Materiale compozite – fracții

Se numește fracție masică a unei componente (faze) raportul dintre masa fazei respective și masa
compozitului.
Se numește fracție volumică a unei componente (faze) raportul dintre volumul fazei respective și volumul
compozitului.
Stabilim, prin convenție, că matricea (faza principală) va primi indicele 1
m1
μ 1=
m
m 1 este masa matricei și m este masa compozitului
m2
μ2 =
m
m2 este masa fazei imersate (armătură, încărcătură, agent de modificare a proprietăților, aditiv) și m este
masa compozitului.
μ1 + μ2=1
Rezultatul de mai sus se poate generaliza pentru un compozit alcătuit din matrice și mai multe faze
imersate
n
mi
μi = și ∑ μ i=1.
m i=1

Problemă 1. Se consideră un compozit obținut prin imersarea a 200g de fibre de sticlă în 400g de polimer.
Care sunt fracțiile masice ale celor două componente?
Masa compozitului va fi de 600g.
m1 400 g 2
μ 1= = = =0 , ( 6 )=0,67
m 600 g 3
m2 200 g 1
μ2 = = = =0 , ( 3 )=0,33
m 600 g 3

Problemă 2. Se consideră un compozit trifazic obținut prin modificarea unei cantități de 500g de polimer cu
50g de argilă în care se dispersează 250g de fibre de sticlă. Să se găsească fracțiile masice ale celor trei faze.
Masa compozitului va fi de 800g.
m1 500 g 5
μ 1= = = =0,625
m 800 g 8
m 50 g 5
Pentru argilă μ2= 2 = = =0,0625
m 800 g 80
m 3 250 g 25 5
Pentru fibrele de sticlă μ3= = = = =0,3125
m 800 g 80 16
μ3=1−( μ1 + μ2 )=1−( 0,625+0,0625 ) =1−0,6875=0,3125.

Problemă 3. Se consideră o placă din material compozit (polimer armat cu țesături din fibre de carbon)
având fracțiile masice μ1=0,4 și μ2=0,6. Determinați masa polimerului și masa țesăturilor folosite pentru
armare știind că masa plăcii compozite este de 1kg.
m1
μ1= adică m 1=μ1 m=0,4 kg. În mod evident masa țesăturilor este m 2=0,6 kg.
m
Problemă 4. Se consideră o placă din material compozit cu masa de 1200g realizată prin armarea cu țesături
a unei matrice polimerice modificate cu 100g de argilă. Știind că fracția masică a polimerului este μ1=0.4,
să se determine fracția masică și masa țesăturilor utilizate pentru armare, fracția masică a argilei și masa
polimerului.

1
 m2 0,1 kg m1
Pentru argilă μ2= = =0,08(3). Pentru polimer μ1= adică m1=μ1 m=480 g.
m 1,2 kg m
Pentru țesături μ3=1−( μ1 + μ2 )=1−0,48 ( 3 )=1−0,483=0,517 . Masa țesăturilor
m3=μ3 m=620,4 g=620 g .

Problemă 5. Se consideră un material compozit alcătuit din patru faze – matricea (polimer), argilă, tocătură
de fibre de sticlă și țesături din fibre de sticlă. Masa compozitului este 2kg. Știind că fracția masică a argilei
este 0,1, fracția masică a tocăturii de fibre de sticlă este 0,2 și că fracția masică a polimerului este 0,4.
Determinați fracția masică a țesăturilor și masa fiecărei faze.
Problemă 6. Se consideră un compozit obținut prin imersarea a 400cm 3 de fibre de sticlă în 600cm 3 de
polimer. Care sunt fracțiile volumice ale celor două componente?
V 1 600 cm 3
ϑ1= = =0,6
V 1000 cm3
V 400 cm3
ϑ2= 2 = =0,4
V 1000 cm 3

Problemă 7. Se consideră un compozit trifazic obținut prin modificarea unei volum de 500cm 3 de polimer cu
100cm3 de argilă în care se dispersează 200cm 3 de fibre de sticlă. Să se găsească fracțiile volumice ale celor
trei faze.
Volumul compozitului este 800cm3.
V 1 500 cm3
ϑ1= = =0,625
V 800 cm3
V 2 100 cm3
ϑ2= = =0,125
V 800 cm3
V 200 cm
3
ϑ3= 3 = =0,25
V 800 cm 3
Problemă 8. Se consideră o placă din material compozit (polimer armat cu țesături din fibre de carbon)
având fracțiile volumice ϑ 1 =0,4 și ϑ 2 =0,6. Determinați volumul polimerului și volumul țesăturilor folosite
pentru armare știind că volumul plăcii compozite este de 2000cm 3.
V1 3
ϑ1= se poate determina V 1=ϑ 1 V =800 cm
V
V2 3
ϑ 2 = se poate determina V 2=ϑ 2 V =1200 cm
V

