Ren6e Ituight

Secretara

Traducere din englezh de

Oana Dutm;nescu

A
TREI
 Secretara este cea mai periculoasd persoand din incdpere.
Nu m-am putut abline ti am zimbit cind am citit prima
oari aceastd propozitie. Era intr-unul din romanele acelea
de modi veche, cu detectivi; o enigml mici gi drdgXlagX
de salon, cu paginile pline de cadavre. M-am cuibdrit
printre ele, sorbind detaliile finalurilor acestot cxrli de:
mente firx si simt nici cea mai micd stinghereal5, ttiind
cX totul va fi bine, toate se vor lega a;a cum trebuie qi
criminalul va fi adus in fala justifiei. De trei ori bravo
pentru detectivul istef. Viafa realx nu e deloc a;a. Mereu
sunt cazuri nefinalizate, amenunte dezordonate ici-colo,
indiferent cat de mult am incerca si pdstrdm lucrurile
sub control. Iar justilia? Justilia e un lucru in care mi-am
pierdut increderea cu mult timp in urme. Am citit An
Unquiet Woman2 de nenumirate ori pdna acum este
una dintre pulinele cXrfile pe care le-am adus cu mine
-
la The Laurels gi, in noplile in care nu pot dormi, asta e
cartea pe cale o deschid ;i care md aiutX sX afipesc.

2 O femeie nelinittiH (N.t.)

 Ren6e Knight
Am zambit cand mi-am imaginat gocul de pe chipu-
rile doamnelor ;i domnilor dichisili din salon cand l-au
auzit pe detectiv denunlandu-l pe criminal. Secretara, a
zis el, rXsucindu-se gi arxtand spre fata bitrinX 9i acrX,
cocolatS, fXrX-ndoiald, pe cel mai incomod scaun din
toat5 inceperea. A;a a stat, mutd ca un toticel, frx in
miilocul evmimottelor. Martor tdcut, a observat ;i a ascultat,
orteptAnd momentul pottivit pentru a lovi. Unul cAte unul,
i-a eliminat pe cel care i-au stricat socotelile, s-au folosit de
ea ;i cea mai mare prostie din partea tututot victimelor
sale
- au subestimat-o.
-Fusesem secretarx aproape 20 de ani, a;a cX firegte cx
m-am amuzat cdnd am descoperit cA personaiul negativ
din An Unquiet Womafl eta :una ca mine. Mi identificam
cu ea, i-am zdrit fiSura sfid5toare cand ti-a privit acuzato-
ru1 gi aproape am auzit, cum probabil a auzit 9i ea, sunetul
dopului eliberat din carafa de cristal in timp ce era scoasX
din incipere ti apoi pe superiorii ei toastand in cinstea
drept5lii in timp ce u;a se inchidea in urma ei. Este un
sunet care-mi e foarte cunoscut
gros
- zxngdnitul cristalului
un pahar bine-venit de alcool la sfar$itul unei zile
-
aglomerate de muncd. Chistine, nu bei ;i tu cu mine? lar
niciodatX nu.
eu beam intotdeauna
- n-am spus
An fhrquiet Woman a fost publicate cu iumdtate de se-
col in urmd, dar a fi secretald atunci, se pare, nu era foafe
difedt de ce este astlzi. Abilitatea de a deveni invizibili. E
uluitor cdte conversalii sunt purtate in fala noastri, ca ;i
cum noi nu am exista. Martorul txcut este un ro1 cu care
sunt destul de obi;nuitd. Observam, ascultam - tdcuti
ca un ;oricel, in miilocul evenimentelor
puse
- loialitatea ti
indoiald. Cu toate
discrelia mea nu erau weodat5 la
astea, loialitatea ;i discrefia sunt calitxli pentru care am
l0
Sectetdrc
pletit un pre! imens. Am fost umilit5 in cel mai public
fel cu putinld.
Nu-mi place sX mi gAndesc ce s-ar fi ales de mine
daci n-ag fi fost salvatX de The Laureis. Aici am gXsit adX-
post. Nimeni nu m-a obligat sd vin
- a fost aiegerea mea,
degi circumstanleie nu au fost opera mea. Cu toate astea,
nu gtiu dacd mi pot considera o victimd. Hai si spunem
cd-mi iau un mic rigaz ca sX mi gindesc la urmXtoarea
etapl a vietii mele. La 43 de ani e prea devreme si te
pensionezi.
Am incercat sX fiu aici, la The Laurels, o profesionistd
desXvir;itX ;i mi-am propus si-mi pun tot trecutul la
punct. Am sosit cu cateva plase pline de articole decupate
dln ziare, care-mi acopereau podeaua de acasI. Le-am
strans pe toate ;i le-am adus cu mine, iar acum am des-
p;turit fiecare bucatd, le-am netezit ;i le-am agezat in
ordine cronologicX, gata si fie lipite intr-un album. Are
o coperti superbS, legatX in piele
- ca acelea pe care le
poli folosi la albumele foto de nuntd. Cred ci e un fei de
terapie ocupalionalX completez fiecare paginX dind
timpul inapoi.
-
Cine gi-ar fi imaginat cd igi va vedea weodatx Christine
Butcher numele in ziare? Sau ce va exista cineva atat de
intelesat sX me fotografieze? Totufi, iatx-m5. Sfertul meu
de ord de faimX de anul trecut, 2012. Maioilatea oameni-
lor probabil au risfoit pdntre frazele ce fXceau referire la
mine, pdnd ce ochii li s-au oprit asupra acelor cuvinte pe
care ei 1e considerau esenla intregii povegti. Apoi urmau
sX-mi uite numele. Sunt obignuitd, sunt acolo doar pen-
tru cd am ficut nitte alegeri dubioase
- alegeri pe care
cred cd ie-ar fi ficut oricine in situatia mea.

