4.3.

EXEMPLU de obținere a semifabricatului prin matrițare

Se va realiza semifabricatul obținut prin matrițare pentru piesa "Bucșă de ghidare" din figura
B executată într-o producție de 10.000buc/an.
Procedeul de deformare plastică acceptabil pentru piesa studiată este matrițarea, procedeu
care trebuie folosit numai în cazul pieselor cu configurație geometrică complexă cu dimensiuni
limitate (£ 1000mm) sau a pieselor care se execută în producție de serie mare și masă.

Fig.B

În vederea obținerii semifabricatului prin matrițare se vor parcurge următoarele etape:

4.1. Întocmirea desenului semifabricatului brut matrițat
 Construcţia desenului semifabricatului brut matrițat se realizează pornind de la desenul de
execuţie al piesei finite (fig.B), pe care se trec:

a) planul de separaţie X-X

Alegerea poziţiei planului de separaţie se face tinând cont de următoarele recomandări:
 să fie pe cât posibil plan de simetrie sau să împartă piesa în părţi aproximativ egale;
 să fie pe cât posibil drept pentru a permite construcţia unor semi-matriţe simple şi
pentru o debavurare mai uşoară;
 să conţină pe cât posibil suprafața de dimensiune maximă în plan orizontal, pentru a
permite o matriţare fără şocuri şi uzură minimă a matriţelor;
 să asigure o curgere uşoară a materialului în cavitatea de matriţare;
 să fie aşa fel ales încât suprafeţele care necesită prelucrări prin aşchiere să fie aşezate
perpendicular pe direcţia forţei de matriţare;
 să permită realizarea unui anumit fibraj în concordanţă cu proprietăţile mecanice
prescrise piesei finite.
Planul de separaţie pentru piesa "Bucșă de ghidare" a fost ales pe suprafața orizontala,
imediat sub guler, X-X (fig. 5).

b) adaosurile tehnologice, At
Se amplasează pe toate suprafeţele care nu pot rezulta din matrițare sau în vederea creşterii
tehnologicităţii la matrițare. Pentru piesa analizată s-au prevăzut adaosuri tehnologice (fig.4) .

Fig.4. Desenul piesei brut matrițate: Ap- adaosul de prelucrare; At- adaosul tehnologic;Ai – adaosul de
înclinare;Rc -racordările constructive.
 c) adaosurile de prelucrare, Ap: se prevăd pe toate suprafeţele a căror precizie
dimensională şi rugozitate nu pot fi obţinute direct din matrițare.Se aplică numai suprafeţelor
pieselor matriţate care se prelucrează ulterior prin aşchiere. Valorile adaosurilor de prelucrare pot fi
luate din anexa 4 în funcţie de masa piesei, clasa de matriţare, calitatea oţelului, complexitatea de
formă şi clasa de execuţie a piesei prelucrate prin aşchiere.
Adaosurile de prelucrare la matrițare pentru piesa studiată se aleg din tabelul 4.3. din Anexa 4b.
Pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare şi abaterilor limită la piesele matriţate, este
necesarăparcurgerea următoarelor etape:
- calculul masei piesei finite, mpf
Masa pesei finite se calculează cu relația:

m pf = ρ∙ V pf [kg] (3)

unde: r este densitatea materialului, iar Vpf este volumul piesei finite, care se calculează prin
împarțirea piesei în volume geometrice simple.
 Fig. 5. Împărțirea piesei finite în elemente geometrice simple.

π ∙ 802 π ∙512 π ∙ 542 π ∙ 302

V pf =V 1+V 2+V 3−V 4 = ∙20+ ∙ 2,5+ ∙ 47,5− ∙70=100530,96+5107,05+108785,49−494
4 4 4 4

Cunoscând că densitatea oţelului din care se realizează piesa este r=7,85 kg/dm3 se determină
masapiesei finite conform relaţiei:

m pf = ρ∙ V pf =7,85 ∙ 0,16=1,25 Kg

- stabilirea clasei de matrițare

Se deosebesc două clase de matrițare:
 clasa 1- pentru matrițarea pe prese și ciocane;
 clasa 2 - pentru matrițare pe mașini de forjat orizontal.
Alegerea clasei de matrițare se face în funcție de configurația geometrică a piesei finite.
Pentru piesa "Bucșă de ghidare"se alege clasa 1.
- stabilirea calității oţelului utilizat
Oțelurile pentru matrițare sunt clasificate în două grupe:
 grupa M1-se referă la oţeluri cu conţinut de carbon < 0,65% şi cu suma elementelor
de aliere<5% ;
 grupa M2 - se referă la oţeluri cu conţinut de carbon > 0,65% şi cu suma elementelor
de aliere > 5% .
Pentru piesa "Bucșă de ghidare", care este confecționată din oțel carbon obișnuitse alegegrupa
M1.
- stabilirea factorului de complexitate a formei piesei matrițate,
Se exprimată prin factorul S care se determină cu relaţia:
m pf
S=
mH (4)
în care:mpf = masa piesei finite;mH = masa corpului geometric format cu dimensiunile maxime ale
piesei.
Se deosebesc patru grupe:
 S1 = 0,63…1,0;
 S2 = 0,32….0,63;
 S3 = 0,16…0,32;
  S4 = 0…0,16.

Corpul geometric format cu dimensiunile maxime ale piesei studiate este un cilindru cu
diametrul de 80mm și lungimea de 70mm.
π ∙ 802
mH =ρ∙ V H =7,85 ∙ ∙ 70=2,76 kg
4
m pf 1, 25
S= = =0 , 45
mH 2, 76
Rezultă că factorul de complexitate a formei piesei studiate este S2.
Pentru piesa studiată s-a ales din tabelul 4.3 din Anexa 4 adaosul de prelucrare, A p = 2,4
mm. Adaosurile de prelucrare au fost prevăzute pe suprafețele care au rugozitate de 0,8 µm și
precizie dimensională precizată.
Amplasarea Ap pe piesă se poate vedea în figura 4.

d)adaosurile de înclinare, Aî
Valoarea adaosului de înclinare depinde de poziția planului de separație și se amplasează pe
toate suprafețele perpendiculare pe planul de separație X-X pentru a asigura o extragere cât mai
ușoară a semifabricatului din matriță.
Valorile adaosului de înclinare Aî se aleg din tabelul 4.6, Anexa 4b. Pentru piesa studiată a
fost ales Aî = 3o pentru suprafețele exterioare și Aî = 7o la pentru suprafețele interioare.

e)razele de racordare sauracordările constructive, Rc

Racordările constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare între doi
pereţi ai piesei matrițate și au scopul de a evita aparația defectelor de tipul fisurilor.
Valorile razelor de racordare maxime la piesele matrițate sunt indicate în tabelul 4.7 din Anexa 4b.
Valorile razelor de racordare pentru piesa studiată sunt: Rc = 6mm la interior si Rc = 8 mm la
exterior.Modul de amplasare pe piesă a acestor adaosuri este prezentat în figura 4.

3.2. Calculul masei semifabricatului iniţial

Masa semifabricatului matrițat, msf, se calculează cu relaţia:
msf = ρ⋅V sf (5)
în care r este densitatea materialului, iar Vsf este volumul semifabricatului.Volumul se calculează
după împărţirea semifabricatului matrițat în corpuri geometrice simple.

Fig. 6. Împărțirea semifabricatului matrițat în volume simple.

 Volumul semifabricatului matrițat este dat de următoarea relație:
2 2 2
π ∙80 π ∙58.8 π ∙ 25.2
V sf =V 1 +V 2−V 3= ∙22.4 + ∙ 47.6− ∙ 70=¿
4 4 4
¿ 112594.68+129256.23−34913.14=206937 mm3 =0.20 dm 3

Cunoscând că densitatea oţelului este r=7,85kg/dm3 se determină masa semifabricatului

conform relaţiei:

msf = ρ⋅V sf =7 , 85⋅0 .20=1 ,57 Kg

3.3. Alegerea semifabricatului iniţial
Ca semifabricate iniţiale pentru matrițare se folosesc semifabricate laminate.
Semifabricatul iniţial supus matrițării, în cazul piesei studiate, se alege din tabelul 4.8, Anexa 5, ca
fiind o bară laminată cu diametrul de 60 mm și lungimea de 3m.
3.4. Debitarea semifabricatului la dimensiuni
Debitarea la dimensiune a barei alese la pct. 4.3.3 se face respectând legea volumului constant.
V sf =V sfi (.2)
unde: Vsf este volumul semifabricatului matritat calculat la pct. 4.3.2, iar Vsfieste volumul
semifabricatului initial, de pornire, debitat din bara aleasă la pct. 4.3.3.
Lungimea la care va fi debitat semifabricatul ales, lsfi se determină cu relația 4.2 astfel:
3 π ∙60 2 4 ∙ 206937
206937 mm = ∙l sfi ⟹ l sfi = =73,18 mm
4 π ∙ 602
3.5. Schema de principiu la matrițarea piesei
Schema de principiu pentru obținerea semifabricatului matrițat pentru piesa"Bucșă de ghidare"se
prezintă în fig.7.
 Fig. 7. Schema de principu la matrițarea piesei:
1 - semifabricat inițial; 2- semi-matrița inferioară; 3, 10- presă; 4, 9 - pană plan-paralelă; 5,8 - ghidaj
"coadă de râdunică"; 6 - semicavitatea inferioară de matrițare; 7 – semi-matrița superioară; 11 – semi-
cavitatea superioară de matrițare; 12 - canal de bavură.

Semifabricatul inițial 1 este așezat în semi-matrița inferioară 2 pinsă cu ajutorul ghidajului "coadă
de rândunică" 5 și a penei plan paralele 4 de nicovala (șabota) ciocanului (presei) 3. În semi-matrița
inferioară 2 este prelucrată prin așchiere semi-cavitatea inferioară de matrițare 6. Semifabricatul 1
este deformat cu forța de matrițare Pm prin coborârea semi-matriței superioare 7 prinsă cu ajutorul
ghidajului "coadă de rândunică" 8 și a penei plan paralele 9 de berbecul (culisoul) ciocanului
(presei) 10.
În semi-matrița superioară 7 este prelucrată prin așchiere semi-cavitatea superioară de
matrițare 11, care formează prin închiderea de-a lungul planului de separație X-X împreună cu
semi-cavitatea inferioară cavitatea de matrițare. După deschiderea matriței rezultă piesa brut
matrițată (fig.8). Matrița este prevazută în planul de separație X-X cu canalul de bavură 12, care are
rolul de a prelua surplusul de material.