Problemă 9. Se consideră o placă din material compozit cu volumul de 2000cm 3 realizată prin armarea cu
țesături a unei matrice polimerice modificate cu 200cm 3 de argilă. Știind că fracția volumică a polimerului
este ϑ 1 =0,4 , să se determine fracția volumică și volumul țesăturilor utilizate pentru armare, fracția
volumică a argilei și volumul polimerului.
V 2 200 cm3
3
V 1=ϑ 1 V =800 cm ; ϑ 2 = = =0,1; ϑ 3 =1−( ϑ 1+ ϑ 2 )=1−0,5=0,5; V 3=ϑ 3 V =1000 cm 3
V 2000 cm3

Problemă 10. Se consideră un material compozit alcătuit din patru faze – matricea (polimer), argilă,
tocătură de fibre de sticlă și țesături din fibre de sticlă. Masa compozitului este 2000cm 3. Știind că fracția
volumică a argilei este 0,1, fracția volumică a tocăturii de fibre de sticlă este 0,2 și că fracția volumică a
polimerului este 0,4. Determinați fracția volumică a țesăturilor și volumul fiecărei faze.

Densitatea compozitelor
2
 m
ρ= [ kg/m3 ]
V

m m +m
ρ= = 1 2 densitatea compozitului difazic
V V 1 +V 2
Dacă se cunosc densitățile fazelor ρ 1 și ρ2 avem: m 1=ρ1 V 1 și m 2=ρ2 V 2

ρ 1 V 1 + ρ2 V 2 ρ 1 V 1 ρ V V V
ρ= = + 2 2 =ρ1 1 + ρ2 2 =ρ1 ϑ 1+ ρ2 ϑ 2
V 1 +V 2 V 1 +V 2 V 1 +V 2 V V
ρ=ρ1 ϑ 1+ ρ2 ϑ 2
n
ρ=∑ ρi ϑ i
i=1

m1 m2
V 1=
și V 2=
ρ1 ρ2
m1 +m 2 m1 m2 m1 m2
ρ= +
m 1 m 2 adică 1 ρ1 ρ2 1 ρ1 ρ2 1 m 1 1 m2 μ1 μ2
+ = = = + = + = +
ρ1 ρ2 ρ m ρ m m ρ1 m ρ2 m ρ1 ρ2
1 μ1 μ2
= +
ρ ρ1 ρ2

n
1 μ
=∑ i
ρ i=1 ρi

Problemă 11. Se consideră un material compozit format din rășină epoxidică și argilă. Densitatea rășinii
3 3
epoxidice este ρ 1=1100 kg /m , densitatea argilei este ρ2=1,2 g/cm , fracția masică a argilei este μ2=0,2
. Determinați:
a. fracția masică a matricei (rășină epoxidică)
b. densitatea compozitului.
1100000 g
ρ 1= 3
=1,1 g/cm3
1000000 cm
μ1=1−μ2=1−0,2=0,8
1 μ 1 μ 2 ρ2 μ1 + ρ1 μ2 0,96+0,22 1,18
= + = = =
ρ ρ 1 ρ2 ρ1 ρ 2 1,32 1,32
1,32 3
ρ= =1,186 g /cm
1,18

Problemă 12. Se consideră un compozit alcătuit din 500cm 3 de rășină epoxidică cu densitatea de 1,1g/cm 3 și
500cm3 de fibre de sticlă cu densitatea de 4,5g/cm 3. Detreminați fracțiile volumice ale componentelor și
densitatea compozitului.
3
500 cm
ϑ1= 3
=0,5 atunci ϑ 2 =0,5
1000 cm
ρ=ρ1 ϑ 1+ ρ1 ϑ 1 =0,55+2,25=2,8 g /cm3

Țesături

3
 g
Caracterizarea țesăturilor se face prin precizarea densității specifice σ [ ]. O a doua caracteristică a
m2
țesăturilor este grosimea acestora g[m].

