DISCIPLINA

INTELLIGENCE CULTURAL

REFERAT

ASPECTE SEMNIFICATIVE REFERITOARE LA

COMPONENTA CULTURALĂ DIN COREEA DE SUD

1. Repere istorice semnificative

Coreea de Sud, sau oficial Republica Coreea,  este o țară din Asia de Est,
care ocupă partea sudică a Peninsulei Coreene. Poreclită „Țara dimineților
liniștite”, ea are capitala la Seul, oraș care este a doua metropolă din lume ca
mărime și un important oraș pe plan mondial. Coreea de Sud se învecinează la
nord cu Coreea de Nord și este înconjurată de Marea Japoniei la est, Marea
Galbenă la vest, iar Strâmtoarea Coreei o desparte de Japonia.
Teritoriul peninsulei a fost populat încă din cele mai vechi timpuri. Primul
stat coreean este fondat în secolul 4 î. Hr. în nordul peninsulei, dar mai apoi este
cucerit temporar de Imperiul Chinez. Gojeoson, primul stat coreean constituit în
jumătatea nordică a peninsulei, este cucerit în 108 î.Hr., temporar de Imperiul
Chinez al dinastiei Han de Vest. În secolul 1 î.Hr. se constituie trei formațiuni
statale independente: în N Regatul Koguryo, în jumătatea apuseană Paekje
(Paekche), iar în SE Regatul Silla, angrenate în secolele V-VII într-o aprigă
luptă pentru hegemonie încheiată în 675, cu unificarea pentru două secole a
întregii Corei de către statul Silla. Situarea geopolitică a Coreei între cele două
mari imperii, cel chinez și cel nipon, a marcat dramatic istoria țării. Statul
Koguryo (de la care provine actualul nume) reunifică Coreea în secolul X, dar se
prăbușește la jumătatea secolului XIII sub loviturile invaziei mongole. După
înlăturarea dominației mongole, în a doua jumătate a secolului XIV, generalul
Yi Song-gyo întemeiază dinastia Yi (1392-1910), statul coreean fiind obligat să
recunoască între 1637 și 1895 suzeranitatea Imperiului chinez.1
La sfârșitul secolului XIX, Coreea devine ținta tendințelor expansioniste
ale Japoniei, Rusiei, dar și a anexionismului chinez. În urma Tratatului de la
Shimonoseki (1895), care încheie războiul nipono-chinez din 1894-1895,
Japonia își instaurează protectoratul asupra Coreei, pe care o anexează în 1910. 
 După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu înfrângerea Japoniei,
nordul Coreei este controlat de armata rusă în august 1945, în timp ce sudul este
controlat de americani. Prin Constituția de la 17 iulie 1948 se proclamă
Republica Coreea, iar la 15 august este alcătuit primul guvern de
către președintele Li Sang Man, independența țării fiind recunoscută
de ONU la 12 decembrie 1948. Pe data de 25 iunie 1948 Coreea de Nord
invadează Coreea de Sud, izbucnind astfel Războiul Coreean, care încetează în
urma armistițiului de la Panmunjon din 27 iulie 1953. În ciuda acestor conflicte
dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, țara a devenit tot mai activă pe plan
internațional. În 1990 se stabilesc relații diplomatice cu URSS, iar în 1991
Republica Coreea devine membru al ONU. Un moment simbolic în istoria
Coreei de Sud are loc în decembrie 2000, când președintele Kim Dae Jung
primește Premiul Nobel pentru Pace.
Un aspect de menționat în evoluția istorică a Coreei de Sud este influența
exercitată de SUA asupra acesteia după cel de-al Doilea Război Mondial. Este
important să observăm căile diferite pe care au apucat cele două state ale
Peninsulei Coreene pentru a înțelege diferențele actuale dintre ele. După 1945
guvernele diferite din nord și sud au adoptat moduri diferite de organizare a
economiei. Coreea de Sud a fost condusă de către un anticomunist convins,
educat la Harvard și Princeton, Syngman Rhee, care a creat și primele instituții
politice și economice, bucurându-se de un sprijin semnificativ din partea
Statelor Unite. Rhee a fost ales președinte în 1948. Modelată în focul Războiului
din Coreea și împotriva pericolului comunist care amenința să se extindă la sud
de paralela 38, Coreea de Sud nu a avut prea multe în comun cu democrația.
Atât Rhee, cât și succesorul său la fel de faimos, generalul Park Chung-Hee, au
rămas în istorie ca președinți autoritari. Însă ambii au promovat o economie de
piață unde proprietatea privată era recunoscută, iar după 1961 Park a susținut

