Examen de licenta~ 27 iunie 2018 Grita nr. 3 1. in ipoteza violenfei: a) ca si in cazul leziunii, termenul de prescripfie extinctiva a dreptului material la actiunea in anulare incepe si curgi de la momentul obiectiv al incheierii actului juridic; b) ca si in cazul leziunii, sanctiunea aplicabild este nulitatea relativa, dar termenul de prescriptic al actiunii in anulare este diferit fata de cel aplicabil acesteia; ©) spre deosebire de ipoteza dolului, partea al cdrei consimsamént este viciat nu poate obfine reducerea prestafiei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita 2. Sunt caracterele juridice ale formei ad probationem: a) nu este obligatorie, spre deosebire de forma ad validitatem; b) nu este obligatorie, aga cum nu este obligatorie nici forma de opozabilitate fa de terti, intrucat niciuna dintre ele nu atrage, in caz de nesocotire, sanctiunea nulitiiis e) reprezint& o exceptie de Ia principiul consensualismului, 3. Principiul pacta sunt servanda reprezint&: a) principiul forte’ obligatori; b) principiul irevocabilitati; ©) principiul relativititii efectelor actului juridic civil. 4. Frauda la lege, injeleasd ca ipoteza speciala a cauzei ilicite: a) exista si se sancfioneaza cu nulitatea absolutd ori de cate ori actul este incheiat in scopul fraudirii intereselor creditorului uneia dintre pairtis b) se sanctioneazi ori de céte ori partea a.uzat de un act juridic permis de lege, dar urmérind, alaturi de scopuri licite, si un scop care, altminteri, fi era interzis; ©) are in vedere o incalcare "ocolita” a legii 5. Dolul: a) poate purta si asupra unor elemente neconstitutive ale unei erori esentiale; b) nu se va sanetiona daca provine de la reprezentantul celeilalte parti, pentru c& acesta nu este parte la contract; ) se sanctioneaza fie cu daune-interese, fie cu nulitatea actului, partea interesata putind alege liber intre cele dou, fara insi a le putea cumula. 6. Cursul prescriptiei extinctive este intrerupt: a) prin invocarea, pe cale de exceptie, a dreptului a carui actiune se prescrie; b) prin notificarea debitorului de catre creditor, daca ulterior se formuleazi cererea de chemare in judecata in termenul de prescriptie aplicabil actiunii promovate; e) prin pornirea actiunii penale impotriva debitorului, ori de céte ori creditorul ar putea si se constituie parte civila in procesul penal. 7. Daca dupa implinirea termenului de prescriptie debitorul constituie o garantie in folosul creditorului: a) prescripfia igi reia cursul; b) incepe si curgé 0 noua prescriptie, de acelasi fel; e) nu se produce niciun efect asupra prescriptici, care mane implinita 8, Prescriptia incepe si curgl: a) in cazul dolului, de la data inc \ducerii in eroare; b) in cazul cauzei ilicite, de la data cunoasterii efective de catre tertul reclamant a caracterului ilicit al cauzei; e) in cazul imbogitirii Rird justé cauza, de Ja data la care cel care a saricit a cunoscut sau trebuia s cunoasc micsorarea patrimoniului sau, faptul maririi unui alt patrimoniu i pe cel care a beneficiat de aceasté mi 9. Lipsa discernamantului: a) atrage anularea actului numai daca este cunoscuta de cétre cealalta parte; b) atrage nulitatea relativa a actului, putand fi invocata doar de citre partea afectati; e) atrage incapacitatea de exercitiu a parti afectate. 10. in cazul in care consimyimantul este dat cu o rezerva mintala: a) actul va fi intotdeauna nevalabil pentru absenta unui consimfimént valabil, asa cum pretinde principiul voingei reale; b) actul va fi valabil pentru c& primeaza principiul voinfei declarate; ¢) actul ar putea fi valabil, pentru c& principiul vointei reale nu este unul absolut. 11. Eroarea asupra obiectului actului juridic: a) este o eroare-obstacol care atrage nulitatea absolutd a actuluis b) atrage anulabilitatea actului, care este eficace in mod provi are poate fi validat prin executarea de citre cocontractant a obligatiilor izvordte din act, astfel cum acesta a fost infeles de catre cel aflat in eroare (errans); ©) presupune cd o parte crede, in mod eronat, cd trateaza cu privire la un alt bun. 12. in cazul uzucapiunii prescurtate in temeiul vechiului Cod civil: a) este indiferenta buna-credinta a posesorului; b) un titlu de proprietate nul relativ poate constitu just-ttlu; e) niciuna din cele doua variante nu este corecta. 13, in materia coproprietitii pe cote-par{i obisnuitd, actul juridie de dispozitie asupra unui bun comun realizat cu nerespectarea regulii unanimitajii: a) este lovit de nulitate relativa; b) este revocabil; ¢) niciuna din cele dowd variante nu este corectiExamen de licemja 27 iunie 2018 Grita nr. 3 14, in cazul admiterii unei actiuni in revendicare a unui bun imobil: a) pardtul nu poate fi obligat niciodata la despagubiri alaturi de restituirea bunului; b) proprietarul nu poate fi obligat Ja restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea fructelor bunului; ¢) niciuna din cele doua variante nu este corecta. 