Ţesătură cu fibre de carbon C120 Densitate specifică [g/m2] 120 3

Grosime [μm] 130
923,07 kg / m
Țesătură cu fibre de carbon C160 Densitate specifică [g/m2] 160 3
Grosime [μm] 180 888,88 kg /m
Țesătură cu fibre de carbon C240 Densitate specifică [g/m2] 240 3
Grosime [μm] 290 827,58,07 kg /m
Țesătură cu fibre de carbon CS61 Densitate specifică [g/m2] 61 3
Grosime [μm] 90 677,78 kg /m
Țesătură cu fibre de carbon CS72 Densitate specifică [g/m2] 72 3
Grosime [μm] 120 600 kg /m
Țesătură cu fibre de carbon CT160 Densitate specifică [g/m2] 160 3
Grosime [μm] 170 941.17 kg / m
Țesătură cu fibre de carbon CT76 Densitate specifică [g/m2] 76 3
Grosime [μm] 110 690,90 kg /m
Țesătură cu fibre de carbon CT60 Densitate specifică [g/m2] 60 3
Grosime [μm] 80 750 kg /m
Țesătură cu fibre de sticlă S25 Densitate specifică [g/m2] 25 3
Grosime [μm] 20 1250 kg /m
Țesătură cu fibre de sticlă S108 Densitate specifică [g/m2] 108 3
Grosime [μm] 90 1200 kg /m
Țesătură cu fibre de sticlă S163 Densitate specifică [g/m2] 163 3
Grosime [μm] 120 1358,33 kg /m
Țesătură cu fibre de sticlă S280 Densitate specifică [g/m2] 280 3
Grosime [μm] 220 1272,72 kg/m
Țesătură din fibre aramidice A61 Densitate specifică [g/m2] 61 3
Grosime [μm] 100 610 kg /m
Țesătură mixtă 2C1A Densitate specifică [g/m2] 188 3
Grosime [μm] 260 723,07 kg /m
Țesătură mixtă CA107 Densitate specifică [g/m2] 107 3
Grosime [μm] 150 713,33 kg /m
Țesătură cu fibre mixte CAVS Densitate specifică [g/m2] 30 3
Grosime [μm] 120 250 kg /m
Țesătură cu fibre mixte CVS Densitate specifică [g/m2] 30 3
Grosime [μm] 140
214,28 kg /m
Țesătură mixtă CA68 Densitate specifică [g/m2] 68 3
Grosime [μm] 110 618,18 kg /m

Cum trecem de la densitate specifică (σ ) la densitate volumică ( ρ )?

Definiția densității este
m m m1
ρ= știm faptul că V =Llg și vom avea ρ= dar aceasta se mai poate scrie în forma ρ=
V Llg ¿ g și
obținem:
σ
ρ=
g
Problemă 13. Determinați densitatea volumică a țesăturii C120 din tabelul de mai sus.
σ 120 g /m2 120 g/m2 ∙ 106 120∙ 10−3 ∙10 6 kg/m2 120000 kg /m2 kg 1
ρ= = = = = =923,07 2 =923,07 kg/m3
g 130 ∙ 10−6 m 130 m 130 m 130 m m m

4
Problemă 14. Avem o placă de material compozit cu matrice epoxidică armată cu zece straturi de țesătură
S163. Grosimea plăcii compozite este de 2mm. Determinați densitatea compozitului știind că densitatea
3
rășinii epoxidice ρ1=1100 kg /m și densitatea țesăturii ρ2 este dată în tabelul de mai sus.
Considerăm volumul plăcii compozite V =Llg deci V =¿(g1 + g2) adică V =¿ g 1+¿ g2
V 1 ¿ g 1 g1
ϑ1= = =
V Llg g
în același mod
V 2 ¿ g 2 n 2 n2 g2 10 g2 1,2mm
ϑ2= = = = = =0,6
V Llg g g 2 mm
ϑ 1 =1−ϑ 2 =1−0,6=0,4
Densitatea compozitului este
1100 kg 1358,33 kg 3
ρ=ρ1 ϑ 1+ ρ2 ϑ 2=0,4 ∙ 3
+0,6 ∙ 3
=1355 kg /m
m m
Un strat de țesătură în compozit poartă denumirea de lamină – lamină echivalentă sau grosime echivalentă
e
g =200 μm.
3
Problemă 15. Se consideră o placă din material compozit cu matrice din rășină epoxidică ρ 1=1100 kg / m
armată cu n2 =10 straturi de țesătură S163 și n3 =10 straturi de țesătură CAVS. Grosimea materialului
compozit este g=3 mm. Determinați densitatea materialului compozit fracțiile masice ale componentelor
și grosimile echivalente ale laminelor.
V 2 10 g 2 1,2 mm
ϑ2= = = =0,4
V g 3 mm
V 3 10 g 3 1,2 mm
ϑ3= = = =0,4
V g 3 mm
ϑ 1 =0,2
ρ=ρ1 ϑ 1+ ρ2 ϑ 2+ ρ2 ϑ 2 =863,33 kg/m3

