FIŞĂ DE LECTURĂ

Am început lectura 01.06.2015 Am terminat lectura 28.06.2015

Titlul operei literare: Ion
Autorul: Liviu Rebreanu
Editura: Alcalay et CO(princeps)
Anul apariţiei volumului: 20 noiembrie 1920
Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului: 27 noiembrie 1885-Marele nostru
romancier vede lumina soarelui în satul Tîrlisiua, jud. Bistrita-Nasaud, fiind primul din cei 13 copii ai
învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicai din Beclean, ambii provenind din familii de "grăniceri"
(țărani liberi) de pe Valea Somesului.
1891-1891 Școala primară în comuna Maieru.
1895-1899 Gimnaziul la Nasaud si Bistrita.
1900-1903 Școala superioara militara din Sopron.
1903-1908 Academia militara la Budapesta, dupa care e ofițer la Gyula, de unde demisioneaza.
1908-1909 Funcționar la Magura Ilvei, Vararea. Acum debuteaza literar în revista Luceafarul din
Sibiu. Trece munții și se stabileste la Bucuresti.
1910 La cererea guvernului ungar e încarcerat la Vacarești și extradat; apoi
închis la Gyula pîna în august, revenind la Bucuresti.
1911-1919 Secretar literar la Teatrul Național Craiova, unde se casatoreste
cu actrisa Fanny Radulescu. Debuteaza editorial cu volumul de nuvele Framîntari (1912), urmat de
alte cărți: Golanii (1916), Mărturisire (1916), Răfuiala (1919).
1920 Romanul Ion îi aduce consacrarea și premiul Academiei Române.
1922-1944 Faima sa creste prin publicarea romanului Pădurea spînzuraților,
care reia motivul din nuvela Catastrofa. E inspirat din drama reala a fratelui său Emil, sublocotenent
în armata habsburgica, spînzurat pentru ca încercase sa treacă, în război, de partea românilor.
Urmeaza romanele: Adam si Eva (1925), Ciuleandra (1927), Crăișorul (1929), Răscoala (1932), Jar
(1934), Gorila(1938), Amîndoi (1940). Piesele de teatru Cadrilul, Plicul și Apostolii se află sub nivelul
artistical romanelor.
1 septembrie 1944-Se stinge la Valea Mare, Argeș.
Genul literar: genul epic
Specia literară: roman
Opera e structurată în: capitole
Opera este scrisă în: proză
Locul desfăşurării acţiunii: satul Ardelean
Timpul desfăşurării acţiunii:
Naratorul:
Personaje: Personaje din toate categoriile sociale, de vîrstă, de caracter: săteni și sătence
de toate vîrstele și din toate straturile sociale, preoți, învățători, jandarmi, notarul, medicul,
primarul, studenți, avocați etc.
Ion al Glanetașului, protagonistul și personajul eponim al romanului, Vasile Baciu (tatăl
Anei), Zenobia (mama lui Ion), Învățătorul Herdelea, Părintele Belciug, Titu Herdelea (fiul
învățătorului Herdelea), George Bulbuc, Ana (fata cu avere, dar urîtă), Florica (fata fără
avere, dar frumoasă), Aurel Ungureanu, Roza Lang, Laura (fiica învățătorului Herdelea),
Maria, Avrum, Simion Lungu, Aizic, Filipoiu, George Pintea (iubitul și soțul Laurei), Toma
Bulbuc, Ilie Onu, Petre Ispas, Macedon Cercetașu, Virginia, Ghighi, Savista.

Rezumat / Idei principale:

Volumul I-Glasul pămîntului
I.Începutul
1.Aflăm cum este aranjat satul, mai precis casele. Ni se prezintă casa domnului Herdelea,
învăţătorul satului,cea a lui Alexandru Pop Glanetaşu, a lui Macedon Cercetaşu, a
primarului Florea Iancu. Este prezentată şi cîrciuma lui Avrum.
2.Este duminică şi este horă la Todosia, văduva lui Maxim Oprea, o femeie ce a prăpădit
agoniseala soţului ei. Cei trei lăutari: Briceag, Holbea şi Găvan cîntau de zor. Băieţii şi
fetele dansează, în timp ce mamele şi babele stau şi privesc. Mai departe sunt bărbaţii,
cum ar fi bătrînii fruntaşi. Ştefan Hotnog “un cheabur cu burta umflată”, Trifon Tătaru,
Alexandru Glanetaşu, un fost învăţător, Simion Butunaru, Macedon Cercetaşu,
Simion Lungu, Toader Burlacu, straja Cozma Ciocănaş, Ştefan Ilina. Apare şi Savista, oloaga
satului, vară cu Florica, cea mai frumoasă fată din sat şi neam cu nevasta lui TrifonTătaru
la care şi lucra, avînd grijă de copii.
