Am întrebat elevii de la

un liceu de top ce fac

după Bacalaureat. Unu
din doi pleacă în
străinătate
20 iunie, 2022
 Ovidiu Cornea
Elevii din România au susținut luni proba de Limba și Literatura Română a
Bacalaureatului, sesiunea de vară 2022. Absolvenții au fost repartizați în centre de
examinare, care au reunit elevi de la două sau chiar trei licee.
Distribuie





 Print
„Ce faci după Bacalaureat?” Europa Liberă a întrebat mai mulți
elevi ai celui mai bine cotat liceu din Cluj-Napoca unde vor studia
după terminarea liceului. Clujul este județul cu cea mai mare rată
de promovare de anul trecut.
„O să studiez în Olanda, business. La noi nu sunt oportunitățile care sunt
'afară'. Am nevoie să înțeleg domeniul, apoi mă pot întoarce în țară, dar strict
pentru învățat cred că e mai bine pentru mine în străinătate”, spune Luca
Simion (18 ani), absolvent al Colegiului Național Emil Racoviță din Cluj-
Napoca.

Luca vrea să își continue studiile în Olanda.

Europa Liberă a intervievat mai mulți absolvenți ai liceului, care se bucură de
ani buni, decenii chiar, de cel mai mare prestigiu din oraș, la ieșirea de la
proba de Română a Bacalaureatului.

Chiar dacă întâmpină o concurență acerbă în ultimii ani, a spune că ești

absolvent de „Racoviță” rezumă adesea un întreg CV. Anul trecut, liceul s-a
clasat pe locul 3 la nivel național ca medie a absolvenților de Bacalaureat -
9.25.

Prestigiul local capătă un plus de greutate ținând cont că județul Cluj este
mereu în top 3 pe țară ca promovabilitate la Bacalaureat, iar în 2021 a condus
ierarhia.
Concluzia desprinsă ad-hoc din discuțiile cu absolvenții de „Racoviță” e
confirmată și de conducerea unității: aproximativ 1 din 2 absolvenți optează
pentru studii în străinătate.

### VEZI ȘI... ###

Să plec sau să rămân? Două șefe de promoție explică de ce își continuă
studiile în țară, respectiv în străinătate

Mai puțin decât proporția estimată de directoarea Colegiului I.L. Caragiale din
capitală, care a susținut că 80% dintre absolvenți pleacă în străinătate, dar
totuși semnificativă.

„Tinerii văd mai multe oportunități și de cercetare și academice, dar și de job,

în străinătate. Alții încep studiile în România și continuă apoi acolo, în timpul
studiilor de licență, dar și la master”, spune directorul liceului, Gherghe
Lobonț, profesor de matematică.

Procentul celor care vor studia în străinătate, din totalul celor aproximativ 90
de absolvenți, poate fi stabilit cu exactitate doar după ce tinerii își vor ridica
diplomele de absolvire.

În ultimii ani se situează între 40% și maxim 60%, „în niciun caz mai mult”,
spune directorul de la Racoviță.

Ce spun tinerii care vor studia în străinătate

Luca Simion a discutat cu reporterul Europa Liberă imediat după ce a ieșit de
la proba de Română. Tânărul este deja admis la o facultate din Olanda, iar
media din Bacalaureat nu este luată în calcul. Contează doar să îl ia.

Nu vede aproape nicio diferență între cei care studiază în Cluj, Iași sau
București dar provin din alte orașe și el, care va lua drumul „Țării Lalelelor”.
Alex, absolvent și el de „Racoviță”, este admis și el în Olanda, la Radboud
University, în Nijmegen, unde va studia psihologia.

Alex a ales să studieze Psihologia peste hotare.

„M-a interesat de mai demult psihologia, am vorbit cu mai mulți studenți de
aici și am ajuns la concluzia că nu îmi place în mod special modul în care se
predă. Am căutat în străinătate și am găsit ceva centrat foarte mult pe
cercetare, voi avea tot timpul ceva interesant de studiat”, povestește el.

Este de părere că aria de interes a absolventului și oportunitățile pe care le

oferă România în domeniul respectiv contează foarte mult în decizia de a pleca
sau nu.

„Mi se pare că momentan în România nu e foarte mare interes pe psihologie și

terapie, comparativ cu alte țări”, punctează el.

Horațiu Cătărig vrea să continue ce a început la liceu, studiul informaticii, în

Bremen, Germania, la Jacobs University.

„Mi se pare că sunt mai multe oportunități după terminare, stilul de predare e
american, cu modul ceea ce îmi place. A contat și că voi avea posibilitatea să
mă hotărăsc pe ce merg mai exact până în anul doi, fără să trebuiască să o iau
de la început”, explică el.

Deși IT-ul este în floare în România, Horațiu vrea să studieze informatica în Germania.
A fost și el deja admis și nu mai are nici măcar nevoie de Bacalaureat, ci doar
de diploma de absolvire a liceului.

„Începe aici, continuă „afară”

Pentru unii tineri, studiul în străinătate are și o parte de aventură, sau cel
puțin de explorare. Vlad Dragomir își va începe studiile la Cluj, la profilul
Informatic de la Politehnică, dar vrea să continue în străinătate.

Mai am unele proiecte personale, aici, dar sper să plec apoi cu un program
studențesc.
Vlad Dragomir își începe studiile în țară, dar vrea să le continue peste hotare.
Pe termen mediu, „afară” își vede și viitorul.