2 am dat eu din cap, un pic fermecatx, poate.
CAnd am aflat cX voi lucra in birourile lantului de
supermarketuri Appleton's, nu pot pretinde cd am fost
bucuroasd. La urma urmelor, nu recunotti prea frecvent
numele unui gef executiv gi nici nu-i prea vezi fotogra-
fia in ziar, dar Mina Appleton, fiica Lordului Appleton,
pr€tedintele companiei, era o prezenld obi;nuiti ia pe-
trecerile celebritSlilor ;i resfdtata jurnalelor mondene.
Avea ;i ea o rubric5, pe care o citisem cu plicere. Oferea
ponturi pentru cine de familie rapide 9i simple, stropite
din bel;ug cu numele faimo;ilor ei prieteni pe care-i dis-
tra la ea acasd.
Nu cI m-ag fi atteptat sd am vreun contact cu Mina
Appleton in persoand. Eram acolo pe un post temporar,
paragutatx s-o inlocuiesc pe o secretari aflatx in vacanli.
Era o chestiune de orgoliu sI mX asigur cX secretarei
- te-am mai vdzut pe aici, nu-i aga?
absente nu-i duce nimeni lipsa, aga cd am devenit indis-
pensabilX. Nu au mai dorit si md lase sd plec, a;a cX n-a
mai trecut mult timp pdnX cind m-a remarcat Mina.
imi amintesc cind mi s-a adresat pentru prima oard.
Era ora pr6nzului ti, ca de obicei, eram singur5 in bi-
rou, rXmasd pe pozilii in timp ce secretarele celelalte se
12
kcreton
duceau la masi. Mereu imi aduceam un sendvig de acasi
gi-l mdncam la birou, ca si pot pleca ia cinci fix. Fiica
mea, Angelica, avea patru ani ti, pe vremea aceea, mi
asiguram sX ajung acas5 pentru baie ;i ora de culcare.
Este la masX?
- Mina il cduta pe directorul financiar pe atunci,
domnul Beresford. Ronald Beresford.
-
- Da,
Ea a intrat direct in biroul lui 9i a inchis u;a, iar eu
m-am ridicat ;i mi-am curalat firimiturile de pe fustd.
Atunci am v5zut-o mai bine, prin fereastra biroului dom-
nului Beresford. ii scotocea prin sertare
- trdgea de toate
hartiulele pan5 cand a gdsit ceea ce cduta. Cand a ietit, eu
stdteam jos, prefxcindu-mi cd sunt ocupati, gi cred ci a
uitat cX mi aflu acolo.
Am auzit-o ldngi fotocopiator, mormAind ceva in
barbx, gi, cind am ddicat privirea, am remarcat cum
apdsa frustratX pe butoane. Doar cind am desf5cut un top
de hartie gi am umplut tava, apoi am inlocuit cartugul ti
am readus ma;ineria la viaf5, s-a intors ;i s-a uitat la mine.
copii dorili? am intrebat.
- Cate
Doui, a zis ea, apoi m-a pdvit in timp ce am copiat
-
si am capsat documentele.
Instinctul mi-a spus insX cX ar ptefera sd le ia intr-un
plic marcniu, aga cd am gisit unul ;i am strecurat hartiile
induntru.
- Nu nu mx
- sunt doar temporar angalatd, am zis, deti eu
vedeam a;a.
Eram cea mai serioasX ;i congtiincioasd secretarx din
intregul departament.
Vrei si vd inapoiez actele originale?
-
 Renee Knight
M-a privit ;i a zambit ti a fost cel mai frumos lucru
din lume. Nu sunt mulli oameni care au darul Xsta, insd
Mina il avea din plin. Cdnd te coplesea cu atenlia ei, ceva
se lumina in tine- in mod cert, te ficea sX te simfi, dac5
nu special, ca gi cum ai fi contat. in acel moment contam
in ochii Minei.
-Mina.
Mi-a intins mana.
Mina Appleton.
- Chdstine Butcher, am spus.
- I-am simlit mana micA intr-a mea.
bucur sX te cunosc, Christine.
- AMdzdmbit
din nou.
nevoie sd-i spui domnului Beresford ci am fost aici.
- Nu-i
Mi-a linut mina o clipx in plus, apoi a plecat-
DupX ce a dispdrut, am dus documentele pe care le
copiase la loc in birou, iar ochii zambitori ai domnului
Beresford m-au privit din fotografie cat timp am fXcut
ordine 9i am acoperit urmele Minei. Nu va tti niciodati
ci ea a fost acolo, aqa cd i-am zimbit ;i eu, a;a cum st5tea
in pozd, cu braful peste umedi soliei sale, timp in care
cele douX fiice ale lor se lineau de minX in fundal. Apoi
i.am indreptat scaunul si m-am intors la prinzul meu.
DouX sXptimini mai tdrziu am primit un telefon
de la domnigoara Jenny Haddow, asistenta personali a
tatxlui Minei, Lordul Appleton.
Mina cautd o secretari noud 9i a venit vorba de tine,
-
a zis ea.
ii asta a fost. Probabil Mina pusese intrebdri despre
mine. Probabil cd tot ce aflase era cd sunt punctual5, efi-
cienti ;i, poate, cI sunt mlritatx ti am un copil' Ar fi pu-
tut sX aleagd orice secretatd, dar ea pusese ochii pe mine.
14
pe propria
- Bine ai venit in cdminul meu! Intrd liberd ;i
rdspundere!
Eram in Notting Hill Gate, nu in Transilvania, acasi
la Mina Appleton, nu la Contele Dracula, dal, daci a;
I'i gtiut ceea ce stiu acum, nu ag mai fi trecut atat de
nongalantX pragul casei sale.
Cdnd am sunat la ea la ugd in acea dupd-amiazd
rlc sdmbdt5, era o zi ingrozitor de rece
icrnii
- in miilocul
dar m-am simfit cople;ite de cildurX cAt am
-,
ittteptat in prag. Era entuziasmul unui viitor la care
nu mX agteptasem. O senzafie destul de diferitX fafi
de transpiraliile pe care le indur acum trupul meu
-
plcsnegte de hormonii care mi fac si mf, simt ca ti cum
df fi otrlvitS lent. MenopauzX timpurie, mi s-a spus.
Nu mai fusesem in Notting Hill ;i descopedrea unei
astfel de grandori in inima Londrei a fost o revelafie pen-
tru mine. Casa Minei se afla intr-un spaliu privilegiat,
accesibil doar celor ce aveau cheie adicd proprietarilor
-
;l personalului -, un ansamblu de ;ase case, pictate in
(ulori pastelate, care dddea spre un parc.

