
setările.

Deschiderea unui fişier cu parametri deja existent

Această operaţie se poate executa oricând prin selectarea opţiunii, din meniul
Fişiere->Deschidere fişier parametri de intrare sau prin apăsarea celui de-al doilea
buton din bara de butoane (cartea deschisă). Datele deja existente din fişierul ales vor fi
citite şi apoi afişate în fereastra programului.

Tipărirea la imprimantă a graficelor

Acestă operație se va putea realiza numai dacă pe ecran există un grafic prin
selectarea opţiunii Fişiere->Tipărire grafic din meniu sau prin apăsarea butonului
corespunzător (imprimanta).

Introducerea datelor necesare setării graficului

În acestă operație datele necesare vor fi introduse în fereastra de mai jos pe care
putem să o afișăm la apăsarea butonului ce simbolizează un grafic sau să selectăm
optiunea Setări->Grafic.

Figura 5-2 „ Forma Fgrafic”

25
În acestă operație se va introduce în partea stânga a ecanului sub titlul ”Date cerute ptr.
calculul scării”, distanţa şi numărul punctelor de calcul pentru care se va calcula dispersia
poluanţilor. După introducerea datelor se va apasa butonul „Afisare grafic” ce va putea afișa
graficul astfel obţinem distanţa după direcţia y în funcţie de dimensiunile ecranului, date ce
vor fi afișate în partea dreaptă a ecranului sub titlul ”Date rezultate prin calcul”.

Introducerea datelor necesare rulării programului

Introducerea datelor necesare rulării programului se poate face prin selectarea opţiunii
Setări->Parametrii de intrare, această opțiune fiind aflată în meniul principal din partea de
sus. La intrarea în această operație va apărea pe ecran o fereastra, ca cea din figura de mai
jos.

Figura 5-3 „Parametrii retelei”

Butoanele ”Renunţare” şi ”Salvare date” vor fi disponibile doar atunci când se vor
face modificări ale datelor din fereastră, iar butoanele ”Figurare surse” şi ”Figurare reţea”
vor fi disponibile doar atunci când pe ecran este afişat graficul.

În aceeași fereastră unde se pot introduce datele, au fost creeate încă trei pagini şi
categorii ale caror valori trebuie introduse de utilizator, si aici avem:

 Parametri reţelei
 Parametri meteorologici
 Parametri de emisie

26
  În fereastra afișată prima, „Parametrii retelei”, putem seta numărul de surse
(nSurse) prin folosirea săgeților (sus și jos) din dreapta, iar poziţia surselor se va
putea modifica prin scrierea distanţelor dorite. Dacă dorim să trecem de la o sursă
la alta se va proceda la fel prin folosirea controlului săgeților din dreapta (acest
control va fi afişat numai dacă avem mai mult de o sursa).

 Fereastra ”Parametri meteorologici” (din figura de mai jos) va cuprinde

informații referitoare la data în care se face calculul şi condiţiile atmosferice din
aceea dată.

Figura 5-4 „Parametrii meteorologici”

Fereastra conține informații specifice despre radiaţia solară şi nebulozitatea

atmosferei deoarece trebuie știută exact ora de calcul (noaptea este între orele 20 şi 06) pentru
ca programul să stabilească clasa de stabilitate.

 În fereastra ” Parametrii de emisie” (din figura de mai jos), ultima fereastră

din cadrul deschiderii „Parametrii de intrare”, sunt cuprinse informații legate
de parametrii de emisie ai fiecărei surse. Cu ajutorul controlului ScrollBar, de pe
marginea superioară a grupului , se poate face trecerea de la o sursă la alta (acest
control va fi vizibil numai dacă avem mai mult de o sursă).
Dacă se va apăsa butonul de Salvare date din partea de jos, toţi parametrii
modificați în fereastra ”Parametrii de intrare” vor fi salvaţi pe un disc, cu un nume

27
 la alegere care are terminația „ .fpi „ . Datele salvate vor putea fi reîncărcate ulterior
în orice moment la nevoia utilizatorului.

Efectuarea calculelor şi trasarea curbelor de izoconcentraţie

Aceste operații se pot realiza numai dacă graficul respectiv este afişat pe ecran după
efectuarea calculelor. Dacă se efectuează calculele se vor activa automat următoarele
butoane:

 Butonul de trasare a izoconcentraţiilor,

 Butonul de citire a graficului
 Dezactivarea butonului de calcul

Aceste opţiunii se găsesc în meniul principal din partea de sus la (Execuţie program-
>Calculul concentratiilor).