15. in domeniul raspunderii contractuale; prejudiciul imprevizibil: a) pentru a fi reparat nu trebuie dovedit de creditor, ) pentru a fi reparat, este necesard o clauzi contractual in acest sens; €) niciuna din cele doug variante nu este corecta. 16. Rezilierea unui contract: a) presupune intotdeauna o neexecutare insemnata a unei obligafii contractuale ; b) se poate produce in jpoteza unei neexecutiri de micé insemnatate, insi cu caracter repetat; e) produce desfiintarea cu efect Tetroactiv a contractului. 17. Exceptia de neexecutare: a) presupune in mod obligatoriu doud obligat {n acelagi contract unilateral ; b) nu poate fi invocati dac& existé mica insemndtate a prestatiei neexecutate; ¢) niciuna din cele doud variante nu este corecti, 18. Gestiunea de afaceri: a) reprezint& un fapt juridic ilicit care poate fi transformat prin ratificare in act juridic; b) presupune intotdeauna un acord de vointa intre gerant si gerat, pentru formarea ina din cele dowd Variante nu este corecta. abil ; ¢) ni a clauzei penale: a) clauza penal& nu poate fi cumulaté ni cerea clauzei penale de catre instant este permisi cu tithu de exceptie de la obligativitatea contractului, potrivit Codului civil actual; ¢) niciuna din cele doua variante nu este corectd. 20. in materia rispunderii contractuale, prejudiciul constand in pierderea unei ganse: a) nu se repard niciodata; ») repararea lui este condifionaté de intenfia sau culpa grav a debitorului; ¢) niciuna din cele doua variante nu este corect 21. in raporturile de vecinattate, limitarea dreptului de proprietate: a) se poate efectua exclusiv pe cale conventional’; b) se fundamenteaz& pe activarea raspunderii delictuale ; ¢) niciuna din cele doua variante nu este corecti. 22. Dispozitia juridica, ca atribut al dreptului de proprietate: a) nu poate fi limitata pe cale conventional; b) poate fi exercitati de proprietar corpore alieno, in cazul inchirierii bunului; ¢) niciuna din cele doua variante nu este corecti, 23. in materia coproprietitii pe cote parti forfati asupra cladirilor cu mai multe apartamente: a) coproprietarii pot instréina, fiecare separat, cotele materiale din dreptul de proprietate asupra bunului comun; b) cota ideal din dreptul asupra bunului comun se instraineazi odati cu instriinarea apartamentului; ¢) niciuna din cele doua variante nu este corecta 24. in materia contractului de vanzare, regula este aceea ci obligatiile partilor trebuie si fie executate in urmatoarea ordine: a) transmiterea proprictitii asupra bunului, plata pretului, predarea bunului; b) predarea bunului, plata prefului, transmiterea proprictatii asupra bunului; e) plata pretului, predarea bunului, transmiterea proprietatii asupra bunului, 25, in materia contractului de locatiune: a) contractul inceteaz& de drept la expirarea termenului convenit de parti sau, dupa caz, prevazut de lege, dar numai cu conditia unei instiintari prealabile si cu respectarea unui termen de preaviz; b) in privinta obligatiei de restituire a bunului dat in locafiune, contractul incheiat pe perioada determinaté prin inscris sub semniturd privata si inregistrat la organul fiscal competent constituie, in conditille legii, titlu executoriu la expirarea termenului; ¢) daci un contract a fost incheiat pe o perioada de 3 ani si a operat tacita relocatiune, noua locafiune va avea ‘in mod obligatoriu tot o durati de 3 ani. 26. in cazul contractului de mandat: a) daca p&rtile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza in S ani de Ja incheierea lui; b) mandantul poate oricdnd revoca mandatul, expres sau tacit, afard numai dac& mandatul a fost declarat irevocabil; ¢) orice mandatar este finut s4 remit mandantului tot ceca ce a primit in temeiul imputernicirii sale, chiar dact cea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantul 27. In caz de revocare a donatiei pentru ingratitudine, daca restituirea in natura a bunului donat nu este posibila, donatarul va fi obligat si pliteasc& valoarea acestuia, socotita: a) la data solufionarii cauzei; b) la data introducerii cererii de revocare a donafiei; ¢) la data incheierii contractului de donatie. 