Relația de legătură între fracțiile masice și cele volumice

mi Vi
μi = și ϑ i =
m V
ρi V i ρ i V i ρi
μi = = = ϑ
ρV ρ V ρ i
ρ
μi = i ϑ i
ρ
ρ
ϑi = μi
ρi
Problemă 16. Pentru materialele considerate în problemele 14 și 15, să se determine fracțiile masice ale
componentelor.
Pentru materialul de la problema 14 cunoaștem ρ 1=1100 kg /m , ρ 2=1358,33 kg /m , ϑ 1 =0,4 , ϑ 2 =0,6 și
3 3

densitatea compozitului ρ=1355 kg/m 3.

3
1100 kg /m
μ 1= 3
∙ 0,4=0,32
1355 kg /m
μ2=0,68 ( μ2=1−μ1 ¿
Pentru materialul de la problema 15 avem trei componente, în loc de două.
ρ1 1100 kg /m3
μ 1= ϑ 1= ∙ 0,2=0,25
ρ 863,33 kg/m3

5
 ρ2 1358.33 kg /m
3
μ 2= ϑ 2= ∙ 0,4=0,63
ρ 863,33 kg/m3
μ3=1−( μ1 + μ2 )=1−0,88=0,12

Problemă 17. Se consideră un material compozit, armat cu 20 de straturi de țesătură CA107 și a cărui
matrice este realizată din rășină epoxidică modificată cu argilă și amidon. Se cunosc densitatea argilei
ρ2=1,5 g /cm 3 , densitatea amidonului ρ3=650 kg/m3, densitatea polimerului ρ1=1100 kg /m3 și faptul că
pentru modificarea a 100g de polimer au fost folosite 20g de argilă și 20g amidon. Grosimea materialului
compozit este de 5mm și este în formă de placă cu dimensiunile 20x30cm. Fracțiile volumice, fracțiile
masice și densitatea compozitului.
Calculez volumul plăcii V =g ∙ l∙ L=600 cm 2 ∙0,5 cm=300 cm3 .
1100000 3 650000 3
Exprim densitățile fazelor în g/cm3: ρ 1= =1,1 g /cm , ρ3= =0,65 g/cm ,
1000000 1000000
713330 3
ρ4 = =0,71 g /cm .
1000000
Placa este armată cu 20 de straturi de țesătură cu grosimea fiecărui strat de g4 =150 μm. Atunci grosimea
tuturor straturilor de țesătură este 20 ∙ g 4=3 mm .
Se poate determina fracția volumică a țesăturilor
V 4 20 ∙ g 4 ∙ l ∙ L 3
ϑ 4= = = =0,6
V g ∙ l∙ L 5
ϑ a=0,4
Observăm că matricea este, de fapt, un compozit obținut prin modificarea rășinii epoxidice cu argilă și
amidon. Introducem o notație temporară de indice a. m a=m1 +m 2 +m3 și obținem m a=140 g. Determinăm
fracțiile masice ale componentelor matricei:
, 100 , 20 , 20
μ1 = =0,72, μ2= =0,14 , μ3= =0,14 .
140 140 140
, , ,
1 μ 1 μ 2 μ3 0,72 0,14 0,14
= + + = + + =0,65+ 0,09+0,21=0,95
ρa ρ1 ρ2 ρ3 1,1 1,5 0,65
3
ρ a =1,05 g /cm
Se poate determina, în acest moment, densitatea compozitului
3
ρ=ρa ϑ a + ρ 4 ϑ 4=1,05 ∙ 0,4+ 0,71∙ 0,6=0,84 g/cm
c 0,84 g 3
m a = ρ a V a= 3
∙ 0,4 ∙ 300 cm =100,8 g
cm
, m1 ,
μ1= adică m 1=m a μ1=100,8 ∙ 0,72=72,57 g masa de polimer utilizată pentru realizarea compozitului
ma
m
μ,2= 2 găsim m2=ma μ,2=100,8 ∙ 0,14=14,11 g masa de argilă necesară formării compozitului și
ma
m3=14,11 g masa de amidon necesară formării compozitului.
0,71 g 3
Masa țesăturilor utilizate pentru realizarea compozitului este m4 =ρ4 ∙V 4= 3
∙ 300 cm ∙ 0,6=127,8 g.
cm
Masa compozitului este: m=m1 +m2+ m 3+ m 4=228,59 g
m 72,57 g m 14,11 g m 127,8 g
μ1 = 1 = =0,317 , μ2= 2 = =0,061, μ3=0,061, μ4 = 4 = =0,56
m 228,59 g m 228,59 g m 228,59
Fracțiile volumice se determină conform relației:
ρ
ϑi= μ
ρi i

