COMPLETĂRI LA

RAPORT PRIVIND EVALUAREA DE MEDIU ÎN

VEDEREA REALIZĂRII AMENAJAMENTULUI
SILVIC AL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE
PRIVATĂ ȘI PUBLICĂ APARȚINÂND
PERSOANELOR FIZICE ȘI JURIDICE: BANCULEA
DANIEL FLORIN, ȘTEFAN IORDACHE
CONSTANTIN, BELU DUMITRU, MOTORGA ELENA,
MORANU VASILE, SEMACA CONSTANȚA,
MUNTEANU ANA, MIHAI ANASTASIA, BIRIBOIU
ANDREI, PÂRVU V. ION, COSTESCU MARIA,
DIACONESCU CONSTANTIN, DIACONESCU
ECATERINA, CICU TIBERIU, CUMPĂNAȘU L.
NICOLAE, MUNTEANU ECATERINA, COMUNA
LICURICI, PAROHIA GIURCU DIN JUDEȚUL GORJ –
U.P. I LICURICI

Elaborator: Ștefan Dascălu P.F.A.

Colectiv: inginer silvic Ștefan Dascălu – expert atestat pentru elaborarea studiilor
EA. RM – Certificat de atestare Seria RGX nr. 098/21.12.2021
dr. geolog Ion Pătruțoiu
dr. biolog Ioana Simion

1
2
Cuprins
LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ.................................................................................................4
1.6. Măsuri care se pot lua în caz de calamităţi, pentru evitarea reluării procedurii, în caz de modificare
a amenajamentului..............................................................................................................................................4
4. ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, CARE ESTE RELEVANTĂ PENTRU PP, INCLUSIV, ÎN PARTICULAR,
CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANȚĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE
DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE REGLEMENTATE CONFORM
ORDONANTEI DE URGENȚĂ A GUVERNULUI NR. 236/2000 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE,
CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ȘI FAUNEI SĂLBATICE, APROBATĂ CU MODIFICĂRI ȘI
COMPLETĂRI PRIN LEGEA NR. 462/2001.................................................................................................................5

8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT
ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PP..............................................................................................7

Aspecte privind soluțiile/măsurile de refacere a fondului forestier în caz de calamități naturale..............7

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ȘI O DESCRIERE A
MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂȚI (CUM SUNT DEFICIENȚELE
TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAȚIILOR CERUTE......................8

9.3. Expunerea motivelor care au dus la alegerea variantelor propuse.........................................................8

Varianta 0 - Alternativa realizării amenajamentului în varianta în care nu se va propune niciun tip
de lucrări........................................................................................................................................................10
Varianta 1 - Alternativa aleasă și motivația realizării amenajamentului în forma actuală..................10
10. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI, ÎN CONCORDANȚĂ CU ART. 27 / H.G. 1076/2004.................15

Planul de monitorizare.....................................................................................................................................16
CV – URI COLECTIV ELABORATORI......................................................................................................................18

3
 LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ
Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajarea fondului forestier proprietate
publica si privata persoanelor fizice si juridice Banculea Daniel Florin, Stefan Iordache
Constantin, Belu Dumitru, Motorga Elena, Moraru Vasile, Semaca Constanta, Munteanu Ana,
Mihai Anastasia, Biriboiu Andrei, Parvu V.Ion, Costescu Maria, Diaconescu Constantin,
Diaconescu Ecaterina, asociate cu persoanele juridice Comuna Licurici si Parohia Gurcu, din
judeţul Gorj.
Fondul forestier din cadrul U.P. I Licurici este compus din păduri încadrate
amenajistic în unităţile de producţie U.P. II Hurezani, III Carbunesti, IV Viersani, V Cretesti,
O.S. Cărbunesti și U.P.V Boboiesti din raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Motru
și pentru care ultimele amenajamente silvice întocmite au expirat.
Suprafaţa fondului forestier proprietate privată din cadrul U.P. I Licurici este 153,75
ha şi este situată pe teritoriul comunelor Licurici (71,47 ha), Bărbătești (47,90 ha) Ciuperceni
(6,89 ha), Berlesti (0,99 ha) și al orașului Târgu Cărbunești (26,50 ha) din județul Gorj.
Pădurea analizată formează două trupuri de pădure, situaţia fondului forestier pe
bazinete fiind prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 1. Trupuri de pădure componente

Nr. Denumirea Parcele componente Supra- Comuna în
crt trupului faţa raza căreia se
. (ha) află
1. Licurici 108,109,110,116151,153,154,155,156,157, 256, 257, 71,47 Licurici
258
2. Bărbătești 3, 8, 9, 179 47,90 Bărbătești
3. Ciuperceni 72 6,89 Ciuperceni
4. Berlești 258 0,99 Berlești
5. Tg. Cărbunești 102, 274, 278 26,50 Tg. Cărbunești
TOTAL 153,75 -