2Examen de licenti~ 27 iunie 2018 Grita nr. 3 28. in materia contractului de donatie: a) in cazul in care o sarcina a fost sti ‘indeplineste sarcina la care s-a obligat,tertul poate cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donatiei; b) promisiunea de donatie este supusa forme’ autentice sub sancfiunea nulititii relative; e) dreptul la actiunea prin care se solicita revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii se prescrie in termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata. lata in favoarea unui tert, iar donatarul nu 29. in privinja dreptului de abitatie al sotului supraviefuitor: a) dreptul de abitatie poate fi urmarit de creditorii soyului supravietuitor; b) dreptul de abitatie inceteaza chiar inainte de implinirea termenului de un an (termen care curge de la data deschiderii mostenirii) in caz de recisdtorire a sofului supravietuitor; ¢) oricare dintre mostenitori poate cere restrdngerea dreptului de abitatie al sofului supravietuitor daca locuinta le este necesara acelor mostenitori. 30. in cazul in care la mostenirea de cuius - ului X vin T (tat&l defunctului), A (nepot de frate bun predecedat al defunctului), precum si B si C (nepoti de frate consangvin predecedat al defunctului), iar A, B si C vin la mostenirea lui X prin reprezentare succesorala, atunci: a) A primeste 9/16; b) T primeste 1/2; ©) B si C primese fiecare edte 1/16 din mostenire, 31. in materia dreptului de mostenire, in cazul in care: i) masa de calcul este de 200, ii) mostenitorii defunctului X sunt sofia supravietuitoare S si mama M, iii) in timpul vietii sale, X a facut, in aceasta ordine, o donatie de 50 lui A, 0 donatie de 40 lui B si o donatie de 30 lui C (A, B si C find prieteni ai defunctului), iv) prin testament X a dispus ca - daca va fi cazul - donatia lui A si se reduc mai intai, iar v) donatarul C este insolvabil, atunci: a) donatia lui A se va reduce de la 50 la 30; b) donatia lui B se va reduce de la 40 la 20; €) S si M vor suporta insolvabilitatea donatarului C. 32. Strinepotul de frate al defunctului: a) este inlaturat de la mostenire de bunicul defunctului; b) poate veni la mostenire prin reprezentare succesorala; ¢) este inlaturat de la mostenire de mama defunctului. 33. in materia contractului de vanzare: a) garantia contra viciilor ascunse ale bunului vandut este datorata daca viciul sau cauza lui exista Ja data predarii bunului; b) garantia este datoraté impotriva evictiunii ce provine din fapte imputabile laca aceste fapte s-au ivit anterior vanziirii; e) dact doi vanzitori, coproprietari in cote egale, vand un bun si in urma producerii evictiunii cumparatorul are dreptul la o sum de bani, fiecare vanzator va putea fi urmarit doar pentru partea sa. 34, In materia contractului de vanzare, sub rezerva regulilor aplicabile contractelor incheiate cu consumatorii gi contractelor de adeziune, clauzele indoielnice se interpreteazA: a) in favoarea cumparatorului; b) in favoarea vanzatorului; ©) in favoarea debitorului obligate, indiferent daca acesta este vanzltorul sau cumparatorul 35. In materia contractului de vanzare, in ceea ce priveste dreptul de preemptiune: a) atunci cénd in contractul incheiat de c&tre vanzator cu terful s-au acordat termene de plat a pretului, preemptorul se poate prevala si el de aceste termene; b) dreptul de preemptiune se poate ceda; ¢) in cazul in care doi titular si-au exercitat preemptiunea asupra aceluiasi bun, contractul de vanzare se considera incheiat cu titularul dreptului legal de preemptiune, atunci cénd acesta se afli in concurs cu un titular al unui drept conventional de preemptiune. 36. In ceea ce priveste conexitatea gi litispendenta: a) spre deosebire de litispendenta, conexitatea se poate invoca numai dac& ambele pricini se afla in fafa primei instante; b) litispendenta, spre deosebire de conexitate, reprezinta o exceptic de procedura de ordine public& ce poate fi invocatd din oficiu de instant’; e) ambele sunt cazuri de prorogare a competentei. 37. In cazul in care 0 asociatie de proprietari cheama in judecati: a) un furnizor de utilititi, solicitand daune pentru intreruperea nejustificata a serviciului de utilitati pentru imobil, cererea este de competenta materiald a judecatoriei sau tribunalului, in functie de valoarea despigubirii pretinse; b) autoritatea publica locald, solicitind emiterea unei autorizatii de construire pentru reparatii la imobil, competenta revine tribunalului; e) pe cel care ocup& firé drept un spatiu comun, solicitind evacuarea din acesta, cerere este de competenta tribunalului 38. Conventiile asupra competentei teritoriale: a) sunt permise in materie de mostenire, chiar inainte de iegirea din indiviziune, in legitura cu o cerere de predare a unui legat; b) sunt permise in cazul unei cereri formulate de un comerciant impotriva unui consumator, dac& intervine dupa nasterea dreptului la despigubire; ¢) pot decurge si din neinvocarea exceptiei de necompetenta teritoriala de care pari. 39. Termenele nu incep s8 curga: a) impotriva celui care a solicitat comunicarea actului de procedurd unei alte part; ) impotriva partii care a formulat apel, inainte de comunicarea hotararii; c) impotriva celui care a luat cunostinfé de actul de procedura ca urmare a prezentarii acestuia de cltre partea adversa. 