AMZA ADELINA MARIANA

P.I.P.P., ANUL III, SEM. II

Satul Severinești
Satul Severinești, este satul copilăriei mele și cel mai curat loc al sufletului meu.
Severineștiul este un sat al comunei Căzăneștipe lângă altele: Gârbovătul de Sus, Ilovu, Suharu,
Căzănești, Jignița, Valea Coșuștei, Cârnecești, Valea Alunului, Poiana (Valea Satului) și Ercea.
Severinești este satul unde eu am crescut și copilărit, unde am avut primele interacțiuni cuoamenii și
am legat prietenii de o viață.
Un rezumat pe scurt al acestui sat este că, principala activitate a fost, este și va fi agricultura.
Munca pământului pentru acești cetățeni reprezintă principala preocupare, dar și o bună sursă de
venit. Pământul este muncit în fiecare anotimp din an pentru a culege roade cât mai numeroase și
cât mai bogate: porumb, grâu, orz, etc.
Vorbind acum despre o sursă externă, facem referire la Râul Coșuștea, care traversează
întreaga comuna Căzănești. Oamenii merg cu caii și cu căruțele sau cu tractoare și remorci pentru a
aduna nisip sau balastru (pietriș), pentru propria trebuință sau pentru a-l vinde mai departe, fiind
necesar pentru construcția sau repararea caselor care trec de la chirpiciul cu pământ și paie la ciment
și piatră.
Sărbătoarea specifică acestei zone, adică acestui sat este Sfântul Petru, numită și nedee.
Dimineața până spre înserat, copiii dar și locuitorii comunei, vin pe deal unde există tarabe cu
jucării și tombole pentru copiii, chioșcuri cu măsuțe de unde tinerii își pot cumpăra mici și se pot
așeza la măsuțele din lemn.
Mai pe seară toată lumea participă la horă până dimineața, unde oamenii cântă și joacă horele
tradiționale românești: hora de mână, sârba, ungurica, bordeiașul, ghimpele, hora daogarului și
multe altele.
Tradițiile străvechi ale Botezului, Nunții și Înmormântării, au suferit mici modificări.
În cee ace privește botezul și nunta, principala schimbare apare când are loc petrecerea, locația
cortului fiind înlocuită cu localurile și restaurantele din oraș.
La înmormântări nu se mai fac toate păristasele de odinioară. Majoritate fac doar în primii trei-cinci
ani. O altă schimbare este legată de mâncare. Odinioară se strângeau mai multe femei din sat, iar
toată mâncarea de la pomeni era făcută în case. În ziua de astăzi, se allege varianta mai scurtă și mai
comodă, se apelează la firme speciale de catering.
În concluzie, cu toate modificările suferite până acum și cu toate cele care or mai venii, satul
Severinești va rămâne cel mai frumos loc din lume pentru mine, cu cel mai curat aer, locul în care
eu îmi găsesc liniștea și unde îmi retrăiesc amintirea celei mai frumoase etape ale vieții mele:
copilăria.