UNIVERSITATEA ,,POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ȘI MECATRONICĂ

DEPARTAMENTUL ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE
INDUSTRIALE
LABORATOR: Reologie generală
Data: Student:
Specializarea:
Grupa:

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 10

CARACTERIZAREA REOLOGICĂ A UNOR FLUIDE
NENEWTONIENE CU AJUTORUL REOMETRIEI CAPILARE.

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Caracterizarea comportării reologice a unor fluide nenewtoniene, la diferite temperaturi de

încercare (superioare temperaturii mediului ambiant); ridicarea reogramelor caracteristice.

2. DESCRIEREA APARATULUI
Pentru această lucrare se va utiliza plastometrul cu piston descris în lucrarea de laborator
PLASTOMETRUL CU PISTON, care a fost dotat suplimentar cu un set de capilare având diferite
valori L/d, și un set suplimentar de greutăți care să acopere o gamă mai extinsă de reopante. Această
adaptare a plastometrului cu piston permite cercetarea comportării reologice a materialelor pentru un
domeniu relativ restrâns de reopante, limitare datorată faptului că nu se pot utiliza greutăți foarte
mari.

3. REZULTATE EXPERIMENTALE. PRELUCRAREA ȘI

INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE.

Modul de lucru a fost studiat în cadrul lucrării de laborator intitulat “REOMETRULUI CU

CAPILARĂ”.
Materialul pentru care se realizează determinările experimentale este polietilenă de joasă

densitate (P.E.J.D.) având densitatea   915  925 m3 .

de kg
S-au realizat determinări experimentale pentru o capilară cu diametrul d=ф=2,272 mm și
Lcapilara=8,2·mm. Cilindrul interior are diametrul interior dcilindru=9,5 mm și lungimea Lcilindru=171,5
mm. Pentru capilară se fac măsurări cu ajutorul următoarele mase etalon M1=5,5kg ; M2=10,150kg și
M3=15,250kg (fiecare masă etalon, realizează o anumită presiune și corespunzător, o anumită
reopantă).
Valorile maselor etalon trebuie determinate cu precizie.
Determinările se vor realiza pentru temperatura de T1=220°C.
Prelevările de materiale se fac pe cursa standard delimitată pe piston de două semne inelare
situate la o distanță de 30 mm. Timpul (durata în care are loc curgerea materialului) de prelevare a
probelor este de t1=30·sec.

1
 În urma cântăririi probelor prelevate s-au obținut următoarele rezultate:
a) cu diametrul capilarei d=2,272 mm , T2=220°C și masa etalon M1=5,50kg, M2=10,150kg și
M3=15,250kg.

Test 1 Test 2 Test 3

m1  75,5mg m1  m1  255,2mg
158,0mg
m2  m2  m2 
77,0mg 166,8mg 216,8mg
m3  61,1mg m3  140,6mg m3 
228,6mg
m4  61,5mg m4  m4 
174,6mg 222,6mg
m5  64,2mg m5  172,3mg m5  243,3mg
m6  m6  m6 
62,9mg 143,7mg 246,5mg

Valorile măsurărilor experimentale se trec în Tabelul 1, cu ajutorul cărora se vor determina

tensiuni de forfecare și reopanta.
Tabelul 1
Lungimea relativă a capilarei L/d= ; Temperatura materialului T= °C
Masa etalon, Mi, [kg] M1= M2= M3=
Timpul, ti, [s]
Masa medie a probelor
m , [kg], [mg]

Se vor calcula valorile corespunzătoare ale tensiunii de forfecare și ale reopantei, pe baza
datelor experimentale obținute; datele putându-se organiza sub forma tabelară așa cum se arată în
Tabelul 2.
Tabelul 2.

3
L/d= ; T= °C;   kg m
Timpul, ti, [s]
Masa, Mi, [kg] M1= M2= M3=
Presiunea [MPa],
M g
p    di 2
cilindru
Tensiunea de forfecare, [MPa],
p
p   L 
4 
 d
3
Debitul masic, [m /s]
m
Q
v
t
Reopanta aparentă la perete, [s-1]
32
  Q
a, p 3 v
d
 Tensiunea de forfecare corectată, [MPa],
L
   
d
 p  L 
 
df

Cu ajutorul valorilor tensiunii de forfecare și ale reopantelor se trasează reogramele

necorectate obținute pentru fiecare capilară în parte, caracterizată de lungimea relativă L/d.
  
Pe baza studiului reogramelor se poate determina comportarea fluidului cercetat și se pot trage
concluzii asupra comportării sale pe parcursul proceselor de prelucrare la care urmează a fi supus.

Din analiza valorilor obținute rezultă: