Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Şezătoare Folclorică
Şezătoare Folclorică
(A.Russo)
Şezătoare cu voinici,
Descreţîndu-şi frunţile,
Torcîndu-şi fuioarele,
Îndulcindu-şi zilele.
Gazda: Parcă îmi pare că am pregătit de toate. Să mai deritic puţin prin
casă, că acuş vin fetele la şezătoare, să nu mă găsească cu casa nemăturată.
Să aprind lampa…(aprinde lampa, mai aranjează prin odaie)
Gazda: Buna seara şi bine aţi venit. Mulţumim pentru bucate. Puneţi-le,
aici, pe masă.
Să ne-apucăm de treabă.
Să cîntăm ca pe la noi
Lasă-mă la șezătoare,
La-la-lai lai-lai-la lai-lai-la
Mamă, inima mă doare,
Lasă-mă la șezătoare,
La-la-lai lai-lai-la lai-lai-la
Că ei nu s-au arătat.
Am venit la şezătoare.
Să facem fuioarele
Să ţesem covoarele.
(intră pe uşă)
Să vă-nveseliţi şi voi
Să cîntăm şi să jucăm
Pe toţi să vă bucurăm.
Că de-amar şi de pelin
De şezători şi de joc.
Ca să joc, să chiuiesc,
Bine să mă veselesc.
Gazda: Buna seara! Să ne fie cu iertare, dar la noi întîi se lucrează, apoi se
veseleşte.
Un băiat: Măi, da harnice mai sînteţi, ce mult mai lucraţi. Dar ce coaseţi
voi, ce împletiţi?
Şi pe faţă şi pe dos.
Ca să mă mărit cu tine
Cîntecul Văleu, văleu
Douăzeci de poloboace
Un băiat: Ia, lăsaţi cearta, mai bine să vă spun nişte snoave cu Păcală şi
Tîndală. Ştiţi voi oare cine este Păcală? Apoi ascultaţi.
Snoave.
Oile lui Păcală
Ttrăia odată un cioban şi avea vreo două mii de oi. Într-o zi s-a dus cu oile
la păscut. Seara, cînd se întorcea spre casă, cele două mii de oi, trebuiau să
treacă, cîte una, pe o puntie îngustă peste un rîu lat şi adînc. …
Aseară la şezătoare (cîntec)
Aseară la şezătoare
Aseară la şezătoare
Le torceau le depănau
Dighida, dighida, dighi, dighi, da
Le torceau le depănau
Obrăjorii ca bujorii
Obrăjorii ca bujorii
Ca murele ochişorii
Ca murele ochişorii
Jocul De-a podul.
Şi nu au nici o schimbare. (Săptămîna
Nici afara,
Nici in cer,
Nici pe pamant.
(fereastra)
(coasa)
Luceşte, sclipeşte,
Pe câmpii goneşte,
(coasa)
Dansul Coasa
Gazda şi Băiatul:
– Cum te cheamă?
– Borş de Zeamă.
– Cum te strigă?
– Mămăligă.
– Cum te scrie?
– Ciocîrlie.
– De unde eşti?
– A cui eşti?
– Unde şedeţi?
– Acasă.
– De unde vii?
– Dincoace.
Ioane, Ioane
Toata lumea doarme
Numai eu nu pot să dorm,
Ioane, Ioane
Toata lumea doarme
Numai eu nu pot să dorm.
Un băiat: Alunel cu multe-alune,
Dansul Alunelul
În picioare-am opincuţe
Am şorţuleţe frumoase
Un băiat: Da, vedem că eşti tare frumoasă, dar poate ne cînţi un cîntec.
(Cîntecul La oglindă)
La oglinda
– Unde-i o oaie?
– Asta-i aceea!
– La piaţă, părinte.
Popa dacă aude aşa ceva, ia şi plăteşte oaia ca pe o vacă. Pe urmă se duce el
cu vizitiul în pădure şi lasă oaia pînă dimineaţa, să mănînce vreo doi lupi.A
doua zi, dimineaţa, se duce popa voios la pădure. Cînd ajunge el la loc,
găseşte numai capul oii. Îi spune vizitiului:
– Breee… da puternică oaie! A mîncat toţi lupii! Din lupi n-a rămas nimic,
da dintr-însa capul!
Proverbe şi zicători.
Înţeleptul se gândeşte,
Şi o horă să jucăm.
Strigături:
Dragostea feciorilor,
Bucuria fetelor!
Dansul fetelor
O fată: Că tare am mai oboist. Mi s-a făcut foame de atîta dans şi lucru.
Pe câmpia moldovenească.
Mulţumim de bunătate.