3.Ion, fiul Glanetaşului, dansează cu Ana lui Vasile Baciu. Jocul se termină. Tinerii se
despart, Ion îi spune Anei să vină în locul ştiut numai de ei. Mama lui Ion este Zenobia,
mama Floricăi este văduva lui Oprea.
4.Ion şi Ana se întîlnesc în spatele cîrciumii lui Avrum. Ion îi oferă rachiu, Ana îi spune că
tatăl ei o vrea măritată cu George a Tomii. Ion o iubea pe Florica foarte mult, dar era
săracă, şi Ana era bogată, avea“locuri şi case şi vite multe”. Îi vede Ilie Onu, frate de cruce
a lui George a Tomii, care îl ura pe Ion.
5.Preotul Belciug, Maria Herdelea cu Laura şi Titu, fiul învăţătorului Herdelea de 23 de ani,
vin la petrecerea oamenilor. George îi invită la horă, iar Titu întreabă de Ion, cel mai bun
prieten al său, la care Ilie răspunde că este împreună cu Ana sub nuc.
6.Soseşte Baciu Vasile beat criţă şi întreabă de Ana. George îi spune unde este şi Vasile
vrea să-l lovească pe Ion, în numeşte “sărăntoc”. Ion se abţine, dar furia lui nu mai era de
stăpînit. Totuşi cu ultimele puteri se stăpâîneşte. Ana fuge acasă plîngînd iar Baciu este
ţinut de oameni. Băieţii pleacă la cîrciumă.
7.Aici apare şi Titu(la cîrciumă), care din curiozitate vrea să vadă ce se va întîmpla. Ion i se
plînge şi îi spunecă se va răzbuna pe George.
8.Ion se ia la bătaie cu George pe care îl lasă inconştient şi se simte uşurat. A făcut ce a
trebuit.
9.Ana îl vede pe Ion şi e bucuroasă că nu a păţit nimic. Titu întreabă ce s-a întîmplat, iar
Ion îi spune că “s-a răcorit oleacă”.
II.Zvîrcolirea
1.Ion este sculat de mama lui să meargă la cosit.
2.Aflăm că Zenobia a fost bogată, dar s-a căsătorit cu un băiat sărac, căruia îi ziceau
Glanetaşu, “că ştia să zică din trişcă”, ca dintr-un clarinet. Ea era muncitoare spre
deosebire de el, din cauza căruia au pierdut mult pămînt. Ion semăna cu mama lui,
era harnic şi deştept. Era favoritul domnului Herdelea la şcoală şi din rugămintea
acestuia a fost la liceu la Armandia. Ion iubea pămîntul, se simţea legat de el şi unica lui
dorinţă era să aibă cît mai mult pămînt pe care să-l lucreze. Ana îl vede şi vorbesc că Ion e
la coasă. Ea merge la tatăl ei cu prînzul. Ion îşi spunea în gînd că Ana este “urîţică
şi slătuţă”. Florica vine şi ea, apoi apare Zenobia, care o surprinde săruntîndu-l pe Ion.
3.Vasile Baciu, în tinereţe a fost exact ca Ion, un băiat sărac, dar care s-a căsătorit cu o fată
bogată. Mama Anei a murit la naşterea ultimului copil (care era ea), şi de aceea Baciu o
ura pe Ana, dar era singurul copil care îi trăia. El ar fi vrut să aibe băiat, că averea să
rămînă în familie. Se tot gîndea cum să păstreze averea pînă ce va muri şi să nu i-o dea Anei
cînd se va mărita. Ana îi vede pe Ion şi Florica îmbrăţişaţi.
4.Este prezentat Titu. Era mîndria familiei Herdelea. A făcut şi liceul, dar nu a dat bacalaureatul. De
aceea nu a putut să o ia pe urmele tatălui său. Surorile lui, Ghighiţa şi Laura, au hotărît să-l
facă notar, dar nu eravocaţia lui. A început să citească şi să scrie şi i-a fost publicată o peozie în
revista “Familia”., de atunci lumea îl ştia ca poet. Titu se pregătea să plece la Armandia sau
Jidoviţa. Era îndrăgostit de Lucreţia Dragu, fiica unui profesor de matematică, Valentin Dragu, dar
îi făcea ochi dulci şi nevestei învăţătorului lang din Jidoviţa. Toma Bulbuc a răspîndit în tot satul despre
bătaia ce a avut loc la cîrciumă şi l-a pus pe Belciug să-i promită că-l va certa pe Ion.Titu merge la
Jidoviţa, dar nu o întîlneşte pe Rozica

Lang, soţia învăţătorului.