1.6. Măsuri care se pot lua în caz de calamităţi, pentru evitarea reluării
procedurii, în caz de modificare a amenajamentului
Precizăm că, în caz de calamităţi (incendii, alunecări de teren, uscări anormale,
doborâturi şi rupturi de vânt şi de zăpadă etc.), măsurile de gospodărire vor fi în conformitate
cu O.M.766/2018, privind modificarea şi completarea normelor tehnice silvice pentru
amenajarea pădurilor cu modificările şi completările ulterioare. Acestea reglementează
procedura şi situaţiile în care se solicită modificarea prevederilor amenajamentelor silvice.
În sinteză, în funcţie de gradul de vătămare a arboretelor din cauza factorilor
destabilizatori (biotici sau abiotici), vor fi prevăzute următoarele măsuri:
a) extragerea arborilor afectaţi;
b) extragerea integrală a materialului lemnos, urmată de împăduriri cu specii
aparţinând tipului natural fundamental de pădure;
c) schimbarea compoziţiei-ţel de regenerare.
În toate situaţiile, lucrările vor avea în vedere ca biodiversitatea pădurilor să fie cât mai
puţin diminuată.
În ceea ce priveşte activitatea cinegetică, amenajamentul nu propune lucrări şi măsuri.

4
4. ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, CARE ESTE RELEVANTĂ PENTRU
PP, INCLUSIV, ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE
PREZINTĂ O IMPORTANȚĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE DE
PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE
REGLEMENTATE CONFORM ORDONANTEI DE URGENȚĂ A GUVERNULUI NR.
236/2000 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA
HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ȘI FAUNEI SĂLBATICE, APROBATĂ CU
MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI PRIN LEGEA NR. 462/2001

Conform prevederilor H.G. nr. 1.076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu care trebuie avuți în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru
planuri și programe, sunt biodiversitatea, populația, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa,
aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul
arhitectonic și arheologic și peisajul.
Luând în considerare tipul de plan analizat, respectiv amenajamentjul silvic,
prevederile acestuia, aria de aplicare și caracteristicile, s-au stabilit ca relevanți pentru zona
de implementare următorii factori/aspecte de mediu: biodiversitatea (flora, fauna), populația și
sănătatea umană, mediul economic și social, solul, apa, aerul (inclusiv zgomotul și vibrațiile),
factorii climatici și peisajul. Acestea au fost prezentate în capitolele anterioare și se va
prezenta impactul asupra fiecărui factor în parte și măsurile ce trebuiesc aplicate pentru
prevenirea sau diminuarea intensității impactului la capitolul destinat.
Problema de mediu relevantă pentru PP este faptul că din suprafața supusă
amenajementului (153,75 ha) 6,10 ha sunt incluse în aria naturală protejată: situl
Natura 2000 2000 ROSCI0045 Coridoru Jiului – (u.a. 9A, 9B), amplasat în trupul de
pădure Bărbătești, pe raza comunei Bărbătești.
Pentru aceeastă suprafață și habitatele și speciile pe care le conservă s-a întocmit Studiu
de Evaluare Adecvată (SEA).
Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru
amenajamentul silvic al U.P. I Licurici sunt prezentate în tabelul următor:

Factor/aspect de mediu Probleme actuale de mediu

Biodiversitatea 6,10 ha sunt incluse în aria naturală protejată: situl Natura

2000 2000 ROSCI0045 Coridoru Jiului – (u.a. 9A, 9B),
amplasat în trupul de pădure Bărbătești, pe raza comunei
Bărbătești.Pentru aceeastă suprafață și habitatele și speciile pe
care le conservă s-a întocmit Studiu de Evaluare Adecvată
(SEA).
Prin punerea în aplicare a prevederilor amenajamentului silvic
se înlocuiesc treptat o serie de arborete bătrâne, pe cale
naturală (regenerări naturale din speciile principale,
corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure). În
vederea diminuării impactului asupra factorului de mediu
biodiversitate se impune respectarea unor măsuri generale

5

Populația și sănătatea umană
Mediul economic și social
Solul
Apa
Aerul, zgomotul și vibrațiile
pentru întreaga zona vizată de amenajamentul silvic. Aceste
măsuri sunt prezentate în cadrul secțiunii 8.6. Protecția
ecosistemelor terestre și acvatice - Măsuri de reducere a
impactului asupra biodiversității, monumentelor naturii și
ariilor protejate.
Implementarea amenajamentului silvic al U.P. I Licurici nu
conduce la afectarea populației și sănătății umane.
În zona de implementare a amenajamentului silvic al U.P. I
Licurici se desfășoară doar activități specifice silviculturii și
exploatării forestiere.
Învelișul de sol al zonei nu este poluat, dar există posibilitatea
afectării calității solului de-a lungul căilor de circulație auto și
a utilajelor folosite în lucrările de expoatare a masei lemnoase
(tractoare, TAF-uri, motofierastraie) prin pierderi accidentale
de combustibilii și lubrifianții utilizati de acestea.
De asemenea, deșeurile menajere ce vor fi generate de
personalul angajat al firmelor specializate ce vor întreprinde
lucrările prevazute de amenajamentul silvic reprezintă un
potențial impact negativ de intensitate slabă. În vederea
diminuării impactului asupra factorului de mediu sol se impune
respectarea unor măsuri generale pentru întreaga zona vizată
de amenajamentul silvic. Aceste măsuri sunt prezentate în
cadrul secțiunii 8.5. Protecția solului și subsolului - Măsuri de
reducere a poluării solului și subsolului
Prin aplicarea amenajamentului silvic nu se generează ape
uzate tehnologice si nici menajere.
În urma activităților de exploatare forestieră și a activităților
silvice poate să apară un nivel ridicat de perturbare a solului
care poate conduce la creșterea încarcării cu sedimente a apelor
de suprafață, mai ales în timpul precipitator abundente, având
ca rezultat direct creșterea concentrației de materii în suspensie
în receptorii de suprafață. Totodată mai pot apare pierderi
accidentale de carburanți și lubrefianți de la utilajele și
mijloacele auto care acționează pe locație.
Aceste categorii de impact nu pot să conducă la afectarea
semnificativă a calității apelor de suprafață și sub nicio formă a
celor subterane.
Implementarea amenajamentului silvic în forma analizată nu
propune treversări de cursuri de apă cadastrate și/sau
necadastrate, lucrări de apărare a malurilor și/sau alte tipuri de
construcții.
În vederea diminuării impactului asupra factorului de mediu
apă se impune respectarea unor măsuri generale pentru
întreaga zona vizată de amenajamentul silvic. Aceste măsuri
sunt prezentate în cadrul secțiunii 8.1. Protecția calității apelor
- Măsuri de reducere a poluării apei.
Principalele surse potențiale de poluare în cadrul
amplasamentelor analizate sunt cele reprezentate de traficul
6
 auto și de exploatările forestiere, toate nesemnificative.
Nivelurile de zgomot și vibrații generate de traficul rutier sunt
imperceptibile având în vedere distanțele amplasamentelor
analizate în raport cu zonele locuite.
Starea calității atmosferei este bună și nu poate fi afectată în
mod semnificativ de categoriile de impact anterior menționate.
În vederea diminuării impactului asupra factorului de mediu
aer se impune respectarea unor măsuri generale pentru întreaga
zona vizată de amenajamentul silvic. Aceste măsuri sunt
prezentate în cadrul secțiunii 8.3. Protecția împotriva
zgomotului și vibrațiilor - Măsuri de reducere a zgomotului și
vibrațiilor

8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENTĂRII PP

Aspecte privind soluțiile/măsurile de refacere a fondului forestier în caz de

calamități naturale

Stabilirea lucrărilor de executat în cuprinsul fondului forestier în amenajamentul silvic

a ţinut cont şi de refacerea arboretelor afectate de factori destabilizatori identificate prin
lucrările de teren, prin stabilirea urgenţelor şi amplasarea cu prioritate a tăierilor acolo unde s-
au semnalat doborâturi, fenomene de uscare. Volumele afectate au fost incluse în planurile
decenale, iar unde a fost cazul s-au prevăzut lucrări de împăduriri sau completări pentru
refacerea arboretelor.
În perioada de aplicare a amenajamentului silvic pot să apară diverse fenomene de
calamitate (rupturi şi doborâturi de vânt şi de zăpadă, incendii, fenomene de uscare datorate
fie factorilor biotici fie abiotici). Aceste calamităţi sunt neprevăzute atât ca moment de
apariţie cât şi ca amplasament în cadrul fondului forestier, în amenajament neputând a se lua
în considerare amplasarea unor lucrări de refacere, calculul unor volume de extras, suprafeţe
de împădurit etc.
Aşadar, amenajamentul nu-şi propune un asemnea obiectiv.
Este foarte important ca personalul silvic de teren al ocolului să semnaleze apariţia
acestor fenomene, astfel încât specialiştii din cadrul ocolului silvic să poată stabili măsurile de
intervenţie.
Aceste măsuri sunt, de regulă:
 inventarierea şi punerea în valoare a masei lemnoase afectate de calamitate;
 organizarea exploatării cât mai urgente a materialului lemnos pentru evitarea
degradării acestuia şi menţinerea stării fitosanitare a arboretelor limitrofe;
 în cazul atacurilor unor dăunători biotici, aplicarea unor lucrări de combatere a
acestora în funcţie de dăunător (tratamente chimice, amplasarea de curse
feromonale, arbori cursă etc);

7
  dacă în urma calamităţii rezultă goluri neregenerate se planifică lucrările de
regenerare cu stabilirea formulei de împădurit cu specii caracteristice tipului
natural de pădure;
 executarea lucrărilor de regenerare la momentul oportun;
 noile regenerări se monitorizează cel puţin cu ocazia controlului anual pentru a
se stabili necesitatea intervenţiei cu completări;
 noilor regenerări se aplică lucrări de îngrijire a culturilor astfel încât acestea să
încheie starea de masiv la momentul potrivit;
 produsele rezultate se consideră produse accidentale I sau II în raport cu vârsta
arboretului calamitat;
 în cazul arboretelor calamitate cu vârste > 60 ani, volumele aferente produselor
accidentale se precomtează (se înlocuiesc volumele cu volume echivalente de
lemn prevazute a fi recoltate din arboretele incluse în planurile decenale de
recoltare a produselor principale)
 prin precomptare, se exclud de la tăiere suprafeţe din planul decenal de
recoltare a produselor principale pentru a nu se depăşi posbilitatea de recoltare
calculată în amenajament;
 produse accidentale II (provenite din arborete calamitate cu vârste < 60 ani) nu
se precomptează, lucrările de îngrijire stabilite în amenajament urmând a fi
executate în continuare conform planificării iniţiale.
Pentru a evita situaţiile de acest gen, personalul silvic desfăşoară activităţi de prognoză
a atacurilor de dăunători biotici şi aplică măsuri de combatere a acestora dacă e cazul.
Pentru minimizarea apariţiei fenomenului de doborâturi de vânt este important ca la
aplicarea lucrărilor din amenajament, la amplasarea parchetelor să se ţină cont de direcţia
vânturilor predominante.

