UNIVER:..

;ITATEA "AL I CUZA" I A ~ I

FACULTATEA DE MATEMATICA ~ I FIZICA
SECTIA FIZICA'
'
c. PAPUSOI
'
PROPRIETATI MAGNETICE ALE CORPULUI SOLID
'
9I FENOMENE DE REZONANtA MAGNETICA
Partea a II-a
- Feromagnetism
- Antiferomagnetism
- Ferimagnetism
111111111111111111111111
171395
B.C.U.- IASI
I AS I
J
(1987)
In cu denu.mi"a a diecip11ne1 optionale,
"Proprietat1 nagnetice ale corpu.lui solid IJ1 fen.omen.e rezonan-
ti magnetica",,Pentru studentii din anul IV' de la Facultatea de
Yizioa care au afinitate pentru f1zica starii solide
1
am
retinut ln aceasta Parte a II-a urmatoarele sectiuni esentiale,
f'eromagnetismul, antiferomagnetismul, f'erimagnetismul, integrind'
ca l}i in I-a..la locul potrivit 2}1 fenomenele de rezonanvi
magnetica in solide.
Intr-o manieri 'C!'l!_fozmista,. dar mai adecvata
destinatiei acestui curs, am sa, &D>rsWn prima sectiWle cu
o prezentare a raacroscopice ale f'eromag-
netismului (Cap. I), puse ill 18$gD.etosta-
tice, magnetotemice, 1 oa int.erpreta-
rea termoduam:..ca a ei'ectelor observate-.'.ill' ea.drul aoestor inter-
actiuni sa conduca la concluzia preexistentei douieniilor de mag-
netizare spontana in solidele fe.romagnetice. Apoi, dupa un studiu
bazat pe efectele giromagnetice de rezonantl magnetic&, prin
care rezolvam problema naturii magnetice elementare.
respon.sabile de teromagnetism ill aceste domeli11 epontane, (Cap. II),
prezentam teoriile feromsgnetismulu.i (Cap.III): Mai inti! teoria
lui Weiss illtr-o forma dar nu denaturata, prin utill-
za.rea statisticii cllantice in looul statisticii clasice, pentru.
a pane in evidenti bine posibilitltile de_interpretare
menologiaa pe care le-a of'er:L t aeea.sta teorie. Dupa evidentierea
limi telor tecriei lui Weiss, prezenta 'beoriile auantice ale
magp.etizarii spontane, bazate, ,_ interactiu.nile de schimb electro-
n:tc in lui Heisemberg-Dlrac apoi, modelul Wldelor de
$pi.l1, pentra a sugera in tlAal numai premizele altol" modele prin-
t.N QaN zod&llll de balldl a1 eleetronilor colectiviza\i din me-
tale. Diteri tele forme de energie liberi dU! c.ristalele feromagne-
tiae., e:latld.nate tcrmlllate matematio ill posibili-
titi eta aaJ,.oul oi de a di.tart tear s't.Z'tlc tur1 de domen11
2 -
observate (Cap V) . Ai .
c1 1
1
ale structurilor de d une e ap11oat1i
. ... ..., e banda
1
nat1ce) 1n tehnica cL indrice (bule
1.0 particular in t b e.
In Cap., VI d' . e -ica moderna d 1
1nam1ca domenl e oa cul.
netic pentru a ajun 1 . l.l. or m.agnetice in oim"ul mag-
. ge a 1n te rpre tal:' a ""'-t'
a faptelor e:x:pel:'imentalr.o d . a, Cl.l.rbelQr de magrtetiza.re
t l .... _ escrJ.se in C
o VII, este alocat solid, 1 ap.I. Urmatorul capi-
d e or sub forma d
e Particule fin.e ... e stratu.r1 sub4-" i
J.n care l'elevlm.
1
-
ale magnetizarii, pl:'ocesel '.i ro ul :fluctuatiilor termioe
mul
6
e rela. ....are magn t )I
. remanent en difer1 te aolic .,. . i . e l.Ci'j. ma&le tis-
In l.l.r 4 a 1.
matoarele doua sect1 1
le fenomenologice teoretice 1 l1Q ' :recem in revista aspecte-
m"lu f splicat1.ve al
u 1., ei al . e anti:feromagnetia-
cowplexe. e alter structu.ri magnetice
S-a urmarit f
ca iecal:'e capitol
precedent pentru ca mare di . sa derive din capitolul
Ri t versl.tate a fa t 1
eoretice din domeniul P e or exnerimentale
magnetismului v
ca un ar.samblu organic v sa apara in acest curs
c care sa contribuie mai
a ce.rcet"t ... ....... .-L la formarea
lul.. a or JJ1 domeniul magn.etismulul
- apo.: la
Au torul tine .sa ex: .
Tcmorug Ele"' p.rlme multumiri tehnicien1lor
4a pentru dact11ograti .
Bratescu Mihai pentru e erea a manuscrisu ...
plLcative. xecutarea tu a figurilor
In
speranta ca nu num
acestei lucrari, ne expri v al vor fi benef1ciari1
t t mam antl.cipat
oa e observatiile i IecunQtinta pentru
sugestiile protitabile.
Autorul,
3 -
In literatura de specialitate refel'itoare la magnetiaaal.
solidelor, c.apul de afiv apar\ine ill.contestabil fel"'llag1'letiau-
lui. La origines .D.tlmlrt.Llui imp.re9ionant de stud11 "11 de memorli
consacrate feromagnetismului se afla, pe de o parte, o mare va-
rietate de manifestare a f'enomenelor magnetice 1n aubetan,tele
f'eromagnetice, ei, pe de al tii parte, o ma.re courplexi tate a pro-
blemei integrarii in teorie a fenomenelor observate. Numeroase
publicatii sint in relatie direct!. cu patrunde.rea spectaculoasa
a aplicatiilor magnetismului in domeniile prioritare ale
materiale apirituale a societatii contemporane, implicind
energetica, tran.sporturile, telecomu..nicatiile, tehnica de calcul
l
lji de automatizare, prospeotiWlile magneUde etc. jRezultatele a-
castor investigajii an amorsat DDi DriEmt&ri in domenii. de cer-
cetare dintre eele mai diferite: geologie (geomagnetism, paleo-
magnetiE;UD), arheologie (arheoaagnet:i,SIIl) biologie (biomagnetis:.n)
etc. Se poate spane pe drept cnni.nt aplicatiile magnetiSIUl-
llli pal"te, ca o compone.ntl indiapenS.abill, dill vista socie ...
tit11 madame, d, prin rez.a.ltatele ce.rceUrilor aotuale de
magnetism, fiziea a sa accelereze sensibil prooesul re-
volu.tiei !;ltiintifico-tehnice aoatemporaae.
4
. ,,r===========---
C A P I T 0 L U L
11
I
:II ASPECTE MACROSCOPIC!
ALE PEROMAGNETISKULUI
1.1. Proprietati generale ale substaptelor
feromo.gnetice
lo. Substantele feromo.gnetice in general, medii
masnetio neliniare.
Fenomenele magnetice care au loc in aceste
=edii pot fi descrise, utilizind u marimile magnetice-vectoriale
:;:i seal are pe care le-em defini t in capi to lul I ( ?a.rtea I .,
- I::.ductia magneticS. in mediul polarizat ,
eate data de relatia
- -- B = (H + M) = u H + p
-- ('0
( 1.1)
in care H reprezinta vectorul deplasarii magneticeJM
:nagnetizarii volumice (magnetiz . i ) p - a ' = u M polari-
. l 0
mediului (polarizatia magnetica) fo permeabilitatea
vidului (fo = 10-7 H/m).
- Deolasarea magnetic!
-
(1.2) H = - M-= h + H Bo B
flo o = + - .. -
este vectorial! a -h _. !iii H
0
, primul
datorat magnetizarii subatantei (oim d
. . P ce eriva din po-
magnetic scalar h - - -d V) _ _ - gra al doilea fiind cimpul
magnetic excitant (Ho = !o/flo)' produs de aistemul de
electr1c1 exterior mediul i f u eromagnetic studi.at (:;imp cede-
rid dill potentialul-veotor al acestor curenti -
= rot A)
In ultima varianta a aceetor egalitati (1.2) p reprezintl per-
rneabilitatea magnetica a mediului
Daca ee considera mediul feromagnetic ca o distribu-
tie volurnica de curenti, de deneitate J, aoest mediu se supune
relatiilor ale magnetostatic1i
(1.))
- -
rot .o = p.
0
J
diV B = 0
- Magnetizarea volwnica ir datorata inductiei B in mediul feroY
magnetic, se exprima in functie de B sau de H prin relatiilet
(1.4)
in care
( 1.5)
k = t"o - 1 = fr - 1
reprezinta SUSi"f,;Jtibilitatea magnetica (volumica) iar rr= flp-
0
permeabili ta tea rela ti va.
2. Jub influenta unei exterioare
B
0
, Si.lbstantele feromagnetice se polarizeaza ca i
paramagnctice in sene cu B, dar intensi ta tea de mag-
netizare M fe=omagnetica este enorma in raport cu cea paramag-
-
netica. In timp ce, in cazul substantelor paramagnetice susoep-
tibilitatea k este de ordinul +10-3, in cazul substantelor fero-
magnetice se intilnesc care pot sa atinga va-
lori de +106 1eci de un miliard de ori mai mari decit in cazul
paramagnetismului.
) 0 0 proprietate specific! substantelor feromagneti-
ce, care interpreteaza neliniaritatea proceselor de magnetiza-
re a acestor medii, consta in faptul ca factorul a.= B/M din
formula (1.4) implicit, susceptibilitatea k permeabili-
tatea f depind nu numai de fizice in care are
loc subatan1jei (temperatura, presiune etc.),ca. in
cazul mediilor magnetic liniare (pa.ramagnetioe), dar depind
6
eenaibil de H, res;Jectiv deB: k ::: k(H); p , H).
Prob:!.ema car-acterizarii mae;netice a unei
feromo.e;netice apa::-e astfel complicata. In realitate ea estE::
mai complicata deoarece mag.netice, in parti-
cular k p. depind inca li de istoria e$antionul:..:ti sau de
trecutul termic, mecanic magnetic al t 1
..- e9an :tonLJ. ui f'eromag-
netic studiat. Fenomenologic
1
acest fapt se traduce, pe de
0
parte, prin aceea ca:
a) Un eantion feromagnetic dat, poate '12:
prezinte
proprietati magnetice net diferite, daca el a fost su.ous sue.
cesiv u.nui tratarnent termic variat: recoaceri la temperaturi
raciri cu viteze diferite in atmosfera neutra
1
re-
to are sr:,u oxid:).rltQ.. Pe de alta :)arte
b) Proprietatile magnetice ai.nt sensibil influentate
d.e tra.tarnentul mecanic la care a fost supus elantJ.onul: com-
tensionare, torsionare, laminare etc. ln plus,
c) Susc.eptibilitatea i permeabilit<.:.tea magneticS. nu
sin t functii bine definite n:t
01
ch:t' ar -=-- 7
de H sau. de B; marimile
k u recapata aceleaQi valori d
\ aca H a fast obtinut
plecind de la valori mici valorl. mar
1
-
(H crescator) sau
plecind de la Valori mari Catre Valeri m:t'c;
(H descrescator).
Aceasta complica+ie este 1
re etie di.I7ecta cu un fenomen de
histerezis al.magnetizari:t', t
carac er:tstic fero-
:nagnetice, fenomen asupra caruia vom reveni in detalii mai la
vale.
4. Proprietat:ile .magnetice ale u.nei subetante fero-
maenetice date aint considerabil diferite aact acea
8
ta se
sub forma de masi.v, de eub+i-e aau
11 ... , ae pulbere f"ina.
7
5. Modificarea chimice a
se strins cu modificari 40nsiderab1le ale proprie-
tatilor
Dintre elementele Tabloului lui Mendeleev se die-
ting numai noua metale cu proprietati feromagnetice; trei din
tre aeestea au subpatu.ra electronics 3d incompleta, (Pe, Co,
lU) 91 au subpatura 4f illcompleta (Gd, Dy, Tb, Ho, Er,
Tm). Proprietati fero-magnetice posedi majoritatea aliajelor
metalice ale elemente anumiti compuvi. Existl insa
. fii exceptii care pot sa para curioase: A.nwni ali&.3e metali-
ce, contin elemente feromagnetice, nu poseda proprietat1
fcromagnetice; aliajul cu Pe; 12%
Mn, sau aliajul cu 68% Fe Qi 32% Ni se compor'd la tempera-
tura ambianta ca o substanii paramagnetic&. Pe de alta parte,
anumite aliaje, ca de exemplu aliajul Haussler au 61,5% Cu,
Mn, Al, sau aliajul nwait silmanal (86,7% Ag,
Mn., 4,457., Al) sint puternic feromagnetice au toate ca fieca-
re dintre consti tuienti in parte, nu posedl
magnetice.
6. feroJia&Detice s1Dt, 1D priDcipal,
solide au cristalinl. Nu tluide teromagne-
tice. In ultimul timp se atilizeazl tot mat
nea de ferof'luide, care se refer&. la anumi te fiuide cu pro-
prieta'ti feromagnetice, dar efectiv nu este vorba de Wl fluid
feromagnetic, fluidul fiind doar un mediu neferomagnetta in
care eint dispersate particule :toarte fine :teromagnetice,cu
structura cristalina. CW!l.'t'ODl preciza mai la vale, lao-
riginea proprieta'tilor f'eromagnetice ale acestor substante
cu structura cristalina se a.fll o anumitl stare de ordonare a
elementare in volume relativ mici, nu:"'l'.
- 8
mite domenii feromagnetice in care toate aceste momenta elemen-
tare eint paralele ca in schema din figura l.l.a.

,__,... -+ -......, 1-+- --.... __...,
I -+ ---tflt> --+ I I +- +- 4- I
,__,.... --., 1--+ --+ -+.1
t-+--+ -+
1
I+ 4- +-I
.,_..., -+ --+., t-+ -+ -+r
1--+ --+ --+
1
I+ + ...... I
I __ __ 11!.,1
a.
b.
Fig. 1.1
r-------- -.
.--..... -+ -........,
,....__ ....._ ...._,
I--+ --+ --+I
,+-- +-- ......__,
,--+ -+ __......,
,..._ ......__ ..._,
....
c.
Exista o aerie de subatante solide cu structura
cristalina numi te ferimagnetice ale proprieta:ti magne-
tice prezinta multe analogii cu cele ale feromag-
:1etice ?articulari magne tice ale aces tor substante au
la nrigine de asemenea o stare ordonata a momentelor magne-
tice elementare, dar cu doua in care momentele mag-
sint antiparalele i inegale, ca in schema din figura
l.lob ..
0 stare de ordonare a momentelor magnetice elemen-
'tare; comparabill cu cea a solidelor ferimagnetice, conatind
de asemenea din dou! subretele in care momentele magnetice
sint. antiparalele dar egale (fig. l.l.a), se afla la origines
waor proprietl'i magnetice distincte ale unei categorii de
cu structu.rl cristalinl, numite ant1feromagnetice
1
aparent proprietltile acestora prezintl unele a.r:!.alogii cu. ce-
le ale subetantelor p&ramagnetice.
Ezistl su.bstante cristal.ine, numi te B'irlllgJil, in care
ordonarea momentelor m&gnet1ce elementare are lac in eel pu-
tin trei distincte. In substantela h;limnggetice,
lil
existl o tnf1nitate de re'ele, in yeatorul magnetiz!rii s
1
roteote 1n ju.rul an.ei axe aind ee trece de la un plan I :
lar 1a D1st1Daem o alU ca'tagorie de
in care capul de afi.lil este eeequioxidul de fier romboedric \

(bematita) caracterizate printr-un feromagnetiam __.

slab. a carui origine, diferitl de cea a feromagneticilor
ordinari, implia! magnetice partioulare, care
vor fi interpretate intr-o manierl diferitl.
In acest capitol I, .ne vom referi numai la proprle-
magnetice ale subatantelor
7. Proprietltile feromagnetice ae manifesta numai
i.n tr-lw ("!.ome.niU: de temperatura limi tat; temperatura limi. ta
supertof\ra. ae numef.J te pu.not Curie,
11
11 ea este variabiU. in
fu.nctie cte r tan't;ei feromagneticec Deasupra ac:estel
Tc ,,:Snetismul disptLre oa.pata
proprietatile magnetioe specifice paramagnet1smu1uL,
1.2, Propriet!ti feromagpetice puse in relief
prin interactiunea substantei cu oimpul
magnetic. Magnetiamul tehn!a
Proprietatile magnetiae ale une1 feromag-
netice date, pot fi bine definite daca ae studiaza dependeAta
magnetioe (P p.
0
K), a mag-
....
netice (]') intensi tatea cimpu.lui magnetizant (B) ii
1en\a aonsum.ului de energie tn procesul, remagnet1zir1-1 substa.n-
tn cimp periodic (sau. a pierderilor de
in aatbstanta de .trecve.ata &cestui cimp 'doe
inductia
Curbele p s f(B), sau B t(H), ae numesc aurbe de
10
:nag.neti::.are. PeLtru deter:ninarea lor este lled:.-Ent.:r ca eQantLo-
din substan'ta feromagneticl data, si fie, in p.r.ealabil,
cu alte ouvizlte, mcmentele asoc1:a11e
elementar1 a1 feromagae\ismului
fie or::..entate cu probabi.li tate 1D
in dat.
!n o demagnetizare ideall poate f1
c!lzilld eoantionu.l pi...oa la temperatura Curie Tc (:eau la tr Wln-
?eratura mai inalti decit Tc) apoi ricindu-1 p$Jll ls
;:;eratura ambia."lt!, in oric!rui cimp maginetl,o c.onatant.
orl.cit de slab. Un al doilea procedeu. de demagnetizare :lsi
::;':, c:Jnstii in a supune la temperatlll"r.
_: :;.r-i::aru.i cimp ma,;netic constant, act,iu.n11
::.: .. :,'2t.ic alternativ a carui amplitudine l:a zero,
de la o valoare mai mare Aau egala qu
:::.:>;;e:-' a ci::.;>Lll..ii necesar pentru a aduce la
;:..e ::::;.e:1atica. Totodata este necesar oa 11-.reevent-a. cim;u.\lui
a:. terr:a ti V sa nu fie prea mare, deoarece i.n eaztH
lo!" mari demagnetizarea poate sa fie im.piedic;ata de u:n etect
de ecra.nare datorat turbionari. ?e.ntr<.J. demag{ll;:'ti.za-
rea metalelor feromagnetiae in optima, este .:itt.Q-$ar
sa se 11tilizeze cimpuri alternative de frecven"l joaei" '5w.lG
Ez, iar viteza de deacreetere a cimp a!
nu fie mai mare de 1 - 2 % pe ciclu. In practici se
utilizeazi adesea aimpuri alternative cu trecventa 3Z.
Strict vorbind, 1storia a e,anttonului
prin cele dou! procedee f11nd diferiti,
se va afla in stari diferite: in caz
(demagnetizare termicl) ae afla intr-o stare magneticl
lui null, 1n al doil(ta ( 1n cl,.mp a1
ll
D b1 dintre aceete doua
in:r.r-o ma.gnetica nul!. eoee rea.
mult sau mai
t
u,.,e urintr-o deoaebire llii:Uo
s: 3e l'B.U. "
A tre curbele de magnetizare
sensitill .
l . d tio.e pent
in experiments. e l. en ' -
'i!l ambelr.:
1.2.1. Qgrbele de
ao. Curb& de prima magnetizare
. tic este
feromagne '
. 'i unui cimp magnetic H crescator ILonoton. ,lepre-
supus . . i
. +' t[ (respectiv ale
valorile
zen - ..- t;4 e
. - -p;f) sau ale iei magnetic e B, l.n : UllC ...
magnet1.ce - fo '
A - aurba de orima maGneti-
de int.cnsiteteL H, se o
.. t 1 c-l.IDpu"' ui dema.gnetiza&t ast:,pra e-
Pefi"ru a Bluda etec u ...
. derim ca eantionul feromagnetic
cQrbe, ronsl.
i e circulara (Fig.I.
2
> Pe
':' ..>te sub :o de tor cu sec'tj un
A
Fig. !.2
matrul al circumferintei medii
acest tor ee inflooara
uniform, (J.D. tir care
este parcurs de un cu-
rent electric de inten-
si tate I.
PresupWlind o8
metrul
lare a torului, eate
mult mai mic decit dia-
a torulu.i ( d <- D) ' cimpul
este dat de expresia ho
magnctiG Hr produs de t:urt;')ntul I
in care D reprezintl numlrul de spire pe
:a n.l = Br-1 11
0
, -
'' [ . B reprezin-
circumferintei medii, 1ar o
unitatea 1e lnn&ime a
Ce
diD al
ta magnetiel
oure.ntu.lu1 I.
12
Deoarece in acest caz nu exista poli magnetic! liberi i.o suba-
tanta, deplasarea magneticl i[, definita prin formula (1.2)
e<;te exact egall au ci:npul magnetizant ( sau cu. exci tatia mag-
netica) (i = = B
0
/ tto>. In conaecinta formula (1.1) ce-
pata f'o.rmaz
(1.6)
a determina experimental curba P = f'(H), sau M = f'(H) ,
se realizeazl, pe acelaoi tor, o inf'al}urare secl.!!lda.ri, const::.:1d
din N spire,f'iecare de suprafata S, care este conectata la un
(F). Plecind de la starea de magnetizare fiUl!, in
care M = o. prod.ucem, su.ccesiv, variatii ale cimpului H cu
cantitati AH, corespu.nzilld crel}terii cu..rentului I cu .6 I ..
duct1a magnetic! totalS 13 = P.o (H + *i>, prin suprafata S a
In-
bo-
. - ,:
secundare cu AB, iar f'luxul inductiei magnetice
.:f> = NSB = NS(B
0
+ P) creete cu 6cp = NS AB = NS( AB ;- 6P) ,
Fltu:metrul aa 6<P, iar- S N fiind cu.noscute, se determina
variawiile magnetizarii
(1.7)

u ll J4 a liP = - - u A H
,a NS
corespunzatoare variatiilor consecutive, care servesc la
construirca curhei M = f'(H) (fig. I.Ja) numita gurba de or:.:na
magnetizare. Alura acestei curbe indica o mai intii
lenta, apoi rapidl a magnetizlrii M, aceasta tinzind catre o
asimptota orizontall ce corespnnde valorii M
8
(reepectiv P
8
=
f 0M8 ), numit! magnetizatia de saturatie, respectiv, polari-
zatie magneticS. de saturatie. Se va vedea mai ca M
8
eete o functie descrescatoare de care ae anuleazi
la temperatura Tc
1)
B

0
a. b.
Pig. I.)
Strict vorbind, curba M f(B) ar avea o semniticatie fi-
zicl mai comple'tl dec1t curba M t(B) (tig.I.)a), deoareoe
magnetizarea SQbstaniei este dat9rati etectiv B to-
tale ei .nu .numai lu.i H. Acest tapt, (exa:mi.nat de noi in Par-
tea I, cap. I lo6.)) implicl neoesitatea u.nei defill11ii mai
a su.sQeptib1litlt11 magnetioe, de exemplu. K M/B,
tn loc de defini tie QZUSJ.l k. M/H. De fapt in. cazul aurbelor
M = t(H), H nu este decit B
0
rapo7tat lao constant
Cp
0
); in practica, se preterl B
0
in loc deB deoarece Yalori-
le lui B sint date primare, ele reprezentind 1Ddu.ot1a masne-
o
tiel pro4:usl de at.tre.Attll. electric prin bobiDa laasutizaa.tl.
Totodatl trebLlie sl obael"'YY.a al, 1n practio!, represeatarea
ourbelor f(B), deei ll&1 risuroaal. au prezintl aYaatajele
reprezentlrU curbel.or a t(li), deoarEKle olll"bele t(B) aa
alura Wlei clrepte care pleaol d1.n origi.a.e phi la W'1 puaot
toarte apropiat de palierul de iar aceste drepta
Dll ee IU"eteazl 1a a sraticl pe.Dtra d1f'e!'1 te
m.ateriale fe1"011laglletice .Alllft variaiie1 illduo1ie1 magnet1ce
- 14 -
B i.u functie de H $ate reprezentatl in (I.)b). Curba
B = f(H) ae obtine, aoa cum rezu,ltl din (1.1), adlu,gind 1a
:urba precedent!, P f(H), variatia liniar& r
0
B. A.ceast!
cu.rb! tillde aaimptotic catre dreapta a cJ.rei ecua-
tie este B =

+ M
8
)o1 care intersecteaza axa ordonatelor
lor in punctul (O,P
8
) respectiv (0, ro M
3
) (fig. I.)b).
Curbela de prima magnetizare pentru substantele fero-
magnetice clasice Pe,Co,Ni, sint date in figura 1.4. Curbela
referitoare la CQ vi Hi inverseaza poziiia relat1vl oind
se trece de la cimpuri slabe la cimpuri puternioe. In figura
I.5 sint reportate curbele de prim! magnetizare pentru citeva
aliaje feromagnetice de mare utilitate in
8(T}
o 4 a.irf
__ ..._....._
H (Aim)
Fig.I.4
2,0
1.6
1.2
0,8
0,4
P(TJ
.,..-.-
1/1:: I Fe -Co
Fe 5i I
I
Li

Fe-Armco
r I -
I',_
r---
Fe-Ni I
1 I

l
'
I
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1.2
H (kA/m)
Fig.I.5
Valorile magnetizatiei de saturatie s sint dependents de
In tabelul l.l aint date valorile lui 11g pentru
subatantele feromagnetioe tipice, la ambianta
(200). Sint reporta.te _de asemenea valorile magJJetizat1e1
specifice de saturatie, r1 s (l'llOlltentul. ma,gnetic al u.ni taiii de
masl. de subatantl) la temperatllra ambia.atl oi valorile o-
0
, ob-
iinllte pri.n extrapolare pentru temperatura 0K, deterD:linate
I
15 -
mai recent cu. precizie m.ai mare (li.Danan, A.Berr, A.J.,.P.
Meyer, 1968). Cu aeeste "'alori, a-a determi.nat llWiliru.l de
Bohr-Prooopiu, pe moleco.lA, d:upl tormul{! ( 32) din
3.2.2:
l!(So A - tTnA
nB = m P.B &. - -;r;
in care A este .mass molarl, 6 denei tatea
9
P:s magnetonul Bohr-
Procopiu, N lu.i Avogadro ..
TABELUL 1.1
I
T = 293 K
er.,

I

I "'s lis
PsP.os (AJJJ.2/kg)
(I}
I (.Am2/kg) (T)

218 1714 2,16 221,7 2,216 1043
leo
161 1422 1,79 162,5 1,715 1J94
l
1:
54,4 484 o,61 sa,s 0,615 631
0 0 0 253,5 7,55 293
l
lTb
0 0 0 173,5 9,24 22)
in,- 0 0 0 235 10,2 S7
IHo 0 0 0 290.
10t34 20
I
In tabel si.o.t trea11te e1 valorile temperaturi1 Curie feromag-
Jietice, T
0
, pentru aceste su.bstanje.
b. :ke;ea !Pf9serM de. atsutta aap;p.etial
I
Se poate poZ1iWJ.ea superioarl a curbelor
de exper1menta1&, cimpurilor care
aduc la saturatie (fi.g.I.5), p.rilltr-o de tor-
(1.8)
- as (1- iJ- ... > + t,H
I
16
'!llagnetiza.rea eubstantei. In general., in dom.eniul oimpnrilor
suficient de mari pentru a atinge f'ei"t"><nag)1et1-ca,
temperatura ambianti, paramagnetismul nu atinge satura't,i$ ma.g-
neticl r,i magnetizatia datoratl efectu.lui paramagnetic variaza
liniar cu. cimpu.l H. Pe de alta parte, avind tD vedere "'B.lorile
extrem de mici ale susceptibilitltii param.-:u,.J:letice k in com-
p
cu cele ale feromegnetice, rolul f
acestui termen poate fi neglijat atit timp ott au s-a at1Ds
saturatia magnetic!. Termenii a/H, b/H
2
etc., se interpretea-
za ca fiind corelabili cu. efectul incluziunilor ne:teromagneti-
ce, efectu.l anizotropiei magnetocristalille etc.,in procesu.l
de magnetizare a substantelor #eromagnetice.
0
c. Curb fundamenta1a de magnetizare
Pu.nctele experimentale ale curbei de priml magneti-
zare corespund u.nei crer,teri monotone a cimpului magnetizan't
. :..ceste nu vor fi exact reproduse daca procesul de mar::-
netizare progresivl a er,antionului are loa au intreruperi sau
cu inversari de cimp. De exemplu, presupunem ca fe-
romagnetic a fost supus u.nui cimp + H
1
ca pu.nctul corespan-
zator pe curba de Primi magnetizare este Q
1
(f'ig.I.6a).Daca se
efectueaz! o comutare a cimpului de la valoarea +H
1
la -H
1
ei
apoi se revine la +Hl' magnetizarea ob1;1nuta nu mai corespunde
punctului Q
1
ci punctului Qi Punctele Q
1
1 Qi
re cimp +H
1
nu coincid deoarece istoria magnetica
a nu este a.ceeaf}i pentru cele doua puncte. Pentrt
a o valoare bine defini U. a magnetiz.,:J.tiei corespu.nzl-
toare cimpului H
1
(respectiv u.n pu.nct Q
1
bine detini t, sime-
trie in raport ca originea 0 cu. punctul Q]. corespunzltor otm-
pului -BJ_) este neceear sa se efectueze u.n numir de 5-10
ale cimpu.lu1 magtletizant. Locul geometric al
lor Qi astfel determinate, pentru cimpuri :a
1
de intensitate
17
proa.resi v ore sci toare, . reprezinil _ W'taf!:. de magpe-
i&l!F! &au cup;:J:IA .<tt. 91>9i)Jlt,i (.fi& I.6.b)
i'ig. I.o
0 t, curb& fwld.amell tall fie llagrle tisare sa deoee.,
bef}te de eu,rba d prim& magnetizare Diferea"tele " Us-
tillg in special ill vecinltatea oriai.nii. Aceasta o.oreepWI.d6 li81
bine exigentelor unei oaracterizlr:L oereote a JBater.lalelor .f'e.ro-
Dl6gDetice deoarece dataltt pe care le tarad.sead riat debaraaate
de ef'ectul dea&comoda.rU sau al v1acos1 tlt11 aapetioe a sub;-,
$'tallte1 f}i pel'Jii t o ealuare ooJApe.N,tiYI a propri.etl,ilor llaglle.,
U.-ee ale W'lOr material dUert.te, 4a ooasea1Atele
aoestor .tee-ca.
cw, ;e '''9fttiMt 1411
atagne:tiaa.rea produal p.ri.A variatia moJ:Loton! a c1mpu-
1Lli iatre Yalorile +H t1 -II Tariazl, qa cum s-a
18
ma1 ina1nte (f l.l.2.a,b), dapl un aialu de
Enstl LlD. a.lt proaedeu de magnetizare, la tempera tun. aons-
tanta, 1D care eEJte o reversibil.l de H,
sau altfel
1
magnetizat1a variazl anhisteret:Lc in funot1e de
otmplll magnetizant oind aoeata var1azl oiolio i.ntre +H g:L -H.
Aoest prooedeu oonsti iD a supune etantionul,act1uni1 aimul-
tane a unlii oimp masnet.1zant oonstant H a unui oimp magne-
t14 a!ternativ a ciru1 intensitate aontinuu la zero
de la o valoare Bs sntioient de mare pentru a realiza satura-
t1a magnetiol. Cu valorile magnetiza1;1&1 ob1;1nute in operatii
succes1ve, (pentru otmpuri magnetizante B &Qoceaiv
re) reportate in tunatie de H se determinl curba de magnet1-
zare ideall, aau (Fig. 1.7, curba a). Aaeast!
curbl pune in relief o cretere rapidl a magnetizlrii M pin!
la valoarea de saturatie, oreQtere mu1t mai rapida decit in
oazul ourbei de priml magnetizare (fig.I.7,curba b)f Aatfel.
(a}
H
0
1'18 1.7
meaanismu1 magnetizlrii an-
hiateretice este mill t nw.1
efioaae decit meoanismul
in cimp cons-
tant moncton ..
De.oaebirea dintre oale doul
meoaDi:ame tle
apare mult mai evidentl in
oazul materialelor feromag-
utio di.ln ol ill part1,1J.n.-
lar in c.asul so:bstaz:rtelor
din part1ou.le
taromagnet1oe t1ae1 ea sa
in cazul. materiale1or magnetic