1
https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/10/03/zile-nationale-ale-statelor-lumii-
republica-coreea-12-58-50
efectiv creșterea economică rapidă printr-o politică de interventionism statal,
direcționând creditele și subvențiile către companii de succes.2
Acest tip de intervenționism are niște urmări negative asupra populației de
rând. Odată cu investiția în companiile de succes, aceștea cunosc o dezvoltare
fabuloasă împiedicând dezvoltarea și a micilor producători. Faptul acesta
provoacă nemulțumiri în rândul maselor de oameni și determină apariția unui
nou concept tot mai folosit: “puterea chaebol-ului”. Chaebol-ul este structura de
rezistenţă a economiei sud coreene şi una dintre cele mai importante forţe în stat.
Îmbrăcând forma unor afaceri de familie, asemănătoare clanurilor, chaebol-ul a
apărut în 1920, în timpul dominaţiei japoneze asupra Coreei, găsindu-şi
echivalentul în „keiretsu” japonez. Deşi a fost creat ca un conglomerat de
companii condus de diferite familii, subordonat guvernului, a devenit în timp
atât de puternic încât el reuşeşte să dirijeze acţiunile guvernamentale. Deşi sunt
priviţi ca salvatorii Coreei de Sud, de către Occident şi guvernul coreean,
coreenii de rând văd în companiile chaebol-ului un megaimperiu de familie şi
„duşmanul public numărul unu”. Pseudoliberalizarea pieţei economice a generat
numeroase conflicte şi divergenţe în interiorul Coreei de Sud între micii
producători şi giganţii economici (Samsung, Hyundai, Daewoo, L.G.). În timp
ce preşedintele şi guvernul mimează sancţionarea chaebol-ului şi obligarea
acestuia de a suporta o creştere de taxe şi impozite, micii întreprinzători, cât şi
consumatorii se revoltă, acuzând statul de favorizarea celui puternic şi de
încălcarea drepturilor omului, de către chaebol.3 Acestea ar fi nemulțumirile pe
plan intern, repercursiuni ale unui anumit tip de promovare a economiei de piață,
însă pe plan internațional acest mecanism funcționează propulsând Coreea de
Sud pe rampele succesului economic internațional.
Între timp, instituțiile economice au încurajat investițiile și comerțul.
Politicienii sud-coreeni au investit în educație și s-au atins rate ridicate de
alfabetizare și de școlarizare. Companiile sud-coreene au știut să profite de
populația relativ educată, de politicile care la rândul lor încurajeau investițiile și
industrializarea, exporturile și transferul de tehnologie. Coreea de Sud a devenit
rapid așadar unul dintre “miracolele economice asiatice”, una dintre națiunile cu
cea mai rapidă creștere economică din lume.4