6
 3
ρ 0,84 g /cm
ϑ1= μ 1= ∙ 0,317=0,24
ρ1 1,1 g /cm3
3
ρ 0,84 g/cm
ϑ 2 = μ 2= 3
∙ 0,061=0,03
ρ2 1,5 g /cm
ρ 0,84 g/cm3
ϑ 3 = μ 3= 3
∙ 0,061=0,07
ρ3 0,65 g/cm
ρ 0,84 g /c m3
ϑ 4= μ 4 = ∙ 0,56=0,66
ρ4 0,71 g /cm3

Problemă 18. Se consideră o placă din material compozit cu dimensiunile 20x30cm armată cu trei tipuri de
țesături și cu matrice din rășină epoxidică modificată în mod diferit cu argilă, amidon și negru de fum astfel:
10 straturi din țesătura S163 în rășină epoxidică modificată cu argilă cu rată de 30g de argilă la 70g de rășină
epoxidică, 10 straturi de țesătură CA107 în rășină epoxidică modificată cu amidon cu rată de 40g de amidon
la 60g de rășină epoxidică și 10 straturi din țesătură C120 în rășină epoxidică modificată nu negru de fum la
o rată de 50g negru de fum pentru 200g de rășină epoxidică. Grosimea plăcii compozite este g=6 mm și se
știe că grosimile straturilor armate cu aceeași țesătură sunt gs =1,8 mm, gc =1,8 mm , gca =2,4 mm . Se
cunoaște densitatea negrului de fum ρ=2 g /cm3 . Toate celelalte date (densități, grosimi de țesături etc, se
găsesc în tabel sau la problema 17). Determinați densitatea compozitului, fracțiile masice și fracțiile
volumice ale celor șapte componente.

Căldura specifică a unui compozit

Căldura specifică este o constantă de material care este numeric egală cu cantitatea de energie schimbată
de materialul respectiv, sub formă de căldură pentru ca valoarea temperaturii unui kilogram de material să
se modifice cu o unitate.
Q 1J 1J
c= ,[ c ] SI = =
m∆t kgK kgᵒC
Considerăm un compozit cu două componente (matrice și fază imersată) pentru a încălzi acest compozit cu
∆ t ᵒC este necesară o cantitate de energie Q=mc ∆ t , asta înseamnă că fiecare dintre cele două faze va
avea nevoie de o cantitate de energie Q 1, respectiv, Q2 și, în mod evident, Q=Q1 +Q2 .
Q1=m1 c 1 ∆ t , Q2=m2 c 2 ∆t
mc ∆t =m1 c 1 ∆t +m2 c2 ∆ t
mc=m 1 c 1 +m2 c2
m m
c= 1 c 1 + 2 c2
m m
c=μ 1 c 1 +μ2 c2
N
c=∑ μ i c i
i=1

Problemă 19. Să se determine căldura specifică a unui compozit realizat prin modificarea unei rășini
epoxidice cu amidon la o rată de 50g amidon la 150g de rășină epoxidică cunoscându-se căldurile specifice
ale celor două faze c 1=1110 J /kgᵒC și c 2=1795 J /kgᵒC .
m 1 150 g
μ1= = =0,75
m 200 g
μ2=0,25
c=μ 1 c 1 + μ2 c2 =1272,25 J /kgᵒC