Ren6e Knight
Am rimas surprinsi cAnd Mina mi-a deschis uta -
md agteptam sd existe cel pulin un portar.
Lasd-md se te ajut.
- I-am intins haina gi am privit-o cum se ridicX pe
vArful degetelor pentru a o ag51a in cuier. Pan; atunci
nu-mi dXdusem seama cat era de scundd. La serviciu
purta tocuri, dar aici, la ea acasI, stdtea descull5. Dupd ce
am intrat, mi-am dat seama ci aceastX casi era mai mare
decat imi imaginasem si m-am oprit prel de o clipd ca sX
admir impreiurimile am inspirat mirosurile nefamili-
are ;i mi-am indreptat
- privirea dupl un sunet ciudat de
maginArie de la etaiul de sus.
E un lift, a explicat ea. Casa asta era pe vremuri ho-
-
tel. Copiilor le-a pldcut, a;a cd am decis sxl pdstrXm'
Tocmai i-am trimis cu el la etai. Mergem?
N-am avut niciodatd incredere in liftul acela' Era
genul de ascensor pe care-l gXsegti in micile hoteluri
franluze;ti, cu alamd lustruitd ti covor rotu - ceva ele-
gant, dar imprevizibil, din moment ce pretinde cX duce
cinci oameni, dar cu dou5 persoane e dela aglomerat'
Mullumesc cA ai renunlat la zi-rj3 ta de sAmbdtX,
-
Christine. $tiu cat de prelioase sunt weekendudle'
Am urmat-o, trecand printr-o ugi deschisi, intr-un
salon am zirit cu coada ochiului perne de catifea, ca-
-
napele uria;e, un foc aprins in semineu. Am coborAt in
bucitdria de la subsol - un loc pe care mai rdrzit l'a
descris drept inima casei sale. Mi agteptam sd fie sumbrd,
dar luminile pe care le pusese acolo o ficeau de-a drep-
tul incantatoare' La fel de fermecitor ca tot ce am vxzut
intr-un teatru, de parci soarele ar fi pdtruns cumva prin
cXrXmidd. Deasupra mesei era atarnatd o sferd ldptoasi
care m-a dus cu mintea la luna plin5. Efectul era hipnotic'
't6
._.-.- lidion .onnelion
Secretoru
BucXt5ria noastri de acasX avea o baghetx de neon. Nu
mi-ar fi trecut prin cap s-o luminez cu nimic altceva.
Pxrea foarte potrivit pentru Mina sI mX intervieveze
acasd la ea, gi nu in cadrul oficial de la birou. E felul
ei de a face afaceri
- indulcegte lucrurile astfel incAt
tranzacliile comerciale sd par5 plXcute gi intime.
rog, Christine, ia loc.
- TeM-am asezat pe o bXnculd, la masX, cu fala spre in-
treaga incxpere, gi am privit-o cum scoate o tavi din cup-
tor, cu miinile proteiate cu o cArpd de in. O cascad5 de
biscuifi aurii au alunecat pe un platou. Dacd inchid ochii,
incd le simt mirosul. Nu dureazX mult s5-mi amintesc
cum m-am simfit atunci, cAnd am ajuns acolo pentru
prima oar5. incercarea Minei de a pirea modestt, efortu-
rile ei de a mi relaxa. A reugit sX facX o tdnXrd de 25 de
ani aga timidx gi temltoare de faptul cd o voi dezamdgi,
-
cu CV-ul meu care-mi reflecta lipsa de experienli
- sd
se simtx ca acase.
Cu ce sX te servesc, Christine? Ceai, cafea?
- imi pldcea cum imi tot spunea pe ntme. Te ro8,
C hri stine. Muryumesc, Christine.
Cafea, vd rog.
- Prin fereastrd vedeam o curte unde razele soarelui
p5trundeau pdn coroana unui copac atat de mare incat
fXcea umbrX permanentd micului spaliu exterior. Era o
magnolie care inflorise tirziu. Florile ei miros a ldmdie
qi, dacX picX vreuna, poli s-o asezi intr-o farfurioarl cu
ap5 9i aroma dureazX o sXptiminX, mult timp dupX ce
petalele i se ofilesc.
Mina mi s-a aldturat la masx gi a trecut la afaceri, deti
md vrXlise si cred altceva.
Cali ani are fiica ta, Christine? Ai o fetifd, nu-i ata?
-
 Ren6e Knight Secteton