2. Aspecte privind valorile culturale și eroii naționali

2.1. Eroi naționali

Istoria Coreei datează încă din anul 2333 î.Hr., iar de-a lungul timpului au
existat milioane de personalități marcante. Exemplele sunt vaste și se întind de
la regi, generali, luptători pentru independență și până la inventatori, medici și
2
Daron Acemoglu, James A. Robinson, De ce eșuează națiunile - Originile puterii, ale
prosperității și ale sărăciei, Editura Litera, București, 2016, p. 78 – 81.
3
http://geopolitics.ro/coreea-de-sud-pendulul-dintre-democratie-si-plutocratie/
4
Daron Acemoglu, James A. Robinson, op. cit., p.82.
președinți ai zilelor noastre. Printre cele mai faimoase figuri coreene se regăsesc
Regele Sejong cel Mare, Yi Sun-Shin, Yoo Gwan-Soon și mai aproape de
prezent, Kim Dae-Jung.
Regele Sejong cel Mare (1397-1450)
Cel de-al patrulea rege al lui Joseon, s-a urcat pe tron când avea abia 21
ani. El a fost foarte respectat și cunoscut pentru una din realizările sale urișe, și
anume, aceea de a fi creat documentul care descrie un scenariu originar și nativ
al limbii coreene. Acesta a arătat mare respect confucianismului și a pus bazele
frumoasei culturi naționale coreene. Pentru aceste realizări, rămâne unul dintre
marii regi ai istoriei naționale, admirat și iubit de coreeni până astăzi.
Yi Sun-Shin (1545-1598)
Considerat erou național, Yi Sun-Shin a fost “Comandantul Naval al
Celor Trei Provincii” până în 1596, fiind renumit pentru victoriile sale din
timpul invaziei japoneze din 1592. A fost ucis în timpul unei bătălii, rănit fiind
de un glonț, iar ultimele sale cuvinte au fost " Bătălia este în toi ... nu anunța
moartea mea ". Yi Sun-Shin este respectat nu numai de coreeni, ci și de amiralii
japonezi pentru comportamentul său exemplar de pe câmpul de luptă, fiind
considerat erou al poporului său.
Yoo Gwan-Soon (1902-1920)
Luptătoare pentru independența Coreei, a asistat la începutul mișcării din
1 martie 1919 și a participat la demonstrația pentru independența Coreei cu
aproape 2.000 de demonstranți. Ambii părinți au fost uciși de poliția japoneză în
timpul demonstrației, iar Yoo Gwan-Soon a fost prinsă ca lider al demonstrației
de către poliția japoneză. Condamnată la închisoare și torturată, moare la 29
septembrie 1920 din cauza torturii continue. Ultimile sale cuvinte erau: " Chiar
dacă unghiile mele sunt rupte, nasul și urechile mele sunt rupte în afară, iar
picioarele și brațele mele sunt zdrobite, această durere fizică nu se compară cu
durerea de a-mi pierde națiunea. Singura mea remușcare e că nu pot să fac mai
mult decât să-mi dedic viața țării mele„.
Kim Dae-Jung (1925-2009)
Kim Dae-Jung a fost al 15-lea Președinte al Republicii Coreea din 1998
până în 2003. Este cunoscut ca "Nelson Mendela din Asia". În decembrie 2000, i
s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace - prima dată pentru un coreean. El a fost
recunoscut pentru contribuția și eforturile sale de restabilire a democrației, a
stabilității economice în Coreea de Sud și de îmbunătățire a relațiilor cu Coreea
de Nord.5
2.2.Valori culturale coreene
Filosofiile lui Confucius
În cultura coreeană, tehnicile confucianiste sunt parte integrală a vieții
coreene. Filosofiile lui Confucius joacă un rol important aproape în orice aspect
al vieții coreene și al valorilor practicate. Prin aceste tehnici se deosebesc
5
https://korcan50years.com/2014/02/24/the-great-men-in-the-history-of-south-korea/
pozițiile indivizilor în societate. Este un sistem de comportare și bune maniere
ce subliniază relațiile și obligațiile sociale, și accentuează datoria, loialitatea,
sinceritatea, onoarea, pietatea filială și respectul pentru oamenii în vârstă sau cu
un statut social mai înalt. Cele cinci relații principale sunt: 1) conducător – vasal
; 2) soț – soție; 3) părinți – copii; 4) frate- surori; 5) prieten – prieten. Cea mai
importantă relație rămâne însă cea dintre părinte și copil. Coreenii sunt crescuți
să creadă că niciodată nu își pot răsplăti părinții pentru eforturile lor, și de aici și
devotamentul și respectul pe termen lung față de părinți.
Conceptul de Kibun
„Kibun” este termenul folosit pentru a ne referi la mândria coreenilor.
Coreenii cred că pentru a exista armonie între oameni, e necesară construirea
relațiilor sociale. O modalitate/metodă de a crea această armonie este prin
respectarea mândriei celorlalți, dar și pe a lor. Nu le răni mândria celorlalți,
pentru că îi vei face să își piardă demnitatea. Este foarte important să știi a
judeca kibun-ul cuiva și să știi cum să eviți să îi rănești.
Sintagma “o singură ființă/un singur om”
Coreenii se numesc pe ei înșiși “o singură ființă/un singur om” , un
termen folosit și în alte culturi, dar nu interpretat în același mod ca și în Coreea.
Coreenii consideră că arborele lor genealogic a fost “pur” timp de mii de ani si
încearcă să se păstreze așa și pentru anii următori. Asta nu înseamnă că nu vor să
asimileze și din alte culturi. Coreea este o mică peninsulă și este una dintre cele
mai omogene culturi din întreaga lume și care are o populație minoritară foarte
mică. Din această cauză, străinii din Coreea, în special cei din sate mai mici,
sunt deseori priviți insistent, nu din răutate, ci din curiozitate.
Ca rasă, coreenii pot fi niște oameni extrem de drăguți cu ceilalți atâta timp cât
relațiile sunt bazate pe respect reciproc. Celelalte popoare ar considera aceste
acțiuni ca lipsite de respect, dar acest lucru este, în general, datorită diferențelor
de cultură și nu trebuie luat personal. Coreenii sunt niște oameni extrem de
muncitori și sunt foarte mândri de naționalitatea și identitatea lor ca grup.
Aceștia au un respect profund pentru familie și prieteni, pentru relațiile
personale și impersonale și, foarte important, pentru cultura națională. Deși
coreenii sunt percepuți într-un mod pozitiv, sunt de asemenea cunoscuți ca fiind
încăpățânați și independenți. Câteodată, mândria lor de coreeni depăsește cu
mult judecata despre celelalte culturi, ceea ce li se pare străinilor ofensator.6
Învățământul în Coreea de Sud
De asemenea, un alt aspect deosebit în cultura coreeană este importanța
oferită învățământului. Aici învățământul obligatoriu durează nouă ani și chiar
dacă liceul nu este obligatoriu, 98% dintre tineri sunt absolvenți. Printre ţările
lumii, sistemul de învăţământ din Coreea de Sud pare a fi cel mai dur, dar şi cel
mai de succes. Dar acest succes vine cu un preţ: elevii sunt permanent sub o
presiune enormă. Talentul nu este luat în calcul, pentru că în cultura coreeană
accentul se pune pe muncă şi preocupare. Elevii studiază tot timpul anului, în
6
http://www.kccro.ro/ro/cultura-traditionala-coreeana
şcoală şi cu meditatori, iar programul de învățare este de 7 zile pe săptămână.
Statul acordă mare atenţie educaţiei, iar examenele importante ale elevilor sunt
evenimente naţionale, respectate de întreaga societate coreeană. Examenul de
final de liceu, de exemplu, durează nouă ore şi este unul dintre cele mai grele
teste din lume. În ziua evaluării se suplimentează mijloacele de transport, iar
majoritatea firmelor îşi încep programul cu o oră mai târziu, pentru ca angajaţii
să nu aglomereze traficul. Ca urmare a tuturor acestor stricteți și rata
analfabetismului este aproape zero.7
K-pop
Un alt element important în cultura coreeană ar putea fi considerat nou
apărutul concept de “K-pop” (korean pop) care face ravagii în rândul
adolescenților din lumea întreagă. Tendința continuă a valului “Hallyu” sau
urmărirea globală a fenomenului culturii pop coreene a condus la expansiunea
culturii coreene către exteriorul granitelor. K-pop-ul a atras, astfel, interesul
oamenilor din întreaga lume pentru produsele culturale coreene. În ultimii ani,
adolescenții din întreaga lume au devenit fascinaţi de tot ceea ce înseamnă K-
Pop. În Coreea de Sud este o adevărată cultură, care porneşte de la muzică,
modă, seriale pentru adolescenţi şi nenumărate operaţii estetice. Din păcate,
acest fenomen nu urmărește lansarea de talente, ci mai degrabă crearea de idoli,
falși idoli uneori. Astfel că, în plus față de achizițiile și de parteneriatele de
afaceri cu companii străine, agențiile sud-coreene de divertisment au ajuns chiar
la punctul de a exporta sistemul lor de creare de idoli în China, Vietnam și
Thailanda.8
ur De menționat este și pasiunea coreenilor pentru jocurile online, în
această țară ele fiind extrem de iubite și făcând parte din cultura coreenilor, la
fel cum fotbalul face parte din cultura multor țări.