Executarea calculelor trebuie facută de fiecare dată când se face vreo modificare în
parametrii de intrare sau în grafic. Dacă apar modificări, curbe de pe grafic vor disparea și se
vor dezactiva butoane activându-se butonul de calcul. Butoanele ce se vor dezactiva sunt
butoanele de legendă, de citire a graficului respectiv de trasare a izoconcentraţiilor .

Desenarea curbelor de izoconcentraţie se realizează prin selectarea opţiunii ”Execuţie

program->Trasare izoconcentraţii ” din partea de sus a ferestrei principale. Fereastra de
dialog pentru crearea izoconcetranțiilor ce va aparea ulterior este ilustrată în figura de mai
jos.

Figura 5-5 „Fereastra de creare a listei de izohipse”

28
 A fost adăugată în lista izoconcetrațiilor Izo 0.001 prin accesarea butonului
”Adaugă izoconcentraţie” prin scrierea valorii curbei în controlul ”Edit” al ferestrei
ce apare. Procedeul se poate repeta ori de câte ori este necesar, pentru toate curbele
dorite.
La selectarea unei izoconcetrați din listă, în dreapta jos va apare un grup de
controale ce contin culoarea si valoare curbei selectate. Valoarea se poate modifica
prin ştergerea curbei sau prin apăsarea pe butonul ”Ştergere izoconcentraţie ”.
Culoarea elementului selectat se poate modifica prin apăsarea pe butonul colorat roşu
din partea de jos, ulterior apărând pe ecran o paletă de culori din care utilizatorul
poate alege culoarea dorită. Utilizatorul poate de asemenea să îşi creeze propria
culoare urmând pașii din ferestră.

Pentru a șterge mai rapid curbele putem folosi butonul din partea dreapta de jos
numit ” Ştergere listă izoconcentraţii” care va goli lista ,si automat va șterge toate curbele
create.

Dacă se apasă butonul ”Ok” programul va afişa curbele cerute şi va activa automat
opţiunea ”Ajutor|Legendă – Izoconcentraţii”aflata în meniul principal. Ulterior utilizatorul
poate direcționa graficul cu curbele de izoconcentraţie trasate spre imprimantă daca este
nevoie.

Vizualizarea unei ferestre ce conţine poziţia şi concentraţia fiecărui punct din

grafic

Dupa finalizarea calculelor, daca graficul este afișat pe ecran utilizatorul are opţiunea de a
citi datele din grafic cu ajutorul mouse-ului şi al unei ferestre ce va apărea în partea dreaptă a
ecranului lucru care se poate face prin selectarea opţiunii ”Ajutor->Citirea datelor din
grafic” sau prin apăsarea butonului specific din partea de sus a programului.
Fereastra se poate închide la cererea utilizatorului prin apăsarea butonului „Ok”.

Afişarea legendei graficului

Afişarea legendei graficului este disponibilă în cadrul ferestrei principale sub

meniul de la „Ajutor->Legenda – Izoconcentraţii”, lucru care se poate realiza doar
in momentul in care curbele au fost deja trasate pe grafic.

Legenda se închide la cerere prin apăsarea butonului „Ok”.

Obţinerea unor informaţii despre program

29
 Operatie care se poate selecta din fereastra principala a programului tot din meniul
Ajutor->Despre program.

5.3. Concluzii referitoare la programul de calcul

Avantajele programului prezentat sunt urmatoarele:

introducerea datelor de intrare;

se pot salva si modifica parametrii de intrare;
realizarea automată a scărilor de reprezentare rezultând astfel distanța pe Oy in
funcție de distanța cerută pe Ox;
se pot citi concentrațiile de poluant în orice punct indicând poziția în spațiul
respectivului punct;
pot fi trasate curbele de izoconcentrație ( numărul maxim de surse admis fiind 10);
prin afișarea legendei pot fi identificate curbele trasate;
realizarea calculului concentrațiilor având în vedere 3 variante:

• normală,Fumigație,Blocarea penei.

30
31
 6. STUDIU DE CAZ

6.1. Descrierea proiectului

Staţia de distribuţie de carburant este amplasată în interiorul municipiului Bucureşti, la adresa
Bulevardul Decebal, sector 2, pe un teren ce aparține primăriei şi care are următoarele
vecinătăţi:

la nord: Calea Călărașilor;

la sud: Bulevardul Decebal;
la est: Mega Image Decebal Bucuresti;
la vest: alee carosabilă.

Figura 6-1 „Amplasarea stației – imagine din satelit”

Cele 4 rezervoare de 60 m3 sunt situate in subteran si prezintă pereţi dubli şi control

automat al cantităţii de carburant pentru evitarea unor posibile accidente sau pierderi.
Rezervoarele sunt amplasate și montate sub carosabil. Rezervoarele sunt montate pe o
fundaţie tip radier iar amplasarea este realizată pe un pat de nisip cu grosimea de
aproximativ 150 mm.

Sursele de poluarea a atmosferei specifice staţiei sunt:

32
 1. Activitatea provenită de la umplerea rezervoarelor.
2. Emisii provenite din rezervoarele de depozitare a carburanţilor.
3. Emisii provenite de la alimentarea autovehiculelor la pompe.
4. Emisii provenite din gazele de eşapament ale motoarelor autovehiculelor (din
incinta staţiei).
5. Traficul rutier din zona stației.

Sursele de poluare a atmosferei, specifice pentru activităţile desfășurate în staţia de distribuţie

a carburanţilor, au următoarele caracteristici :

evacuări de scurtă durată la alimentarea rezervoarelor cu carburanti;

surse punctiforme la nivelul solului ;
hidrocarburi, provenite de la rezervoarele de carburanţi, evacuate permanent;
diferențele emisiilor de hidrocarburi de la rezervoare în funcţie de cantitatea de
carburant depozitată la un moment dat;
evacuări intermitente de hidrocarburi provenite în timpul alimentării
autovehiculelor;

Factorii de emisie proveniți de la stație au fost stabiliţi conform metodologiei AP-42, utilizată
curent în S.U.A. şi recomandată de MAPPM pentru estimarea emisiilor. Acești factori au
servit la calcularea debitelor masice de COV (compuşi organici volatili – hidrocarburi)
evacuaţi în atmosferă ca urmare a pierderilor prin evaporare.

Valorile aproximative sunt:

Factor de emisie
Sursa emisiilor
(mg/l)
Umplerea rezervorului subteran (Etapa I)

Alimentarea submersibilă 880

Alimentarea prin jet 1.380
Alimentarea submersibilă echilibrată 40
Emisii evaporative din depozitare și golire 120
Operațiunile de realimentare cu vehiculele (Etapa II)
Pierderile la alimentare (necontrolate) 1.320
Pierderile la alimentare (controlate) 132
Scurgeri 80
Emisiile evaporative de la operatiunile din benzinarii conform metodologiei AP-42 S.U.A

Pentru calculul debitelor masice de COV (compuşi organici volatili – hidrocarburi) s-a ținut
seama de capacităţile construite de stocare a carburanţilor :

Patru rezervoare având fiecare un volum de 60 m3 ;

Diametrul unui rezervor - 3 m ;
Lungimea unui rezervor - 8.5 m.

33
Figura 6-2 „Rezervor subteran”

Figura 6-3 „Umplerea rezervoarelor subterane”

34
Capacităţile maxime utile de stocare (90% din volumul total):

Volum Total Volum maxim de stocare

Combustibil
m3 m3
Motorină Standard 60 54
Motorină Extra 60 54
Benzină Standard 95 60 54
Benzină Extra 99 60 54
TOTAL 240 216
Volumul rezervoarelor

Cantitatea distribuită la oră de vârf – total - 1,5 m3 (1500 l) din care:

 0,375 m3 motorină
 1,125 m3 benzină

Alimentarea cu carburanţi se face cu ajutorul unei cisterne auto care are mai multe
compartimente, ce asigură umplerea în întregime la interval de 15 zile . Programul de lucru al
stației este de 24 ore zilnic.

Figura 6-4 „Alimentarea cu carburanți cu ajutorul une cisterne”

35
 6.2. Calculul debitelor masice de COV (compuși organici volatili)
S-au calculat următoarele debite masice de compuşi organici volatili (hidrocarburi din
grupa benzinelor) eliberați în atmosferă prin înmulțirea volumelor rezervoarelor cu factorii de
emisie corespunzători pentru fiecare combustibil în parte si au rezultat următoarele :

A. Debitul masic de emisii la depozitarea carburanţilor:

Depozitarea benzinei:

Debit
Volum masic
Ziua
(m3) (kg/m3,zi
)
1 108.0 12.1
2 100.3 11.2
3 92.6 10.4
4 84.9 9.5
5 77.1 8.6
6 69.4 7.8
7 61.7 6.9
8 54.0 6.0
9 46.3 5.2
10 38.6 4.3
11 30.9 3.5
12 23.1 2.6
13 15.4 1.7
14 7.7 0.9
15 0.0 0.0
Figura 6-4-1 „Depozitarea benzinei”

36
 Figura 6-5 „Variația debitului masic în funcție de timp pentru Benzină”

Calculul a fost realizat în Microsoft Excel pentru cele două rezervoare de benzină, debitul
masic de emisii pentru un singur rezervor fiind egal cu 6.05 kg/m3,zi. În realizarea modelării
va fi considerată varianta cea mai defavorabilă, debitul masic de emisii maxim.

A. Depozitarea motorinei

Debit
Volu
masic
Ziua m
(kg/m3,z
(m3)
i)
1 108.0 1.2
2 100.3 1.1
3 92.6 1.0
4 84.9 0.9
5 77.1 0.9

37
 6 69.4 0.8
7 61.7 0.7
8 54.0 0.6
9 46.3 0.5
10 38.6 0.4
11 30.9 0.3
12 23.1 0.3
13 15.4 0.2
14 7.7 0.1
15 0.0 0.0
Figura 6-6 “Depozitarea motorinei”

Figura 6-7 „Variația debitului masic în funcție de timp pentru Motorină”

B. Debitul maxim de emisii la depozitarea carburanţilor:

Benzină 6.05 kg/zi

Motorină 0,60 kg/zi
Total emisii de benzină și motorină T = 6.65 kg/zi

Aceste valori ale benzinei și motorinei au fost folosite în calcule pentru debitele
masice pentru fiecare zi.

Atunci când se emană compuși volatili in atmosferă are loc și evacuarea de

plumb. Ținând cont de conţinutul de 0,3% în COV pentru benzină şi că din acestea 60% este
conţinutul de Pb din tetraetil de plumb rezultă următoarele debite masice de Pb:

 depozitare d Pb = 0,00025 kg/h

 alimentare a Pb = 0,00028 kg/h
 umplere rezervoare u Pb = 0,0184 kg/zi

38
 6.3. Emisii datorate circulației autovehiculelor în stația de
carburant
Conform metodologiei CORINAIR se poate aprecia nivelul de emisii datorate
autovehiculelor care circulă în perimetrul staţiei. Această metodologie recomandă pentru
pompele de benzină cu recuperare de vapori un factor de emisie de 132 mg/l de benzină
livrată. În cazul sistemului de recuperare a vaporilor de benzină este neutralizat, pierderile
sunt de 10 ori mai mari.

Calculul emisiilor conform metodologiei CORINAIR și în același timp ținând

cont de ipotezele de bază procurate de beneficiar sunt:
 distanţa parcursă în perimetru sa fie egală cu 30 m pentru fiecare autovehicul;
 timpul mediu de alimentare fiind de 4 minute pentru un autovehicul (deplasare
incintă, oprire, pornire, manevrarea autovehiculului);
 cantitatea medie de combustibil livrată unui autotorism fiind de 15 l;
 cantitatea de benzină livrată într-o zi este estimată la 3500 l;
 cantitatea de motorină livrată într-o zi este estimată la 2000 l;
 numărul de maşini ce sunt alimentate pe parcursul unei ore este de aproximativ 15
mașini;
 numărul de maşini deservite potrivit estimărilor este egal cu 150.

Tip Substanţa poluantă

combu NM
NOx CO CH4 Pulberi N2O NH3 Pb SO2
stibil VOC
Benzin 1,868 88,92 3.564 0,289 0 0,006 0,002 0,038 0,255
ă
Motori 3,33 3,285 0,1188 0,010 0,369 0,013 0,001 0 0,850
nă
Total 5,198 92,21 3.68 0,299 0,369 0,020 0,004 0,038 1,105

Tabel 6-7-2 „Debitele masice ale emisiilor de poluanţi (kg/zi)”

39
 Tabel 6-7-3 „Concetrațiile maxime admsibile [mg/mc]”

Tabel 6-7-4 „Pierderile de produs petrolier estimate”

6.4. Calculul concentrațiilor de COV evacuați în atmosferă

A. Principalele etape ce trebuie parcurse în cadrul studiului de caz sunt

următoarele:

Date de intrare;
Debitele masice de poluanți obținuți cu ajutorul factorilor de emisie și consumul de
combustibil (extrași din metodologia AP-42 S.U.A).
Reprezentarea în spațiu a distribuției poluanților eliberați în atmosferă.
Calculul concentrațiilor de poluanți a fost realizat cu ajutorul softului de
dispersie/difuzie .
B. Datele introduse in programul de difuzie/dispersie descris anterior:

o Parametrii meteorologici (varianta I)

1. Radiația solară slabă;

2. Data în care s-a efectuat calculul este 16.06.2020;
3. Temperatura mediului ambiantal - 30 o C;
4. Viteza vantului variază pe toate cele 8 directii
5∗1
5. Nebulozitatea fiind egală cu ;
8
6. Presiunea atmosferică este egală cu 1 atm;

40
o Parametrii meteorologici (varianta II)

1. Radiația solară slabă;

2. Data în care s-a efectuat calculul este 16.06.2020;
3. Temperatura mediului ambiantal - 10 o C;
4. Viteza vântului variază pe toate cele 8 direcții
5∗1
5. Nebulozitatea fiind egală cu ;
8
6. Presiunea atmosferică este egală cu 1 atm;

o Parametrii meteorologici (varianta III)

1. Radiația solară fiind puternică;

2. Data în care s-a efectuat calculul este 16.06.2020;
3. Temperatura mediului ambiantal - 20 o C;
4. Viteza vântului variază pe toate cele 8 direcții
5∗1
5. Nebulozitatea fiind egală cu ;
8
6. Presiunea atmosferică este egală cu 1 atm;

o Parametrii meteorologici (varianta IV)

1. Radiația solară fiind puternică;

2. Data în care s-a efectuat calculul este 16.06.2020;
3. Temperatura mediului ambiantal fiind de 20 o C;
4. Viteza vântului variază pe toate cele 8 direcții ;
5∗1
5. Nebulozitatea fiind egală cu
8
6. Presiunea atmosferică este egală cu 1 atm

7. Parametrii meteorologici (varianta V)

1. Radiația solară fiind puternică;

2. Data în care s-a efectuat calculul este 16.06.2020;
3. Temperatura mediului ambiantal fiind de 30 o C;
4. Viteza vântului variază pe toate cele 8 direcții ;
5∗1
5. Nebulozitatea fiind egală cu ;
8

41
 6. Presiunea atmosferică este egală cu 1 atm;

8. Parametrii meteorologici (varianta VI)

1. Radiația solară fiind puternică;

2. Data în care s-a efectuat calcul este 16.06.2020;
3. Temperatura mediului ambiantal fiind de 30 o C;
4. Viteza vântului variază pe toate cele 8 directii;
5∗1
5. Nebulozitatea fiind egală cu ;
8
6. Presiunea atmosferică este egală cu 1 atm;

9. Parametrii de emisie

1. Debitul masic de poluant:

Qb= 6.05 Kg/h (rezervoarele de benzină);

Qm= 0.60 Kg/h (rezervoarele de motorină);

2. Înălțimea coșului de fum fiind egal cu 0,5 m;

3. Temperatura efluentului fiind egală cu 15◦C;

4. Viteza efluentului fiind :

pentru benzină = 1m/s;
pentru motorină = 0.09 m/s;

Aceste viteze au fost calculate cu ajutorul relației: Q= A∗V ∗ρ ;

Unde :

ρ- Densitatea combustibilului ;

A- Aria coșului de fum ;

V- Viteza efluentului ;

Q- Debit masic de poluant ;

42
 Figura 6-9 „Roza vânturilor în București”

În continuare se prezintă tabelele cu valorile concentrațiilor de COV și distanțele

corespunzătoare pentru fiecare situație în parte:

43
 Distanta
Viteza de la Distanța pentru
vântului sursă la Concentrația
Temperatura Radiația concentrația
Orientare (Conform punctul de maximă
[oC] solară maximă față de
Roza depunere [mg/m3]
Vântului) a penei sursă[ km ]
[ km]
N 3.5 m/s 30 SLABĂ 0.31 42.10 0.40
N-E 4.7 m/s 30 SLABĂ 0.31 44.01 0.40
E 4.8 m/s 30 SLABĂ 0.31 45.02 0.40
S-E 3.5 m/s 30 SLABĂ 0.31 42.13 0.40
S 3.4 m/s 30 SLABĂ 0.31 41.58 0.40
S-V 4.4 m/s 30 SLABĂ 0.31 44.22 0.40
V 4.1 m/s 30 SLABĂ 0.31 44.35 0.40
N-V 2.8 m/s 30 SLABĂ 0.31 39.37 0.40
Distanța
Distanța maximă Distanța maximă Distanța maximă
maximă față
Orientare față de sursă pentru față de sursă pentru
de sursă pentru
Izo 0.01 [km] pentru Izo 1 [km] izoconcentrația
Izo 0.1 [km]
cea mai mică[km]
N 1.86 0.71 0.40 1.86
N-E 1.86 0.70 0.40 1.86
E 1.85 0.73 0.41 1.85
S-E 1.84 0.73 0.41 1.84
S 1.86 0.74 0.43 1.86
S-V 1.66 0.68 0.40 1.66
V 1.71 0.69 0.41 1.71
N-V 2.04 0.78 0.44 2.04
Tabel 6-9-1 „Valorile concentrațiilor de COV pentru benzină la temperatura de 30 0C”

Figura 6-10 „Infășurătoarea izoconcentratiilor COV dupa roza vânturilor(mg/mc)”

44
 Distanta
de la
Viteza
sursă la
vantului Concentrația Distanța pentru
Temperatur Radiația punctul
Orientare (Conform maximă concentrația maximă
a[oC] solară de
Roza [mg/m3] față de sursă[ km ]
depuner
Vântului)
e a penei
[ km]
N 3.5 m/s 20 PUTERNICĂ 0.31 42.03 0.40
N-E 4.7 m/s 20 PUTERNICĂ 0.31 44.06 0.40
E 4.8 m/s 20 PUTERNICĂ 0.31 43.40 0.40
S-E 3.5 m/s 20 PUTERNICĂ 0.31 42.03 0.40
S 3.4 m/s 20 PUTERNICĂ 0.31 43.10 0.40
S-V 4.4 m/s 20 PUTERNICĂ 0.31 44.17 0.40
V 4.1 m/s 20 PUTERNICĂ 0.31 35.62 0.40
N-V 2.8 m/s 20 PUTERNICĂ 0.31 17.77 0.40

Distanța maximă
Distanța maximă Distanța maximă Distanța maximă pentru
Orientare față de sursă pentru față de sursă față de sursă izoconcentrația
Izo 0.01 [km] pentru Izo 0.1 [km] pentru Izo 1 [km] cea mai
mică[km]

N 1.84 0.73 0.41 1.84

N-E 1.61 0.67 0.40 1.61
E 1.59 0.66 0.41 1.59
S-E 1.84 0.74 0.42 1.84
S 1.87 0.74 0.42 1.87
S-V 1.66 0.68 0.39 1.66
V 1.71 0.69 0.40 1.71
N-V 2.04 0.78 0.43 2.04

Tabel 6-10-1 „Valorile concentrațiilor de COV pentru benzina cu temperatura de 20 0C”

45
 Figura 6-11 ”Infășurătoarea izoconcentratiilor COV dupa roza vânturilor(mg/mc) – Varianta 2

Viteza Distanța de Distanța

vantului la sursă la Concentrația pentru
Temperatura Radiația
Orientare (Conform punctul de maximă concentrația
[oC] solară
Roza depunere a [mg/m3] maximă față
Vântului) penei [ km] de sursă[ km ]
N 3.5 m/s 10 SLABĂ 0.31 41.95 0.40
N-E 4.7 m/s 10 SLABĂ 0.31 44.05 0.40
E 4.8 m/s 10 SLABĂ 0.31 42.23 0.40
S-E 3.5 m/s 10 SLABĂ 0.31 41.14 0.40
S 3.4 m/s 10 SLABĂ 0.31 41.36 0.40
S-V 4.4 m/s 10 SLABĂ 0.31 44.11 0.40
V 4.1 m/s 10 SLABĂ 0.31 43.89 0.40
N-V 2.8 m/s 10 SLABĂ 0.31 39.28 0.40

Distanța
Distanța maximă Distanța maximă Distanța maximă
maximă pentru
Orientare față de sursă pentru față de sursă față de sursă
izoconcentrația
Izo 0.01 [km] pentru Izo 0.1 [km] pentru Izo 1 [km]
cea mai
mică[km]

N 1.83 0.73 0.42 1.83

N-E 1.61 0.66 0.40 1.61

E 1.59 0.65 0.39 1.59

S-E 1.84 0.73 0.42 1.84

S 1.88 0.72 0.40 1.87

S-V 1.66 0.68 0.41 1.66

V 1.71 0.69 0.40 1.71

N-V 2.04 0.79 0.44 2.04

Tabel 6-11-1 „Valorile concentrațiilor de COV pentru benzină la temperatura de 10 0C”

46
 Figura 6-12 „Infășurătoarea izoconcentratiilor COV dupa roza vânturilor(mg/mc) – Varianta 3”

Viteza Distanța de la Distanța

vantului sursă la Concentrația pentru
Temperatura Radiația
Orientare (Conform punctul de maximă concentrația
[oC] solară
Roza depunere a [mg/m3] maximă față
Vântului) penei [ km] de sursă[ km ]
N 3.5 m/s 30 PUTERNICĂ 0.30 4.13 0.38
N-E 4.7 m/s 30 PUTERNICĂ 0.30 4.22 0.38
E 4.8 m/s 30 PUTERNICĂ 0.30 4.17 0.38
S-E 3.5 m/s 30 PUTERNICĂ 0.30 5.71 0.38
S 3.4 m/s 30 PUTERNICĂ 0.30 5.88 0.38
S-V 4.4 m/s 30 PUTERNICĂ 0.30 4.55 0.38
V 4.1 m/s 30 PUTERNICĂ 0.30 4.68 0.38
N-V 2.8 m/s 30 PUTERNICĂ 0.30 1.37 0.38

Distanța maximă
Distanța maximă Distanța maximă Distanța maximă
pentru
Orientare față de sursă pentru față de sursă față de sursă
izoconcentrația
Izo 0.01 [km] pentru Izo 0.1 [km] pentru Izo 1 [km]
cea mai
mică[km]

N 0.59 0.38 0.38 0.59

N-E 0.55 0.37 0.31 0.55

E 0.56 0.37 0.30 0.56

S-E 0.59 0.38 0.32 0.59

S 0.60 0.38 0.31 0.60

47
 S-V 0.56 0.37 0.31 0.56

V 0.57 0.38 0.32 0.57

N-V 0.51 0.35 0.30 0.51

Tabel 6-12-1 „Valorile concentrațiilor de COV pentru motorină la temperatura de 30 0C”

In

Figura 6-13 „Infășuătoarea izoconcentrțaiilor COV dupa roza vânturilor(mg/mc) – Varianta 4”

Viteza Distanța de Distanța

vantului la sursă la Concentrația pentru
Temperatura Radiația
Orientare (Conform punctul de maximă concentrația
[oC] solară
Roza depunere a [mg/m3] maximă față
Vântului) penei [ km] de sursă[ km ]
N 3.5 m/s 20 PUTERNICĂ 0.30 5.72 0.38
N-E 4.7 m/s 20 PUTERNICĂ 0.30 4.26 0.38
E 4.8 m/s 20 PUTERNICĂ 0.30 4.17 0.38
S-E 3.5 m/s 20 PUTERNICĂ 0.30 5.71 0.38
S 3.4 m/s 20 PUTERNICĂ 0.30 5.69 0.38
S-V 4.4 m/s 20 PUTERNICĂ 0.30 4.55 0.38
V 4.1 m/s 20 PUTERNICĂ 0.30 4.36 0.38
N-V 2.8 m/s 20 PUTERNICĂ 0.30 1.03 0.38

Distanța
Distanța maximă Distanța maximă Distanța maximă
maximă pentru
Orientare față de sursă pentru față de sursă față de sursă
izoconcentrația
Izo 0.01 [km] pentru Izo 0.1 [km] pentru Izo 1 [km]
cea mai
mică[km]

N 0.60 0.38 0.38 0.31

N-E 0.55 0.37 0.31 0.31

E 0.60 0.38 0.30 0.31

S-E 0.59 0.38 0.32 0.30

48
 S 0.58 0.37 0.31 0.30

S-V 0.56 0.37 0.31 0.32

V 0.56 0.36 0.32 0.30

N-V 0.51 0.35 0.30 0.29

Tabel 6-13-1 „Valorile concentrațiilor de COV pentru motorină la temperatura de 20 0C”

Figura 6-14 „Infășurătoarea izoconcentratiilor COV dupa roza vânturilor(mg/mc) – Varianta 5”

Viteza
vantului Distanța de la sursă la
Temperatur
Orientare (Conform Radiația solară punctul de depunere a penei
a[oC]
Roza [ km]
Vântului)
N 3.5 m/s 10 SLABĂ 0.30
N-E 4.7 m/s 10 SLABĂ 0.30
E 4.8 m/s 10 SLABĂ 0.30
S-E 3.5 m/s 10 SLABĂ 0.30
S 3.4 m/s 10 SLABĂ 0.30
S-V 4.4 m/s 10 SLABĂ 0.30
V 4.1 m/s 10 SLABĂ 0.30
N-V 2.8 m/s 10 SLABĂ 0.30
Distanța
Distanța
maximă
maximă față Distanța maximă
față de Distanța maximă pentru
Orientare de sursă față de sursă
sursă izoconcentrația cea mai
pentru Izo pentru Izo 1 [km]
pentru Izo mică[km]
0.1 [km]
0.01 [km]
N 0.73 0.42 0.33 0.73
N-E 0.66 0.40 0.32 0.66
E 0.69 0.38 0.33 0.69
S-E 0.72 0.43 0.33 0.72
S 0.70 0.41 0.31 0.70
S-V 0.68 0.30 0.33 0.68
V 0.69 0.41 0.32 0.69
N-V 0.78 0.44 0.34 0.78

49
 Tabel 6-14-1 „Valorile concentrațiilor de COV pentru motorină la temperatura de 10 0C”

Figura 6-15 „Infășurătoarea izoconcentratiilor COV dupa roza vânturilor(mg/mc) – Varianta 6”

7. CONCLUZII

Compararea rezultatelor pe baza datelor obținute

Benzină Motorină

Distanta de Distanța
Distanța de Distanța
la sursă la pentru
Concentrați la sursă la Concentrați pentru
punctul de concentrația
Orientare a maximă punctul de a maximă concentrația
depunere a maximă
[mg/m3] depunere a [mg/m3] maximă față
penei față de penei [ km] de sursă[ km ]
[ km] sursă[ km ]