Da, Angelica. Are Patru ani.
- Angelica. Ce nume frumos! Neobitnuit'
- Stdteam atat de aproape incit ii vedeam pistruii de
pe nas ;i albastrul palid din ochi. Nu era machiat[' Piele
frumoasd, dinli albi, perfecti. PXrul liber - bucle puter-
nice, naturale care i se ondulau peste umeri' E recunos-
cutd pentru pXrul ei ;i chiar 9i acum mX uime;te cat de
pu!i;5 atenfie pare sd acorde ingritirii acestuia' Totul'
de-a lungul anilor, pare si aibi nevoie de un strop de
aiutor, dar nu ;i pdrul ei. Acesta rXmAne senzational'
Lapte? Zahdr?
- Lapte, vX rog. Fdrd zahir' Mullumesc'
- A turnat cafeaua 9i mi-a adus o cea;c5'
ie;it de
Scuze, a spus, inxbu;indu-;i un cdscat' Am
- -
dimineale in Barnet, la un magazin' Incerc un decor
nou alte culori. Vreau sd se simtd ara, a zis 9i 9i-a ridi
-
cat cana de cafea ceramicd din Cornwall, de culoare
albastru cu crem.
- tcsc c5, atunci, am presupus cX ea 9i Lordul Appleton
Am inteles imediat ce ciuta: o senzatie de nostalgie
confortabili.
Vorbesc despre mine pentru cd tatil meu e mai pufin
-
interesat de partea sentimentalX a luclurilor' El ar fi
mullumit ca lucrurile sX rdmAnd ala cum sunt, dar firma
trebuie sX se transforme dacd vrem sX fidelizim clienfii'
A impins platoul cu biscuili spre mine'
rog, seryegte-te, chdstine'
- Te
A luat un biscuit ;i l-a ridicat, dar nu a mancat nimic
cat timp am stat acolo. Eu eram hdmesiti, pentru cX ple-
casem in grabi, sdrind peste micul deiun, a9a cd am luat
gi al doilea biscuit'
Si fiu cinstiti, am fost cam dezamdgiti, a'a cd va tre-
-
bui sd regindim designul. Trebuie si gtii un lucru despre
l8
fictDn connedion
----
mine, Christine, ;i anume cd, numai atunci cand vid
ceva pe care pot sd pun mdna, imi pot da seama dacd e
in reguli sau nu. $i dac5 nu e in regul5, il voi schimba.
Nu mi-a trecut prin cap ci se referX ;i la oameni.
- Nu conteazx de cite ori trebuie refXcut. $tiu cX asta
scoate din minli pe toatd lumea.
A ridicat din umeri. Nu-i pdsa gi nici acum nu-i pasi
dacd scoate din minli pe toatd lumea. Era un lucru pe care
odinioard il admiram capacitatea ei de a ignora, pur
-
;i simplu. Eu sunt o persoand care pune totul la suflet
;i care face eforturi supraomene;ti ca sd nu-i supere pe
ccilalli, dar intotdeauna extremele se atrag. in acest sens,
cram perechea perfectd.
Tatxl meu considerd asta un defect. De ce nu se pot
hotdfi mai repede?
femeile
A izbucnit in rds, cu drag, a9a cum rdde o fiic5 de obi-
ceiurile invechiie ale bitrinului ei tatI, iar eu imi amin-
au o relalie apropiatS. Cu siguran!5, cat am stat acolo,
uitandu-me la ea la ochii aceia limpezi mi s-a pdrut
- -,
cI nu vrea decirt binele afacerii.
punct, asta-i tot. Spune-mi
- Vreau sX pun lucrurile ia
cite ceva despre tine, Christine. De cat timp lucrezi la
Appleton?
De gase luni.
- Dumnezeule! Cred cX ne cunoqti bine. $i unde ai mai
-
lucrat?
I-am intins CV-u] ;i ia aruncat o privire, dar nu mai
mult de-atat. Poate cd lipsa mea de experienlS a atras-o.
l)uteam fi modelatX astfel incat sd-i satisfac nevoiie. Pe
iltunci nu $tiam ce pofte inspiimAntXtoare are ti nici cat
(lc multe imi va cere.