3. Elemente generale și specifice privind principalele culte

religioase
Principalele religii din Coreea de Sud sunt budismul și confucianismul.
Aproximativ 28% din sud-coreeni sunt creștini. Alte religii importante
sunt cheondoismul, șamanismul (credința în spirite) și taoismul. Budismul își are
originile încă din timpul imperiului chinez, când Peninsula Coreeană se afla sub
stăpânire chineză. De asemenea, filosofiile lui Confucius sunt prezente în viața
de zi cu zi a coreenilor, aceștia ghidându-și viața după principiile confucianiste
și în prezent. Confucianismul a fost religia oficială a Coreei de Sud din secolul
al XIV-lea și până la începutul secolului XX.9

4. Sărbători naționale importante

7
http://pedagoteca.ro/cum-este-sistemul-educational-tara-unde-nu-exista-analfabeti/
8
http://www.saranghanguk.ro/index.php/2016/09/26/3182/
9
http://www.kccro.ro/ro/religia-in-coreea-de-sud
 Ziua națională a Coreei de Sud este sărbătorită pe 3 octombrie, aceasta
fiind Ziua Fondării Coreei de către Tangun, în 2333 î.Hr., conform unei legende
străvechi. O altă zi importantă pentru Coreea de Sud o reprezintă ziua de 1
martie, Ziua Mișcării pentru Independență. Coreenii sărbătoresc această zi în
cinstea mișcării de independență ce a avut loc pe 1 martie 1919 împotriva
ocupației japoneze.
O zi dedicată pentru amintirea eroilor poporului este 6 iunie, Ziua
Comemorativă a celor morți pe câmpul de onoare. Această zi comemorează
victimele războiului. Serviciile memoriale sunt ținute la Cimitirul Național din
Seul. În 17 iulie se comemorează adoptarea Constituției de către Republica
Coreea în 1948. Din 2008 însă, Ziua Constituției nu mai este o zi națională, deși
majoritatea coreenilor încă o sărbătoresc.10

5. Aspecte particulare cu privire la domeniile vieții

5.1. Politica de gen
Având o lungă tradiție confuciană ce presupune ca fiul cel mare să devină
capul familiei, multe familii coreene au preferat să aibă un băiat. Preferința
pentru sexul masculin a determinat guvernul să ia măsuri pentru a asigura
egalitatea între cele două sexe în ceea ce privește condițiile de moștenire a averii
părintești și nu numai. În Coreea modernă, statutul social al femeilor a devenit
egal cu cel al bărbaților în sectoarele sociale, cum ar fi drepturile legale,
educația și sănătatea. Cu toate acestea există încă inegalități în ceea ce privește
forța de muncă și participarea politică. Motivele pentru inegalitatea de gen în
coreea de Sud includ tradițiile și practicile culturale la domiciliu și locul de
muncă.11 Ordinul patriarhal coreean este un factor major care influențează
această situație. Valorile confucianiste ale familiei sprijină rolurile
sexuale tradiționale. Totuși, guvernul își atinge scopul și observăm că Republica
Coreea sparge toate barierele în ceea ce privește politica de gen în 2013, având
pentru prima dată în istoria Coreei o doamnă președinte, în perioada februarie
2013 – martie 2017.
 
