Smaranda Brăescu

Anul 2022, Anul Smaranda Brăescu.

Spulberând concepţiile vremii cu privire la sexul feminin, „Aviatoarea Morţii”,
„Vizionara”,
„Sfidătoarea aerului” sau
„Regina aerului”,
aşa cum era supranumită de presa vremii
Smaranda Brăescu, s-a dăruit total visului ei de a spulbera recorduri în înălţimile cerului .

A fost prima parașutistă și a treia aviatoare a României.

- 2 octombrie 1931 a stabilit recordul european feminin de salt cu parașuta, altitudine 6.000 de
metri.
- 19 mai 1932, ea a doborât, la modul absolut ( feminin şi masculin), recordul mondial la saltul cu
paraşuta în zona Sacramento.
A efectuat saltul de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute.
Americanii au îndrăgit-o iar vestea s-a răspândit foarte rapid.
„Cât ai fuma o ţigară, întreaga Americă afla vestea.
Telefonul, telegraful, radioul, ediţiile speciale ale ziarelor nu au vorbit decât despre recordul bătut
de Miss Brăescu.”
A fost propusă pentru a fi sportiva mondială a anului 1932.
Au primit-o la școala lor de pilotaj, fiind primul pilot străin care a obținut un brevet american de
pilot.
În toamna anului 1935 a intrat în posesia unui avion Miles Hawk Major, fabricat în Anglia.
Cu acesta, în primăvara anului 1936, a obţinut cea mai importantă realizare ca aviatoare.
A traversat Marea Mediterană cu un avion dotat cu un singur motor și fără escală.
Italo Balbo a oferit o recepţie în cinstea Smarandei Brăescu.
Pentru că nu avea bani să-şi cumpere haine adecvate,
Smaranda a sosit la palat îmbrăcată în costum popular românesc.
Fapt care, pe străini i-a impresionat în mod plăcut.
În timpul celui de-al doilea război mondial a ales să zboare pentru țara ei.
S-a înrolat ca pilot militar în „Escadrila Albă”, riscându-i viața pentru salvarea celor răniți.