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR

ALESE ȘI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA,
INCLUSIV ORICE DIFICULTĂȚI (CUM SUNT DEFICIENȚELE TEHNICE SAU LIPSA
DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAȚIILOR CERUTE

9.3. Expunerea motivelor care au dus la alegerea variantelor propuse

În perioada interbelică pădurile din teritoriul studiat au aparţinut diverşilor proprietari
particulari.
Gospodărirea acestor păduri s-a făcut în funcție de nevoile de moment ale proprietarilor.
În aceste păduri, exploatările s-au făcut pe bază de regulamente de exploatare sau în cele mai
multe cazuri, fără niciun studiu. Din aceste păduri se făceau extracții pentru lemn de
construcții și pentru lemn de foc.
Datorită lipsei drumurilor forestiere în pădurile din zona montană s-a practicat
extragerea arborilor pe alese, în special a exemplarelor de rășinoase (molid, brad) și de specii
de amestec (paltin, frasin, ulm). Datorită acestor practici, la nivelul anului 1959 rășinoasele
ocupau un procent de 3%.

8
 Structura actuală a fondului forestier, sub raportul provenienței, claselor de vârstă și a
productivități, este justificată în mare parte de situațiile prezentate mai sus.
Se poate observa că marea majoritate a pădurilor au fost proprietăţi particulare, lucru ce
se va reflecta şi în situaţia arboretelor de astăzi, din punct de vedere silvicultural.
Până în anul 1948 aceste păduri au fost gospodărite în crâng fără a li se întocmi
amenajamente. Exploatarea arboretelor s-a făcut în funcţie de preferinţele şi necesităţile
fiecărui proprietar, fără a se urmării regenerarea naturală din sămânţă. Aceasta a făcut ca toate
pădurile particulare să se regenereze prin lăstari, speciile principale micşorându-şi procentul
de participare ajungându-se în unele situaţii, la obţinerea de arborete total derivate.
Scăderea procentului speciilor principale valoroase (gorun, fag, cireş, frasin, tei etc.) s-a
datorat secătuirii cioatelor, prin regenerări repetate din lăstari şi prin neglijarea operaţiunilor
culturale, pădurea regenerându-se, în general, la voia întâmplării. Aşa s-a ajuns la situaţia
actuală, când o mare parte din arborete s-au îndepărtat mai mult sau mai puţin de tipul natural
de pădure şi de clasa de producţie proprii tipurilor de staţiuni. Primul amenajament aplicat
pentru aceste păduri, s-a făcut numai după intrarea lor în proprietatea statului.
La pădurile care au aparţinut statului, primele reglementări cu privire la modul de
gospodărire a pădurilor, s-au făcut după anul 1907, când s-au întocmit primele amenajamente
sumare, aplicându-se regimul codrului cu trei tăieri succesive.
După anul 1940, pentru aceste arborete s-au întocmit amenajamente în care s-a adoptat
regimul codrului cu tăieri succesive. Datorită faptului că nu se făcea o concordanţă între anii
de fructificaţie şi anii de aplicare a tăierilor de regenerare, s-a ajuns în unele situaţii la
regenerarea din lăstari proveniţi din arbori mai tineri exploataţi în cadrul tăierilor succesive şi
din seminţişul instalat spontan. Cu toate acestea pădurile aflate în patrimoniul statului au fost
mai bine gospodărite, fapt ce se reflectă în starea.
În baza Constituţiei adoptate în 1948, toate pădurile au fost etatizate, trecându-se la
amenajarea lor pe baze unitare conform instrucţiunilor elaborate de Ministerul Silviculturii.
Acestea prevedeau respectarea principiului continuităţii, al conservării şi normalizarea
fondului forestier.
În consecință, principiul fundamental al amenajării pădurilor, a fost principiul
continuității, înțeles, la acea vreme, în principal, prin continuitatea recoltelor de lemn, de la
an, la an, respectiv, de la o generație la alta. Este evident că acest deziderat poate fi îndeplinit
printr-o structură a pădurilor echilibrată pe clase de vârstă, astfel încât, în fiecare perioadă să
existe arbortete exploatabile cu suprafețe și volume relativ egale.
În anul 1954, în legislația românească, s-a introdus sistemul de zonare funcțională.
Prin acesta, continuitatea a fost înțeleasă, în concepție modernă, ca asigurarea, de la o
generație la alta, a funcțiilor și serviciilor furnizate de pădure. Pentru a avea o astfel de
continuitate, prin amenajarea pădurilor, s-a urmărit, la fiecare revizuire a amenajamentului,
crearea și conducerea arboretelor spre structuri optime, care să poată realiza în cele mai bune
condiții, funcțiile atribuite, în concordanță cu obiectivele ecologice și social-economice
stabilite.
Lucrările silviculturale propuse de amenajamentul silvic sunt chiar măsuri necesare
menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor.

9
 Prin amenajamentul silvic s-au propus următoarele OBIECTIVE GENERALE:
- durabilă a pădurii / habitatelor şi speciilor din Situl Natura 2000 ROSCI0045
Coridorul Jiuluui;
- Promovarea tipurilor naturale fundamentale de pădure;
- Menţinerea funcţiilor ecologice, economice şi sociale ale pădurii;
- Conservarea și ameliorarea biodiversității în scopul maximizării stabilității și
potențialului polifuncțional al pădurilor.
Varianta 0 - Alternativa realizării amenajamentului în varianta în care nu se va
propune niciun tip de lucrări

Nu se poate face o analiză critică a aplicării amenajamentelor anterioare întrucât

suprafețele de fond forestier studiate au făcut parte din cinci unități de producție din cadrul
O.S. Cărbunești si O.S. Motru și au fost puse în posesie în mai multe etape.
Gospodărirea acestor suprafețe de fond forestier a fost realizată, până la punerea în
posesie, pe baza amenajamentelor întocmite pentru fondul forestier proprietatea publică a
statului, amenajamente aflate în vigoare la data punerilor în posesie.
Efecte care vor rezulta în urma alegerii acestei variante:
- Neîndeplinirea funcțiilor de protecție și producție atribuite arboretelor;
- Nerealizarea unei structuri echilibrate, mozaicate și neîndeplinirea principiilor
continuității, eficacității funcționale și a celui de conservare și ameliorare a biodiversității;
- Neintervenirea la timp cu lucrări de îngrijre duce la creșterea desimii arboretelor
(mai ales a celor tinere), copleșirea exemplarelor valoroase de către specii mai putin valoroase
și scăderea calității arboretelor;
- Îmbătrânirea arboretelor prin neexploatarea arborilor ajunși la vârsta exploatabilității
conduce pădurile spre fenomene intense de uscare și deci infectarea acestora cu agenți
cripotogamici precum și o invazie a insectelor defoliatoare;
- Neîmpădurirea golurilor formate în urma fenomenelor de eliminare naturală sau a
celor formate în urma calamităților (incendii, inundații, secete prelungite, etc) duce la
scăderea proprietăților solurilor dezgolite;
- Întreruperea și compromiterea procesului de organizare și conducere structural-
funcțională a pădurilor, început în anii 50 ai secolului trecut.

În concluzie, neimplementarea reglementărilor amenajamentului aduce modificări

structurale adânci pe care le suferă pădurea, afectează nu numai creșterea ei din punct de
vedere cantitativ dar și calitatea produselor, respectiv a serviciilor aduse pe o lungă perioadă
de timp.

Varianta 1 - Alternativa aleasă și motivația realizării amenajamentului în forma

actuală
Suprafaţa fondului forestier proprietate privată din cadrul U.P.I Licurici este de
153,75 ha şi a fost împărţită în 23 parcele şi 67 subparcele. Suprafaţa medie a parcelei este de
6,68 ha, iar suprafaţa medie a subparcelei este de 2,29 ha.
Din punct de vedere geografic padurile din unitatea de productie sunt situate in partea
de sud-vest a tarii in bazinul mijlociu al raului Jiu, in Piemontul Olteniei.

10
 La elaborarea amenajamentului s-au folosit, ca bază cartografică, planuri de bază
fotogrametrice restituite, copii foi volante, la scara 1:5000, cu curbe de nivel, executate de
IGFCOT în anul 1972.
În grupa I funcţională sunt încadrate 50,86 ha (37% din suprafaţa totală a unităţii de
protecţie şi producţie), cu categoria funcţională:
-1.2A - păduri situate pe stâncării şi grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime,
pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, 12,30 ha (T. II);
-1.2L - Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la
eroziuni şi alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2.a -32,46 ha
(T. IV);
1.2L5Q – pădurile situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la
eroziuni și alunecări-arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru
habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit incluse în arii speciale de
conservare/situri de importanţă comunitară în scopul conservării habitatelor (din reţeaua
ecologică Natura 2000 - SCI)- 6,10 ha
(T. IV);
În grupa a II-a funcţională sunt încadrate 102,89 ha (67% din suprafaţa totală a unităţii
de protecţie şi producţie), cu categoria funcţională:
- 2.1C - Păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară
pentru
lemn de cherestea – 96,28 ha (TVI) .
-2.1.D -Arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii și subțiri pentru
celuloză, construcții rurale și alte produse din lemn- 6,61 ha (TVI).
Staţiunile din cadrul acestei unităţi de protecţie şi producţie sunt încadrate în doua
etaje de vegetaţie: Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete - (FD3)-4% şi Etajul
deluros de cvercete ( de gorun, cer, gârniţă şi amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal -
(FD2)-96%.
Altitudinea variază între 230 m u.a. 8 F) şi 360 m (u.a. 155 M).
S-au identificat trei tipuri de sol cu patru subtipuri: planosol tipic-82%, brun luvic
tipic-4% şi brun eumezobazic tipic-8%.
Au fost identificate șase tipuri de staţiune cu 11 tipuri de pădure, cele mai răspândite
staţiuni fiind:
- 6.1.4.2. - Deluros de cvercete(cer, gârniţă) Bm, puternic podzolit-pseudogleizat
edafic mijlociu, cu Carex-Poa pratensis şi tipul de pădure 741.1 - Amestec de gorun, cer şi
gârniţă de productivitate mijlocie(m) –30%;
- 6.2.3.2 - Deluros de făgete Bm, brun edafic mijlociu (25%) şi tipul de pădure 422.1 -
Făget (25%);
- 6.1.5.2. - Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă ) Bm, 513.1 - (25%).
Compoziţia actuală a arboretelor este 21FA 3CE 37GO 10GÎ 2CA 3MO 19SC,3PLT,
1DR, 1DT, clasa de producţie medie III2, consistenţa medie 0.81, volumul mediu la hectar de
218 m3 la vârsta medie de 62 ani, creşterea curentă 4,3 m3/an/ha.
Structura pe clase de vârstă este dezechilibrată cu excedent de arborete din clasa a IV-
a (32%) şi deficit de arborete din clasele I-a (5%), a II-a (1%), a V-a (10%) şi a VI-a de vârstă
(13%), cu influenţă asupra arboretelor exploatabile. Arboretele din clasa a II-a de vârstă ocupă

11
21% și a III-a 19% din suprafaţa unităţii de protecţie şi producţie studiate sunt apropiate de
clasa normală (18%).
În vederea gospodăririi diferenţiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor
social-economice şi îndeplinirii funcţiilor atribuite, arboretele din cadrul unităţii de protecţie
şi producţie analizată au fost grupate în următoarele subunităţi de gospodărire:
• S.U.P. ,,A” – codru regulat, sortimente obişnuite – 141,45 ha (92%);
• S.U.P. ,,M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită- 12,30 ha (8%);

Bazele de amenajare adoptate sunt: regimul codru pentru toate arboretele; compoziţia
ţel corespunzătoare tipului natural de pădure; exploatabilitatea tehnică şi de protecţie cu vârsta
exploatabilităţii 110 ani; tratamentul tăierilor progresive; tratamentul tăierilor în crâng; ciclul
de producţie de 110 ani.
Posibilitatea anuală de produse principale adoptată pentru arboretele încadrate în
S.U.P. „A” este de 417 m3 iar din lucrări de conservare se estimează a se recolta anual un
volum de 149 m3.
În planul decenal al lucrarilor îngrijire s-au prevazut a fi executate rarituri pe 3,51
m3/an recontându-se 70m3/an.
În planul lucrărilor de îngrijire s-au prevăzut a fi efectuate anual tăieri de igienă pe
65,95 ha.
Volumul estimat a se recolta anual din aplicarea lucrărilor de igienă este de 55 m.c.
În suprafaţa de fond forestier analizată au fost propuse lucrări de împăduriri pe 0,65 ha
(împăduriri integrale pe 0,55 si completări pe 0,10 ha).
Instalaţiile de transport însumează 18,9 km asigurând o densitate de 12,29 m/ha şi o
acesibilitate a fondului de 100%..
Modificările produse prin punerea în aplicare a prevederilor amenajamentului
silvic
Prin punerea în aplicare a prevederilor amenajamentului silvic nu se produc modificări
fizice (din excavare, consolidare, dragare etc.) în deceniul 2021-2030, perioadă în care este
valabil acest amenajament. Se înlocuiesc treptat o serie de arborete bătrâne, pe cale naturală
(regenerări naturale din speciile principale, corespunzătoare tipului natural fundamental de
pădure).
Astfel, modificările fizice care intervin după implementarea PP sunt:
Pădurea nu va fi înlăturată de pe terenurile respective, categoria funcţională va fi cea
existentă înainte de aplicarea tăierilor de arbori, respectiv cea de pădure, iar pădurea se va
menţine permanent pe aceste suprafeţe, singura modificare fiind înlocuirea treptată a arborilor
maturi, care cedează spaţiul generaţiei tinere. Procesul de exploatare a pădurilor echivalează
cu regenerarea pădurilor prin transferul între generaţii, producţia de masă lemnoasă fiind un
rezultat al acestui transfer.
Funcţiile economico-sociale ale arboretelor şi ale pădurii au fost atribuite în parte de
către amenajamentele anterioare, iar la actuala amenajare s-au revizuit punându-se de acord
cu noile cerinţe social-economice şi cu normele tehnice în vigoare.
Continuitatea funcţională este un indicator deosebit de important al analizei modului
în care s-a făcut gospodărirea pădurilor până în prezent şi cum vor fi ele gospodărite în
continuare. Ea se referă atât la funcţiile prioritare de protecţie cât şi la cele de producţie şi

12
protecţie. Potrivit principiului continuităţii, ea se realizează în principal, prin menţinerea unei
suprafeţe cât mai mari cu pădure, diferenţierile calitative realizându-se printr-o încadrare
judicioasă a arboretelor în diferite categorii funcţionale. În ceea ce priveşte primul aspect el s-
a realizat prin menţinerea unei ponderi ridicate a pădurilor (circa 98%) în suprafaţa fondului
forestier. În ce priveşte aspectele cantitative ele sunt prezentate în continuare.
Date cu privire la încadrarea arboretelor pe grupe şi categorii funcţionale, la
amenajarea precedentă şi la cea actuală sunt prezentate în tabelul 2.