5.2. Obiceiuri culinare
În cultura coreeană alimentația ocupă un rol important. Încă din
antichitate coreenii nu considerau mâncarea doar ca pe un mod de supraviețuire,
ci aceasta era văzută ca un medicament care avea puterea să prevină sau să
vindece o boală. Un concept important în bucătăria Coreeană este teoria "yin-
yang" și cele 5 elemente care crează universul. Conform acestei credințe, corpul
unei persoane este sănătos numai când yin-yang si cele 5 elemente sunt în
echilibru. Datorită acestui concept, masa tradițională coreeană include preparate
și garnituri in 5 culori (verde, rosu, galben, alb și negru), fiecare culoare fiind

10
http://kccro.ro/ro/sarbatori-in-coreea-de-sud
11
https://koreaexpose.com/gender-equality-in-south-korea-a-long-way-to-go/
asociată unui organ pe care alimentul respectiv îl ajută (spre exemplu, roșu,
reprezentat de morcovi sau ardei iute, este asociat cu inima).12
Bucătăria coreeană are mari influențe chinezești și japoneze. Este o
bucătărie extrem de abundentă, fiind caracterizată printr-o varietate de
mâncăruri cu carne, pește și legume verzi.13 Felul național coreean este
"kimchi", un amestec de legume murate condimentate, principalul ingredient
fiind varza. Acest fel se prepară în cantități mari toamna și este lăsat la fermentat
câteva săptămâni, în borcane îngropate în pământ. O masă tipic coreeană include
supă, orez cu fasole și garnitura de kimchi. Fiecare persoană primește bolul cu
supă și cel cu orez personal, iar garniturile sunt comune, urmând a fi împărțite.
Singura masă în care orezul lipsește este aceea în care preparatele sunt pe bază
de paste. Alte feluri specifice sunt bulgogi (fâșii de carne de vită marinată), kalbi
(coaste de vită marinate) și sinsollo (o mâncare din pește, carne, ouă, legume,
nuci și fasole).14
În timpul mesei, trebuie arătat respect celor mai în vârstă (cei tineri nu se
vor așeza la masă până când nu se vor așeza cei mai în vârstă; înainte ca tinerii
să-și toarne apă în pahare, aceștia vor trebui să toarne celor în vârstă; dacă unei
persoane i se oferă de băut băuturi alcoolice, este nepoliticos să refuze mai ales
dacă persoana care oferă este mai în vârstă, iar persoana care acceptă trebuie să
țină paharul cu ambele mâini; etc.). Suflatul nasului nu este permis la masă, fiind
socotit o impolitețe gravă. Acest lucru se va realiza după terminarea mesei la
toaletă.15

5.3. Tradiții și costume naționale

În continuare, sunt prezentate câteva tradiții legate de cultura coreeană:16

 Coreenii nu folosesc cuțite. Ei taie carnea, tăiețeii și orice altceva cu

foarfeca. Nu este un lucru neobișnuit să vezi într-un restaurant o chelneriță
aplecându-se peste mâncarea ta cu o foarfecă;

Numărul caselor este pus în dezordine. În majoritatea țărilor, atunci când

cauți o casâ o poți găsi după număr, aceste numere având o logică. În Coreea nu
se întâmplă asta, astfel lângă casa nr.1 poate veni foarte bine casa nr.88,
deoarece fiecare locuință are numărul casei în funcție de "vârstă", de cât de
veche sau nouă este casa;