3Examen de licenta ~ 27 iunie 2018 Grita nr. 3 40. Elementele esentiale ale cererii de chemare in judecata, in lipsa cdrora intervine nulitatea expres sunt: a) numele partilor, obiectul si motivarea in drept; b) numele partilor, obiectul si semnatura; ¢) numele partilor, obiectul, motivarea in fapt si semndtura 41. Termenul pentru depunerea intimpinarii: a) este legal, imperativ, iar in cazul nerespectirii acestuia dec&derea va interveni de drept; b) fiind stabilit prin lege, nu poate fi modificat de instanta de judecata; ©) pentru reclamant i parat, va fi stabilit de instanta dupa admiterea in principiu a cererii de interventie principal. a) cererii de apel poate fi atacatt pe calea recursului, in termen de 5 zile de la comunicarea ; b) cererii de recurs se constatd prin hotarare definitiva; ¢) nu intervine in cazul masurilor asigurdtorii, chiar daca acestea au rdmas in nelucrare din vina partilor timp de 6 luni 43. In ceea ce priveste autoritatea de lucru judecat: a) aceasta Inceteaza odata cu pierderea efectului executoriu al hotirérii prin prescriptia al dreptului de a obtine executarea silits; b) se aplic& gi atunci end partile nu figureaza in cele doud procese in acceasi calitate (reclamant/parat); ¢) dacé este invocata direct in recurs nu poate crea recurentului o situatie mai rea decét cea din hotrarea atacata 44, Executarea provizorie judecditoreasc’: a) poate fi suspendata de instanta de apel prin hotarare definitiva; b) poate fi formulati direct in apel, atunci end nu a fost formulata in fafa primei instante; ¢) se acorda numai in cauzele privitoare la bunuri. 45. Regula tantum devolutum quantum apellatum reprezinté 0 limitare a efectului devolutiv al apelului: a) care nu opereaz atunci cand obiectu! litigiului este indivizibil; b) care presupune c& in apel nu se pot formula cereri noi; ¢) nu opereazii atunci cénd apelul vizeazd numai una dintre partie participante la proces in fata primei instante, fiind aplicabila numai in ceea ce priveste obiectul cererii de apel. 46. Contestatia in anulare: a) special este admisibila in cazul in care se invocd faptul c& instanta a omis s& analizeze un motiv de apel, daca hotirarea nu este susceptibila de recurs; b) obisnuité se poate formula numai daca hotfrdrea atacati a rezolvat fondul; ¢) este admisibil& dac& instanta de recurs a omis si se pronunfe asupra exceptiei necompetentei generale a instantelor, invocata direct in recurs, chiar daca aceasta nu a facut obiectul analizei in fata instanjelor de fond, 47. Cererea de revizuire: a) pentru contrarietate de hotrari, se formuleazA in termen de o lund de la comunicarea ultimei hotirdri; b) pentra inserisuri noi se poate exercita atunci cnd inscrisul a aparut dup pronuntarea hotirdrii; €) are ca obiect numai hotirari definitive. 48. in legatura cu lipsa dovezii calitatii de reprezentant si lipsa calitafii procesuale active: a) ambele se pot invoca din oficiu de instanta; b) ambele se pot invoca in tot cursul procesului; e) in ambele cazuri, sarcina probei calititii revine reclamantulu 49. Cererea de recuzare este inadmisibild atunci cénd: a) desi se intemeiaza pe un motiv de incompatibilitate relativa, este formulata dupa intrarea in dezbateri; b) se recuza alfi judecatori decat cei care fac parte din completul de judecata c&ruia i s-a repartizat pricina; ¢) se referd la faptul ca un asistent judiciar si-a exprimat anterior pirerea cu privire la solutie in cauza cu care a fost investit completul din are face parte. 50. In cazul cererii de chemare in garantie: a) se formuleaz de cAtre reclamant cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instanfe; b) revine in competenta instanfei investite cu cererea principal, mai pufin atunci cand instanfa dispune disjungerea acesteia; c) respinse ca ramasé fara obiect sau interes, autorul cererii de chemare in garantie poate formula apel provocat in termenul prevazut pentru depunerea intémpings 51. Raispunderea penal a persoanei juridice: a) se poate angaja in cazul unei autorititi publice care a sivarsitinfractiunea in realizarea obiectului su de activitate; b) se poate angaja in cazul unei institufii publice pentru o infractiune s&vargita in exercitarea unei activitifi ce poate face obiectul domeniului privat; ¢) exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la sivarsirea aceleiasi fapte. 