Tabel nr. 2. Dinamica suprefeţelor pe categorii funcţionale la ultimile două

amenajări
Amenajamen Grupa I funcţională Gr II-a de categorii funcţională Tota
t (Tip funcţional/categ.funcţionale) -ha- ha l
I II III Total 2.1 2.1B 2.1C 2.1 Total U.P.
- 1.2A 2L 2L . A D
1.2A 5Q
Precedent* - 38,56 - 50,86 - 96,2 6,61 - 102,8
8 9
12,30
Actual - 32,46 6,10 50,86 - - 98,2 6,61 102,8
8 9

La actuala amenajare arboretele din situl Natura 2000 au fost incluse în categoria 1.2L
5Q. În aceste arborete se vor executa doar lucrări de îngrijire și conducere: rărituri (pe 5,7 ha
în u.a. 9A – hab. 9130-R4119) și tăieri de igienă (pe 0,4 ha în u.a. 9B – hab. 9170-R4123) .
Răriturile (R) - sunt lucrări executate repetat în fazele de păriş, codrişor şi codru
mijlociu, care se preocupă de îngrjirea individuală a arborilor în scopul de a contribui cât mai
activ la ridicarea valorii productive şi protectoare a pădurii cultivate.
Lucrarea are un caracter de selecţie individuală pozitivă, preocuparea de bază fiind
îndreptată asupra arborilor valoroşi care rămân în arboret până la termenul exploatării şi nu a
celor extraşi prin intervenţia respectivă. Răriturile devin astfel cele mai pretenţioase, mai
complexe şi mai intensive lucrări de îngrijire, cu efecte favorabile atât asupra generaţiei
existente cât şi asupra viitorului arboret.
Tăierile de igienă (Ti) - urmăresc asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a
arboretelor, obiectiv ce se realizează prin extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare,
căzuţi, rupţi sau doborâţi de vânt sau zăpadă, puternic atacaţi de insecte sau ciuperci, cu
vătămări mecanice, precum şi a arborilor – cursă şi de control folosiţi în lucrările de protecţia
pădurilor fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor.
Tăierea arborilor care fac obiectul lucrărilor de igienă se poate face tot timpul anului,
cu excepţia răşinoaselor afectate de gândaci de scoarţă, care este de preferat să se extragă
înainte de zborul adulţilor. Tăierile de igienă nu produc modificări ale compoziției
arboretelor.
În vederea îmbunătăţirii sistematice a efectului protector al pădurii, arboretele din
cadrul U.P. I Licurici vor fi supuse următoarelor măsuri:
- păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor şi a pădurii în ansamblul său;
- asigurarea calităţii factorilor de mediu (apei, solului, aerului, peisajului);
- creşterea productivităţii arboretelor şi a pădurii în ansamblul său;

13
 - îmbunătăţirea calităţii producţiei de lemn;
- creşterea gradului de stabilitate şi rezistenţă a arboretelor la acţiunea agresivă a
factorilor externi şi interni destabilizatori (vânt, zăpadă, boli, dăunători, vânat, etc.);
- mărirea capacităţii de fructificare a arborilor şi ameliorarea condiţiilor de regenerare;
- împădurirea eventualelor goluri din arboretele regenerate natural;
- dirijarea arboretelor spre realizarea compoziţiei ţel fixate;
- în arboretele aflate în condiţii extreme se va menţine vegetaţia forestieră indiferent
de valoarea ei economică, pe întreaga suprafaţă sau parţial;
- recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei care, altfel, prin eliminare
naturală, s-ar recicla în cadrul ecosistemelor forestiere respective.

Rolul amenajamentului:
- de a organiza și conduce pădurile, sub aspect structural-funcţional, spre starea de
maximă eficacitate în raport cu funcţiile atribuite;
- îndeplinirea în bune condiții a funcțiilor ecologice, sociale și economice pe care
pădurea le asigură prin reglementarea procesului de producție și stabilirea lucrărilor de
împădurire și îngrijire ale arboretelor;
- organizarea pădurilor în conformitate cu sarcinile gospodăriei silvice;
- încadrarea arboretelor pe funcții speciale de protecție și producție;
- planificarea strategică, adică indicarea lucrărilor de efectuat în perspectivă, (pe durata
unui ciclu), în vederea atingerii obiectivelor strategice ale gestionării durabile a pădurilor, în
contextul dezvoltării durabile a societății;
- planificarea tactică, (pe durata unei perioade), cuprinzând specificările pentru fiecare
arboret, a lucrărilor de efectuat și desfășurarea acestora în timp și spațiu, într-o perioadă de 10
ani sau mai mare, în vederea realizării obiectivelor propuse la sfârșitul perioadei;
- realizarea unei structuri echilirate pe clase de vârstă, normalizarea fondului de
producție și asigurarea continuității și permanenței pădurilor;
- îmbunătățirea sub aspect calitativ și cantitativ a fondului forestier prin armonizarea
condițiilor de mediu cu necesitățile ecologice ale arboretelor etc.

În consecință, necesitatea întocmirii amenajamentul fondului forestier proprietate

privată din U.P I Licurici rezidă tocmai din necesitatea gospodăririi adecvate a pădurilor
(monitorizarea gosopdăririi durabile). În siturile Natura 2000 există câteva linii directoare ale
acestei monitorizări, impuse prin rezoluţiile Conferinţelor Ministeriale pentru Protecţia
Pădurilor din Europa, de la Helsinki (1993) şi Lisabona (1998). Aceste linii directoare sunt:
- menţinerea şi sporirea adecvată a resurselor forestiere;
- menţinerea sănătăţii şi vitalităţii ecosistemelor forestiere;
- menţinerea şi încurajarea funcţiilor productive ale pădurii (lemnoase şi nelemnoase);
- menţinerea, conservarea şi sporirea adecvată a biodiversităţii în ecosistemele
forestiere;
- menţinerea şi sporirea adecvată a funcţiilor de protecţie în gospodărirea pădurilor (în
special referitoare la sol şi apă);
- menţinerea altor funcţii şi condiţii socio-economice.

14
 10. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI, ÎN CONCORDANȚĂ CU ART. 27 / H.G. 1076/2004

Monitorizarea efectelor implementării amenajamentului silvic se refera la efectele

semnificative asupra mediului, respectiv la toate tipurile de efecte: pozitive, adverse,
prevăzute sau neprevăzute. Monitorizarea se referă atât la rezultatele amenajamentului, cât şi
la efectele asupra mediului generate de implementarea amenajamentului.
Monitorizarea rezultatelor amenajamentului se face prin controlul acestuia, conform
legislaţiei şi normelor tehnice în vigoare şi are ca scop următoarele:
- să respecte prevederile amenajamentelor;
- să opereze evidenţele amenajamentelor la zi, conform datelor cerute de formularele
privind aplicarea lor;
- să noteze toate evenimentele importante survenite în cursul aplicării
amenajamentelor, schimbări de folosinţă, construcţii, date fenologice, calamităţi, lucrări de
combatere a dăunătorilor şi bolilor etc.;
- să refacă bornele deteriorate sau distruse şi să împrospăteze pichetajul limitelor
parcelare înainte de începerea lucrărilor de amenajare de teren;
- să păstreze în bună stare amenajamentele şi hărţile ce le însoţesc precum şi
amenajamentele vechi existente la ocol;
- să raporteze eventualele ridicări în plan executate în decursul aplicării
amenajamentului, păstrând la arhivă carnetele de teren;
- să respecte ordinele şi indicaţiile privitoare la gospodărirea pădurilor.

Monitorizarea potenţialelor efecte semnificative asupra mediului, ca urmare a

implementării amenajamentului se face după următoarele recomandări:
1) Gestionarea deşeurilor
- Se vor monitoriza toate deşeurile industriale şi menajere generate de şantierele
constituite pentru executarea lucrărilor de exploatare şi cultură;
2) Managementul apelor
- Se va monitoriza calitatea apei uzate menajere generate de şantierele constituite
pentru executarea lucrărilor de exploatare şi cultură;
- Se vor contabiliza toate incidentele de poluare accidentala;
3) Calitatea vieţii
- Se va monitoriza periodic nivelul de zgomot şi vibraţii, la utilizarea maşinilor şi
utilajelor;
- Se va raporta anual numărul de locuri de munca ocupate de locuitorii din zonele
apropiate, în cadrul activităţilor forestiere;
4) Calitatea aerului
- se va monitoriza periodic calitatea aerului, în timpul executării mecanizate a
lucrărilor;
5) Calitatea solului
- Se va monitoriza periodic calitatea solului, în timpul executării mecanizate a
lucrărilor silvice;

15
 Responsabilitatea monitorizării efectelor implementării amenajamentului revine
acestuia, respectiv ocolului silvic, prin şeful de ocol, care va depune anual rezultatele
programului de monitorizare la autoritatea de mediu.
Programul de monitorizare va fi trimestrial, prin şefii de districte, deoarece fiecărui
anotimp îi sunt specifice diverse lucrări.
Suprafeţele monitorizate diferă de la an la an, în funcţie de lucrările silvice prevăzute.

Planul de monitorizare

Obiective Indicatori de monitorizare Frecvența de monitorizare

Monitorizarea lucrărilor de 1.Suprafaţa anuală parcursă cu anual

ajutorare a regenerărilor
naturale
Monitorizarea suprafeţelor
regenerate
Monitorizarea lucrărilor de
ajutorare şi conducere a
arboretelor tinere
Monitorizarea aplicării
tratamentelor silvice
Monitorizarea tăierilor de
igienizare a pădurilor
Monitorizarea stării de
sănătate a arboretelor
Monitorizarea impactului
presiunii antropice asupra
arboretelor
lucrări de ajutorare a regenerărilor
naturale
anual
1.Suprafaţa regenerată anual, din
care:
- Regenerări naturale
-Regenerări artificiale (împăduriri +
completări
1. Suprafaţa anuală parcursă cu anual
degajări
2. Suprafaţa anuală parcursă cu
curăţiri
3. Volumul de masă lemnoasă
recoltat prin aplicarea curăţirilor
4. Suprafaţa anuală parcursă cu
rărituri
5. Volumul de masă lemnoasă
recoltat prin aplicarea răriturilor.
1. Suprafaţa anuală parcursă cu anual
lucrări de produse principale
2. Volumul de masă lemnoasă
recoltat prin aplicarea tăierilor de
produse principale.
1. Suprafaţa anuală parcursă cu tăieri anual
de igienizare
2. Volumul de masă lemnoasă
recoltat prin aplicarea tăierilor de
igienizare.
1. Suprafeţe infestate cu dăunători. anual
1. Volumul de masă lemnoasă tăiată anual
ilegal.

16
17
CV – URI COLECTIV ELABORATORI

18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41