În Coreea există multe superstiţii legate de moarte. Dintre acestea se

numără şi cifra 4 care se spune că aduce ghinion şi este asociată cu moartea (la
12
http://academiacoreeana.ro/index.php/articole/masa-coreeana
13
https://sites.google.com/site/seoulhangul1000/directory
14
https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/10/03/zile-nationale-ale-statelor-lumii-
republica-coreea-12-58-50
15
http://academiacoreeana.ro/index.php/articole/masa-coreeana
16
https://kpopro.wordpress.com/2014/04/04/sa-invatam-despre-coreea-4/
cea mai mare parte a clădirilor din Coreea de Sud etajul 4 lipseşte). Tot sud
coreenii cred că dacă un ventilator este lăsat pornit în timpul nopţii, persoana
care doarme lângă acesta va muri. De asemenea, coreenii nu scriu cu roşu decât
atunci când este vorba de moartea cuiva. De aceea, această culoare este interzisă
în scris;

Pe 14 februarie, de ziua îndrăgostiților, femeile sunt cele care oferă

cadouri bărbaților, urmând ca aceștia să le întoarcă favorul o lună mai târziu, pe
14 martie, când este celebrată sărbătoarea romantică “Ziua Albă”;

Figura subțire și înălțimea sunt foarte importante în Coreea deoarece ele

înseamnă sănătate și succes. Există clinici care fac copiii să crească câțiva
centimetri pentru ca atunci când vor deveni adulți să fie înalţi și slăbuţi. Nu
întâmplător este și numărul extrem de mare al operațiior estetice la care recurg
anual femeile coreene;

În Coreea există un post TV dedicat (7 ore pe zi) unui joc numit Paduk.
Pe ecran apare un panou și niste mâini care, ocazional, mută niște piese;

Sud coreenii adoră să facă cumpărături, aici se găsesc câteva dintre cele
mai mari centre comerciale din lume, unele mall-uri sunt mai mari decât un oraş
european. La ei magazinele sunt deschise până la 4 dimineaţa, iar restaurantele,
barurile și cafenelele până la 11 seara.

Pentru coreeni, hainele sunt mai mult decât simple articole de

vestimentație. Un exemplu în această privinţă este hanbok-ul, costumul
tradițional coreean moştenit încă din vremea în care cele Trei Regate, Goguryeo,
Silla şi Baekje dominau Peninsula Coreeană (57 i.Hr.-668 d.Hr). Înainte ca stilul
Western să sosească, acum 100 de ani, costumul era folosit deopotrivă de bărbați
și femei, în viața de zi cu zi. Bărbații purtau, astfel, jeogori ( jachetă) cu baji
(pantaloni), în timp ce femeile purtau jeogori cu chima (bluză tip bolero și o
fusta lungă, petrecută). Hanbok-ul are o croială simplă, cu marginile uşor
rotunjite. Mânecile bluzei se deschid ca nişte aripi, în timp ce fusta se lărgeşte de
sub bust şi cade elegant până jos. Ceea ce accentuează linia bustului este un
model neobişnuit de fundă, ale cărei capete coboară de la nod pe bluză în jos,
ajungând până aproape de glezne. Multe hanbok-uri au frumoase modele
geometrice şi florale brodate în jurul răscroielii gâtului, pe manşete, precum şi
pe fustă. Simetria, liniile şi culorile hanbok-ului fac din el un articol de
îmbrăcăminte elegant.
În prezent, Coreea îmbracă haine de sărbătoare (adică hanok-ul)în
perioada 11 -13 septembrie, când are loc Sărbătoarea Recoltei. Un alt moment în
care coreenii se întorc la hainele tradiționale este sărbătorirea Anului Nou Lunar
(Seollal), sărbătoare ca are loc, în general, între 21 ianuarie si 19 februarie. De
Seollal, copiii își vizitează părinții, toată lumea se imbracă în costume
tradiționale (hanbok) și se mănâncă bucate tradiționale. Tot în aceste zile se
vizitează mormintele strămoșilor și se oferă ofrande.17

Fig. 1. Tânără coreeancă participând la festivalul de dansuri tradiționale

6. Diferențe culturale și aspecte de evitat în comunicarea

interculturală
Asemănător oricărei alte culturi, și în cultura sud-coreeană există câteva
aspecte care trebuie luate în considerare în comunicarea interculturală, pentru a
nu comite nici un fel de impolitețe și de asemenea, pentru a înțelege clar mesajul
transmis de interlocutori. Sunt prezentate, așadar câteva excentrități ale culturii
coreene:
Localnicii folosesc foarte des degetul mijlociu pentru a atinge un ecran
tactil, a arăta ceva  sau  pentru a face referire la ceva. Nu intenționează să facă
vreo jignire – e doar cel mai lung deget;

Bărbații,  în cazul unei întalniri,  sunt de așteptat să plătească aproape toată
nota. Egalitatea în plata notei  este din ce în ce mai frecventă, dar o femeie s-ar
putea să rămână uimită dacă ea e singura care plătește. Clar este însă faptul că,
în Coreea de Sud, cel mai în vârstă achită nota;

În ziua de luni o mulțime de magazine și obiective turistice sunt închise.

Luni este cea mai bună zi pentru o zi liberă în Coreea, de aceea o mulțime de
companii sunt închise. Doar unele  localuri  se închid duminica, în locul zilei de
luni;
17
http://discoverkorea2013.blogspot.ro/2013/06/hanbok-costumul-popular-coreean.html
 Taxiurile coreene sunt codificate pe culori și fiecare culoare reprezintă un
indicator pentru tipul de servicii oferite. De exemplu, taxiurile gri și albe oferă
confort de bază, în timp ce un taxi de culoare neagră este o mașină de lux și are
un șofer veteran. Șoferii coreeni sunt renumiți pentru faptul că se uita la TV în
timp ce conduc, iar pasagerii sunt atenți la trafic.18

În concluzie, Coreea de Sud este o țară deosebit de frumoasă, bogată în

istorie, tradiții și cultură, care are de oferit experiențe noi și diversificate celor
care iau contact cu ea. Coreenii sunt niște oameni mândri de naționalitatea lor,
dar care pot fi foarte amabili cu ceilalți, dacă relațiile lor sunt bazate pe respect
reciproc. De asemenea, ei țin foarte mult seama de etichetă și bune maniere,
având niște reguli pe care ar trebui să le respectăm în cazul relaționării cu
aceștia. Toate aceste aspecte trebuie înțelese pe deplin în cazul comunicării
interculturale, pentru a avea parte de experiențe cât mai plăcute și folositoare
îmbogățirii culturale.

BIBLIOGRAFIE

A. Autori români şi străini

 Acemoglu Daron, Robinson James A., De ce eșuează națiunile - Originile
puterii, ale prosperității și ale sărăciei, București, Editura Litera, 2016.

B. Infografie:
 https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/10/03/zile-nationale-ale-
statelor-lumii-republica-coreea-12-58-50 ;
 http://geopolitics.ro/coreea-de-sud-pendulul-dintre-democratie-si-
plutocratie/ ;
 https://korcan50years.com/2014/02/24/the-great-men-in-the-history-of-
south-korea/ ;
 http://www.kccro.ro/ro/cultura-traditionala-coreeana ;
 http://pedagoteca.ro/cum-este-sistemul-educational-tara-unde-nu-exista-
analfabeti/;
18
https://simplesteph.wordpress.com/about-korea/5-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stii-despre-
cultura-coreeana/
 http://www.saranghanguk.ro/index.php/2016/09/26/3182/ ;
 http://www.kccro.ro/ro/religia-in-coreea-de-sud ;
 http://kccro.ro/ro/sarbatori-in-coreea-de-sud ;
 https://koreaexpose.com/gender-equality-in-south-korea-a-long-way-to-
go/ ;
 http://academiacoreeana.ro/index.php/articole/masa-coreeana ;
 https://sites.google.com/site/seoulhangul1000/directory;
 https://kpopro.wordpress.com/2014/04/04/sa-invatam-despre-coreea-4/ ;
 http://discoverkorea2013.blogspot.ro/2013/06/hanbok-costumul-popular-
coreean.html ;
 https://simplesteph.wordpress.com/about-korea/5-lucruri-pe-care-trebuie-
sa-le-stii-despre-cultura-coreeana/ .