Oiclu.ri at . .biatt;rez.g
Du.pa ce b t ..,
. . au s _anva e foat magneti:z.t1.ta
in ,cimp cresoator de 1a zero la "o va1o""- u .
.. . ......... proces
in care punctul f1gurativ pe diagra.miL (14 H). s a d ...1 +.
- ep asa.pe
ourba de t .
,. ma.gne l.Zare, reducen;. in mod continu-1
. . . .... a ..zero
c.tinpu.l Punctul flgurativ se dep, -se.:a.-lt "t.
.ui "";r,a. ca re axa .
ordonatelor pe 0 curba diferi ta de curba ,..de' -I-ll . .
. . . . . PJoWCL mag.rftltizy-e,
indicilid (f1g.'Io8) o lllicoorare a dar ma1 lonU.
' decit in cazul curbei do. r"-lt .. ,..
, . - P ..LULI;I. magnetizare. Acest .fenome.rede-
intirziere a' variatiei magnetizlri:t cit .... l"ui v ,. a J.Jnpu. mag ... "'
' netizant se histerezis magne_'t1o J e .. ste ,qaract.er;s- .
feromapleti:e, dar nu substantelor dis- 1
f .. Iii
. 'paramagnet;t,ce. se. efeatueaz!. o"'
. lui lim . ' -
. . .....
0
. -;.1\a fi
tul figurativ al d1agre.mei (M,H)' Wl .it'" '
, . . . ' Mtua -nu- -
ma-: de o curpfi U
.... _, ___ '
1
.pscile.)ii
curbele .nu se inchid exact (fia I 6 a'"). xi +M
. . c ' e s wq 0 mod1-
ficare continua a mag.net\ce i.ntim . . . e a eQap.tionu.lu1'
care a.ti.nge forma sa aea lll8i aiabi, x t
. .. . . .a.a. 6ll ru. Wl ma-
terial da.t, forma de depi.nde dl valoarea
- ci.inpu.lu.il H Cio1 . l . , '
- '""lll urJ. e produs.e in ctmpu.z;,i. slabe t"'u 'de
f alungeso pe maaiU'i oe tensi tate& cimpu!.
. lui 1\n tA'11e lor indep sl capste ro:nBl de
oioc. Figura forma de histerezis pen-
tru. o aerie de ex'b'8Jlle ale oimpJ:lla.i 'magnetisant.
!) J
- 20 -
libcul. l\1 r,:i.ehtri .04
c.ut"be. de 0. tl
rnetM.4, ob\.inu't pe,ntru t1 cilqp lfm de
realiza eatarafia ee numee1e etolal liad.tl _.
maxim (LIIl'eOri de mf.Ciletizare. Aceste cicluri lSADitl
el.nt adosea_ o:t111zate pentru caractenzarea mag:neticl a su.bs-
feromagnetice. BXperimen'lal, c.iclurile de
a magnetiza\iei respectiv a polarizatlei magnetice p
in de cimpul magnetizant B se dete.1"D1illl de regul.l. cu.
date fu.r.nizate de misuritori bazate pe metode
Masuratorile bazate pe metodele i.nductometrice permit sa se
determine ciclul de a 1nduct1e! magnetic B in tunc-
tie de B. In figura 1.8 sint reprezentate ciclurilelllDitl
de histerezis al polar1zatie1 magnetioe P = f(H) fJ'i al 1nduc-
magnetice B = f(H). In ambele cazur1, polarizatia P
. inductia B misurate in oimpullli magnetizant B.
In figura I.e s-a reprezentat panctat ciclul de histmzi.s a1
ROlqiza.tiei mae.petioe repnenB- fr in tunc tie 4e H.Pieclrui
punct de pe acee' ciclu ii corespunde rema.nen-
tl remanent&, masurata su.ccesiv dupl a.pllca-
rea vi suprimarea c!mpolui B.; !
Gratic treceree de la reprezentarea c1clulu1 de histerezi.s ill
coorionate P = t"(R) 1a nprezentarea lui in coordonate B-f(H}
eate alDpll., "-4 'iDe - de rela'ia di.n'tre aceete 111-
Jdlll.. B r.,t:S.P). Sre traaeaal a.ap-. B f
0
11 (f1g.I.9 . a)
..... telar.ta d., H cind ee Edec-
..._. lat:M cielaJrUe Jl = f'(E) 91 B f(H}.
41e k .cldal. 48 lliate'1"8Sla Jlla1da tn
- 2:
8
,B=f{HJ
; =J1
0
{H+MJ
I
1
P= f( HJ=J.loM
I
-H
Fig. r.a
cicli.tlui.
Carac
teristice eubstantei reromagnetice,
?rincipalel9 mirimi

22
relevabile pe l:le histerezie sitlt
ma lr { tic$ ti 9HtRtJ.l .
1U.l!c sueratf;ta ga,.pl;,ulai o,a,raot.erizeaza pierde,rile
prin histerezis PH, tO:are u.nui aiolu de m:;:1gnetize,re.
b
0
Remanenta magnetic!
PresUpWlem oa,ill .feromagneticl
a fost supusl unui cimp magnetic exterior Ha Dupa suprimarea
acestui cimp (H=O) su'bstanta. ramine magnetizata datorita feno-
menului de histerezie magnetic.
Numim inductie magnetic! remane.nta, Br, illdLlctia. mag-
netics restant1 in eantionul feromagnetio (in prealabil magne-
tizat) dupa suprima.rea cimpului magnetizant exterior. In ca-
zul in care cimpu1 magnetic exterior a. fost mai mare sau eel
putin egal cu cimpul H
3
neceaar pentru a realize saturatia
magnetica, remanenta se numef}te inductie remanenta
de saturatie Bra Aceaata relevabila pe ciclul
major de magnetizare, B = f(H) (fig.I.a) se a fi
numeric egala cu polarizatia. magnetioa remanenta de satura-tie
Pre' relevabilB. pe ciclul major al polarizatiei magnetice
P = f(H) pentru H=O. Aceasta rela.tie B = p (= u M ) este
ra rs ,-o ra
fireaeca avind in vedere faptu1 aa, in virtutea formulei (1.1)
inductia magnetica in mediul po1arizat este, pentru H = H
8
,
Be = roH
8
+P
8
, -iar pentru H=O, rezu1ta B = p
rs rs
o C"
c . J.mpul ooercitiv
Cimpul masnetic care trebuie sa fie aplicat unui
efi.anti.on, in p.re.alabilmagnetizat la satlll'atie, pentru ca
indu.c}ia magneticS., respectiv polarizatia tne.gnetica (masurate
in prezen"t$ acestui cimp) sl se anuleze, se cl.Iup
'
23
:oercitiv. Yaloa.rea acestui aimp coercitiv, H + :a releva-
. - a
ta oe ciclul major de histerezis al i..ndi!O'tiei magnetioe .Baf(H),
(fig. este, in general, m.ai mica deci.t v&l.oa.Ha cimpu.lui
coerci tiv H :t.pH
0
, relevat! pe ciclul da al pola-
P f(H). La rindul ei, aceasti valoare
:t pH
0
este ma.i deci t valo!ll"ea eimpulW. t;lv rema-
nent H
0
r relevati pe ciclul de histerezis al polar1-
magnetice remanentc (f1g.I.S).
In cazu1 substantelor magnetic (cu coerc1tiv1\ate slabl),
ca !ierul pur eau ca, aliaje1e de tip permalloy (78.5 Hi,
21,5 J Fe), valorile cimpului coercitiv H
0
ptnl la
aproximativ l A/m, in subetantele magnetic dure,
(cu cimp coercitiv mare) valorile H
0
pot sl depaeaeel 105!/m
sau chiar sa a tinga 10
6
A/m. In general, di!ltre va-
lori1e pB
0
H
0
, este neinsemnati in cazul materialelor mag-
netic moi; ea este de ordinul 2.5-J,O kA/m in eazal materia-
lelor utilizate in mod eurent la fabricarea perma-
nent-it Qi poate fi cons.iderabilA 1n cazul aubetante1or cu coe.r-
citivitate foarte mare. In Tabelul 1.2, dlm valorile numerioe
ale cimpului coercitiv H
0
, ale inductiei magnetice remanente
Br, ti la saturatie B
8
i ale cimp.U.ui R
8
necesar _ nentru a
produce eatw:-at1a magneticl a u.nor aliaje cu
ut11izate in tehnica magnetilor permanent1.
TABELUL 1.2
Alif!jul (oompozitia %)
Ho Br Be
H.
8
--
kA/m
'
ki/m
1 2 .3 4 5
Otel cu:Mn - lC; 05 Am 4,0 0,86 1,48 24
Otel cu w - 1 c - 5 w 5.6 .1,0) 1,45 24
- 24 -
-
l ? 1. 4 2
!
Otel cu Co - 0,85 C;)6 Co;Jt5C:r: 0,90 1,55 I 1
41,4 0!168
I
1,24 160 Alxri.co 1 - 12 Al 20 Ni 5 Co
l
0,72 lt35 1 16o
O l 12Co 6Cu 43,2 Alnico .e - 1 A J.
I
l.57 I 159
Alnico 5 - 8Al 14Ni 24Co )Cu
l
45,8 lj20
1
I
76tO 0,58 - ' 240 Alnico 6Al l8N1 350o ST

- 86,7Ag;8,8Mn;4,4SAl 480 0,060
-
I 160
----- -
'
144 35 I ""' -
Ferita de Ba
l 1
0,40 1 - -
48
I
J
Ferit! de Co
--
do ?ierderile de pu ere p t rtn histerezis
1 bS a induct1ei magae- Pentru a produce o variat e
tice in subetanta. feromagneticl este necesar s8 oheltu.im o
energie bw, aatfel ca,
(lo9) }<ii.ftB)dv
Pe unitatea de volum ravine energia
(1.10) &w (H.&i>
_ _x tru a. face ca punctul figurativ Energianeceetu"CCo pen
Starii a eubstantei sl descria ( H B) coreapunzltor --o-
' ' t8. prin formula
un ciclu de histerezis, poate fi
... _ v f<i.6i> ' (1.11) -H
pus 1ndeforma.- zinta volumul substantei, preau ,
in care, v repre cest vo-
, . iar marimil.e if o1 lr sint presupuae Wli:rorme in a
bil, etice in mediul
Tinind aeama de expresia inductiei magn lQJD, ..
(1.12)
... -
(B.d.M)
= -
bl eve c:a. C a-a notat COD'ti.U"UJ. c:tol.Lllta.i. (B,H) iar au c r
CODtfu.oul c1olulq1 (M,H).
Dacl ee 1a ill co.a.EJidera:tie ctclaJ,. (B,B), &lldrgia
abeltuitl .pe IU>Uataa de VDluao de ltg a '11'8./v, pe
fiecare cialg este dati de integrals
(1.1))
"H = f ci.&B)
c
care .represinU aria ciclului de hiate.rezJ.s a1 iaductiei
magne tice. Dacl se conside.ri c1c1Ul C. B), e.uergia chel tutU
pe Wlitatea de volum de pentru e.teotuarea WlUi sill-
BUr cte-lu, aste dati de inte8l"aJ.a
(1,14)
OfU'e .reprezil;lt:l cle al polar1zl-
r11 &I.Pra.fa'a acestai ciolll, S, reprezi.llt4, la o
soarl detel"'Dl.nata protluaul (Wb/m
2
) .(A/a) ac:licl d.enai tatea
'I'Ol!Uft,1ol. de ...._.
ae ol aceaata
Oholtaitl 8Qb 4e olld.tU'I, ea lillad eValuabJ.ll.!n
lllaotte 0 Ueelefta:'-Pe1'11tuu Jl1'0ftoatl tn ._ ... la
.tlftd 01ola. 8e aiH1te ol, u. 014111, cao.titatea
u oll.cllui. PJ'04uel aat.tei, eete f'oarte mial. dar ea devine
-. 26 -
insettllla '&I cind se etec tueazl .un nwnar mare de ciclll%'1 ca 1n
cazu1 magne.tidri1 in cimp altemativ de frecTentl 1adustri.a
li ( sau 60 cicl1. pe secWldl)
Integrale1e (1.12) eint echivalente peotru c1clu
inchia, dal" nu stAt oi pentru o de cicla4 tn aoest
cas j {i.,S, nu mai este nlll.l. dacl ae 1n-
1Aegreasl expresia (1.11) nwaai pentru o poriiWle de cicl .. ,co-
:I"Espl.lDZltoare varia,iei magnetiaai1e1 1ntre doul limite date
Mi e1

se obiiDe

.. J.!'2 .....
{l..l5) WJ! v ro H.6B. + v ro . (B.&>
. c 1
Pri.mailltegrall corespW1de e.nergiei neaesal"e pentru
& produce cimpul magnetizant, oi ea este independenU de sube-
tanll Prin lU'IIlare, nwaai energia corespunzltoare celei de a
dcua integrale apare sub formA de cl1durl, respectiv,

..
WU ro (H.,M)
.1
(l.l.6)
.a.ceaatl integrall corespunde
. ariel baOIU'ate diD tigura I.
10 . Yaloarea aa eete max1ml
i& rea1UD1le M1 1Aa11Date a-
.le cSclulai, fapt can CODCOJ'-
cu:. da:t'ele expe.rillentale ca-
N inticl o variaiie axjwl a
._,1 U.i11 de al1411J'i obul va-
n.tu JDae,De,iae
. o-spaa4e .U SJ:lou-
P=pJf
H
ilate a cic1u1ui de histerezia. Mul t1p1icind densi tate& de
wH cu f a c1mpu1ui magnetic, se pu-
tereo PH' pierduta in de volum de sabstant! datori-
ta h1eter9zisu1u1.
(1.17) Pg "'H! 2. ! J t J<i.&i'>
c' c
In tehcici se re?rezinta adesea supratata S a ciclului
de bistrezts prin formu1e de tipul
s 1f B: }cii.Sil,
. c
(1.18)
in c,IU"e 'l !! sint dependenti de subatanl& iar
Bm este inductia magnetica maximl, aceastl inductie tiind pe-
riodic&, de frecventi f. vreme s-a adm.ie_ formW.a lui
Steinmetz ;:.:cntru a exprima puteree: pierdutl prin histerezis.
In aeeasta formula ae consideri n = 1,6
1,6 J
(1.19) Bm .! (W/m)
Valoarea lui 1 pentru fier l = 3750 iar pentru oie1
, = 2500. n = 1,6 nu egte valabil decit pentru
Bm > 0,1 T. Se prefecl astazi formula lui Wild
cu n 2.
(1.20)
Ta.belul l.J di. 1f, pentru diferite tole din alia-
je de Fe,;.Si de diferi te cali i.:iti ut111zate in industria e.lec-
In tabel sint date acestor
le,&, aceste valori fiind_11tile la evaluarea pierderilor spa-
. cifice ( pu terea pierdll_t:i pe un1 tate a. de masl) PH pornind de
la valori1e PH, respectiv,
28
(1.21)
TABEL 1 3 .
I
Densitate
Siliciu.
Rez1st1v1-
Grosi-
,,
\ tate
2
y.
me
k2/m
3 $
u.a.m m
!:llll1

0,5
::: \
\ Tole ordina.re
7700
o,s-o,s
o,1s-o,25
7600
2
0,40
0,5
1 Tole euperioare
225 1
I
; Tole super ape-
7600
2,2
0,40
I
0,4
'.:iale(stator
\
turbo)
I I
t 155 J
Tole extra-super
7500
3,5-5,0
0,40-C\60
0,4
(transformatoare)
tabel sint reportate de aeemenea valor1le
1
. imiJ.. e a acestor tole; aceste date sint la
i a e groe
evaluaren pierderilor prin Foucault, P1 , pi ':rderi en=:::
ca pierderile prin histerezis, PH' sint de
origine magnetica. Pentru induetriale {f = 50-60 Hz),
lt este data cu o bunl a-
puterea pierduta prin Foucau
de formula u.rmB. to are
2
(122) Pp a 1,64 e
2
i2
Pierderile
corespunzltoare maxime Bm la frecvente joase,sint
evalllate cu ajutorul formulei u:rmB.toare,
2 2 3
(1..24) PT ( "fl + 1,64 eyf ) Bmt (W/m )
Se poate observa ca
1
pentru tole ordinare, (e = 0,5 mm) =-
= o.2.l0-6) t1 pentru f = 50 Bz,paranteza din formula (1.24)
are valoarea (460 + 102) tn timp ceJpentru tole extra-super
29
., 0,4 -. t ooreaptU.Ddie (1"55-+2.61. s.
frec.ent! p1erder1le prin ioucan1t eint
in au pi9rderile prin ar ti inc!
mai daca grosimea tolelor fi mai mica. Este utar
de oi, pentru a 1 Teala IJi la 50 Hz, pier1eri-
le tota1e ai..1t de ),65 W/q tn cazul tolelo.r ordi.nare nwna1
de 1,2 W/kg in cazul tolelor extra-super. In ultima vreme se
realizeszl materta1e no1 in care pierderile totale stnt foarte
mici, de o, 8 c1:iar O, 6 watt/kg, la B 1 teela, f = 50 Hz
IJi e = 0,1 mm. Repl:'' . .,zentarea pie;derilor totale in aubstanta
expresie de for.ma
(1.25)
3te posibi1i cu sa se ia in coneiderare al
\' nu depinde numai de material c1 IJi de frecventl,
tate de grosimea tolelor.
Formulele (1.19), (1.20) sint valabile numai pentru
magnetice Bm mari, care se obtin in magneti-
zante superioare cimpului coerci ti.v al substan-te1. De exemplll,
coeficientul nm2 din formula (1.20) eete valabil pentru eubs-
tantele din tabelull.3 numai pentru'o,2 T. Se va
vedea imediat ea in cazul magnetizir11 in slabe, im-
plicit in cazul inductiilor magnetice Bm slabe (de exa.plu
Bm<.,..i,05 T pentru fier), pierderile de putere PH datorate
histerezieului, sint proportionale nu au ci cu ; in a-
cast caz formula (1.20) eete valabill numai pentru n).
e
0
substantelor feromagnetice in
cimpuri Legile lui Ra:rle1gh
Magnetizarea substantelor teromagnetice in cimP,Ur.i
,:. slaoe;(aare in majoritate.s c.'1ZU.'ilor treouiP
nu <iepal}easal l/20 din valoaren cimptduj. coerci tiv al
9
ubc-
tantei), se supune. unor legi stabili.te expe!".imental de
Rayleigh ( 1887.). In acest domei:11u,. curbele experimental& de
prima magnetizare B = f(H), determinate pentru diferite eubs-
...
tnnte, se cu o fideli tate remarcabila unei
lice de formaa
(1.26)
in care ri permeabilitatea initial! a mater1alulu1
lui pentru materialul respectiv.
Curba de prima magnetizare_este figurata punct t A fi. I l.
a ln gura .1
Pentru a reprezenta ciclul
de in oimpul .t u_
(inferior cimpului coercitiv)
sa consideram expresia general!
inductiei magnetice corespunza-
toare unui cimp IHI < IHml ill
cazul oind se pleaca de la o
stare magnet1ca initiala defi-
Dita prin valorjle B ,1 H :
0 0
(1.27) B B
0
+ ri (H-H
0
) .t
a(H-H
0
)
2
Semnul se in cazul
Fig. I.ll
-H > H0 iar semn!ll . ( -) pen tru H < H
0
Daca in stare a in1 t1ala
_eubstan:ta s-a aflat in cimpul mb.Xim . H
0
+J\n pentru care
B0 = expresia (1.27) capllta fond:
(1.28)
- .)l. -
Sa considerim acum ell dlm lui B valori 1Dfer1oare lui
Punctul figu.ratiY (H,B) ae va deplaea din pWlctul pe
curba (1) va aJu.nge 1.o punotu.l. R ,oind H
ui B Ia acest caz tomul.a (1.28) dert.net
(1.29)
Introducind aoeaatl expreaie a lu.i B 1a (1.28) ae e-
curbe1 desceadente (1) (tig.l.lO), El i(B)a respeo-
ti
(1.30) <rt + 2,.._)8 + a<( ..
Ia mod seml.nltor ee eb1j1De l"88lllri1 asoencleDte (2)
a
2
f(B) a clolulai minor de hiaterez1s.
.:3tarea in1t1ali aaum punctulai R(-1\a, rea-
pectiv B
0
-Baa 11 B
0
-U. tn tomu.la (1.27).
Asttel,
(1.31)
<rs. + 2atfba)B - a<S: -
IedUC$1f !!'Q!B\i Br coreapunde 8 0 impusl eoua-
(1.)0) 11 (1.)1)1
(1.)2)
B + _a2
r _.,.._
Ciatpul ooeni tiv B
0
, pe c1ollll lliDoJ,- co-
reapuade ooad1tie1 B 0 t.paal ace1or&li ecuatll.
(l.))) H
9
- lfa) + + a_>
2
+ (
Yariatia total a 1pdBat1ei,, AB.- obtiDe tinlDd - de
esprea11le induc,1e1 1a puacte1e t1
(f'omula 1.28)1