7
Problemă 20. Să se determine căldura specifică a unei plăci compozite cu grosimea de 3mm obținută prin
armarea rășinii epoxidice cu 20 de straturi de țesătură de sticlă S163. Se cunoaște căldura specifică a
fibrelor de sticlă c 2=810 J /kgᵒC .
Determinăm fracțiile volumice ale celor două componente
V 2 20 ∙ g1 ∙l ∙ L 20 ∙ 0,12 2,4
ϑ2= = = = =0,8
V g ∙l ∙ L 3 3
ϑ 1 =0,2
Putem calcula densitatea compozitului
1100 kg 1358,33 kg
ρ=ϑ 1 ρ1+ϑ 2 ρ2=0,2∙ 3
+0,8 ∙ 3
=1306,66 kg /m3
m m
ρ1 1100
μ1= ϑ 1= ∙ 0,2=0,17
ρ 1306,66
μ2=1−μ1=0,83
Căldura specifică a compozitului
1110 J 810 J
c=μ 1 c 1 + μ2 c2 =0,17 ∙ +0,83 ∙ =859,3 J /kgᵒC .
kgᵒC kgᵒC

Problemă 18 – Rezolvare
Se poate considera că placa din material compozit este alcătuită din trei plăci de materiale compozite
diferite (una armată cu țesătură din fibre de sticlă, una armată cu țesătură din fibre de carbon și una armată
cu țesătura mixtă CA) având grosimile date în problemă gs =1,8 mm, gc =1,8 mm și gca =2,4 mm . Pentru
rezolvarea problemei vom considera cele trei compozite, astfel – compozitul armat cu fibre de sticlă va fi
notat cu indicele a, compozitul armat cu fibre de carbon va fi notat cu indicele b și compozitul armat cu
fibre mixte va fi notat cu indicele c. Fracțiile volumice ale celor ytrei compozite în compozitul final vor fi
date de:
V a g a ∙ L∙ l 1,8
ϑ a= = = =0,3
V g ∙ L ∙l 6
g c ∙ L∙ l 1,8
ϑ b= = =0,3
g ∙ L ∙l 6
g ca ∙ L∙ l 2,4
ϑ c= = =0,4
g ∙ L ∙l 6
Compozitul a este armat cu 10 straturi de fibre de sticlă fiecare având grosimea g2=0,12mm . Determinăm
fracția volumică a fibrelor de sticlă în compozitul a
a 10∙ g2 ∙ L ∙l 1,2
ϑ2= = =0,67
ga ∙ L ∙ l 1,8
ϑ 1a=0,33
Compozitul b este armat cu 10 straturi de fibre de carbon fiecare având grosimea g3=0,13 mm.
Determinăm fracția volumică a fibrelor de carbon în compozitul b
b 10∙ g3 ∙ L ∙l 1,3
ϑ2= = =0,72
gb ∙ L∙ l 1,8
b
ϑ 1 =0,28
Compozitul c este armat cu 10 straturi de fibre de carbon și fibre aramidice fiecare având grosimea
g4 =0,15 mm. Determinăm fracția volumică a fibrelor în compozitul c
c 10 ∙ g 4 ∙ L ∙l 1,5
ϑ2= = =0,625
g c ∙ L ∙l 2,4
c
ϑ 1 =0,375
Volumul de matrice de tip a
a a 3
V 1 =ϑ 1 V a=0,33∙ ga ∙ L ∙l=0,33 ∙0,18 ∙ 30 ∙20=35,64 cm
8
Volumul de matrice de tip b
b b 3
V 1 =ϑ 1 V b=0,28∙ gb ∙ L ∙l=0,28 ∙0,18 ∙ 30 ∙20=30,24 cm
Volumul de matrice de tip c
c c 3
V 1=ϑ 1 V c =0,375∙ gc ∙ L ∙l=0,375∙ 0,24 ∙ 30 ∙20=54 cm
Fracțiile masice ale polimerului și pulberilor în cele trei matrice de tip a, b și c.
Fracția masică a polimerului în matricea de tip a
70
μa1 = =0,7
100
Fracția masică de argilă în matricea de tip a
a 30
μ5 = =0,3
100

Densitatea matricei a
a a
1 μ 1 μ5 0,7 0,3
= + = + =0,64+0,2=0,84
ρ a ρ1 ρ5 1,1 1,5
ρa =1,2 g /cm3
Fracția masică a polimerului în matricea de tip b
60
μb1 = =0,6
100
Fracția masică de argilă în matricea de tip a
b 40
μ6 = =0,4
100