5.Este prezentată familia Herdelea. Toată lumea care trecea pe lîngă casa lor se
oprea, îi saluta şi mai discutau. Maria cu fiicele Laura şi Ghighi cîntau. Apare Toma cu
fiul şi le arată ce i-a făcut Ion lui George, dar îl alungă Zenobia, care avea casa lîngă familia
Herdelea. Belciug şi Vasile au vorbit urît de Ion, chiar cînd a trecut pe lîngă el i-a spus vreo
două să-l ţină minte. Familia Herdelea era alături de Ion, iar Belciug împotriva lui, a început un
conflict între preot şi învăţător.
6.Herdelea şi-a dat seama că nu e bine să fie certat cu popa din Pripas, deoarece mai avea
nevoie de el la cîte ceva, iar femeile nu erau de acord. Titu vine acasă şi îi îmbună pe toţi.
Ion spune că trebuie să o ia pe Ana de nevastă, rîvnind la pămînturile pe care aceasta le deţinea.
III.Iubirea
1.George s-a împăcat cu Ion, dar cu toate că tata lui George l-a rugat pe preot să-l ierte,
acesta l-a făcut deruşine prin tot satul, mai ales în biserică cînd a ţinut o predică. Ion s-a
îmbătat şi nu s-a mai ţinut după Ana mult timp. Se gîndea să o ia pe Florica, dar se enerva
cînd auzea că George îi dădea tîrcoale Anei. El nuvroia să piardă averea Anei. Ion mergea la
Florica şi tot îi spune că se va căsători cu ea.
2.Aflăm de casa lui Herdelea că era construită pe un teren al bisericii, dat însuşi de Belciug.
Cum treburile mergeau între ei destul de rău, învăşătorului îi era frică
de “Pămătuful”(porecla popii) să nu-i vină ideea să-idea afară. Laura era peţită de doi
băieţi: George Pintea-student la teologie şi Aurel Ungureanu- student la medicină. Ea
îl iubea pe Aurel, dar părinţii îl simpatizau pe Pintea, deoarece scria răvaşe de iubire
impresionante. A 8-a scirsoare a lui Pintea era o cerere în căsătorie. Părinţii erau hotărîţi să
o dea, mai ales că Pintea o lua fără zestre, dar Laura nu dorea nici în ruptul capului. Se certau în
fiecare zi şi Titu era pe post de împăciuitor.
3.A venit toamna. Ion a muncit toată vara, dar nu a strîns mare lucru, iar cînd o vedea pe
Florica parcă uita totul. Totuşi, cînd văzuse ce sărac este a hotărît să umble din nou după Ana.
4.La casa fam. Herdelea a avut loc o sindrofie, fetele de familie bună se adunau aici. Elvira,
fiica doctorului Filipoiu din Armandia întreabă de Titu, fiind îndrăgostită de acesta. Laura îl
aşteaptă pe Aurel care soseşte cam tîrziu şi le spune despre balul care s-a amînat în luna
noiembrie( trebuia să fie în octombrie). Apoi Laura şi Ghighi le conduc pe fete, dar Aurel nu dă nici un
semn că ar lua-o pe Laura de nevastă.
5.Titu o întâlneşte pe Roza Lang şi îi mărturiseşte dragostea pe care o poartă pentru ea.
6.Titu se întâlneşte cu Ion şi îi spune că Simion Lungu l-a dat în judecată că l-a bătut şi popa îi ţinea
partea. Ion a vrut să fure cîteva loturi de pămînt şi a tras cu brazda peste o parte din
pămîntul lui Simion, care la început a fost a lui şi acum este a lui Simion. Ion îi spune că ar vrea să
o ia pe Ana de soţie să scape de sărăcie.
7.Laura plînge şi este decisă să se mărite cu George Pintea, aşa că tatăl ei îi scrie băiatului.
IV.Noaptea
1.George tot venea acasă la Ana, dar nu vorbea cu ea, deoarece Ana nici nu-l băga în
seamă. Vorbea toată ziua cu Baciu Vasile. Într-o noapte, Ion a venit să o vadă pe Ana şi ea s-a
bucurat foarte mult
.2.Ion primeşte o citaţie să meargă la judecată. Se împacă cu Simion Lungu, dar intervine
iarăşi popa care-l învrăjbeşte pe judecător împotriva lui Ion, şi-l determină să-l trimită în
temniţă pentru bătăile şi scandalurile provocate.
3.Soseşte telegrama lui Pintea în care anunţă că soseşte în Pripas sîmbăta. Vine Ion cu familia să ceară
sfatul lui Herdelea cu privire la judecată. Acesta i-a spus că va face o plîngere la ministerul
justiţiei şi să-l scape pe Ion de la ispăşirea pedepsei.
4.Soseşte Pintea în Pripas şi toată familia Herdelea îl acoperă cu atenţii. A doua zi va fi bal
şi el se oferă să conducă fetele .
5.Titu cere trăsura lui Belciug. Îl ia pe Ion ca vizitiu fără ca acesta ştie. Tinerii ajung la bal,
dansează, Titu se ține după Lucreţia, care nu-l bagă în seamă. Ion priveşte la acest bal, dar
inima lui fuge acasă la dragostea pentru pămînt şi muncă, care este mai mare decît orice.
6.Ion este apărat de toţi sătenii, Herdelea face plîngere la minister.
7.Herdelea petrece cu prietenii lui într-o cîrciumă.
8.Titu petrece toată noapte cu Roza Lang
.9.Ion vine la Ana în fiecare zi şi noapte pînă reuşeşte ce şi-a propus- se culcă cu ea, iar
George află acest lucru.

V.Ruşinea
1.Familia Herdelea a tăiat doi porci, fiind ajutaţi de familia Glanetaşu. Ion îi povesteşte lui Titu tot ce a
făcut.
2.Are loc logodna lui George Pintea cu Laura Herdelea. Familia băiatului este
invitată îpreună cu cîţiva prieteni. Toţi sunt fericiţi că pe capul Laurei a căzut aşa noroc.
3.Tot satul a aflat că Ana a rămas însărcinată, şi Baciu ştia, dar credea că copilul este a lui
George. Ion nu semai întîlnea cu Ana.
4.Un copist, Ghiţă Pop, îi spune că judecătorul a aflat de jalba trimisă de Ion la minister şi s-
a jurat să-i bage pe toţi în puşcărie, inclusiv pe cel care a scris jalba. Înfricoşat, Herdelea l-a
sfătuit pe Ion să nu zică nimic despre ce a făcut. Între timp învăţătorul găseşte o slujbă
pentru Titu în satul Gîrgălău, funcţia de subnotar. Acesta nu prea este de acord pentru că trebuia
să o lase pe Rozica Lang. Primesc o scrisoare de la Pintea, carele spune că data nunţii este în Dumineca
Tomii.
5. Baciu merge la George şi-l ceartă că a lăsat-o aşa pe Ana, dar acesta îi spune
adevărul: Ana a rămas însărcinată cu Ion. Baciu, cu o falcă în cer şi cu una în pămînt s-a
întors acasă şi a bătut-o pe Ana, lăsînd-oaproape moartă. Pe Ion nu-l interesează ce a făcut.
Vestea se răspîndeşte în tot satul.
6.Baciu o bate pe Ana şi o trimite la Ion să vorbească cu el. Acesta este nepăsător şi îi spune
Anei că BaciuVasile trebuia să vină să vorbească cu el şi nu ea. Ana îi zice lui Vasile Baciu aceste
lucruri şi acesta o bate în fiecare zi tot mai tare. Ion nu vroia să o ia de nevastă. Pentru Ana, viaţa
se transfornă într-un coşmar care nu se mai termina.
VI.Nunta
1.Titu se acomodează la Gargalău în casă la notarul Friedman. Începe să urască pe unguri
şi să lupte verbal pentru drepturile românilor (în perioada în care se desfăşoară
acţiunea romanului, Transilvania era sub ocupaţia austro-ungară, iar satul Pripas şi
Gîrgălău se aflau în Transilvania). Îşi exprimă dorinţa de a pleca în România.
2.Tot satul ştia că Ion nu o vrea pe Ana. Ion este chemat la judecător şi îi spune acestuia că
Herdelea a depus plîngerea. Herdelea îi face morală lui Ion în privinţa Anei, dar
acesta este obraznic. El ştia foarte bine ce făcea şi nu avea nevoie de sfaturi. Acum toată
familia Herdelea îl ocăra, dar parcă lui îi şi păsa.
3.Belciug afl ă că Herdelea a depus plîngere în locul lui Ion şi a început să-l
duşmănească pe Herdelea,considerîndu-l unicul vinovat pentru ruşinea lui. Aşa
că lumea a început să se uite la el cu mult respect şi blîndeţe, a intervenit între
Baciu şi Ion pentru a-i împăca. Au vorbit în casa lui Belciug, apoi pe stradă, se certau, nu
ajungeau la nici un rezultat, deoarece Ion dorea toată averea Anei, iar Baciu Vasile nu vroia
să dea decît o mică parte. Într-un tîrziu s-au hotărît să o căsătorească pe Ana cu Ion a doua
duminică după Paşti, iar averea să fie trecută pe numele amîndurora.
4.Titu făcea tot mai multă politică antinaţionalistă şi îl enerva pe Friedman. Titu îi ura pe
unguri şi era alături de români. Friedman s-a enervat şi l-a concediat.
5.Herdelea afl ă că are de achitat o datorie, o sumă destul de mare de bani. Nu se
prezintă la tribunal şi avocatul îi spune că trebuie să liciteze mobila. Ion vine şi le cere
să fie naşi la nunta lui. Herdelea acceptă cu greu, mai ales că l-a trădat în faţa judecătorului.
Apare şi Titu acasă.
6.Titu îi vizitează pe soţii Lang, afl ă că Lang a fost suspendat din funcţia de
învăţător în Armandia. Îşi dă seama că Roza a fost doar o simplă aventură.
7.Are loc nunta Laurei cu Pintea la Armandia. Sunt invitaţi cîţiva oameni de vază, apoi mirii
se despart de toţi şi pleacă la parohia lui Pintea.
8.Are loc nunta lui Ion cu Ana, care durează 3 zile. Lui Ion îi pasă doar de pămînturile pe
care le primea şi de banii pe care i-au strîns. Dansează cu Florica de parcă ea era soţia lui.
De Ana nici nu-şi mai aduce aminte. Ea stătea şi îşi dădea seama cît de nedreaptă a fost
viaţa cu ea. Doar copilul pe care îl va naşte îi mai ducea speranţe.

Volumul II-Glasul Iubirii

VII.Vasile
1.Soseşte avocatul Ledvay cu licitaţia. Prezent este şi Belciug rugat de Herdelea. Belciug
a cumpărat o masă după care vine a doua zi, dar Maria îl dă afară numindu-l „tîlhar”.
2.După nuntă, Ion îşi face planul cu privire la toate pămînturile ce vor intra în posesia lui, dar cînd a mers
la Baciu Vasile, acesta

nu a semnat nimic, şi i-a zis să-şi ia 5 loturi de pământ, nimic mai mult.
3.Titu devine preocupat tot mai mult de politică, susţinea înflăcărat poporul român.
În Armandia se dă o luptă pentru postul de deputat între Bela Beek şi Victor
Grofşoru. Titu îi ţinea partea lui Grofşoru, care îi ceru sprijinul tatălui său, Herdelea.
4.Ion era supărat că nu a primit nimic şi a trimis-o pe Ana să vorbească cu tatăl ei, să le
dea cele cuvenite. Acesta a bătut-o, şi la întoarcere a mai primit o porţie de la Ion. Căuzută
şi necăjită, fusese ajutată de nevasta lui Macedon Cercetaşu.
5.Titu umbla din casă în casă să le vorbească românilor de patriotism şi România.
Era din ce în ce mai înflăcărat. Herdelea, primește citaţia de la judecătorie în legătură cu
jalba trimisă de el în numele lui Ion, şi află că ar putea rămîne pe drumuri, acestea fiind
consecinţele plîngerii. Tot atunci inspectorul Horvat a venit să ceară să voteze pe Beek. Titu s-a certat cu
el, dar şi-a păstrat părerea.
6.Ion se plînse învăţătorului. Acesta a încercat să-l împace, dar nu a putut. Mai tare s-a
certat şi ca urmare Ana a fost alungată şi de soţ și de tată. La casa lui Ion apare Dumitru Moarcă, un
bătrîn neam cu Zenobia.
7.Ion se duce să ceară sfatul părintelui care îi zise să-şi ia un avocat. Apoi Ion o trimise din casă pe Ana
înapoi la Baciu. În acest moment îşi dă seama că este doar un obstacol în calea lui Ion şi vrea să
moară.
VIII.Copilul
1.Titu se ceartă tot mai mult cu Herdelea în privinţa voturilor. Beek a ieşit învingător cu 5
voturi în plus, exact cele ale lui Herdelea. Beek i-a spus lui Herdelea că-i stă la dispoziţie
şi l-a văzut şi judecătorul, crezînd că va scăpa la proces.
2.Ion a angajat un avocat, pe Grofşoru, care îi cere să o ducă acasă pe Ana, şi să-i spună toţi martorii
care pot confi rma că Baciu i-a făgăduit toată averea. La cîrciuma lui Avrum s-au
întîlnit din nou cei doi, şi Tomai încearcă şi el să-i împace. Baciu se îmbună de frica proceselor
şi i-a dat pămînturile.
3.Familia Herdelea a primit o scrisoare de la Laura în care povesteşte că le merge bine în
satul lor(Vireag)doar că oamenii de acolo ştiau numai ungureşte şi vor lupta pentru naţionalizarea
acestora.
4.Ion era convins că Ana era înţeleasă cu tatăl ei să nu dea averea. De aceea o
bătea în fi ecare zi. Ana anăscut pe cîmp un băiat, de care Ion era mîndru, dar nu putea accepta
că este legat de Ana prin acel copil.
5.Titu şi-a găsit de lucru ca ajutor de notar în satul Suşca la familia Cîntăreanu. Fiica lor
Eugenia îi făcea ochi dulci, dar Titu se dă după Virginia Gherman, o învăţătoare care avea
aceleaşi idealuri ca şi el, de aceeaTitu spune că-i leagă un sentiment superior.
6.Ana muncea şi primea tot bătaie. Avrum s-a spînzurat, iar tot satul s-a strîns să vadă. A
fost şi Ana şi de acolo i-a venit ideea să se spînzure.
7.Herdelea a plecat cu Ion la tribunalul din Bistriţa. Înainte, învăţătorul trimise 2 scrisori
judecătorului şi deputatului. Fusese avocat tot Ledvay. Totuşi Ion primise o lună de detenţie şi o
amendă, iar Herdelea 8 zile de detenţie şi o amendă. Dar a făcut recurs, cu riscul că va fi suspendat.
IX.Sărutarea
1.Herdelea este îngrijorat în privinţa condamnării. Toată lumea ştia de spre acest lucru şi-l
acuza pentru că a votat împotriva lui Grofşoru. El deja îşi căuta de lucru. Laura a venit şi
era însărcinată şi s-a schimbat foarte mult. N-o mai interesau micile probleme de fată ci era
maturizată. O ia pe Ghighi cu ea în Vireag.
2.Moare Dumitru Moarcăş, Ana este de faţă. De acum dorinţa morţii este tot mai mare pentru ea.
3.Vasile îl ia pe Ion şi merg la Jidoviţa la notarul Stoessel pentru a trece pămînturile pe numele lui.
4.Herdelea a fost suspendat din funcţia de învăţător, înlocuit de Zăgreanu, care-i făcuse
curte lui Ghighi. Groşforu spune că Ion a obţinut ceea ce a vrut şi i-a cerut să întrerupă
procesul. Herdelea ere fericit. Acum îl crederea pe Groşforu un zeu salvator.
5.Titu găseşte pe plutonierul maghiar acasă la Virginia. Din acest moment Titu şi-a dat
seama că trebuie să meargă mai departe, crede că s-a aliat cu duşmanul. S-a gîndit să
plece în România, dar avea deja un post asigurat în Măgura, la prietenul lui, Alexandru
Căldărarul. Pe moment s-a întors acasă.
6.Zaharia Herdelea pleacă la popă să-i ceară să treacă pămîntul casei pe numele lui.
Preotul tot se codea şi pînă la urmă nu a promis nimic. Ura dintre cele două familii creştea pe zi ce
trecea. De Bobotează, popa nu avenit la ei acasă, iar Herdelea a scris o plîngere împotriva lui.
7.Titu merge la Măgura, cu căruţa lui Ion. Acesta îi povesteşte ce s-a mai întîmplat. cu
toate că Titu nu era deacord cu ce face Ion, îi admira pasiunea înflăcărată pentru a-şi continua să-şi
atingă ţelurile: de a avea cît mai mult pămînt.
8.Ion iese să-şi vadă pămînturile. Fericit, el a sărutat pămîntul care parcă se închina în faţa lui.

X.Ştreangul
1.Herdelea s-a mutat la Armandia. Belciug şi-a retras plîngerea contra doamnei Herdelea,
deoarece l-au avut avocat pe Grofşoru, cunoscut ca un bun împăciutor. Zaharia se
jura că pe el o să-l aleagă şi se căia de nedreptăţile care i le-a făcut. Ghighi se
întoarce şi Zăgreanu îi face din nou curte. Laura a născut o fetiţă pe nume Maria.
2.Are loc nunta Floricăi cu George Bulbuc. Ion nu mai putea de gelozie, iar Ana vedea acest
lucru. În ascuns Ana ia hotărîrea să se omoare, şi chiar îi spune lui Ion, care nu o ia în serios.
3.S-a construit o nouă biserică în Pripas. Belciug era fericit, chiar începe să nu
mai fi e supărat pe familia Herdelea, dar pînă la împăcare nu mai era mult. Nu-i plăcea
de Zăgreanu, care-i ceartă pe copii, dacă nu ştiu ungureşte.
4.Titu stătea în Măgura doar ca să strîngă bani pentru a pleca în România. Primeşte o
scrisoare de la Laura cum că rudele lui Pintea vin în România la Sîngeorz.
5.Ana înnebuneşte. Mergea pe la tatăl ei din cînd în cînd, dar nu vorbea cu nimeni, era ca o
nălucă. Pe drum, Savista o avertizează cu Ion umblă după Florica şi că George l-ar omorî.
Dar Anei nu-i mai păsa, ea găsea scăparea doar în moarte. Astfel s-a spînzurat în staulul cu vite şi a
fost găsită de Zenobia.
XI.Blestemul
1 . A re l o c î n o rm î n t a re a . I o n î ş i d ă s e a m a c ă d o a r p r i n i n t e r m e d i u l c o p i l u l u i
, Pe t r i ş o r , î ş i p u t e a ţ i n e pămînturile. O roagă pe Zenobia să-l îngrijească cît mai bine.
Ion iubeşte mai mult pămîntul de cît propriul său copil.
2.Ion vine să scrie o jalbă, şi anume şă fie lăsat în închisoarea din Armandia(trebuia să fie
dus la Bistriţa). Herdelea este achitat de suspendare şi va primi pensia.
3.Ion merse la închisoare numai pentru o lună. Se gândea doar la Florica şi la copil.
4.Herdelea şi-a primit postul înapoi. Dar nu se mută îm Pripas şi nu renunţă la
slujba lui de la Grofşoru. Povesteşte în tot satul că i s-a făcut dreptate.
5.Petrişor se îmbolnăveşte şi moare. Ion simte cum pămînturile se duc înapoi la Baciu
Vasile, care îi spune că le vrea înapoi.
6.A venit inspectorul Horvat la şcoala din Pripas şi nu a fost mulţumit deoarece copii nu
ştiau să vorbească ungureşte şi nici măcar rugăciunea “Tatăl nostru”. Inspectorul îl
sfătuieşte pe Herdelea să iasă la pensie deoarece are destui ani munciţi.
7.Vine Laura, apoi pleacă cu toţii la Sîngeorz, la Vila Mara, unde s-au întîlnit cu toţii cu fraţii
lui George. Aceştia îi promit lui Titu că dacă vine în România va avea sigur şi de lucru şi unde să stea.
8.Ion se gîndea tot timpul la Baciu că vrea să-i ia toată averea. Îi părea rău de ce a făcut
dîndu-şi seama că dragostea e mai importantă decît averea. Vrea să-l omoare pe George.
XII.George
1.George pleca în fiecare zi de acasă, şi Savista urmărea pe Ion care venea la Florica. Îi
spune tot lui George şi acesta promite că-l va omorî.
2.Maria şi Ghighi încercau să-l convingă pe Herdelea să nu renunţe la postul său, dar Herdelea îşi dă
demisia.
3.Belciug îi împacă pe Ion şi pe Baciu şi hotărăsc că dacă nu vor mai avea urmaşi, toată
averea va intra în posesia bisericii.
4.Titu se hotărăşte să plece în România, în calitate de reprezentant al revistei ”Tribuna Bistriţei”, la
adunarea generală de la Sibiu a asociaţiei culturale “Astra”. Se duce să-şi vadă părinţii. La
berăria Rahova a avut loc un chef în cinstea lui Titu. Băiatul s-a întors în Pripas, şi-a
petrecut timpul cu Belciug, care i-a arătat noua biserică. Vorbeşte cu Ion, care îi cere sfatul,
zicînd că o vrea pe Florica. Titu îi sugerează să se astîmpere, dar Ion ştie mai bine ce are de făcut.
5.George ştia de ce Ion tot vine la el să-i ceară sfatul, la ei acasă. Ion acum venea cînd
George nu era acasă. Savista urmărea totul şi raporta lui George. Geroge i-a spus Floricăi
că va lipsi duminică, deoarece va merge să taie lemne în pădure cu mai mulţi bărbaţi. Ion
hotărăşte să meargă la Florica duminică.
6.Titu se întîlneşte cu Virgil şi cu Liviu Pintea.7.George se codeşte să plece, vroia să-l prindă în
flagrant pe Ion cu Florica. Pînă la urmă a plecat, dar se întoarce. Cînd ajunge acasă, Ion nu
era sosit. În noapte s-au auzit zgomote în curte. George aude paşii lui Ion şi îl loveşte cu o
sapă ded trei ori. Se duce în casă şi îi spune soţiei că l-a ucis.

XIII.Sfârşitul
Ion înainte să moară sa tras lîngă un pom şi a stat acolo plin de sînge. Dimineaţă a fost
găsit de Paraschiva, văduva lui Dunitru Moarcăş. Au sosit autorităţile şi doctorul legist a
descoperit cele trei lovituri, dintre careuna la cap. George este arestat, recunoaşte vina şi
este dus la închisoare. Glanetaşu şi Zenobia erau foarte trişti. Belciug a făcut o slujbă frumoasă,
mai ales că acum ştia că averea revenea bisericii. Titu ajunge în România şi vede Bucureştiul, Belciug s-
a împăcat cu Herdelea.
Caracterizarea unui personaj: Vasile Baciu, tatăl Anei, fusese un om harnic, mereu printre
fruntașii satului. Se însurase cu o fată bogată și urîtă, pe care însă a iubit-o și a tratato cum se cuvine,
căci datorită ei a intrat în rîndul oamenilor avuți. Vaduv acum, îl durea gîndul că va trebui să renunțe la
o parte din pămînturile lui pentru a-i face zestre Anei cînd se va mărita. Fire aprigă și autoritară, Vasile
Baciu ii declară lui George Bulbuc - pretendent înstărit al fiicei sale, greoi și roș ca un taur, că el vrea un
ginere cumsecade, comunicîndui tot odată principiile sale: eu îți dau fata, iar tu să ai bici săi scoți din
cap gărgăunii!. De îndata ce află că Ana se lăsase sedusă de sărăntocul de Ion, Vasile Baciu o va bate
cumplit, fără a ține seama de copilul pe care aceasta îl avea în pîntece și de strigătele sfîșietoare ale
fetei. Fire violentă, de o brutalitate ieșită din comun. Vasile Baciu îi va ceda cu greu pămînturile lui Ion.
După moartea lui Ion, pămîntul acestuia, după învoiala făcută de Vasile Baciu, preotul Belciug și Ion,
rămînea bisericii.
Titlul operei: "Ion" desemnează destinul individual al țăranului român în lupta pentru
dobîndirea pămîntului. Autorul însuși mărturisește că "deși anodin (banal), titlul mi s-a
părut semnificativ". Titlurile de capitol. Primul capitol se numeste ,,Începutul”, iar ultimul
- ,,Sfîrșitul”. Acest lucru contribuie la impresia de sfericitate a operei. Titlurile celor două
părți, ,,Glasul pămîntului” și ,,Glasul iubirii”. Fiecare dintre acestea prezintă odominantă
sufleteasca a personajului principal care este mai puternică de cît cel însuși. În scurta
existență a lui Ion, cele doua ,,glasuri” se împletesc, cel dintîi fiind însa mereu prezent.
Aparența tăcerii lui din ultima parte a romanului se regăsește în scena morții personajului
cînd “îi păru rău că toate au fost degeaba și că pamanturile lui au să rămîie ale nimanui”.
Părerea proprie:
Romanul Ion este o frescă a literaturii române, un roman obiectiv , social ,modern și realist
ce oferă o imagine circulara a satului românesc. Romanul prezintă lupta nebunească a lui
Ion pentru pămînt, naratorul surprinzînd instinctul său de proprietate și legătura sa cu
pămîntul înca din al II-lea capitol unde “toata ființa lui arde de dorul de a avea pămînt mult,
cît mai mult. Iubirea pămîntului l-a stăpînit de mic copil. Veșnic a pizmuit pe cei bogați și
veșnic s-a inarmat într-o hotărîre pătimașă: trebuie să aiba pămînt mult, trebuie! De pe
atunci pămîntul i-a fost mai drag ca o mamă...” . Pămîntul fiind pentru Ion o fată care îl
atrage, îl domină făcîndu-l să-l sărute , să-l miroase , să se simtă stăpîn în același timp
stăpînindu-l, drama luii fiind drama țăranului sărac .Mîndru și orgoliuos , Ion nu iși accepta
statutul de om sărac și este pus în situația de a alege între iubirea pentru Florica și averea
Anei. Pentru Ana , căsătoria cu Ion este o adevarată tortură , de multe ori spunîndu-i
acestuia că se va omorî , însa singurul lucru care o mai ține în viață este copilul acestora
,dar într-una din zile cedeaza și se spînzură în grajd . Rămas văduv , Ion frecventează din
ce în ce mai des casa Floricăi care este căsătorita cu George, retrezindu-se în el
sentimentul de iubire față de aceasta. În finalul romanului , Ion are parte de o moarte
violentă sub loviturile primite de la George , ca pedeapsa pentru tot ceea ce a făcut ,
pentru că a vrut prea mult ți nu s-a putut opri. Romanul Ion merită citit pentru că, pe lîngă
detaliile satului Ardelean românesc surprinse de Liviu Rebreanu , putem observa și
structura personajului principal care trece cu ușurință de la extaz la agonie , de la sărăcie
la bogație și apoi din nou la sărăcie , atît materială cît și spirituală pentru că în final nu mai
rămîne cu nimic.