AB. 2 t't.lfa + 4.:
)2 -
Aceasta variatie AB este s::' a doua componente: una reversi-
2
bill ABr = 2 t'il\u cttalaltq. ,6B1r =
Pierderile d-e pu\ere prtn hiaterszy Ps pot fi e'9'aluate, cal-
culinci energia disipatl (tmnsto:rmati in.caldura) pe unita.tea
d.e volum, cind se efectueaza ciclu.l 1\n Aceaata densitate vo-
l!.!m.ica de energie este datl de aria S cu.prin.sl tntre ...
lele (1) vi (2) (fig.I.11), reprezentate prin ecuat11le (1.30)
{l.Jl). Sa acriem mai intii aceste ecu.ati1 su.b o forma mai
simplli.,
(1.35)
i,B } -
-1 2
. . f H :t a(a; -
B2 '.
in care
(1.)6)
r = rt +
2
al\n
-.!:"eprJzinta permeabilitatea total.l. Se poate. yedea ca
pentru H = avem = l:&,nl fl
B
f = (
( 1.37)
I.D acord cu a treia var1anti e (1.12) ,,1 seama
de faptul ci, pentru o valoare H dati, ordonata superioari
este iar ordonata inf'erioarl este se obtine p.entru. a-
ria s urmatoarea expresia:
+!fm +!Jm
(1.38) S = wH J

2a J <H!-u2)dli =


r)
Puterea pierdutl prin histerezie in oialpuri slabe (in do.meniul
lui Rqleigh)
(1.39 }
pentru n J.,
parti.cularj'ae co.neidera domeu.iul cimpurilor F"m foarte
slabe, pentru earo , poate .in virtutea re-
(le>36) s permeab-ili ta.tea to tala din formula. (LJ9),
au permeabilitatea lli
In S(H;eaei manieri pot fi legile lui
Rayleigh pentru raagnet:!,2<atia oubsta ..utelor feroroagne t:ice in cim-
J ..egea (1.26) la dependents inductiei
r1s.gne B 'de cimpu.l magnet1o H poate f'i exprimata ca o depen-
a ml:l.gl'letizatiei M de H, daca se tine seams. de relatia
fundamentala dintre a.ceete marim.1, B = r
0
(H + M). Astfel
(1.40)
u {fi ) a 2
= -- - 1 H + - H = k
1
H +
fo llo
in care k
1
eate susceptibilitatt,!a magneticS. initiala iar
rot = a reprezinta coeficientul lui Rayleigh, ambele m!rimi
de natura Formula (1.27) caplta in
cazul magnetizatiei, forma urmatoare,
(1.41)
Ecuatiile ramurilor ascendente (1) deacendente (2) ale ci-
clu1ui minor de histerezis a1 magnetica, M = f.(H)
capita o asemanatoare cu cea a ecuatiei'corespondente
(1.30) (1.)1):

(1.42) '
Magnetizat1a se obtine pentru H = O,
2
(1.43) -
Cimpul coercitiv, tffc al po1ar1zat1ei magnetica, (MO)a
)4
( l. 44)
Variatia maxima a magnetizatiei
2
(1.45) AM = {M
1
- = 2k
1
Hm +
Hlfua
in care 2k
1
Hm reprezilltl partea reversibi1l f}i AMtr
=

partea ireversibi1a
Puterea pierduti prin histerezie:
t(ll.l - ll:!dH 2 fob ]\(,-H2)dH
-Hm
(1.46)
Cu fob a, se obtine ecuatia (1.38) care implicl o expresie
pentru PH aeem!natoare cu cea din (1.39).
Legea lui Rayleigh, in fo.nna sa. generall, (l. 27) sau (1.41),
este susceptibill de verificlri experimentale lii pentru ci-
oluri histerezis care nu si#t simetrice, de exer.n:lu. pentru
cicluri 0 i P.P.reisach (1935). adootind
ipotaza ca domeniile elementare din substantele feromagnetioe
pot sa se magnetizeze dupl cicluri de magnetizare asimetrioe,
demonstreaza ol legile lui Rayleigh pentru magnetizarea in
cimpuri slabe pot fi deduse pe baza aoestei simple ipoteze.
L.N&el {1942) a dat o interpretare teoreticl legilor lui
Rayleigh, determinind relatia dintre constantele
Pentru cazul particular al oorpurilor constituite din parti-
cule feromagnetice foarte fine, demon.st.reaza (1954-
1955) cl ciclurile de magnetizare elementare a3ociate particu-
lelor pot fi' realmente asimetrioe ca efeot al interactiunilor
magnetice dintre particule. Evaluarea distributiei acestui
35
de poeibila utiliz&raa diagramelor lui
9
entrtt o eantitativa a legilor lui
f
0
d.t1 a cleolurilor
Daca o este supusa unei mag-
net.izari ciclice suocesive, varii.nd aimpul intre H = 0 $1 o
valoare maxima H = se con.statl c! ciclt1r!le
sucoesive, sufera o translatie dupa axa ordonatelor (fig.I .. l2),
atudiul acestui fenomen de reptatie magnetiaa, efectuat prima
data la Grer.oble de Nguyen Van Dang ( 1958) oond!loe la conoltt-
zia ca deplasarea acestui oiclu se supune unei legi de
cu radacina patrata din logarit.mul numarului
N de cicluri.Faptul aa inductia Bm,oorespunzatoare aimpului
proportional 011 vtog
9
N, ofera posibilitatea obtinerii
nei inductii mai mari decit inductia care e-ar obtine in urma
aplicarii unice (o singura
data) a oimpului Hzn
Daca se variaza succesiv
cimpul magnetic intra H=O
12,0
I
1,5
I
T=20C
I
Hc=1100Aim
I
se obtin cioluri
descendente, care se de-
plaseaza oatre valori
gati ve ale indu.ctiei magne- .
tioe, dupA lege, 1n
functie de numarul de cio-
luri.
0'-------_,_ ___ _
Hm H
Fig,. I.l2
g
0
Histerezis de rotatie
diclurile de magnetizare la care ne-am referi t pinao'
36
port cu e9a.ntionu.1, .dimine fw a .::r:rui intensitc.te sens
variaz!; efectiv este verba de un histerezis alternativ in
cimpul Hm Se poate proceda altfel:. intensi tatea cimpu-
lui magnetic ea ramin! constanta, dar sa in
sa varieze; de exemplu aplici.nd un cimp magnetic
rotitor, de intensitate

satl invers,
tionul? sub for:!lii de disc, int.r-un cimp :nagne tic fix cons-
tsnt. In cazuri vectorul induc"t:iei B, sau a.l polari-
znt;icl ;n,:lrr,neti.ce P = [t
0
M, rar::ine in u.rma fat;a vectorul
A t H
..r:p macn.e J.c In acest prGces se disipa o enerE;ie deoa.reC!'
azu.pra d.iscului ferorr.agnet1c actioneaza u.n euplu de forteQ
necesara pentru a produce rotatia discului, consti-
tuie o m.;;.sura a :ej..erderilor pr.in histere_zis de rotatie, .P?.
acestor pierderi in functie de inductia magnetica
.3
7
conliuce la concluzia. ca, pe I.l:l.S.sura B crel}te, pierl',eri-
le de putere prin histerezis rotational cresc, tree printr-un
. .maxi..I:V.UI!l
7
e.poi ae rapid .f}i SE e.nuleaza cind B atin-
g@ de saturatie E
6
e l.i'igara I.l) indica alu.ra. pier-
derllor prin bisterezis ro tatio.ual PR in functie de B,
cazul ur ..ui de Ni; l'a trece pri.n valoarea
E::::.B
8
/2 in t.i.mp ce pierderile p.rin hieterezif:! '--:_l;ern:;:.-
tiw, r.eportate in aceea.f}i f'igura, ere so in mod con tirw:.u..,
aN'liW r}/rrt3lr:icluJ
p1.erderl.lor pri.n ouvr
' /
JliJJterez.ie de ,ri.)':ati.e este -efectuat
cesu! magnetizarii in
,/
!.!
i / l
20() 1 /i
J //


I) 'J:"E
'"o"tap"Va (1948), Jacobs Bean (1955)
(1957), (1963))
1.2.,. " wseeptibilitatea
1
ln acqrd cu :ralatiil.e de 4e.ftld.t1e (1.2) !iii (1.4),
petmee.bili tat;&a abeolt1ta f't 1 Btlaceptibili tatea k, a W1U1
medin feromegnetic sint exprtma.te p.rin. rapoa.rtele:
(1.47)
r=l
II
k=H
In mod curent se. utilizeaza pe.rmeab111 ta:tea relativa,
(1.48)
r
= = = k + 1
r Po t'o
." .
Aceste marimi, Cp Qi k) relevabile pe curbele de magneti-..
zare B = f(H) f(H). Dar, in afara de faptul c! aceste
curbe. pot fi determinate. i.J'aiferi te s-a ri.-
zut mai inainte, (curba de magnetizare fundamentals, curba de
magnetizare anhieteretica, curba de magnetizare remanenta
progresiva, cicluri de majore, cic1uri
de remanenta magnetica etc . ') valorila penneabili tat11 ei aus-
depilld neliniar de Ca u.rmare sub-
stituind in fomula lui H o1 B respeotiv H 11
corespu;ad toare dUeri telor tn. cere sin t mag.:.
netizate aabsteatele fel"'OIa&fletiee, se oQ11n 41terite ve.lori
ale- pel'JD8&b1Utltii 11 suscepttbillt&tU po-
llibUe aatll$1 1ft apltqat11le tebaice. o!teva seoi de eazurt
!G. ea,w .. 4ef1Jlft0 dUeri. te 'ipu.ri. de permeab1.li t1 ti fi .
._.pU.'b11i\lti la ee ....-asl vom ret:i.ne pe
:-. e1 Md.Ql lA cere stat uflmte (to.ate
JS
care ll.I'!neaza sint permeabilitat.i relat).ve).
a. Pen.neabilitatea (relativ@.) normal{\, sau simplu
meC.iului este tangenta u.nghiUllli format de
dreapte OA; dusa din originea o prin punctul de coordonate
(HA,BA) corespunzator starii magnetice a eantionului a.:x:a
a.bsciaelor, (fig.I.l4 a)
(U9)
I

()
JJo01
0
/-I(Alrr.J
40 80
120
a.
Fig. 1.14
b
In figura
I.l4b sint reportatefcu.rbele B
= f'(H)

fr ::: !(H) determinate pentru un aliaj de Fe-la a.n.b..ister D. (Fe
50, :Ni 50). Se vede ca p crete mai intii foazte in
f;.mctie de H, trece printr-un maximum apoi de Daca H
crete infini t,ftinde ca tre valoarea perm.eabili ,,i'i'tii vidului
fo' respectiv fr tinde catre 1.
Alia.iul de Fe-Ni-Co {45 % Fe, 25 % Ni) nw:ni t pern:.:...!l-
rar, aupua unui tratament termic special, se
printr-o permeabilita.te relativa constanta {plfo pina
la cimpuri de orciinul 200-250 A/m.
39
i t 1 u/u ur = f(H), de a1ura celei curbele exper men.a e l lO =
I 14 b pot fi reprezentate printr-o func'tie de forma
d:U. figura ,
a + bH + + dH
3
(1.50)
fr a' + b'H + cH
2
+ d'HJ
Al.n mod convenabil conatantele a',b',O',d'.
3-:l.egind
trebuie tinda c!tre 1; pentru aceasta
Pe.r:C'U H-.. 00' f'
w fie eatiaflcuta, eate neceaar ca d = d' In acest
co::d:.:.tie sa
d t w capata urmatoarea forma pentru cimput1 caL formula prece en a
fr: :::-te mari:
' ' ; )
c - c'
fr=l+ H
In a. .ste ....... "" ... pur; ae realizeaza aaturatia magneticl, 11-.Ms ei
precedenta este compatibila cu. a-c = M
9
, deoarece se
ohtine astfel relatia tala d1ntre permee.bili tate a re-.
:.a.ti ;a P.r !ii susceptibili ta :;ea magnetic! volumica (k), respec;.:.
t:v ;,." = 1 + k. Dar deoarece a.:..ci fr-1, rezultl ci valorile
,. de slabe, de ordinul susoeptibi- su:;.e :;tibili tatii eint extrem
li ta pa.rantagnetice (k kp) fapt de al ttel compatibil au pre-
ltim lui termen din lea_ea magnetizlrii in apropiere de zenta ll u. o
(formula (1.8) reprezentind contributia paramagnetial
ia ne,:;net.izarea .feromagnetice.
Cu aceste conditii, d d' c s M
9
+ c', rim!n
:.n fo ( 1. 50) cons tan te arbi trare care permit si se
re,.;.: cu 0 aproximatie focte bu.Dl ourbe1e ener:1Jnenta1e
fr = f(H) pentru materiale1e uzuale.
Permeabilitatea \relativl) repre-
r.intd. un caz , particular al permn3."Jilitati1 no.nnale Qi este de-
"' g1 , '".rba d. e prima magnetizare fini ta ca tang en ta ne '"
B = f(H), reapectiv tangents u_'1J?hiului (fig. I.l4.a)
40
(1.52)
r
i ;= lim tg
H110 ro
..;.ceasta permeabili tate ini nu este .nulii, deoarece in
curbele de magnetizare nu au o ta.nge.nta orizontaHi in ori-
"::;:ine. In general substantele magnetic dura (cu coercitivitate
mare) au o permeabilitate slaba, in timp oe substa.'l:te-
feromagnetice moi, (cu coercitivitate slaba) au o permeabili-
tate mare, cum se poate nbserva i"' t b u1
a el I.4.
::fapt va trebui sa-:Ji gaseasca o interpretare corespu.nza too.r' :.n
teoria proceaelor de Ir.dgnetizare a. substantelor feromagne tic;)
mai exact in teoriile eusceptib:.li tatii ini,:;iale Ji a coerci-
:civitatii magnetice, teorii V'J: fi prezentate in capit ..
lele u..."''DB. to are.
Tabelui _.1
-
I
riiP.o
I
&niP.o
Bs
H
I T
3upermalloyx 100000 . _,J:J.)0-1500000 0,79 0,3
f::!umetal
1
I
20000 . l ::osoo 0,9 2.4
I
!
1Permalloy(78,5%Ni)
14'.)\:c 200000-100000
I
! li'e-Ni
1,05 2,0
70
1
)C
I.A.nhvster D
,
1
5b%Ni)

200(.. 18000 0,6 16
I
Tole Pe-Si ( 250 6000 2 )2 I
Banda cu particu.le
1,5
'l-Fe
2
o
3
2,7 0,19 28000
I
l
c. Permeabili tatea jrela1iiva) maxima (t)n), reprezL:ta
de asemenea Wl caz particular a: per:neabilitatii substante1
se ca unghiului Cam) !Acut de dreapta
J
Permalloy .c.ontine 5% Mo, 79% ll1, restul f'ier, reaopt cu
grill iD hidrogen la 120ooc.
la curba de prima :nagnetizare a.xa abaci-
Notind cu 0 (Hm Brn) 1 ';u co.:"espunza tor de pe aceasta
cu.rb,:. (fig. I.l4 a), permeabi:itd.te:a illa.Xirna eate data de for-
belul 1.4 au fost iT:<.lorile permeabili tatii maxi-
::ne t'i"/P.c (relative) aHituri de valorile permeabilita'tii initia-
l. t1.i/p.
0
:;d <ie valorile inductitd. de saturatie B
8
pentru o aerie
ie ter . .;..ale e.le diror VElori ale cl.mpului coerci tiv H , ee eta-
c
. a i11 tre 0, J A/m f;li 28 kA/m.
d, ?ermeabilitatea diferentiala Cp.d). Permeabilitatile
B/H pentru diferite
r( d.DJ. ale cu.rbei de In a..numi te circumatante este
sa B.e evaL.<eaze permec.b;.!.itatea in de varia-
: ;.:J.ductiei ma.gnetice provoc.?.te de variatii ale cimpului
De exemplu, daaa, pornind de la o stare magnet:i.ca
c' ::'.':<:3iJUI.de unui punct A de :}e de magnetizare (fig. I.
15 :; se da c creliltere in se:1sul pozi tiv, cimpului H egala cu
1
:-6H
H
a. b.
Fig. I.l5
- 42 -
+ AH, illductia magneticl c.reote ou + AB. Pentru AH-.o ae ob-
la 11m1tl expresia permeabil1tltii (relative) diferentia-
. le
(1.54)
1 AB ldB
u.d - lim -:-.... = - = tg ctd
\ Po An un
Aetfel permeabilitatea diferentiall se defineQte ca derivat$
inductiei magnetice in raport cu cimpul magnetic pentru orice
punct al curbei de magnetizare, sau altfel, Pd reprezintl
unghiul dintre axa absciselor Qi tangenta la curba de magneti-
zare in punctul coneiderat. Conform acestei definitii, se poa-
te spune ca permeabilitatea initiall r
1
eete efectiv egall cu
valoarea permeabilitatii diferentiale in origine.
=
H=O
(1.55)
e. Permeabilitatea reversibill <rrev> Daca, por.nind
de la o stare magneticl ini'tiall definitl prin coordonatele
punctului A de pe curba de magnetizare (fig.I.l5a) micQorim
cimpul cu &H, induct.ia magnetica se cu 6B, du.pl ra-
mura descendent! AQ, datoritl de hieterezis. Marind
apoi cimpul c.u &H, inductia ravine la valoarea ini t1all pe ra-
mura QA, fenomenul fiind revereibil. Ciclul descris
este aetfel o curbl 1nch1sl care poa te fi i.lllocui ta cu WI. ele-
ment de dreaptl QA; aoesta face ua ungh1 r ou abacisa,,mai
mio decl.t u.nghilll ad ..flout de tangenta la curbi in A
cu absciea. Panta aoestei 6H.a se numeote
permeabilitate reversibill. Valoarea relativl a acestei petmea-
bilitlti este dati de formula
(1.56)
- 43 ..
Dac! ciclurile stnt etectuate la 41tetlte
niveluri ale 1nduct1ei magnetics de aaturatt (fig. I.l5.b),
pan'ta medie a buclelor este aceea(li. In cazu.l WlOZ' all
aje magnetiC:: du.'re, anizotrope, ca Alnico 5, paDta
4reptelor D
1
D
2
este egall cu. aceea a 'tangentei la. ramura
descendentl a ciclului major, in pu.nctul (0, Br) (f1s.I.l5.b)
in care aceasta ramura taie axa ordonatelor. Permeab111tatea
(relat1va) reveraibill intre ) (11 5 la aliajele de Pe,
N1, Al, cu; la aliajele Alnico 5 Prev 4.5, 1ar
cu cobalt Prev capa ta valo r1: rela t1 v mart, ( 15-20) , 11 la alle-
.. ' .
jele vechi de cu crom freY capatl valori net ma1 mart
()o-40). In cazul aliajelor dePt-Co 1i in de
Ba, t'rev::::: 1; aceasta. inaeam..n8 cl ac_este su.bstante se comportl .
practic ca magneti
In numeroase aplicatii tehnice ae utilizeazl circQi-
te mo.gnetice in care se suprapu.n dcua cimpuriz u.n cimp oontiDil
t1 un cimp alternativ magnetice, inductaDte 1A
circu1te ce filtraj, transfor.matoare de pe circu.itul a-
.
nodic al tubului amplificator etc.) In acest caz ae
o permea."bi 1: 'tate reversibill_l!a' se M cimpulu.i con-
tinuu o valoare H
0
1}1 inductia coreapunzatoare es'h
1
_1n
tul magnetic
7
B
0
(fig.I.J..or. Se suprapune u.n ctmp al'ternativ
-
. de ampli tudine AH, caruia i1 ,.I
corespundc o variatie a indu.o-
tiei de amplitudi.ne
,..., ,...,
.. Pentru ciclul des-
erie tindE' cu tre un elt".:1en t G.e
dreapta, oblic fata de curba de
mngne
'Dol- T lilt:
44
Permeabilitatea dil.;.x.r.: .. ca (reletiva) rs
este datl de Yaloarea
(1.57)
cind \4H implicit stnt m1o1.
Valorile permeabilitliii dinamice reversibile Ps sint expri-
mate pentru valori date ale ampli tud1n1.1 Au a '=impului magne-
tic alter.nativ. In fir.ura I.l4.b s-a reportat 11 variatia per-
reversibile fs (in valoare relativl) :a
a.nh1ster D, mlsLLratl intr-Wl cimp a.lternat1v (50 Hz) de
- tudine AH O, 56 Aim. Se obaerva ::8 pe.rmeabili tatea revereibi-
11 o descreetere monJtona mlsuri ce cimpul magnetic
continu.u H
0
orefite, in t1mp ;,sn:.eabilitatea m rmala. l:rece
max1mWil. In cimpur:. H
0
eufici"r't :h
se P.s (relativ) trebllie sa tindl c!tre valoarea 1. h de
alta parte se ooserva oi, in caz:tl ma'tt"rialelor mc1.
CWil .eete eel al a11ajulai .A.b.byeter D,
bill la origine (reapectiv permeabilitatea iniiia.l1iJ Z"st1 :l..n-
comparabil mai decit in cazlll materialelor magne:ic dure
la care ne-am referit de altfel mai ina:..nte.
f. Su.sceptibili tatea magnetic&, (II f:- l), poate
fi defin1tl prin analogie, in diferite modl.lr1
1
porninc )e la ,,
curbele de magnetizare M f(H) determinate in
CWilBtante. Reiinem 'i.ici numai definitiile utilizatf'o :"le.nEt: a
caracteriza sueceptiJilitatea a fero-
magnetice 1n 'cazu.rile :::e mai freovent in 11:-e.cti:.a;
luaceqtibili tatea masne tica initiall, :ki),
(1.58)
reprezint! unsbiul facut de axa absciselor on tangents in
45
or1g1ne la curba M f(H).
In cazu.l c_u.rbelo: rie mar._netizare remanenta, se i:i
mod asemanAtor o initiall de
- remnnenta histe-
retia! (S.R,H),
(1.59)
t:}A
krh lim r
H...O !lr":
aceasta este magnetizaia
._. comunica.ta
f!,;Jnntionului f'eromagnet;lc pri.n aplicar 1 .
ea S!.Lprl.marea
:nll..;-,ne tic .H, la temperaturl constantl (maane .. iz +- .
- _ u- .. a vl.e reJlELlle:t t:l
i:.otermJO '!oemenea se definef)te 0 susceptibilitate
- ti:t-.
la ln rcxauenta anhistereticl (SRA.!t
_ , data de
( L oJ)
atia remanentl anh1steret1ca
'"'Flicarl!a 9i:::c.;._ a w:aui cimp magnetic
COli9tant H g
J!'lui c!:np alternativ H, descresc!tor la zero de la va-
l=>::.rea. \:; :-.ecesarl pentru. a aaturatia ma,enetic!; sc(!.as-
ta este mlsurata duo! suprimarea cim lui
, . pu cone:.a.nt H&
.;\.lsce:Jtibilitntea magnetic! reveroibill (k .,..
- rev;

te "' ... .... , t

or cu permeo.bilitatea reversibill, ::'!'CCe!Jul

fitnd.re:;r,zentat de dElta in coordo.cate (
H,:..:.):
krev lim ll - 1
.4l:f-o t rev
(1.61)
iu :;eneral, alu.ra curbelor k t(H) eete efectiv
nseminltoare alura curbelor core. spondente
f t(H).
1.2.4. substantelor f!romagnetice i;
ilternat&v
In proeesul in
46
fata ctolului de histerezis (care este in relaiie au
piel"derile de putere in ae mireote in raport au
suprafata ciclului de magnetizare in condii11 ao-
respondente in regim static. Aceastl dilatare eau mai precis
def'ormare, a c1clulu1 de histerezie ill cimp alter.nat1v ae da-
toreote faptullli. oa, in afarl de pierder1le de putere prin .
histerezis P
8
(formula 1.20) ,Lntervin pierderi prin curepti
(Fouaal.ll.t) Pp l)i pier.der1 suplime'il'tare Ps de al tl
Un astfel de ciclu se numeote ciclu de magnetizare d1-
namicl, iar suma pierderilor oamponente reprezintl p!erderile
totale de putere in subetaotA PT. ?ierderile suplimentare Ps se
se datoresc in principal unui fenomen de viscozitate magneti-
cs (asupra clruiane vom referi intr-unul din capitolele urmi-
toare) nu pot fi evaluate analitic; ele ee deter.minl efec-
tuind diferenta dintre pierderile totale ti SWDa pierderilor
pri.n histerezis ei curenti i'oucaul ta P
5
:.: PT- + Pp).
ln cazul magnetizarii in cimp alternativ, curba de comutare,
1.1.2.(1c), ca locul geometric a! virfurilor
ciclurilor de magnetizare, se numeote curba de magnetizare
Qinamica, iar raportul d1ntre 1nduct1e oi cimpul magnetic re-
levat pe aceasti curb& se numel)te permeabilitate
Variatia tn cimpului magnetic alternativ
a magnetice B 1mplicl, pe de o parte modificarea for-
mei curbei de magnetizare pe de alta parte o diferentl de
fad intre B B. Dependenta lui B de H, dati de forma. cur:a-
lor sau a ciclurilor de magnetizare dinamicl,
in cazul substantelor feromagnetice 9i ca urmgre, variatiai
sinu.soidale a uneia di.ntre a.ceate doul mlrim.i 11 va coreepWl.-
de o nesinusoidall a ceJe1lalte, datoritl apar1iie1
47
1 super1o. are. u varia tie sinusot.dalA simul ta.nll a
a.rwonlCl. or
1
a B ar fi ,osib1la nwma1 in cazul

eliptic. Pentru o 1aloare maxima a inctuc-

ciclu ae
:CJrma "'i c1clulu1 de :na8!let1 zare dinamica
;iei l\n Y
din t:::-e doua. tnarimi Variazs SiDUBOidal,.l!:-
CI'! plnd.e 11e
::imo. ul In cazul unei sinusoidal'!
snu
a nngnetice, ciclu.l de hist.erezis eHte r:!ai
'"'1:"\i 111 r:i) t in cazul unei s1nuso1c
l ;>i!lir'1eri le
l i.::::HllU:..; 11eoarece prin turbio-
Ji'r.!Ula 1.22) variuza cu .Lnr!uctia 3 cu :t'recrentl\ la
la J
1
tereu a. doua t?i deci Pp cre:?Jte fonrte repede in orezen";a
..

cu armlci su;Jerioare ale 1nauctiel. :nag!'letice

1
0
rna" r
1
re conoio.era.bilA a ciclului
1
m. pH clr..d :lG t r e
te :.:Hlf'Jle ti z.,tre din:,..mica.
:,; tirziereu de a i.nduc'ljiei fa-ta de intensi ta-
tea :;:.:npulul :l.l:_;lletic se turbio-
::ari lec;ii lui Lenz, se opune variatiei indue-
, iere s aatoreRte de asemenea,
3Conntj 1n 1rz g
lui Jt' :;1 deviscozitate
de in 6 se muneste unghiul de pierderi.
(:.n-o prirrli se poate reprezenta ciclul
, :nn ntiznrr dinn.mica nrintr-o elipsa echivslenti.
.!l< ,;i
0
'{nlorile ir:stan:t3Ilee ale cimpull11
- l -
.:. , .. :.ei:i.::e l..lterr,ntive, iar cu l\n i valorile ma..'1Cime cores-
... ecLtn.tiu a cli;-sei ech1valer..te sP. aerie
fnrt:;u tU'i:Jt.
1
toare, ca intensitatea curentului
:ir '::lo bUlc'. nl:lt;;llcl tizanta :;i 'totoda t5 ci:.l;:J.J.l m3gnetizant h va-
1.iaza
- 48
h = cos CtJ't
(1.62)
b Bm cos( (&)t - 6)
-...;urba b(h) este o eli pel inecrisa intr-un dreptunghi cu la turi-
le 2H,n , (fig.I.l7). Aceasta elipsl este aplatizata F;i tin-
de catre 0 diagonall a dreptungbiuLiji. Introduoerea elipsei e-
chivalente permite sa se rezolve
complicate in multe ca-
zur1, l}i ee apropie cie oonditii-
le reale de magnetizare dinamioa,
in special in cazul cimpurilor
slabe (magnetizarea in domenial
lui Rayleigh) f}i in cazul free
Bm
1
1 .... ____ __,h(n
ventelor inalte. Pig. I.l'7
Daca l.n expreeie dezvo 1 tatl ::. :Ltductiei dill ( 1.62),
{1.63)
b = cos 6 cos t..lt sin b sin wt ,
_se introduce notatia
(1.64) Bml 6
components Bmlcosc.)t se afU in fazl cu cimpul h in timp ce
componenta si.n(4)t eete defazatl cu un ungh1 de 'i../2 ::
urma cimpului. Acest fapt sugereazl clBml este in relatie eli-
recta cu procese reversibile transformare a energiei in pro-
cesul magnetizlri1, iar este in relatie cu procese
sibile, (implicit cu pierder1le de putere).
Dill (1.64) rezultl cl
Fentru caracterizarea proprietltilor magnetice
- 49
materialelor utili:&ate in cimp alternativ, se face uz de u.rma-
toarelt- definitii pentru permeab111tatea
tall)
(1.66)
Permeabilitatea (relativl) de amplitudine (sau to-
din care nu rezulta cain mod .frecvent,induotia f}i
oimpul nu sin t in faza.
Permeabilitatea(relativl) oonservativa sau elastica
(sau reversibila)
(1.67)
Permeabilitatea viscoasa
(irevereibila)
(1.68)
Se mai numeete f}i permeabilitate de pierderi.
Permeabilitatea complex!
(1.69)
Bznej ( w t-6) -
t' = /'o.U,.ej "'t l'ae ;Jb /'-1 ,. ;J 1'2
b
0
Magnetizarea in cimp magnetic alternativ slab
(domeniul lui Rayleigh)
Considerim ca intensitatea curentului prin bobina
magnetizantl a circui tului magnetic inch1s ('torr) este s1nuso1-
dall, i = Itioos Gti) t, respect1v cimpul magnetizant e1te sinusoi-
dal
(1.70) h lfm ooswt
(1.31), expreeia
(1.71)
F<lU seru.Tta ae 1. 70) :
r.mnul ( +) este valo.bil :Jentru \) "'[ 1u Jerioarn
1 >; "" I 11) semnul (- J. pen tr.u 1t c: wt..::. ;1\. , curoo u:.fe.n.oarh ).
... ' ..... o . '
. . . 2 b 1
.,ezvolt'ind ir. serie };ou_rier termenul :t. ;...-rrsl.n wt o t neru:
(1.73)
sinJwt sin5(r.).t sin'j(l)t
1.3.5 + 3.5.7 + 5.7.9
s a.F2
- 1t: '"Ir!
+
wn el'a de a:;:-ceptat, inductia ma.{?lletica lltl oste () fu;.ctie Ill:'
ci pe linga t_ermenul funda.:nental, tr:no-
. lei impare superioare .:3e observa totu9i c .. amp.J..l. tudinile.
:.rmonicilor descresc rap..1.d; c.e am;>li tudinea a:rmoni cii
1. )-a este deja de 5 ori mai mica decit amplitudinea funor.!:nen
cu sinusul). ca termenul in r;inuo uste
:'oar-ce mic in ra.port cu termenul in cosinun, i.\Vinu i..1;
:aptul c& 3ste slab ( domeniul lui Ra...vleigh) se !le-
armonici.le, formula (L73) ta o fol"'':Cii simpla,
.:-oijparabila cu formula generala (1.&3) cu
Cl. 75)
.. 51
0
ti de in te ( 1 38) T ir: co.a.di 'tiile de . fatl
1
se scr1e
(1.76) = J bdh = j(Bm
1
c.::.-sc.Jt +

o a
Prima integralii fiind nula,
T
J cos"'t sinwtdt 0
0
rezl.i.lta ca
(L 77)
3
.. tinind eeama de {175) ee ?bt;iue re: atia
a 3
(l.78)
echivalenti
La.1: aceasta ef'ectiv su;nafata c1clulu1 de
resp.;ctiv energia pierduta prin caldurl pe Wl1 tatea de
volum, datorita fenomenului 'le hieterezis, e.Qa cum rezultl
uiL comparatia \.1.78) cu formula (1.38). Acest pro-
irevereibil eete atribuabil numai componentei Bm2, (for-
.,,
m:1e 1.77),fapt care justif'iaa denumirea de pem.eabilitate
d0 pierderi dati raportului f2 . ( ltp
0
) Componen-
3ml ?articipl numa1 la procesele revereibile. poate
sc:::-ie formula ( 1. 77) astf'el 1nci t sl conti.Dl tangents u.nghiu-
lui de pierderi d, lu!nd in consideratie (1.75)z
(1.79)
Jl.c.eleat}i formule (1.75) ne permit sa scrieu1 expresiile per-
meabilitati1 elastica p
1
(revesibila), a
de pierderi e-
2
(1revers1bile), a complexe
e- de.t11!1te prin li tu-
geu te1 W'18hilllll1 de pia1"deri a
.. .....) ' .
- i ':
,, _; ..L /
t'i j-



.:i .. :;:mrU.cr fo2.rte slabe, 1entru care ri
c 6 a H J ..
t.<:- -= "'Tir - -"ln' = n...
- - I. tti ...
.,
_
3
'ii: L.:- se constantn 'lui .iordan; '}8 ca
l
l...:..5. 3fectul !ormei esantioa.nelor asu;ra
curbe1or de
1.8.5 .. '-''fini t-ii1e date pina a.ici ae refers 1:1
etc) exc1uzinu astfel pooibilitntea aparitiei :->olilor rr.:.,._ne-
: li beri $i i:: ;>licit a cimoului cle:nar;ne ti zr.nt de fo1-ci.
ci'> in (.:lZ contrar (circuit -:nagnetic deschis) efcc-
tu.1 ciJli)Ulu.i c..em::1r;ne tizant de forma se traduce ;:>r1n ae-
f ur;:-:-_re n curbelo! B : f(i-i); Itt .f( H) ::1, im:
:1rintr-o tera.re a mo.gnetice, Br'
he. se modi--
:r:.(:.:.::. c: c:.ipitind valor5
-1valuarea experi:nentnla snn .-;alcul \ dupii
n f'actorului ci::' forma n (sau a factorului demagnetizant),
53 -
reconstituirea curbelor de magnetizare debarasate de
permite
efeotul cimpului demagnetizant pornind de la ourbele
mentale afectate de acest cimp. Ue asemenea posibill
evaluarea susoept1b111tit11 reale k implicit a permeabi-
reale + 1) pornind de la valorile aparente k
8
relevate pe curbele experimentale M t(H).
{1.82)
ka
k ....... 1--....
a
1.3. Proprietati feromagp.etice puse in relief
prin interactiuni eagneto-termice
l.J.l. Modificarea curbelor de magnetizare in
func!ie de temperaturl
Prezentam mai intii citeva fapte ti-
pioez
a. In.fluenta temperaturii asupra potiunii de
saturatie a curbei de priml magnetizare
I.l8 d8, dupi P.Weisa R.Forrer (1926)
curbele de prim! magnetizare pentru Ni, 1n domeniul ctmpuri-
lor intense, determinate la diferite, temperaturi.
-
Pe masura ee temperatura crefjte,
palierul de saturatie a magneti-
zarii M
8
incepe sa coboare,
saturatia nu ma1 este atinsl nici
cu cimpuri re1ativ intense; la a-
ceste temperaturi se obaerva o va-
riatie aproape liniarl a
zatiei in de H. In. veci-
nitatea temperatur11 Curie a ni-
{)60C) polari-
0,4
0,3
0,2
0,1
0
P=poHf!J
-----20[
-----205.8[
271.5
3165
333.7
?"'"" - ;3501


0,4 0,8 1.2x1
H(A/m}
iig. I.18
- 54
1.e1 tn fn.ci.c tie de nu :nai este. 11n1nrl.
i)ortlunile .rec tillnil. ale cur be lor prelungi te pinl la axa
')rdona telor dau valoPile magnetizar11 de sa in cimp
(numii;a de magnetizare spontanii) la diferi te

Influenta temperaturii nsuora por,irtHii
}nit1ale a curbei de primn
vurbele de prima mac;netizare.O,in figUl'l\ I.i9 se refera la 111'
fier moale
(0,13 f!,C). .ceste curbe
t:Jill1. ueterminate 'Jentru
diferi.te.
.:?ozi tlilc lor a par in-
tr-0 ordine inversata
in domeniul cirnpttrilor
slabe (in vecinatatea
originii iu domeniul
ciMpurilor intense (la
. satura11a magneticl).
1.6
12
I
f
0,8
0,4
v
0

..--
28,5K
/ I


893K
l

988K
--
H(kAim)
I
I
I I j-
1 2
e. Variatia a polarizatiei
produse in intensitati
Curbele din figura 1.20
sint determinate pentru
fier eleotrol1tio E.M.
'l.'er.ry ( )
produsa in
cimpurima1 intense dis-
pare Cll tempe-
raturii, mal int1i lent,
mai rapid ln npropi- 1.20
55
9
rc de punc tul qurie Tc. l!enomenul evolueazl invers in oazul
produse in oimpuri slabe: creote
Cll .: :e9terea. temperaturii ei a.ispare rapid la Tc. Acest feno-
m.erl are loc modificari in etructura cristalina a eeantio"
Exista cazuri in care se produc modificari de structu-
cristalina 1n temperatura inainte de a se
ge -:emperetura Curie. ..
De exemplu,etructura
cristalina a aliajului
de Co-Fe (60 Co;40
la :emperatura de 980'b
tree(:! din sis temul ou-
bic centra (c.v.c.) in
siDtemul cuoic cu fete
(c.f.c.).
Aliaju! este feromagne-
1,0
0
-273 0
:.L
Co-Fe {60%Co)
400 800 1200
Fig._I.21
i:n 3istemul c.v.c. ei paramagnetic in sistemul o.f.o.
Curb lie termica a ma.gnetice de. saturat1e
(fig.I.21) indica o disparitie brusca a la tempera-
ture. de 980C
d. Variatia a permeabilitatii magnetiae si
a cimpului coercitiv
AllU'a permeabilitl'lii initiale
in de temperaturA este indioatl ill figure. 1.22, pentru
fier eleotrolitia (E.M.Terr,y) pentru magnetitl, Pe
3
o
4
J.L.
Snoft (1950 Intre temperat&U"a ambiantl ei punc.tul Curie
T
0
770c peDtru Pe, '!
0
580C ,entru

permeab111ta-
tea arete cu Mm.peratura, ma1 tntii leDtt apoi ra-
pid, atinge un maxjmt:am tn veci.nitatea 'punctulu.i
56
:;:.1: ca.zu::.. ::nagneti tei. exista un al doilea maximum la T =
=148,6..:. La acet:.te temperaturi, la care susceptibilitatea
4
jl-----+--+--+--+--11+---.rl
2
1
-200 0 400 BOO
este maxima, anitotropia
magne tica dis pare in to ate
cazurile. Pe de alta parte,
variatia termica a oimpului
coercitiv H
0
(reprezentata
punctat, in unitati arbitra-
re pentru Fe, in figura I.
22), indica o con-
tinua a acestui cimp, cu
temperaturii 9i
disparitia sa la T
0
Efectiv
iig. I.22 cimpul coercitiv eqte in
rela.t;ie uect<.. cu a.nizotropia magneticS. a eantionului. Iiis-
;<c.ri sa la 'Ic :>data cu anularea anizotropiei, coincide cu
::.aximul susceptibilitatii initL: .. le. feno::nen de variatie
inversa a initiale i a cimpului coercitiv
a ma.i fost intilnit ( 1.1.2.3., Tabelul 1.4) 9i vom aver-, oca-
zia sa revenim asupra lui in cadrul interpretarii fenomenelor
observate.
1.3.2. TemperatQra Curie feromagnetica si tempera-
tura Curie paramagnetica
.Ciclurile de histerezis determinate succesiv la tem-
crescatoare i9i succesiv dimensiunile, mo-
dificindu-91 totodata 9i forma (fig.I.23, H.KQhlewein). Deasu-
pra tempera.turii Curie, histerezisul dL:.J;>P.re suscept.:ibili-
tatea magnetica devine qonstanta (nu mai variaza in functie
57
.. SaP> oa 1A oasal aabs'aa1l.U' p&l'aape,ioel ea dap:l.ll4e
aaa1 de '-tpen tud Npu-
tOO Aim
l'il r.23
D!.nd&l-n lesU ltd. Carie-
Weiss
H 8atl

op
in care t
0
, reprezintil tempera4::
tura Ou.ritt paftllll88!1et:l.ol.
conform acestei legi,daca se reprezinta 1/k in de tem-
peraturi!i,ee obtine o d..reapta (dreapta lui Weiss) care inter-
secteaza axa temperaturilor la T Tap
ID. tlsur& I.24. au toat reporiate dreptele 1111 Weiaa peDtru.
Je, Bi
9
:1. co. In casul tierului, panta aceston se modif'lcl
5
3
2
1
l -12
y10
1200
de tieoare dati ctnct se atiDse
teaperatura
unei tranzitil polimorfice.
IA'eraertla acestor drepte oa
.axa absoiselor are loo la tpe-
ntlll'& Cu.r:Le paramasnetiol
care difera senalbil de tpe-
n'ura Clll'ie teromasnetiol 'ct
detilli 'tl ca ielllperatUft la care
41spar proprietl"ile fa1"011881l-
n.8. 1.24 tioe, reapeot1 Y hiateresiaul
magnetic. Ill talJela.l I.5 a!D.t date Tal.od.le aoestor taapen-
tr&ft _. t peat.N raJ."'OIa8D8t:l.oe tipioe, J'o,
. ,. o:l op' .
1.5
p Po.
( 0 It) (D/a
2
}
J'e 2,202
Co 1,812
.,
0,641

(-J[)
1043
1)94
6)1
- 58 -

(X
1101
1428
650
..
Se Ya v:e4-., h oele
ce IU'IIea1'..1, ol 1n '9'ec1DI-
tatea temperatarii Carie
(reapea,iY 1D domeaia1 de
temperatarl 011priu 1ntre
rc,> .are loo 0
temiol uOIIall
a propr1etlt1lor f1a1oe Deaagnetioe ale aol14elor teromaanetice.
1.).). Apo!e''i a1 yariatiei 'lice a prgprietltilor
gpetioe a1 solidelor teromagnetice 1D Yeoi-
DI!atea turaturii Curie
a. Apou.l.i' Gll4KU. apecitiae la !r tt
0
Ill t1sura 1.25 a1At reportate 4e Yaria,ie a
clldur11 spelitioe .clare ta de temperaturA determinate
de d1ter1t1 au.to.rl pentru. -reroaagnetioe, i4 (a.
Gritfel, 1954) !1 _ f :1 Lapp 1929), !I (H.
ltl1Dckb&Nt 1927) 11 2!1 (S. Uld.ao U27).
16
tcalA]rdIIIOI
4
I
,,
f I
I Fel '
0(
Co
'
I \
A
I

v'
'
/
I .,
\
Ni./1 "' _..--
I
I
v

"-
.. -
,.,.,.-
r-"
'I /
12
8

/
-200 0 200 IIXJ 600 BOO 1fX)() 12(1)
0
[
59
Alura. auestor ourbe iJ:ldial, in f'ieaare aaz
5
o discon-
variatia termici a caldurii specifice, la tempera-
tars curie. Aceasta disoontinttitate apare in general la tempe-
1-aturile la care au. loc trans.to:rm!.r1 polimorfioe. De ezemplu _..

1n oazlll fieru1uj., ea apue la tem.peratttra de 906cla care
se prodace tranzitia de la stares a.lotropica Feu , la starea
lle-t In cazul oobaltului alu.ra curbei indica dod maxilne, Wltll
corespunzind Carie (1J24C), celllalt corespun-
zind tra.nsforma.rti struc turii eristaline a co bal tului la ta-
peratura de 4770, din sistemul compact (h.c) in
aistemul cubic cu tete oentrate (J.f.c). Aceaetl anomalie nu
apare in cazQ! aubatantelor neferomagnetice. Acest fapt suge-
reazl ca anomalia caldurii spec1fioe este in relatie directl
cu-aparitia, in expresia energiei libere a solidelor teromag-
netice, a unui termen care depinde esentialmente de magneti-
zatie, termen care, ca vi variazl foarte repede
ou temperatura, in vecinitatea temperatarii Carie Sub aspect
ter.modlnamic aceasta poate fi stabilitl in modal ar-
m&tor: Sl coneideram mai intii variatia densitlt11 volamiae
de energie intern& a solidu.lui f'eromagnetio
1
deo-
asmdata de energie asociate defor.mlrilor sol1da1ai
saa var.latiei volwnulu.i ala.. In aceste conditii' variatia eaer-
-
giei iAterne provine din inductiei magnetice B a
entropiei s,
dU i.o +
...... -+
CaB

+ M), aaeastl ae scriea

- 60 -
(1.86)
Po J" --
d(a - T Jr - ts) lloR .. dll - Sd!
. Introduol.nd oaraoter1et1cl,
(1.87) g a - r - !lS,
o1 IIIO.riiD.d al dw Gate o diferentlall totall exaotl, se dedllc&
4.Ua (1.86)1
(1.88)
n (.311) .. _ <. bs
1
"0_Cf!' II dll
Cantitatea de olldurl turDizatl sol1dula1 este
(1.89) dQ. !48
Consideri.D.d ol stare a sistemQlu.i este def'!ni tl 1n intregime de
ftriab11ele tem.peraturl (T) 11 mapet1za.t1e (1!), entropia
va t1 4e semenaa o de aaeate deal variabile,
Variatia entrop1e1 48, poate fi cons1ders.tl oa o diferen:tiall
to tall exaotl D.U.IIl81 dacl fanome.nele aint reversibile .. Magneti'!t."
zat1a B
1
tn oazul aolidelor feromagnetioe nu variaz! rever9i-
b11 .datp.ritl .tenomenului de biaterezis. Ye.uomen.W. este revar-
s1b11 numai la extrem1tatea superioarl a curbe1 de magneti2are
tebnicl, adial :!.n regiuea de ee:turatie, tn consecintlt oons1-
al 48 este o diterentiall totall exaotl eate valabill
maa1 pe.n:tru cazal P?gnet&zatie1 de saturatie. In 'lOeote
oamatante (1.89) poate t1 scriRI sub forma
(1.90) 4Q Jl4! + T( dB
Bottn4 om
(1.91)
oir-
- 61 -
id
ca variabile temperatura (T) t1 deplarare8
cons er
tiol (H), 1n aceleq1 oirou:nstanie1 se pOate aerie relat1a.a
OJ( II <il> dB + dT
T ,B
Dl1pl subet1tuirea lui dJl lA (1.92) H obt.tne
c
1

94
> dQ a {cu + + I>Tdfi
In aoeasU fo.l"111Ull {1.94), ooeficientul llli dl! reprezi.ntl
volumiol 1a H ooDStant, respeotiT
as <...:aM>
(1.95) OH 0. + H
expresio eimilarl ell cea dadusl "H in cazal snbs-
parsmagne!1ce (Partea I (3.156)).
T1lltnd eeama de (1.88) eeu.t1a (1.95) 1181 poate t1 aori.d sub
toma lU"'DD to are 1
se cbservl 1.95)oi Cu clldura TD1amial oe sa mlsoarl
la H oonsta.o.t, (!.n particular 1a ll 0) este det1n1d prtn dDi
te:rmeDJ.a Pnmtll este lU1 tetmen obipa.it 0. aildura volwalal
msLlra tl la magnetizare ooD.stan'Wl (tn particular ea poate ti
misu.ratl la JIO
08
1n pal"8JD&SS1et1). Al doilea este termea
mapetio diferit de sero atlt tilllp ott entropia_ S depind.e de
M,
1
1 implicit de temperetarl Aoeste
aapl1mentar, tn cazul eubatan;elor faromagnetioe, foar-
te repede au 1n apropiare de punctnl Curie, deoa-
:reoe n.ria,ie. termiol a mapeUza"ieS. ( 'b M/ 4f)B' eate foarte
- 62
rap141 tD ap.ropiere de !
0
, qa obearn ,. CIU"bele
expart.enlale t(T) (de ex. f1g.I.20). S ezpliGl sattel d-
oe ore1terea olldaril Telamioe in funoiie de este
toarte rap141 1n veoinltatea temperaturi1. Curle (f1g.I.25)
.A.ceastl olldurl suplimata.rl pe oare trebtlie sl o
tnraizlm aubataaielor feromagnetice pentru a continua
taperatarii lor 1D. apropiere de T
0
ar f1 explioabill dacl
aupuDea cl ea aervette pentru a face sl disparl de
satura,1e care aublstl 1n apropierea aoestei temperaturi
1n abaenia otmpa1ai magnetic exterior), san alttel, pentru a
foriela mutuala care ment1n paralele momentele magnet1-
oe ale purtltorilor elementari a1 .teromagnet1emul.u1. Dar aceas-
ta ar taseua sl admi tem prin lpotezl, oa ti P.Weiss (1.907) pre-
exlatenia iD aubstanta feromagnetlol a unor domen11 elementare
J1188D.e't1zate SJt.ODt811 la {mome.nte magnetioe elementsre
paralele), independent de oimpul magnetic exterior substan-ei.
Problema variatiei volamioe, la tem-
peratura Carie, Ta f1 interpretatl ma:l la Yal.e (I J.2.J).
11. Efectul masnetooa1oric
ClAd o subat&Jltl este >3U.pusl unui o1mp magnetlo, mag-
aetlsatla aa variasl ti aoeasta se traduce printr-o variatie a
eaer;iei lnteru. a Dacl aceastl operatie de magne-
tisare (IIU cle demapetlzare) este efeatuatl adiabatic (flrl
aohiab de olldu.rl ou. medJ.tll. exterior) var1at1a energ1e1 ir .e
a e1stemulu1 trebuie sl fle inao'ti tl de o de tempe:..:.: a-
tad .!oeste eteot nume1ta e:!'ect magp.etooaloric.
Cons1der1nd cl eta.rea s1stemLllui este def1n1 tl 1n in-
aa o funo,ie de variab1lele t - temperaturA 11 B -
pluaft aapetiol (ne8].1jh4 vartat11le de volum), variatia oe.n-
t1 tlt11 4e allda.rl poate f1 fo.nna tl.l"ffl toare, 1n
:r
interne pe. alJli tie ";;"''lum
Q1. ;rea-
(l.lOl)
sail
(1.102)
J:ri.ud in vedere ol diferentiala f'wlo"1e1' oarac-teristioe
(1.103)
i2 ---
a. - '2 - flo (B.-) - m
(1.103)
t11pl Woou.ire 1n(l.99) ae fo.rm'la urmlteare,
cJ.Q " a
' .
can 1n oasul ue:i tranatormlrl ad1abat1oe, dQ o, poak t1
,
54 -
aori.d sub foma
{1.106)
cl'f .. - tt. !H <I> B dB
l'"lriaea este negattvl, deoa.:rene aagnetizatia se miocto-
reasl arevte; ca tll"ttl8re
1
w:a.e1 are,te:ri adialla-
tioe a oimpullli (dB> 0) Ta ooraspWlde o oreotere a 'temperatn-
- .
ri1 aol1dlllll1 > 0). Pol'Ulo.la (1.106) este efeativ aoeeafi oat
formula C3.1!)0) d.1ll partea I a aoeste1 (C.ftpueo1,1980)
deduai pantru a expl1oa rlcirea substantelor parsmagnetioe
(dT < 0) tn unei demagnet1zlr1 (dH < 0) ad1abat1ae.
E:l'ectul ma.gnefiocalorio este 4eo1 analog au etectlll demagnet1-
zlr11 adiabat,.ue, pri.ncipiu.l de bazi fiL::.d a.celqi. numai cir-
cumstantPle experimental& fiind diferite& Efect1Y
1
&iB cam re-
din (1.106), teaparatarii sol1dulu1, dT, aorea-
pun.zl toare 1.W.oi vs.ria,11 date dH a ctmpului mapetto, este au
attt ma1 marG ou cit Tariai1a termiol a magnet1zai1ej
este ma1 llart!t. In oonaeoin"l, 1n cazul paremape-
tioe dT va fi ma.1 11a.re la tsperatu.ri toarte joaae, llllde (Clll/il"
este mare, in ttmp oe, 1n cazul substanielor teromagnettoe,
var1at1a sol14u1Qi
1
dT
1
AU va fi mare deoit numai
!Jl Tecf.Ditatea temperatur11 Curta, ude (ih.VaT) oapltl vale.ri
aar.t..
lD oazal aubatanielor teromagnetice, la temperaturi
lndeplrtate de temperatura Curie, termiol a magne-
t1zai1e1 de satnratie (lK
8
/a!) depinde slab de magnetic
B (de ex. t1g.I.20) ei de- asemenea CB eete praotio independent
de H la acesto temperatttril 1n ooneecinil efectal magnetoca-
1orlc, ore,terea temperatur11 dT dati de f'ol'IIUll.a
(1.106) npWle Wle1 legi \ d.e proporiionali tate ba :tuna tie
t fapt, aste oon.firmat ezperime.ntal. de H.Pot'tft' (1934) I
4e B. ,1 .. ec
_ li.n.i3-ri a etec tl1lui. Dtaglietocaloria .t\T de abtpa.1

- _ a 1a temperaturi diferi1ia sub !
01
detend.Datl de acest

ul
fierului este 1lastratl lB f1s.I.26. Panta aces-
autcr iD aaz
-e ,ent.ru Te.lorile (aB,Ii)'f)B-O' pot servi la
tor drep... -
_., .. Mri dA oaldurl volWD1al CB( T) t 811 date ptll" magnetioe,
- .
de formula (1.106). In figura !.21 au fost reportate
tleind lJ.Z
de varJ.a;:ie a .1i'eet.u.l.a.i magnetoaalorie 1D fWlctie de

pe"'tr" diterite Yalori ale oiapul.ui

;empera LU-a u .... .
5
zan't. (1) H,.. o,:t.l05 J../m , 2)H 4,105 A/m , ))B 1,6.10 J./m)
te scelaei autor psntro Je. Toste aceste ourbe pre-
ciete"-...,..na
intl an maximum la punotul Carie, oterind astfel poaibilitatea
cl.eti'J.rm.in.B.rii :pr':!aiae a aceetei temperatu.ri.
756 oc l
f
1,25

15631
l

:3,5 ..
1
6 32 4.8 6,4 B.tf
580 660
-- .J(Aim)
Flg, I.26
Pig. I.27
0
0. Anomalia 4ilatatiei termioe a eolidelor fe!-
- 66 -
coefiaieniului de dilatare termicl a solidelor tero-
JI&ISU&tice 1n de temperaturl presla:tl aDOIDal11. poz1 ..
tive saa negative, manifeatate pr1Dtr-o 1nversare de
temperatura CDri.e, a ourbelor d.e term1ol a
talai de dila'tian termiol. ftpra I.28 1ndicl alura aoestior
ourbe 4etem1Aa'lie de P.ChaveJl81"4, o1teva al1&3e cle
Do-alia, pozitivl pentra aliajele
'VI pen'lil'll alia3ele ce oontiA
1181 de 70 Hi. Sa pot
nallaa alla.ja la can uoma-
lia neaati.t al tie auf1cient
de mare penbu a oompellSa di-
la kt1a de ftigine termiol
18
16
14
tntr-aa domeniu de tempera\u- 12
d apzoeciabil. De ezemplu.ali- 10
o( 10
6
a3al DVAll ()6 J. Jli), al clra1
ooef1c1ent de d11atare C

0 200 4(1)
1,).10-6) este au liD ordia
de llll.r1ma interior oelld. al
T:'O[j
J'ig. I.28
talelor ob1tnui te, 1ntr-tUo. domeniu lar& de temperatarl, oa-
priu lnb'e teaaperati.U"& ambiaD.til 11 punotul Carie (25o-300C).
Ill oaaal Qllor de h-Pl, oon,i.a!nd 30 Pt, uomal1a
negat1.- es\8 aet superioarl d11atlrii nor,male
cl acest al.iaj slderl o d1lat81'8 negatid (llliovorare a dillea
lliunilor) au creotez.ea temperatllrli, !ntr-un &llWIIit domeniu de
tempel"ata.rl. Aoeaetl anomalie poate t! i.D.terpreta'U eub as-
pect tenocli.llaraio, p1"8&RpaD!Ad oA 4eto.rma1;111e eolidu.llli e
13

atD.t tl1M,11 clet1n1 te de var1ab11ele Jlagllet1sali, ...
tape1atlll"' !, 11 taneiane .ucaniol jJ. Adm1"1A4 cl tensiwd.ltJ

i
- 67
::;onstantt:! 0) se 'QOat1 exprima var:l.at1a detorma-
f
de magnt:liizatiei dP vi a, temperatur11
i.n unc-; .... e
dT, .
(1.107)
Coeficientul lui dT este coeficientul de dilatare generalizat,
in c:,_,::ul e.nizotrope. Aaasi coeficient ae mlsoarl 1a
magJl" tl zat;ie ::one ta.ntl (dM=O) 1 al notlm acest ooef'1o1en.t ott

8JI < lu
ei .f' ;rmu.l: ee eerie

(1 .. 1 09) a. 'iT + ( aM )!! dJl
Exprind.nd vo :ia1jia lni Jl in de variabile1e B ,1 T.
dJl dB + (;; d!
on T B '
d 1 d
aceaStX 8TnreB18 8 lui dM in (1.109), ObiiDaRl
1
1 intro uo n ... a. -Y
1-1 "' bdj )II
(1.11l) deij = [ .. + T + ( ) 'l <5PT em
lui d! din aceael este coef1c1-
di
. t , _Ia H la
entul de By1e y
(1.112)
Acee coefi .:.;;. .,nt de dila.t?..tie O!il mlsoarl la H constant (!.a
partiau.lar la. H O) ,1 tens1une conatand,comportl do1 tar- ,
me.r.;. tJimul de d11atare obitnuit care ae
::ra le ;.eniJ.Lu.ne oonstan ta !a to a-te aubstante1e care au. o
polarizn,ie magnetiol conatant4 sau care nn sint polarizate
maghetio {H = O), al doilea termeD 1n.terv1.rle nU11181 1A casal
t1
cit ao11dulai
aubstan,elor teromagne oe
68.
variui sensib11 ou. magnetin"ia (la tperatuoi. oi teuusiu.ne
Aoest a1 doilea tel"'ilen interpreteazl anomalia
. tlrij. solidu.l.ui d.atoratl feromagnetiului, respactiv
tiel mapetloe. Efeo'S1Y, aaeat temea aste maximum la teiDP4th
tlll"a Curie, a.nde ('bM/bT)Hcr este foarta aara. Aoest
tine (Be
1
.. nx> T tt. nWD.i t ooef1c1ent de
. . tl ij .
"iame; oare interpretead varlaila d.i.menslwU.lor solldu.l.ui h
.tuc'le 4e J18&1let1at (la tperatarl 11 teasiuae ao.rustutl)
A8Upra aoeatu.1 fauMD ftll reveDl raa1 1a Yale.
d
0
Anomalia resist1v1tit11 eleatrice
eleo.triol a solidelozo teromagnetioe
d anoaal 1n de temperaturi, ill Tecin.l tatea teDl]'ler&tll
rl1 Curie. 1nd1ol variaiia termiol a rezist1vitlt11
.Diohelmlai tD oomparatie 011 tj&a a palad.iu.llli care au eato faro.
magnetlo. (H.R.Potter, J.G.G.Conybeare).
1.6
t2

'0,6

0 . 200 1,(}() 600 800 1(Xl)
0
[ 200
In ordonatl au fost con
siderate valorile rezis
ti vi tl t11 la
T reduae la
rea reziativitlt11 fo
la 0C. Curba de varia-
tie termici a rezist1v1
tl paladiului a fo st
deplasatl asttel 1Dc1t
la T
0
a. Bi ea al se au-
prapud oc1 cu.rba do va-
ria'ti.e tomici a
ll1. La 'temperatura cenBtw:rtl, rerdstiviw:tea
lor eroaasnet1ce variazl 1D tunot1e de cimpul exte-
r,Lort mnlt mai S8ASib11 dealt reaiativitatea aolidelor netero-
zasgneti081 de exemplll, aceasti b valoare
este de ordinul 4 % in caztll aliaju.ltti tie Fe-Ni (84 "
Jil {L.W.Mc.Keeha.u). Efeo'G;iv res1at1Vi tatea solidelor tero-
magnetice eistematio mai mare deo1t oea a
nstero&ag.l'letioe. Aceastl particlllari'tate a rez1st:Lv1ti:t11
reromagnetioilor este atribu.i ti de Mott ( \ g&Lt ) tapttllai
ol in feromagrAetici saroiDile eleotrioe care par'ticipl la
oonduotivitatea electriol sint electronii 4e ,. nivalurile
s,p 1ar rezia'tenta aupl1m.entari este oauzaU de o
a numArului 'lC9stor sarc' datorita tra.nzitiilor eleotronice
de pe ni ve.luril 3,p ;:>e nivelul d neocupat.
e
0
termoremanent
In Gele ce .ne vom referi la remanent;a magnet:Lcl
pe ca.re o oapa U. o au.bstantl feromagneticl in tiJapul rioirii
sale de la o temperat&trl T
1
la T
0
in unlli oimp J'Aa8-
netio Hw Intens1tatea aceste1 magnetiziri
(p.reaourtat maa11.ratl dupl suprimarea oimpttltti H la
t .. peratura T
0
eate detinitl oa o de H 11 de inter-
valul de temperaturl

T
0
). tn care a aoiionat aoest cimp.
.Pe-'1tr.u a preciza aceste ae notead. aaeaa-
t! magnetiz&;1e termoremanentl au.b'tormaa M(T
1
,H,!
0
), 1a
oazl.ll magnetizaiiei specifioe lmomentul magnetic al Wlitit;11
de maai), !
0
). Daoa rloirea a avut leo de la tpera-
Cu.rie Tc la tempe.ratu.ra ambiantl !
0
, termo.ruaaaeat;a mag-
netic! u(T
0
,H.T
0
) va fi oalificatl ca "totallc ea Ta f1 na-
mi tl H. T.R. ci.ncl aimpu.l S: a .teat apll-
oat nu.mai ps durata rio1rii intz-l.'lll illterYal de
llai llio, (!
1
, !
2
) 1n intU'"Yald

- 70
Kagnetismtll. tel"'!loremanf!nt poate f'i considerat aa UD
tip particular de magnetism ramanent numal dacl proprietltile
aale dif'erl de cele ale magnetizari remanente
coaanioate aceleia1 aubstante la temperatura constnnta, prin
aimpla aplicare vi auprimare a cimpalui magnetizant H; aceas-
tl magnetizare remanent& "1zoterml" cum am numit-o noi,
magnetizare rSDanentl bisteretiol, pre'scurtc.t M.R.H.{C.Plpuvoit
P.Apostol o functie de cimpal H 11 de temperaturl
M{H,T) vi sa in de H este net dif'eritl de caa a
ll.'r.R. at1t timp ott H este sent'1ib11 mai mio deoit cimpul
ooercit1Y H
0
al aabstante1. In aoeastl cond1;1e, deusebirea
cea mai evidentl dintre M.T.R. vi M.R.H. oonstl tn faptul oa
termoremanenta capitatl de 0 eubstantl, prin raoire 1n oimpul
H
0
, de la temperatura Curie T
0
la temperatua ordinarl T
0
,
- respectiv