52. Promisiunea ficut& unuia dintre coautori, mai inainte de sivarsirea faptei, cd acesta va fi favorizat: a) nu poate fi re{inuta ca o forma de contributie la sivarsirea faptei deoarece promisiunea nu este fcuti tuturor coautorilor; b) reprezinta un act de instigare; ¢) reprezinta un act de complicitate.Examen de licenga 27 iunie 2018 Grita nr. 3 53. In cazul in care dupa comiterea faptei si mai inainte de descoperirea ei, autorul a incunostintat autorititile de comiterea faptei, dar acestea nu au reusit impiedicarea producerii rezultatului, atunci: a) autorul va fi sanctionat eu pedeapsa aplicabilA in cazul tentativei; b) autorul va raspunde pentru infractiunea consumatd, dar conduita sa va constitui © circumstanga atenuanta legal; ¢) autorul va rispunde pentru infractiunea consumata. 54. Daca pentru trei infractiuni concurente, judecate de instante diferite, s-au stabilit, pentru primele doué infractiuni pedepsele cu inchisoarea de 7 ani si 2 ani, aplicdndu-se pedeapsa rezullantéi de 7 ani si 8 luni, iar pentru cea de-a treia infracfiune, judecata de catre o alti instants, inchisoarea de 4 ani, pedeapsa rezultanti pentru intreg concursul de infractiuni va fi de: a) 9 ani; b) 10 ani gi 8 luni; e) 8 ani si 6 luni, 55. Primul termen al recidivei poate consta: a) in sAvarsirea unei infracfiuni intenfionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de un an sau mai mare de un an; b) intr-o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an; ©) intr-o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea de un an pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 56, Dacdt infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune complexa este judecat ulterior si pentru alte acfiuni ce intra {in confinutul aceleiasi infractiuni, pedeapsa corespunzatoare pentru infracfiunea savarsita in intregul ei: a) nu va putea fi ‘mai ugoar& decat cea pronunfata anterior; b) trebuie s fie mai grea decat cea pronuntata anterior, deoarece s-au descoperit acte de executare suplimentare; e) va rmane in mod obligatoriu aceeasi cu cea stabilité initial deoarece actele de executare descoperite ulterior fac parte din continutul aceleiasi infractiuni. 57. in cazul stiri de necesitate: a) pericolul poate viza orice valoare social’; b) pericolul nu poate avea ca sursi comportamentul omului; e) pericolul poate fi inlaturat doar prin sivarsirea faptei previizute de legea penal. ‘58, Infractiunea de obicei se sivargeste, cu indeplinirea si a altor conditii: a) printr-o singura actiune ce dureaza in timp; b) prin mai multe acte de executare; ¢) printr-o singurd actiune ce realizeaz continutul mai multor infracfiuni 59. in cazul savarsirii de cdtre un minor a unei tentative la o infractiune, acesta va putea fi sanctionat: a) numai cu 0 masura educativa neprivativa de libertate; b) cu o misura educativa privativa de libertate, ale cdrei limite se reduc cu _jumiitate; c) cu o masur& educativa neprivativa ori privativa de libertate. 60, Savérsirea unei infractiuni continuate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii se sanctioneaza cu pedeapsa previzuta de lege pentru infractiunea sdvarsita: a) ale cArei limite se pot majora cu cel mult o treime; b) al ciirei maxim se poate majora cu cel mult o treime; ¢) al cérei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani 61. Prescriptia executarii pedepsci: a) nu are efecte asupra pedepselor complementare aplicate persoanei fizice; b) nu are efecte asupra pedepsei amenzii; ¢) are efecte asupra masurilor de siguranta. 62, Masura de siguran(a a internérii medicale poate inceta: a) dupa trecerea a cel pufin un an de la inceperea executirii acestei masuri; b) oricand daca se constata insanatosirea ori s-a obfinut o ameliorare care s& inldture starea de pericol; ©) dupa trecerea a cel putin jumatate din durata acesteia. 63. in cazul liberarii condifionate, ins altor condi revocdri acelei masur ta face aplicarea dispozitiilor de la concursul de infractiu ‘masurii respective; b) atit in cazul revocarii cat si al anuli i, cu indeplinirea si ; €) numai in cazul 64, Revocarea amanirii aplicarii pedepsei se dispune, cu indeplinirea gi altor conditii, dacd: a) pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheati a sivarsit 0 nou’ infracfiune pentru care s-a pronunfat o condamnare la pedeapsa inchisorii; b) pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheatd a sivargit o noua infractiune pentru care s- ‘a pronunfat 0 condamnare, indiferent de pedeapsa; ¢) pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana supravegheata mai savargise o infractiune pana la riménerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus amanarea aplicdrii pedepsei, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii. 65, Pentru o condamnare la pedeapsa inchisorii de 3 ani si pentru care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere: a) reabilitarea este de drept, iar termenul de reabilitare va curge de la data riménerii definitive a hotarérii de condamnare; b) reabilitarea este de drept, iar termenul de reabilitare va curge de la data implinirii termenului de supraveghere; €) reabilitarea este judecttoreasca, iar termenul de reabilitare va curge de la implinirea termenului de supraveghere,Examen de licen ~ 27 iunie 2018 Grita nr. 3 66. Fapta constind intr-o inactiune constituie infractiune: a) cand este sAvarsita cu intentie gi legea prevede in mod expres aceasti forma de vinovatie; b) cfnd este sivarsiti cu intentie fird ca legea sa cuprinda referiri la forma de vinovatic; ©) cfind este sivargité din culpa frd ca legea s& cuprinda referiri la forma de vinovatie. 67. Elementul material al unei infractiuni il poate constitui: a) urmarea constand in vitimarea materiald a valorii sociale ccrotite; b) entitatea materialé in care este exprimaté valoare social& ocrotité penal; e) actiunea interzisi prin norma penal respectiva 68. in cazul legitimei aparari: a) apararea poate fi ficutA numai de cétre persoana atacata; b) sAvarsirea faptei prevazute de legea penala poate si nu fie singura cale pentru respingerea atacului; ¢) sivarsirea faptei prevazute de legea penal trebuie sé fie singura cale pentru respingerea atacului 69. X afl de la Y c& acesta din urmi a decis s4 il ucidi pe Z, scop in care gi-a procurat o arma de foc. in aceste ‘mprejurari X il sfituieste pe Y cu privire la locul gi timpul propice pentru a actiona. Y urmeaza sfaturile primite si il ucide pe Z: a) Y nu va raspunde pentru omor calificat (comis cu premeditare); b) X va rispunde pentru complicitate la ‘mor calificat (comis cu premeditare); ¢) X va rispunde pentru complicitate la omor simplu deoarece premeditarea este 0 circumstanta personala care nu se risfrénge asupra participantilor. 70. Lovirea vietimei, cu intensitate, in cap, cu un scaun, cu urmarea producerii de fracturi craniene si dilacerare cerebrala, Teziuni pentra care vietima a necesitat 80 de zile de ingrijiri medicale reprezinta: a) lovire sau alte violenfe; b) vitimare corporald; ¢) tentativa la omor. 71. Violarea victimei, cu consecinfa decesului acesteia ca urmare a leziunilor suferite in urma raportului sexual reprezinta: a) infractiunea de viol care a avut ca urmare moartea victimei; b) infractiunea de viol in variant tip in concurs cu infractiunea de loviri sau vatimari cauzatoare de moarte; €) infractiunea de viol in varianta tip in concurs cu infracfiunea de ucidere din culpa 72. in cazul infractiunii de ameninjare (art. 206 C.pen.): a) pluralitatea de victime determina refinerea unei pluralitafi de infractiuni; b) pentru existenfa infractiunii este necesar ca fapta sa ii fi cauzat efectiv victimei o stare de temere; ‘¢) amenintarea nu poate privi o fapt pagubitoare care nu reprezinta infractiune. 73. Rapirea unui nou-nascut: a) reprezinté infractiunea de lipsire de libertate in varianta tip; b) reprezinta infractiunea de lipsire de libertate in varianta agravati; e) nu reprezint& infractiunea de lipsire de libertate, intrucat lipsa consimfémantal ‘nu se poate prezuma in defavoarea inculpatului.. 74. Daca X ti cere lui Y s& fi dea linfigorul pe care il poarta la gat, ardtndu-i pistolul pe car {i remite imediat obiectul solicitat: a) fapta nu este infractiune, existind consimfaméntul vi infractiunea de santaj; c) se poate retine infractiunea de talharie. avea cu el, iar Y, speriatt, imei; b) se poate refine 75. Daci X i-a dat lui Y 0 suma de bani pentru ca acesta din urma si ti cumpere materialele necesare zugrivirii apartamentului, iar Y a folosit suma respectiva in interes propriu: a) in sarcina lui Y se poate retine infractiunea de furt; b) in sarcina lui Y se poate retine infractiunea de abuz de incredere; ¢) in sarcina lui Y nu se poate refine nicio infractiune, fapta reprezentind un litigiu civil. 76. Fapta inculpatului de a transporta, dupa o prealabila infelegere, pe autorii infractiunii de furt la locul savarsirii faptei, cu autoturismul stu, de a-i astepta gi apoi de a-i duce, impreuna cu bunurile sustrase, la locuinfa unuia dintre ei, unde acestea au fost impartite constituie: a) coautorat la infractiunea de furt; b) complicitate la infractiunea de furt; ©) tainui 77. Infractiunea de insusirea bunului gisit sau ajuns din eroare la fiptuitor (art. 243 C.pen.): a) este mai grava daca se sivairseste in modalitatea insusirii pe nedrept a unui bun ce apartine altuia ajuns in mod fortuit in posesia faptuitorului; b) poate fi comisa atét cu intenfie, cat si cu intenfie depasiti; ¢) este o infractiune contra patrimoniului prin nesocotirea ‘increderii. 