Densitatea matricei b
b b
1 μ 1 μ6 0,6 0,4
= + = + =0,55+0,62=1,17
ρ b ρ1 ρ6 1,1 0,65
ρb =0,85 g /cm 3
Fracția masică a polimerului în matricea de tip c
c 200
μ1= =0,8
250
Fracția masică de argilă în matricea de tip a
c 50
μ7 = =0,2
250

Densitatea matricei c
c c
1 μ1 μ 7 0,8 0,2
= + = + =0,73+0,01=0,74
ρc ρ1 ρ7 1,1 2
3
ρc =1,35 g/cm
Avem densitățile celor trei tipuri de matrice și volumele celor trei tipuri de matrice deci putem determina
masele matricelor a, b și c
a
m a= ρa ∙ V 1=1,2∙ 35,64=42,8 g
mb= ρb ∙ V b1=0,85∙ 30,24=25,7 g
c
mc =ρc ∙V 1 =1,35∙ 54=72,9 g
Putem determina masele de componente
Masa de polimer din matricea a
a a
m1=μ 1 ∙ ma=0,7 ∙ 42,8 g=38,96 g
Masa de argilă din matricea a
a
m5=0,3∙ 42,8 g=12,84 g
9
Masa de polimer din matricea b
b b
m 1=μ 1 ∙ m b=0,6 ∙ 25,7 g=15,42 g
Masa de amidon din matricea b
a
m 6=0,4 ∙25,7 g=10,28 g
Masa de polimer din matricea c
c c
m 1=μ1 ∙m c =0,8 ∙ 72,9 g=58,32 g
Masa de negru de fum din matricea c
a
m7=0,2∙ 72,9 g=14,58 g
Masa totală de polimer utilizată este
a b c
m 1=m 1 +m 1 +m1=38,96 g+15,42 g +58,32 g=112,7 g
Determinăm masele țesăturilor din fibre
Pentru fibre de sticlă (compozitul a)
1,36 g 1,36 g
m2=V 2 ρ2=10 ∙ g s ∙ L ∙l ∙ 3
=10 ∙0,12 ∙ 30∙ 20 ∙ =97,92 g
cm cm3
Pentru fibre de carbon
0,92 g 0,92 g
m3=V 3 ρ3=10 ∙ g c ∙ L∙ l∙ 3
=10 ∙ 0,13 ∙30 ∙ 20 ∙ =71,76 g
cm cm 3
Pentru țesătura din fibre aramidice și de carbon
0,71 g 0,71 g
m4 =V 4 ρ4 =10 ∙ gca ∙ L∙ l∙ 3
=10 ∙ 0,15 ∙30 ∙ 20 ∙ 3
=63,9 g .
cm cm
În acest moment avem masele tuturor componentelor utilizate pentru formarea compozitului
- Polimer m1=112,7 g
- Țesătură din fibre de sticlă m 2=97,92 g
- Țesătură din fibre de carbon m 3=71,76 g
- Țesătură din fibre aramidice și fibre de carbon m4 =63,9 g
- Argilă m 5=12,84 g
- Amidon m6=10,28 g
- Negru de fum m 7=14,58 g.
Masa compozitului este suma maselor componentelor, adică
m=m1 +m2+ m3+ m4 +m5+ m6 + m7 =112,7 g +97,92 g+ 71,76 g+ 63,9 g+12,84 g+ 10,28 g+14,58 g=383,35 g
Fracțiile masice ale componentelor:
112,7 g
μ1 = =0,293
383,35
97,92 g
μ2= =0,25
383,35
71,76 g
μ3= =0,187
383,35
63,9 g
μ4 = =0,165
383,35
12,84 g
μ5= =0,034
383,35
10,28 g
μ6 = =0,026
383,35
14,58 g
μ7 = =0,037
383,35
Putem determina densitatea compozitului
m 383,35 g 383,35 g
ρ= = = =1,065 g/cm3
V g∙L∙l 360 cm
3