„Vreau în primul rând să văd cum e să trăiești, zece ani, să zicem, în

străinătate. Clujul oferă destul de mult, din punct de vedere universitar, la
nivel național, e și frumos, dar chiar vreau să explorez”, punctează el.

De ce rămân tinerii care rămân. Medicina, unul din

motivele forte
Unul din vectorii menținerii în țară a absolvenților de top este decizia de a
studia medicina, fapt confirmat atât de aceștia, cât și de profesori.

Prestigiul de care se bucură școlile de medicină, inclusiv cea din Cluj, mai ales
că atrag la rândul lor mii de studenți din străinătate, inclusiv din Germania și
Franța, îi face pe tineri să pună semn de egalitate între studiul domeniului și
rămânerea în țară, cel puțin ca studenți.
Lavinia Cîmpean va studia medicina la Cluj. Spune că orașul și universitatea de profil de
aici sunt suficient de ofertante.
„În primul rând, de când mă știu am vrut să îmi continui studiile la Cluj, cred
că mi se potrivește orașul foarte mult, iar domeniul medicinei este foarte
ofertant și aici. Nu m-am gândit niciun moment să studiez în străinătate”,
spune Lavinia Cîmpean.

Chiar dacă va avea de dat admitere, este sigură că va promova și se visează

medic chirurg.

„De când eram mică m-a atras medicina, la începutul liceului m-a bătut
gândul să continui info, dar am fost și la Olimpiadă la biologie și am rămas pe
medicină”, adaugă ea.

Nici pe Victor Sălăgean, absolvent cu medii anuale de 9,80, chiar 10 în al

doilea semestru din a XII-a, decizia de a studia în Vest a multora dintre colegii
săi nu îl impresionează.

„Mi s-a părut că e un exod foarte mare fără un motiv foarte puternic. Știam că
și în Cluj este școală foarte bună pe info, pur și simplu nu am găsit motivul
pentru care aș face asta. Ne descurcăm aici”, explică el.
Victor Sălăgean va da admitere la matematică și la informatică, la UBB. Nu înțelege
întrutotul exodul spre Vest.
În consecință, va da admitere la matematică și la informatică la Babeș-Bolyai.

„Mă liniștește și că nu trebuie să fac față unei adaptări, dar nu e factorul

decisiv. Mi-ar plăcea să merg un an în străinătate, în timpul facultății, ca
schimb de experiență, dar în rest mi se pare că am destule oportunități aici”, a
concluzionat el.

Olanda, între destinațiile preferate după Brexit

Pentru absolvenții de elită, celebrele universități britanice au fost până la
Brexit destinația favorită.

Acum, la mare căutare sunt universitățile olandeze, care oferă toată paleta de
studii și în engleză, dar oferă și alt gen de oportunități.

„Oferă și o poartă spre toată zona BeNeLux, dar e conectată cumva și cu țările
nordice, Danemarca, Norvegia, atrăgătoare și ele ca sistem academic,
cercetare și unde se găsesc joburi foarte bine plătite”, spune Gheorghe Lobonț.
Este de părere că opțiunea tinerilor performeri pentru străinătate nu poate fi
stăvilită, deoarece diferențele în domeniul cercetării, dar și al ascensiunii
academice, dar și de pe piața joburilor sunt încă mari.

„Majoritatea își dau Cambridge-ul (examenul de limbă străină, n.red.) încă din
a X-a, noi de altfel participăm și la schimburi cu licee din străinătate. Pur și
simplu găsesc mai multe oportunități.”

El admite totodată că tinerii care pleacă în străinătate provin din familii

educate, dar și cu posibilități financiare ridicate.

Flexibilitatea modului de organizare a studiilor în Vest este un alt motiv

pentru care tinerii de top studiază la facultăți din străinătate, completează și
directoarea Liceului Nicolae Bălcescu din Cluj, o altă școală de top din oraș.

### VEZI ȘI... ###

BAC 2022. Elevii care au făcut doi ani de liceu online au început
probele de competențe: „Toată lumea trece”

Și aici procentul celor care merg la studii spre țările vestice se apropie de
jumătate, în special în cazul absolvenților de real.

Generațiile de acum vorbesc o engleză adesea

impecabilă
Generațiile din prezent au un atu important atunci când se gândesc la plecarea
în străinătate: cunoștințele de limba engleză, spune Sebastian Rus, profesor de
engleză la un liceu din oraș.

„Nivelul de engleză pe care îl vorbesc este impresionant și asta se datorează în

primul rând conținutului la care au acces. Le permite să caute informația
direct de la sursă, în engleză și de aceea poate și orele li se pare uneori
încărcate de lucruri mai puțin relevante”, a spus profesorul.

Există și un revers al medaliei, spune el.

„Exprimarea în română e adesea deficitară, se pierde din acea bogăție a

vocabularului. Elanul lor pentru engleză nu trebuie stopat, dar trebuie retrezit
în continuare interesul pentru română, nu aș pune totuși carul înaintea boilor,
că așa ajungem la acea rom-gleză, care nu e nici engleză, nici română”, a
conchis el.


Ovidiu Cornea
Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și
redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național.
În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse
emisiuni TV, locale și regionale.

Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară,

socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în
2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști
notorii la nivel național.

A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În

paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio
din Cluj.

Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

 ABONEAZĂ-TE