1.

Introducere
În epoca modernă, războaiele nu se mai duc pe câmpul de luptă, acestea se poartă, mai nou, pe
plan informațional. Conflictele din zilele noastre se bazează din ce în ce mai mult pe psihicul uman și
pe partea de intelligence. China se bazează foarte mult pe capabilitățile cibernetice și informaționale,
unul din obiectivele importante ale Chinei este acela de a colecta informațiile de la ceilalți oponenți,
folosindu-le cu scopul de a obține un avantaj major și a câștiga supremația. Războiul digital 2.0 al
Chinei este mult mai periculos față de cel al Rusiei, mult mai greu de observat, folosind o combinație
cu tactici, tehnici și proceduri multiple de manipulare a cetățenilor din statele aflate în occident.
China dezvoltă un interes major în politicile și doctrinele războiului informational, având
capabilitățile necesare de a conduce un război informațional împotriva Statelor Unite ale Americii, o
confruntare ce ar duce la probleme majore în politicile de apărare ale lumii. Abordarea Statelor Unite
ale Americii privind politicile Chinei fiind de mare importanță, avand în vedere pașii pe care îi face
China în cee ace privește războiul informational. În general, în majoritatea operațiunilor militare
dezvoltate de China nu se știu foarte multe informații, acest fapt dă naștere unor suspiciuni din partea
SUA, iar politicile de apărare împotriva amenințărilor de orice natură din partea Chinei pot fi prevenite
prin planificarea în detaliu a opreațiilor de apărare.
În ultimii ani, modernizarea militară a Chinei a captat atenția țărilor occidentale, mai ales după
ce tensiunile dintre China și SUA au crescut. Cum era de așteptat, China a exploatat pacea mondială
din mediul international de securitate, ca multe alte puteri, având ca scop procesele experimentale ale
doctrinelor și politicilor apărare a țării. China duce din punct de vedere strategic o campanie de
manipulare consecventă condusă de Partidul Comunist Chinez ce pune în practică o strategie numită
„Trei Războaie”. Aceasta face referire la operațiuni psihologice, dar și acțiuni media, pentru a controla
populația și a atrage simpatia față de regimul comunist. Privind situația actuală, se poate observa că
puterea și echipamentul autorizat, strategia, tactica și teoria militară a armatei chineze sunt în
continuare produsele erei industriale și sunt departe de a satisface cerințele războiului informațional.
Armata Chinei, care a avut întotdeauna o teorie marxistă și maoistă avansată, nu trebuie să rămână în
urmă. Trebuie să folosim o combinație practică între războiul informațional și gândirea militară
marxistă și maoistă pentru a ghida războiul informațional și problemele din construcția militară. Statele
Unite ale Americii trebuie să își îndrepte atenția către modul în care China a pus în practică
cunoștințele teoretice ale războiului informațional.
 2. Cum se manifestă Războiul Informațional?
Secolul XXI a influențat decisiv modul în care se desfășoară conflictele între state,
câștigarea războiului nu mai constă în luptele duse din tranșee, acele acțiuni militare clasice
care presupuneau mult efort fizic al militarilor. Acum conflictul este purtat din fața
calculatorului, prin intermediul culegerii de informații de la adversar. Războiul informațional
poate fi definit ca „folosirea, în locul armamentului convențional, a diversiunii, spionajului,
manipulării, dezinformării şi a distorsiunii realității, iar forța numerică a fost înlocuită cu armate
de trolli.”1 Acest concept acum pare de actualitate, însă în urmă cu câțiva ani părea un concept
de domeniul unui viitor îndepărtat. Toate acestea fiind posibile datorită tehnologiei care este
într-o continuă evoluție. Mediul de securitate al sistemelor informatice reprezintă o provocare
pentru majoritatea statelor deoarece funcționare defectuoasă a acestor sisteme pot provoca
consecințe grave pentru cetățeni și pentru echilibrul unui stat.
Conceptul de război informațional a fost folosit cu precădere la mijlocul anilor 1990,
fiind foarte complex și extrem de folosit în strategii din întreagă lume, dar căruia nu i s-a găsit o
definiție unanim acceptată. Pentru a înțelege termenul de război informațional este nevoie să
definim conceptul de operație informațională, prin care noi putem înțelege acest tip de conflict.
Operația informațională definită în doctrinele militare este „acțiunea ostilă efectuată pentru a
afecta sisteme informatice și informații ale adversarilor, concomitent cu protecția sistemelor
informatice proprii”2. Având în vedere noțiunile de mai sus, putem spune că războiul
informațional reprezintă „acțiunile informaționale, realizate în perioade de criză sau conflict,
pentru a atinge obiectivele propuse sau pentru a promova interesele proprii în raport cu
oponenţii.”3
În contextul în care regimul comunist chinez nu oferea prea multe informații, acest tip
de război a fost mult mai ascuns față de media și foarte puține informații se cunoșteau despre el,
datorita regimului, iar sursele care au publicat anumite materiale despre gândirea militară
chineză nu au credibilitate pe plan occidental. În conformitate cu documentul Statelor Unite ale
Americii, ”Information Operation” avem șase piloni centrali ai războiului informațional în
gândirea americană4:

1
https://intelligence.sri.ro/razboiul-2-0/ accesat la data de 13.01.2021.
2
https://intelligence.sri.ro/razboiul-2-0/ accesat la data de 13.01.2021.
3
https://intelligence.sri.ro/razboiul-2-0/ accesat la data de 13.01.2021.
4
Information Operations, pp. 10-11
2
 - atac fizic/distrugere: utilizarea forței cinetice, cum ar fi rachetele de croazieră,
pentru a provoca daune sistemelor inamice sau personalului suficient pentru a le face
inutilizabile. Acest tip de război informațional poate fi utilizat defensiv;
- război electronic: controlul spectrului electromagnetic pentru a submina capacitățile
de război electronic ale inamicului prin energie electromagnetică, energie
direcționată și arme antiradiație;
- Computer Network Attack (CNA): utilizarea computerelor și a echipamentelor de
telecomunicații pentru a perturba, nega, degrada și distruge computerele inamice,
rețelele de calculatoare și informațiile transmise;
- înșelăciune militară: manipularea, denaturarea și falsificarea informațiilor pentru a
induce în eroare sau a înșela comandantul adversarului, forțând astfel inamicul să
acționeze (sau să nu acționeze) în propriul său dezavantaj;
- Operații psihologice (PSYOPS): Utilizarea comunicațiilor (cum ar fi propaganda) și
acțiunile menite să inducă în eroare pentru a influența percepțiile, motivele și
emoțiile inamicului;
- Securitatea operațiunilor (OPSEC): măsuri de securitate care împiedică inamicul să
colecteze sau să analizeze informații care i-ar putea fi utile despre operațiunile care
se pregătesc sau care sunt în desfășurare.

Modernizarea și dezvoltarea tehnologiei au dus la perfecționarea conceptului de război, prin

transpunerea acestuia în planul informațional. Prin dezvoltarea tehnologiei se poate obține acces
la informații foarte ușor, aceasta fiind o component deosebit de important în procesul de luare a
deciziei și a implementării politicilor de apărare. Dar în același timp este și foarte dificil de
controlat acest fenomen, având în vedere implicațiile externe și posibilele influențe ale acestora.

3. Strategiile Chinei în cadrul Războiului Informațional

În ultimul deceniu, China a cheltuit mulți bani pentru dezvoltarea tehnologiei militare și
a capabilităților militare pentru a obține supremația pe plan Mondial. Aceste acțiuni au fost
observate de către actorii occidentali, fiind foarte vigilenți în ceea ce privește acțiunile militare
ale Chinei. China, comparativ cu Rusia duce un război mult mai insidios, greu de depistat, iar
pentru a avea o eficiență sporită, conduce o politică diplomatică agresivă, pentru a arăta lumii
interesele țării. Ca exemplu, din anul 2014, de la un protest anti-guvernamental și până în 2019
la începutul pandemiei de coronavirus conturile de Twitter ale diplomaților chinezi au crescut
cu aproximativ 250%, aceștia fiind identificați de jurnaliștii de la BBC într-un număr de 55 de
conturi ale diplomaților chinezi, între care 32 doar la începutului anului 2019. Criza în vreme de
pandemie a declanșat o creștere a numărului de conturi pentru a influența într-un mod sau altul
populația. Până sa se extindă la nivel global virusul, mesajele de pe acele conturi erau cu un
conținut pozitiv, prietenos, imediat după a prins tentă agresivă și manipulatoare. Acest fapt,
3
 indică ca strategia Bejingului este mult mai active pe partea de social-media față de anii trecuți,
fapt ce ridică semne de întrebare în rândul specialiștilor. Beijingul și-a îndreptat toate resursele
pentru a transpune criza de coronavirus într-o oportunitate, transmițând un mesaj ferm întregii
lumi, că nicio criză nu poate pune în pericol populația chineză susținând alegerile sistemului
autocratic, considerându-le eficiente în timpul pandemiei. Confruntarea cea mare este pentru a
câștiga încrederea populației din statele democratice, obținând un avantaj major față de marile
puteri Occidentale.
4. Tehnici de Cyber-spionaj al Chinei
Comunitățile academice chineze și grupurile de hackeri își îndreaptă atenția asupra mai
multor grupuri din întreaga lume care sunt concentrate puternic pe cercetarea noilor
vulnerabilități. Anumite rapoarte din surse din industria securității informațiilor sugerează că
cercetătorii chinezi sunt, de asemenea, dispuși să cumpere instrumente de atac din diferite
surse, deși acest lucru nu a fost independent coroborat. Cei care se ocupă cu securitate
informațiilor și urmăresc activitățile informatice, pun în practică dezvoltarea unor baze
guvernamentale în vederea obținerii de informații. Așa a luat naștere Black Eagle Honker Base,
un grup de 14 hackeri care au fost arestați în 2006, deoarece aceștia au lansat în spațiul public o
declarație prin care susțin că își concentrează eforturile asupra instruirii oamenilor să
muncească pentru stat. În cele din urmă au fost de acord să colaboreze în vederea îmbunătățirii
industriei de securitate a statului sugerând o posibilă cooperare cu autoritățile de stat.
Independent sau în grupuri, hackerii angajați în exploatarea rețelei de calculatoare au obținut un
soft periculos dezvoltat de chinezi. În anul 2009, un grup de hackeri chinezi au atacat o firma
americană printr-un soft periculos, iar programatorul a fost identificat ca fiind vorbitor nativ de
limbă chineză, cunoscut sub numele de EvilOctal.5 Acesta a creat un fișier pdf cu un soft virusat
ce era menit să instaleze în dispozitivul victimei o extensie pentru a descărca informațiile
necesare anumitor operațiuni. Extragerea datelor esențiale se făcea datorită softului, care putea
fi nedetectabil la prima vedere, dar care în timpului lucrului la dispozitiv, iți extrăgea toate
datele și le trimitea atacatorilor creând o breșă de securitate. Echipe suplimentare, însărcinate cu
colectarea informațiile reale vizate, au demonstrat o mai mare abilitate și înaltă calitate în
cunoașterea detaliată a rețelelor vizate. Eforturile lor de localizare și mișcare datele din rețea
implică adesea tehnici care acordă o primă importanță redundanță și comprehensivitatea
pregătirii și atenției la detaliu. Folosirea informațiilor de rețea probabil adunate mai devreme

5
https://fas.org/irp/world/china/docs/iw_mg_wang.htm accesat la data de 14.01.2021.
4
 eforturi de recunoaștere, aceste echipe de colectare au copiat în unele cazuri date de la servere și
stații de lucru la un al doilea server care acționează ca un „Punct intermediar” unde îl
comprimă, îl criptează, îl segmentează și îl repetă înainte distribuirea acestuia prin canale
criptate din organizația vizată către mai multe servere externe care acționează ca „puncte de
scădere”. Aceste puncte de scădere pot, de asemenea joacă un rol de ofuscare, asigurându-se că
anchetatorii nu sunt în măsură să identifice destinația finală a datelor.

5. Concluzii
Războiul va continua să fie un conflict violent și periculos pentru toată lumea, acesta
este și va fi în continuare îmbunătățit prin procesul de modernizare a tehnologiei, astfel
obținerea de informații se va face din ce în ce mai ușor. Informația este deja cea mai importantă
resursă într-un conflict fie el, militar, economic, tehnologic sau informațional. Cine are
informația va câștiga bătălia. Când vorbim de tehnologizare, ne gândim la computere și rețele
de calculatoare, care au condus la o creștere a modului de desfășurare a operațiilor.
Astăzi, războiul s-a transpus din dimensiunea fizică în dimensiunea informațională. La
momentul de față, China își mărește capabilitățile de atac cibernetic, fiind necesar ca ceilalți
actori să recunoască vulnerabilitățile din sistemul informațional de apărare, să îmbunătățească
acest sistem pentru a nu fi luați prin surprindere. Având în vedere faptul că toate întreprinderile
suferă pierderi grele în urma atacurilor cibernetice, toată industria informatică trebuie să
îmbunătățească metodele de apărare a rețelei de informații. Pentru a implementa un nou sistem
de apărare împotriva atacurilor cibernetice la scară largă este practic foarte greu de realizat, nu
doar din cauza costurilor foarte ridicate, dar și din cauze unor tehnici mult mai complexe.
Forțele armate trebuie să folosească o rețea separată de rețeaua internaționala de internet
și mult mai sigură, pentru a evita amenințările și atacurile de tip cibernetic, iar pe lângă acest
aspect, rețeaua forțelor armate trebuie să țină pasul cu modernizările și tehnologiile de ultimă
generație pentru a facilita accesul la informații, dar și pentru a colecta și procesa într-un ritm
rapid informațiile despre potențiale atacuri din exterior.

6. Bibliografie

1. https://intelligence.sri.ro/razboiul-2-0/ accesat la data de 13.01.2021.

2. Information Operations, pp. 10-11.
5
3. https://fas.org/irp/world/china/docs/iw_mg_wang.htm accesat la data de 14.01.2021.
4. http://cpc-ew.ro/wp-content/uploads/2019/05/Razboi_Informational.pdf
5. https://larics.ro/nici-marx-nici-confucius-nu-explica-china-i/ accesat la data de 14.01.2021.