10
Determinăm fracțiile volumice ale componentelor
ρ 1,065
ϑ1= μ 1= ∙0,293=0,283
ρ1 1,1
ρ 1,065
ϑ 2 = μ 2= ∙0,25=0,195
ρ2 1,36
ρ 1,065
ϑ 3 = μ 3= ∙ 0,187=0,208
ρ3 0,92
ρ 1,065
ϑ 4= μ 4 = ∙ 0,165=0,238
ρ4 0,71
ρ 1,065
ϑ 5 = μ 5= ∙ 0,034=0,019
ρ5 1,5
ρ 1,065
ϑ 6 = μ6 = ∙ 0,026=0,039
ρ6 0,65
ρ 1,065
ϑ 7 = μ7 = ∙ 0,037=0,018
ρ7 2
Problemă 21. Pentru compozitul de la problema 18 determinați căldura specifică știind valorile căldurilor
specifice pentru: rășina epoxidică c=1110 J /kgᵒC , țesătura din fibre de sticlă c=810 J /kgᵒC , țesătura
din fibre de carbon c=2100 J /kgᵒC , țesătura din fibre aramidice și fibre de carbon c=1760 J /kgᵒC ,
argilă c=1381 J /kgᵒC , amidon c=2050 J /kgᵒC , negru de fum c=200 J /kgᵒC .
c=μ 1 c 1 + μ2 c2 + μ3 c 3 + μ4 c 4 + μ5 c 5 + μ6 c 6 + μ7 c 7=1318,484 J /kgᵒC

Modulul de elasticitate al materialelor modificate cu pulberi

compozit cu două faze – matrice și o substanță adăugată
Valoarea maximă:
M
E =E1 ϑ 1 + E2 ϑ 2
Valoarea minimă:
m E1 ϑ 1
E =
ϑ 1 E 2+ϑ 2 E1
Unde am notat cu E modulul de elasticitate.

Problemă 22. Se consideră un compozit obținut prin dispersarea a 200g de amidon în 300g de rășină
epoxidică. Determinați limitele între care se va găsi modulul de elasticitate al compozitului. Se dau
E1=2,5GPa și E2=0,2GPa .
Determinăm fracțiile masice ale componentelor
m 1 300
μ1= = =0,6
m 500
μ2=1−μ1=0,4
Calculăm densitatea compozitului
1 μ 1 μ 2 0,6 0,4
= + = + =1,16
ρ ρ1 ρ2 1,1 0,65
1 3
ρ= =0,86 g /cm
1,16
Calculăm fracțiile volumice ale componentelor
ρ 0,86
ϑ1= μ= ∙ 0,6=0,46
ρ1 1 1,1
ϑ 2 =1−ϑ 1 =0,54
M
E =E1 ϑ 1 + E2 ϑ 2=2,5∙ 0,46+0,2 ∙ 0,54=1,258GPa

11
 m E1 ϑ 1 0,46∙ 2,5
E = = =0,798 GPa
E 1 ϑ 2+ E 2 ϑ 1 2,5 ∙0,54 +0.2 ∙0,46

Problemă 23. Se consideră un compozit obținut prin dispersarea a 100g de argilă și 200g amidon în 500g de
rășină epoxidică. Determinați valorile maximă și minimă ale modulului de elasticitate ale acestui compozit.
Se cunosc modulele de elasticitate ale fazelor E1=2,5GPa , E2=7GPa , E3 =0,2GPa și densitățile fazelor
3 3 3
ρ1=1,1 g/cm , ρ2=0,9 g / cm , ρ 3=0,65 g /cm .
Idee de lucru: considerați, mai întâi, compozitul format din rășină și argilă și pe acesta îl combinați cu
amidon.
μ1=0,625, μ2=0,125, μ3=0,250
Consider compozitul a alcătuit din rășină și argilă
500
μa1 = =0,83
600
a 100
μ2 = =0,17
600
a a
1 μ 1 μ2 0,83 0,17
= + = + =0,95
ρ ρ1 ρ2 1,1 0,9
a

a 1
ρ= =1,052
0,95
a
a ρ a
ϑ 1 = μ1 =0,79
ρ1
a
ϑ 2 =1−0,79=0,21
EaM =E1 ϑ a1 + E 2 ϑ a2
a
E1 ϑ 1
Ema = a a
E 2 ϑ 1+ E 1 ϑ 2
Compozitul dat este un compozit format din a în care punem amidon și fracțiile masice vor fi:
a 600
μ1 = =0,75
800
μ3=0,25
a
1 μ 1 μ3 0,75 0,25
= + = + =1,098
ρ ρa ρ3 1,052 0,65
1 3
ρ= =0,91 g/cm
1,098
a ρa a
ϑ 1 = μ1 =0,87
ρ
ϑ 3 =0,13

12