N 0.31 42.10 0.40 0.30 4.13 0.38

Temperat Temperatura de 30 o C

N-E 0.31 44.01 0.40 0.30 4.22 0.38

E 0.31 45.02 0.40 0.30 4.17 0.38
S-E 0.31 42.13 0.40 0.30 5.71 0.38
S 0.31 41.58 0.40 0.30 5.88 0.38
S-V 0.31 44.22 0.40 0.30 4.55 0.38
V 0.31 44.35 0.40 0.30 4.68 0.38
N-V 0.31 39.37 0.40 0.30 1.37 0.38
N 0.31 42.03 0.40 0.30 5.72 0.38
N-E 0.31 44.06 0.40 0.30 4.26 0.38
E 0.31 43.40 0.40 0.30 4.17 0.38

50
 S-E 0.31 42.03 0.40 0.30 5.71 0.38
ura de 20 o C S 0.31 43.10 0.40 0.30 5.69 0.38
S-V 0.31 44.17 0.40 0.30 4.55 0.38
V 0.31 35.62 0.40 0.30 4.36 0.38
N-V 0.31 17.77 0.40 0.30 1.03 0.38
N 0.31 41.95 0.40 0.30 5.71 0.38
Temperatura de 10 o C

N-E 0.31 44.05 0.40 0.30 8.01 0.38

E 0.31 42.23 0.40 0.30 7.87 0.38
S-E 0.31 41.14 0.40 0.30 10.64 0.38
S 0.31 41.36 0.40 0.30 10.42 0.38
S-V 0.31 44.11 0.40 0.30 16.75 0.38
V 0.31 43.89 0.40 0.30 15.23 0.38
N-V 0.31 39.28 0.40 0.30 13.10 0.38

Tabel 7-1 "compararea rezultatelor"

Având în vedere că în cele șase cazuri calculate condițiile meteorologice sunt diferite, cele
mai ridicate concentrații de COV se înregistrează in condiții de radiație slabă având
temperatura cea mai mică.

Situația cea mai defavorabilă este pe direcția nord-vest unde viteza vântului este cea mai
mică. Cea mai mare valoare a benzinei a ajuns la 39.37 mg/mc, motorina având cea mare
valoare a concentrației de 13.10 mg/mc .

Cu ajutorul rozei vânturilor și a izoconcentratiilor de compuși organici volatili iese în

evidență faptul că pana de poluant afectează zonele rezidențiale din vecinătatea obiectivului
analizat, dar pentru că valorile sunt mici nu au un impact foarte semnificativ asupra acestora.

Deoarece legea nu specifică valori maxime admisibile pentru compușii organici volatili,
prezența acestora in zonele rezidențiale din vecinătatea obiectivului poate creea disconfort.
Acesta poate fi reprezentat prin mirosurile neplăcute pe care le degajă.

51
 Bibliografie

1. S. Hâncu, G. Marin, Transportul și dispersia poluanților, Cartea Universală,

București, 2008.
2. Transportul poluanţilor în mediu - Note de curs - conf. dr. Ing. Alexandru Dimache
3. Stație de benzinarie cu stocare de combustibil www.apmdb.anpm.ro
4. Transportul și depozitarea combustibililor lichizi www.epa.gov
5. US Environmental Protection Agency, Emmision factors & AP 42 , Compilation of
air pollutant emission factors, 5th ed., 2009, http://www.epa.gov/ttnchie1/ap42/
6. http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/27985_raport%20la
%20studiul%20de%20evaluare%20Romstar.pdf
7. https://www.epa.gov/ttnchie1/ap42/ch05/final/c05s02.pdf
8. http://arpmbuc.anpm.ro/upload/59236_Indrumar_VolI-CapI-III.pdf
9. http://www.anpm.ro
10. http://moodle.toxoer.com/pluginfile.php/5189/mod_page/content/
1/4.1.U2.%20TRANSPORTUL%20POLUANTILOR%20GAZOSI%20IN%20MEDIU
%20URBAN_IM.pdf
11. http://apmag.anpm.ro/documents/13565/0/RIM-SC+SELF.pdf/c477da69-9bf1-4321
12. http://apmag.anpm.ro/documents/13565/0/RIM-Prosperanta.pdf/562ec53e-023a-
4b74-86a4-5d1e996efcce
13. http://www.undp.org
14. http://www.isucalarasi.ro/inspectie/LEGISLATIE/avizare_autorizare/
NP004_2003_Normativ_benzinarii.pdf
15. http://www.management.ase.ro/reveconomia/2005-1/5.pdf

52