Cultul focului

RELIGIE » Religia Dacilor » Cultul focului

Organizat de regina Hestia si de ucenicele sale, cultul focului se întinde pe întreaga arie
tracica, de la Marea Baltica pîna mai jos de Marea Mediterana, de la Nipru pîna dincolo
de Tisa, unde în sec. IX, apare cetatea Vesprem. O buna parte din „Tracia Mare” era sub
administratia Geto-Daca. Înca din început, poporul dac apare în documentele vremii ca
legat de acesta strabuna vatra. Ceva mai mult. Din perioada matriarhatului (pîna în anul
1900 î.Hr.), cînd cap al familiei era femeia, Dacii apar ca popor independent condus de
regina Hestia. Ea a organizat dupa un ritual, cultul focului sacru, la resedinta regala, în
cetati, ca si în vetrele locuintelor Traco-Dacilor. Focul, în general, era întretinut ziua si
noaptea.Chiar numele Dacia, Dac, etimologic, cu toate discutiile purtate de cercetatori,
trebuie pus în legatura cu cultul focului, cu focul în general, în jurul caruia se desfasura
întreaga viata mai întîi tribala si apoi regala matriarhala si patriarhala. În Legea lui Manu,
indianul Daksa era numele unui zeu, ca si Dachsina = focul ceremoniilor sfinte. Dacia era
tara focului sacru, a focului continuu si cuvîntul este autohton. În legatura cu cultul
focului la stramosii Dacilor ar putea fi pus hidronimul „Rîul de Foc” din satul Comanita,
judetulOlt.Tot în perioada matriarhatului se încadreaza Bendis, care initial va fi fost
regina Tracilor si care dupa moarte a devenit zeita. În Lexiconul lui Hesighyos din
Alexandria (sec. V sau VI), gasim înre-gistrata: „Bendis: Artemis la Traci; la atenieni
sarbatoarea zeitei Bendis. Busbaton: Artemis (Spun) tracii… marea zeita: Zice Aristofan
despre Bendis, caci este zeita traca”. În toate este vorba de niste ucenice si urmase ale
reginei Hestia (Vesta), care-si desfasurau activitatea pro-fetica în jurul focului sacru. Aici
profetizau cele ce aveau sa se întîmple si dau sfaturi inspirate teuenergic. Zeita Bendis
apare în pozitie ecvestra „întruchipînd-o simbolic pe femeia razboinica. Aceasta are o
ramura de brad (nu de maslin!) în mîna stînga, sau cîte o ramura în fiecare mîna s…t.
Perechea masculina a zeitei Bendis ar fi (sustine Herodot în persoana) zeul razboiului, în
mitologia greca Ares”, respectiv Marte în mitologia romana. Ea ar fi fost regina
amazoanelor înainte de Hestia. Hadrian Daicoviciu scrie ca Bendis a fost „divinitatea
feminina dacica si tracica, zeita a lunii, a padurilor si a farmecelor”. Cultul Soarelui
ceresc si al Focului Sacru, s-a pastrat pîna în zilele noastre. Pe stîlpii portilor în mai toate
judetele Daco-Romaniei, apare sculptat Soarele.Cultura daco-romana pastreaza
numeroase vestigii din perioada matriarhatului. Citam aici faptul ca în judetul Bacau,
lînga Moinesti la Poduri, „într-un sanctuar a fost descoperit un complex ritual format din
21 de statuete feminine pastrate într-un vas”. Dintre acestea 15 sint mai mari si asezate pe
cîte un „tron de lut ars”, iar 6 figurine „mai mici, fara tronuri si decoruri”. Ele au fost
numite „Soborul zeitelor”. O „Mare zeita”, s-a descoperit la Trufesti, în judetul Botosani,
ca si în alte parti; ea a fost datata în jurul anului 3000 î.Hr. Adaugam la acestea, statuetele
de lut ars, „printre care o zeitate feminina întruchipînd cultul fertilitatii, al belsugului”,
descoperita la Liubcova, judetul Caras Severin, figurinele de lut de la Cîrna (azi
Dunareni), judetul Dolj,medalionul de lut ars cu imaginea zeitei Diana-Bendis. Vasile
Pîrvan spune ca „divinitatea feminina getica era adorata si ca Hestia”, „Marea zeita a
pamîntului roditor si hranitor, existenta în Dacia „chiar înainte de venirea iranienilor”. "