78, Infractiunea de nedenuntare (art. 266 C.pen.): a) poate privi o infractiune de ucidere din culpa; b) nu poate privi o infractiune de lipsire de libertate urmata de moartea victimei; ¢) poate privi o infractiune de vatamare corpqExamen de licen — 27 iunie 2018 Grita nr. 3 79. in cazul in care G il roaga pe vecinul sau, pe nume M, sa ascunda bunuri furate de fratele lui G, prezentandu-i aceasti situatie, iar M procedeaz la ascunderea bunurilor in pivnita Iui: a) M nu raspunde pentru nicio infractiune; b) M va raspunde pentru infractiunea de favorizarea fEptuitorului; ¢) M va rispunde pentru infractiunea de tiinuire. 80. Dac& G, procuror in cadrul Parchetului de pe lang’ Judecatoria X, modifica un contract depus ca proba intr-un dosar pe care il avea in lucru: a) se poate refine infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare (at. 268 C.pen.); b) se poate retine infractiunea de cercetare abuziva (art. 280 C.pen.); e) se poate retine infractiunea de supunere la rele tratamente(art. 281 C.pen.. 81. La infracfiunea de luare de mit (art, 289 C.pen.) elementul material al faptei: a) se svargeste doar anterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu; b) se sAvargeste doar ulterior efectuarii sau neefectuiirii actului de serviciu; ¢) se poate slivargi fie anterior, fie ulterior efectuiiii sau neefectuarii actului de serviciu. 82. Fapta inculpatului care primeste o suma de bani pretinzénd ca are influen{4 asupra unui functionar public si promite ca il va determina pe acesta si indeplineasca un act ce intra in indatoririle sale de serviciu, dar a c&rui intervenfie repetata asupra functionarului esueaza reprezint&: a) o tentativa la infractiunea de trafic de influent; b) o infracfiune de trafic de influenga in forma consumatd; e) o infractiune de trafic de influenja in forma continuata. 83. Incercarea de ucidere a sotului de catre sotie, pentru ca aceasta si se poati cAs&tori cu alt persoand, reprezinta: a) doar tentativi la infraotiunea de omor; b) tentativa la infractiunea de violenfé in familie raportatd la omor; ©) infractiunea de violenta in familie raportata la tentativa la omor. 84. X a incereat si fac’ o glumé pentru a-gi distra invitafii la 0 petrecere gi i-a oferit unuia din ei un scaun cdruia fi slabise {in prealabil imbinarile, astfel incdt aceasta si nu fie vizibild, iar cel care se ayeza pe scaun s& cada. V, ciruia X i-a oferit scaunul s-a rsturnat, s-a lovit cu capul de piciorul mesei si a suferit un traumatism cranio-cerebral usor. Din cauza ingrijirilor medicale superficiale au intervenit complicatii si, la 3 saptimani de la producerea faptei, V a decedat. in sarcina Jui X: a) se poate refine infractiunea de loviri sau vatmari cauzatoare de moarte; b) se poate refine infracfiunea de ucidere din culpa; e) nu se poate refine nicio infractiune pentru c& lui V fi aparjine culpa de a nu fi verificat daca scaunul era solid sau subred. 85. Inculpatul, care nu avea nicio calificare pentru meseria de dulgher, reparand un acoperis, a provocat cAderea unui stalp si vatamarea corporalé a unei persoane. in practica s-a decis cA: a) fapta se incadreazi in infractiunea de vaitimare corporal din culpa in varianta tip, deoarece nu este indeplinita cerinta variantei agravate, ca subiectul s& aiba o calificare pentru profesia, meseria sau activitatea pe care 0 desfisoars si in cadrul clreia s-a comis fapta; b) fapta se incadreazA in infractiunea de vatimare corporala din culpa in varianta agravata, deoarece este suficienta exercitarea in fapt a unei profesii, meserii sau efectuarea unei activitati cu nerespectarea dispozitiilor legale gi a masurilor de prevedere pe care le pretinde profesia, ‘meseria, activitatea; ¢) fapta nu reprezint® infractiune deoarece lucrand la acoperis, inculpatul nu putea s& prevada 8 va provoca o cadere a stalpului. procedura camerei preliminare, de judecatorul de camera preliminara; b) in le legii de instant, numai la cererea procurorului; €) in cursul urmaritii penale se , la cererea procurorului, de cAtre judecatorul de drepturi si libertafi; 86. Perchezitia domiciliars: a) se dispune, cursul judecatii, se dispune in condifiil dispune in conditile legi 87. Misura refinerii dispusi de procuror: a) poate fi contestata inainte de expirarea duratei acesteia la judecdtorul de repturi gi libertafi de la instana cdreia i-ar reveni competenta sé judece cauza in prima instanfa; b) inainie de expirarea duratei acesteia, impotriva misurii poate fi introdusa plingere la prim-procurorul parchetului din care face parte procurorul care a dispus masura; ¢) poate fi dispus& numai fat de suspect, si numai dupa audierea acestuia in prezenta avocatului, pentru cel mult 24 ore; ‘88. in cazul in care instanta pronunfa o hotirare de incetarea procesului penal, chiar nedefi (: a) masurile preventive dispuse in cauza, sunt revocate; b) masurile preventive dispuse in cauzi inceteazA de drept; ¢) masurile preventive sunt menfinute obligatoriu, intrucdt hotirdrea nu este definitiv 89. Sanctiunea procedural a nulitifii absolute: a) este aplicabila daca se constati incilcarea normelor privind citarea parjilor, b) se constata numai la cererea partilor, persoanei vatmate si a procurorului; ¢) este aplicabi dispozitiilor privind asistarea de c&tre avocat a inculpatului precum si a celorlalte parti, cand asistenta juridica este obligatorie, potrivit legiisExamen de licenga ~ 27 iunte 2018 Grita nr. 3 90. Plingerea, ca mod de sesizare a organelor de urmarire penalai: a) pentru persoana fra capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exerciiu restrdnsa, se face numai de reprezentantul siu legal; b) poate fi ficuta numai in scris, cu indicarea obligatorie a mentiunilor prevazute in lege; ¢) se poate face personal sau prin mandatar, mandatal fiind special iar procura ‘ntocmita va fi atagaté plang 91. inceperea urmaririi penale cu privire la fapté: a) se dispune numai de procuror prin ordonan{a sau proces-verbal; b) poate fi dispusd si de organul de cercetare penala, ins& actul este supus confirmarii procurorului care efectueazi supravegherea in termen de 3 zile; €) se dispune in conditiile legii de organul de urmérire penalai, prin ordonanjé motivata; 92. Referitor la procedura deliberarii; a) la deliberare participa numai membrii completului gi grefierul de sedinti; b) rezultatul deliberirii se consemneaza intr-o minuti, care trebuie sa aiba continutal prevazut pentra dispozitivul hotararii; ©) hotirdrea rezultaté in urma deliberirii se pronun{& in sedinfé publicé de cétre unul din membrii completului, in prezenfa parfilor legal citate; 93. Apelul poate fi declarat: a) de inculpat, referitor la latura civilé si penal, in termen de 10 zile de la pronuntarea hotaririi, daca legea nu prevede altfel; b) de persoana vatimata, in ceea ce priveste latura penal, in termen de 10 zile de Ja comunicarea copiei de pe minuta, dac& legea nu prevede altfel; ¢) de partea civilé, numai in ceea ce priveste latura in termen de 10 zile la comunicarea hotirarii motivate a instan 94, Renunjarea la apel: a) poate fi facut numai personal si numai de cAtre parfi; b) poate interver hotirdrii gi pana la expirarea termenului de declararea apelului ceea ce priveste latura penala cat si latura civil; lupa pronuntarea ; €) se poate reveni asupra renunfarii in condifiile legii, in 98. Acordul de recunoasterea vinovatiei: a) poate fi initiat numai de procuror; b) este supus cenzurii judecatorului de camera preliminara in ceea ce priveste legalitatea conditilor incheierii; ) poate fi incheiat si de inculpatul minor cu ‘ncuviinfarea reprezentantului sau legal, in condi le 96. Cauzele in care inculpatul este minor: a) se judecd potrivit regulilor de competent’ speciale, intrucdt judecata se desfisoari dupa o procedura special; b) se judeca de judecdtori anume desemnati, potrivit legii; e) in aceste cauze organul de urmirire penald este obligat si dispund efectuarea referatului de evaluarea minorului, fiindu-i necesar la solufionarea cauzei; 97. Cererea de amanarea executirii pedepsei inchisori: a) poate fi ficuti. de condamnat dar si de procuror; b) nu poate fi retrasi de cel care a formulat-o; ¢) hotirdrea de amanarea executirii pedepsei este supusi apelului, care are efect suspensiv de executare, 98. {in cazul declinarii de competent determinata de competenta materialé a instantei: a) instanta c&reia i s-a trimis cauza poate menfine motivat probele administrate de instan{a care si-a declinat competenta; b) probele administrate de instanja care si-a declinat competenfa nu pot fi menfinute in nici un caz de instanta c&reia i s-a trimis cauza; ¢) declinarea se dispune prin incheiere, supus& apelului odata cu sentinja;, 99. Cererea de stramutare a cauzelor penale: a) poate fi introdusi numai de parti i persoana vatimati; b) se depune la Instanta de unde se solicita strémutarea cauzei;e)nu poate fi introdusé in cursul procedurii camerei preliminare. 100. Au dreptul de a refiwza s& dea declarajii de martor in procesul penal: a) numai ascendenfi dreapti ai suspectului si inculpatului; b) sojul, ascendentii si descendentii suspectului, inculpatului si persoanei vatimata; ©) persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului.