Sărbători naţionale

Ziua Internațională a femeii este sărbătorită anual la data de 8 martie pentru a comemora atât
realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și lupta
împotriva discriminării și violenței care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Stabilirea

religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa
Inocențiu al XII-lea.

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a

Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații
muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor
lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca
această zi să fie liberă.

Învățătura despre Sfânta Treime - termen care nu apare în Sfânta Scriptură - își face simțită prezența
în filozofia creștină prin intermediul crezurilor postniceene. Unul dintre acestea este exprimat
în simbolurile de credință creștine, mai cu seamă în Simbolul atanasian:
- Tatăl este creator, dar co-mântuitor, co-sfințitor;
- Fiul este mântuitor, dar co-creator, co-sfințitor;
- Duhul Sfânt este sfințitor, dar co-creator, co-mântuitor.
Sărbătoarea Tuturor Sfinților sau Toți Sfinții (în latină Sollemnitas Omnium Sanctorum,
în franceză Toussaint, în spaniolă  Día de Todos Los Santos, în germană Allerheiligen,
în maghiară Mindenszentek, de la care derivă toponimul transilvan Mesentea), cunoscută și
ca Luminația, este o sărbătoare creștină în care sunt sărbătoriți toți sfinții, cunoscuți și necunoscuți. În
bisericile occidentale, cea Romano-Catolică, cea Anglicană, cele protestante, sărbătoarea se ține în
ziua de 1 noiembrie din calendarul gregorian.
Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos) este o sărbătoare creștină celebrată
la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face
parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin. La anumite țări, unde creștinii
sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungește în ziua
următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine
și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini, cât și de către cei necreștini, centrul de
greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al
schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun.”
„Limba noastră” este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888–1917), cuprinzînd 12 strofe de câte
patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un
îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul
Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante.
Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. 
Ziua Independenței este ziua națională a Republicii Moldova, în care se sărbătorește
adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în 1991. Ziua Independenței este
celebrată anual, pe data de 27 august.