m11lt mai mare dec1t M.R.H.,

tf(H, !
0
), provoca.U .. de cimp H la T
0
Aceas-
Uli deoaebire teoretic la toate feromagne-
tice masiwe, ca. condi t1a a a H < <. H
0
, dar ea e.pare net o1nd
substanta feromagnetica este studiatl forma de particule
foarte t1ne, deoarece cimpul coercitiv al granulelor fine este
1n general llllll.t Dlai mare decit cimpul coe.roitiv al substante1
llasiTe.
Pignra I.)O 1nd1ol alura curbei de magnetizare termore-
manentl (M. T.R.) in comparat:.e au ea a magnetizir11 remanente
anhiateretice (M.R.A.), a magnetizarii remanente hieteretioe
(.ll.R.B.) 1}1 a magnetizlrii induee II (misuratl in. prezenta
cimpl.llui) pentru Wl coneti tui t din partioule fine c E)
magnetitl (Pe
3
o
4
)diapersate intr-o matrioe neferomagnetioa
(E.Thellier, F.Blmbert 1954).
Se obserTl cl, ,1A domeniu.l alabe comp&l."aU.T au B
0
71
("' 40 KA/m i..u caslll aagneti tei), mecaniBIIllll. K.T.R este ma:1
0,4
:..-
0 8 M
rl(kA/m.'
Hg. I.)O
tticumr, 1oc:i t mecalliamul II.R .l. vi incomparabil .&1 etioiant
'; M.R.I. stabili acestor re1D811eA-
.. a actiWlea agent1lor demagnet1zant1 ex'teriori (ohtp mape-
'c1.nr:;tant aau alter.nativ, temperatura etc.) ,
1
d.emonstreazl
pe d.f' al se distin&e stab111tata
:ua1 mare deci t II .B.A vi mul t ma1 aare cleo!t a
II.R .. H . .L;"? stab11i ta.tea te.rmicl a K.T.R. !a rapo.rt oa.
cee. .!:l. J:<3Dtl"R an e,utien
3
f-cr..;.r __ -r---_,.----,
de magnet11i este 1Dd1oat 1n
f'ie;t.:ra. r. 31 ElfaAtioAa.l ce.n,i.D.iaa
la tperatara T
0
, a-
nuai tl I.'!la&Detisare remanenti fl
r
aau .C.R.I.) este lacll-
sit '"ucaesiv le tperatur.l. ONII-
T
1
,I
2
, Tn 11 readaa de
:o
da.tl, !.ntre dod retaell-
ziri, la tpe.ra tlU"a '!
0
, ( !Jl ab&ell-
72
oriclrai cimp la care ae mlsoar8 magnetisarea
reetaatl. Reportind Talorile aceatei magnetiz&rt restanl
masurate la !
0
, de T la care a fost
eeut1onUl, ee obi;in d.i.n figLU"a 1.)1 pentru
K.T.R. pentra M.R.H. Est& evident ci termicl a
.. II.T.R., 1n valoare nlativl, este mu.lt ma1 slabi dec1t cea a
M.R.H. atit timp oit temperatura de reincllz1re nu este
prea r1d1oati, K.T.R. rlmine aproape constantl 1 pe ciad M.R.H.
descrette 11.n1ar au T.
tenomene &Q tost puse in evidGntl Vi 1D ca-
znl sesquioxidalui de fier romboedric a-Pa
2
o: (hematita),
(J .Roquet, 1956) i.n cazul WlOr .roci naturale ( ca rooile
vulcanice) sau akt1f1c1ale, (argile arae. vase de
ceramicl etc.) care coni;in citeva ;rocente de oxizi de fier.
M.T.R. clpltatl de aoeste materials in cimpuri magnetic B
slabs este foarte ate.bilA la ambianta \ ..... )00 K)
91 nu eate deloo atectatl de cimpul R; aceacta, deoarece la
!
0
coeroitiv H
0
al aceator materiale aste !carte mare
(atingind valori extrem de mari in cazul -Pe
2
o
3
de ordi-
A/a), aatf'el iD.cit cimpu.rila H slabe sint 1ncapa-
b1le el aa1 aodifice starea lor de aasnetisare. Datoritl a-
ceatei stab111tiV1 remaraac1le a K.T.R., rpoile naiurale saa
art1f1c1ale a1c1, siD.t oapabile el conserve in termo-
remanen'a lor, la scara t1mpulu1 istoric fi geologia al
netei noastre, amprenta cimpului magnet1o terestru care a
epoea ric1ri1 lor; aatfel, aoeate roci, pot serrt
la reoonatituirea d1rectie1 acestu1 c!Mp (a declinai1e1 ti a
tnol1nat1e1 magnetice tereatre) ln istorio 11 geolo-
- 73
paL al .PIIdn'&U.W.. lla1 llllllU:, 4atoritl prop.risdt11 4e propor-
ttoaali taM a II. f.R. ca H, 1n dome.nittl Jll8&llet1ce
alabe (J.'fhell1er 1938) ale o.terl posibilita tea reoonsti tairii
evol
11
tiei _!:lte.nsi tlt11 cimplll.ui magnetic te.reet.ra. in trecut, por-
,ni.nd de la rooi catalogate cro11olog1o .Metou constl ta a JJI-
ars M.a.!. or:Lginall, (era KHn) cipatatl 1; eiap.U. apo1
ta. a demagnetiza evantianttl pr1J?. i.nollsire la 'belllperatura
cars.e, (675C fii.nd punotul Cttrie eel ma1 tnalt al const1-
iuieniilor din rooj) 'i i.n in a-1 remaa-
Aetiza, rlcindu-1 in unui cimp slab B
0
obD.oscut.
M.T.R. obtinutl

tiind ounosaqtl, ae determi-

nl

Reconatituiraa d!rectiei 01 a intensitl-

oimpului magnetic teresvu 1n treeut, pe aceastl 'bad,
Dbieotal de studiu al arhaomagnetismului (la scara
istoric) vi al paleomagnetiamului (la saara timpu-
1111 geologia).
Prooesul magnetiz&rii poate fi tma-
ginat simplu tlaal admi tea cl :tieoare partioull ae magnetisea-
sl dupl tm ciclm d.e biateresis rectangular. Cialpul coerc1 tiT
R
0
a1 partiaulei este o descrescl,oare de temperata-
r! care se anuleazl la temperatura Curie

In cu.rsttl rlo1-
r11 e,antioma.lui de la 'fc la temperatll!'a !
0
, 1a pre-
zenta unui a!mp B
0
slab oomparaiiv au olmpal

temperatara fieolrei particnle va treae printr-o ana-

mitl valoare !, (!
0
< T <7
0
) la care Hc(T)B
0
In aod .D.eoeaar,
sa.b aoeaetl tem.pera tlU"i '.f eimpo.l ooerci ti v de'l'iae 1181. llll.N
decit H
0
, H
0
(T
0
)>>B
0
, c1apal H
8
(fi
orioe ctmp H<li
0
) DU ma1 eate capab11 almo41fice
na pe care a p:rovocat-e la -t ... peZ"ata.ra
Momentele ma.gno
Dar potrivit acheme ar iAst;:t;;l:ta
13l8'b l'>B .f.ie Sa !.;'I.Rgl'letlzt!iii;;<;1
.nou, t de E .. fhell;i ar (1946) tel!' r!.a-
acestei dlficul tatt autcr dl
remane.trtele aa.gc,et1ce f''f hn.:;urll de o se.rie
de 1ndependen:ta pe car nu le-am putes det3cri::' ma:1
bine deci t o1 tindu.-1: unmi in-:: ::rvaJ. de tempentu.ra
( !1 !2)' (

<. T
2
< 1'
0
) ii pentru u.n . .ntio11
d.a't oi tLil cimp magnetic H constant, un moment d::.t.,
oa.re este alpi tat de eeantion. in timp oe, racind1.1-se i r.
oimpu.l B, tr.,Yeraeazl interva..l.C ( !
1
T
2
). Aceet
;iat oa ti B ln. rapo.rt oa evantionnl. este 1naeneib11 la. od-
oe reincAl:sire la o temperatura ltli 1'
1
oi diepa-
re ooaplet prin .re!..ncAls1re l& T
2
.. ?e de al t!
par'te, el eate independent de alte momente teJ:moreiDanen'te
alpitate in intervale de temperaturE{ exterioare :Lui (T
1
T
2
),mo-
unte lJ1 care de altfel pot t1 da.tora.te u.nor cimpuri .ii.ferite
..
4e B ca drilae 11 '.foate a.oest& aumente adcll6Ei
e.tec tela lor seometrio g1' orlci t de paradoW. a.r pereal>
75
fiecare dintre ele pastreazl o autonomie reall 11 oarecwa
aemoria exactS. a temperaturilor oi a cimpului care laa
t". Cl.lrbele din figura I. 32 dete.rm1J:late pentru. un
de ex. -Fe
2
o
3
) (J .Roqaet, S.Thellie.r, 1946) 1.nterpre-
complat aceste propr1etlti:
1,00
0,75
f:{fcHlQJTi

5{Tci-IToJ
6tTcHToJ
f
fi(7(:H JOJfl>..o PJ
. \
\
0,50
I o
o'

-
0,25
0
200 400 600 TC
Fig. I.)2
Fiecirui pwnat 4e pe oarba
(l) de aagnetizare
nentl progres1Yi, 11 coreapaa-
4e pe &are o
capl tl etant1onal (iD p.reala.-
bil demag.aetizat) !.D. cttrstll
raciri1 sale de la temperatQ-
.ra. T
1
la temperata.ra ambiantl
!
0
1n cimpa.l.u H
elab
9
respect1Y,

!
0
).
'l'ieoarrd panct de pe oa.rba
(2) de demagnetizare 11 oo-
0
reepWlde Jl.T.R. restantl dupl 'i.o.cllzire a e,antionlai
(care initial poartl K.T.R. totall a(T
0
H !
0
) la temperatmra
T
1
urmatl de rlcirea lui la f
0
1n ctmp an1 (H-0) J a-
oeastl M.T.R. restantl cu a{!
0
B !
0
)T
1
Yalorile acestor
maremaaente, reduse la valoarea K.!.R. 'otale,' atnt repor-
tate in tunot1e de !
1
1n figura I.J Cele deal curbe atat
exact simetrioe in raport ca. axa prisontall ae trace priJa or-
donata 1/2, aoeaatl simetrie traduce armltorul fapta 0
tncllzire la temperatura !
1
e !
0
a aaui oorp purtlto.r a1
M.T.R. totale a(T
0
H T
0
), de o rloire la

in oiap
IW.l, provoaol dispari Whli traot1wa1 diJ:l aceastl 14. !.R.,
a (T
0
B !
0
)T
1
, flgali ca termoremanenia u(!
1
B !
0
) oa.re ar ti
16
p.rodllal de cimplll H pri.D. rlcirea oorpu.lui d.e la T la T
0
, rea-
pea tiT,
(1.113) (!
0
H !
0
) - a (T
0
H

!
0
)
.Maga.at1za"t11le termoremane.n:te par"tiale dobincii te in intGrvala
de conseoutiYei intra !
0
T
0
1n cimpul B se
supun leg11 de adit1Yitate atabillte experimental de E.!hellier
potrivit clreia sums acestor M.T.R. partiale este exact egala
og R.f.R. total!. Mai general, daol de la T
0
la T
0
este efeatuatl in intervale sucoeeive (!
1
!
1
_
1
) in care
d I.Ul oimp Variabil in Urime directie de la Wl inter---
val la al tal., sa obiine o magnetizare termoremanentl egall OL
suma a magnetiz!rilor a(T
1
}f !
1
_
1
),
(1.115) tJ. t-; (T1,H1' Ti-l)
Re1ncllz1r1 la temperaturi !
1
oresa!toare faa al
di a pari o.nul ai te WlUl termen11 t:1 ( !
1
ii !
1
_
1
) di.n. aoeastl sumil.
sa considerlm cl (T
1
T
1
_
1
) este foarte ingust.
(de exeapla. &e ordinu.l gradul,tU.) aatfel incit magnetizarea
termoreaanentl asociatl acestuJ. 1.ntenal (T
1
H !
1
_
1
) d. 001 ).EJ-
pu.ndi ma1 ou.rind a.ne1 tempera 1:ur1 fini "te TB ; ('lB ( '1'
1
+Ti-l) I . )
1
4ecit unu1 iAterTal 4e temperaturl. Aoeast! M.T.R. part1ali
clpl iatl la temperatura corespunde sumei aomen telor mag
net1ae ala unlli amuait nttmlr c.e particule. In acord Ctl pro-
de antonomie a M.T.R. P&rkiale expuae mai sus,
datoratl aoestor part1cQle rl-
- 77
JDiDe asenei bill ( bloca tl) la orice incllzire e!ectllatl _la tam ...
perat'ur! 1nf$r1oare tempera turii d1spare o1p.d T>'lB. Se .
oonstatl cl,efectiv,la temperaturi superioare temperaturi1 TB
aceator partiaule eats o funotia reveraibill de
ctmpul magnetic H(tn.partioular pentru magnetizarea eata
oomportare este asemlnltoare oomportlrii para-
magnet1oe dar, ea are loc 1ntr-u.n interval de temperaturl si-
tuat sub temperatura Cu.r:ie, respectiv intervalul (T
0
.TB) in
care susoeptibil1tatea este mult ma1 mare decit amseept1bil1-
t.,tea paramagnetiol acest motiv ea este num.it!
comportare superpa.ramagnetiol sau superparamagnetiamc Sub tem-
peratura TB' magneliizarea particulelpr rlmine blocata in dirac.:..
pe care o avea la TB.
Explicatia aceetor tenomene a tost dati de L.B4el
(1949) cadrml teoriei partiaalelor
fine. acestei teorii. in cimpuri H slabe nu este po-
sibU s! se m.odifice magnetizarea unei particu.le foarte tine
cu. o1mp coerci'tiv mara, decit intr-an interval de 'temperatiU"I
toarte tngu.st; acesta aste iJltervalnJ. in timpul de rele.-
:mre a1 magnat1zlr11 particu.lei este de ordiJml. de ml.rime al
dumtei experientelor. Deasu.pra acestui magnetisarea
partiau.la1 urmlreeta revers1bil slab
permagnet1sm)tsu.b acest interval magnet1zarea rlmiae blooatl
ill sa in.11jiall (magnetism termoremanent)
1.4. Proprietlti feromagpetioe puae !n relief
Prin interaot1!Di magpeto-e1ast1ce
1.4 .. 1. E:feoiul. tratamutullli meoania asapra
mggpet1zlri1
. '
a
0
Efeot1.1l te.n.aiunilor
In general tens;i.unile tnecanice produc o deformr..re
considerabill a cnrbalor de magnetizare a fero-
magnetioe. Se aonstatl experimental oiJdaoa aceste tensiun1
(forie exeroitata pe anitatea de supratatl) provoaca defor.ma-
t11 permanente ale feromagnetice, per.meabilitatea
magnetica eate totdeaana decit oea a aolidului nede-
fo.rmat pemanent. ln schimb, daca te.nsiu.n1le aint infe.rioare
oelor corespunzatoare ltmitei de elasticitate,se constat! ca,
la unele subatante
1
tensiunile produo o oretere a permeabili-
tlt11 in timp oe la altele ele o miceorare. Aceasta va-
r1atie pozit1! sau negativa a permeabilitltii depinde tctoda-
tl ei de semnul tene1uni1 sau, cu alte ouvinte, daca este vor-
ba de traatiune sau intindsre (tensiune +) san de comprimare.
(tensiune -). Pigara I.J) indiol efectnl tract1unii al com-
pr1mlr11 asupra polarizarii magnetioe M a f(H) a unUi
0,6
p.
0
M(Wbltn 2;
f'oM(Wblm 2; 2 92kg!mm2
Pig. 1.)3
20
10
0,3
0
6.5
H(k)/m)

lii sa o bsem ol traat1u.n1le parmea-
f8Dtion de
e rw.rile, timpo"trid, o mlreso .. Efeatul
bilitatea,iar .
oate fie daol
t8llBiWlilOr p
A macnstJ.c 8&11 in oimp puternio .. De exemplll
afla in cJ.mp
88
1 1 fao sl aasoeptibilitatea
ta cazul fiaru 11
t:- uri.le s1abe Vi sa ae miO.(IOreze in oimpu.ri ma1 intense ..
iD. G.LWP
eomprimlrile au un e1ect invea..
In figure 1.34 aint date ciclarile de hieterezis ob-
ue S1xtue FJ1 Tonks (_1931 ) au un fir de allaj de B1-h

pus unor trac+iuni dif'eri te .. Ciclul de
. (11 1::: I' ...... v
ctia rectangular in cazul traot1unilor puterniae; pra.
t .n aorespunde rot1r11 la unison. a magne-
acea.s a
tice ale tuturor purtltorilor elementari a! feromagnetismu1a1
11 1 te in directia o1mpulu1 prin efeo tul tractiu.- (- momente a n a
nii paralele cu cimpul -) in momentu.l i.n care valoarea c!m.pa-
lu.i e:r.tarior H este egall au cimpul coerciti-v.
Dacl traoiiunea este dirijatl perpendicular pe di-
rl!c"tia cimpalui, efe4tul eate exact asemidtor au eel al u.nei
oompri.ln!ri 1.n cimpului iD.vers.

Efeotul laminlr11 la reoe

Tn generaJ. orice tratament meoanic la .rece produce
aiWli :'.nlierne i.u a.liajele f'eromagnetice. i?ac:A aceste tensiwn
sint aa.otice, ele dimirtueazl oal1tlt1le magnetioe ale aliaju.-
lui. t!t:ile vor fi ameliorate senaibil dacl aliajul este
d.. ..
su.pas ulterior unui tratsment special, constind fie numai .n
tractionare, tie torsionare, lam1nare eta. Curbele din
I .. J5 determinate pentru un ali&J de Pe-Si
recopt in hidrogen la 1100C, apoi lamiaat la cal.d. dupi prooe-
- 80
ol;j.fllu.1't (aurba 1) q1 la rece ( OlU"ba 2) Se obse.rvii cl,
1n lamilllrilor la reae, P_ermeab111 tatea 11 i.Dduot1a mag.
netial de stctaens1b11 mai mari. Acest fenomen est
1
. B (Wblm2J
tS t----..-- --....--- 1.5 B(Wb!m2;
H(kM
0 0
Of, 0,8 12
Pig. I.)5 Pig. I.36
in rela,ie d.irectl cu orie.q.tarea microcristalelol de Pe-S1 in.
d1reo,1a de laminare 11 1n d1rect1a perpeAdiaul.E.!'S. lle planal
fol1e1 laminate. Analiza dlfractometriol de raze X
aceste or1entar1 pen.tru 60 % diu t.ot,!il.ul miaroC'riBt.a.lelor.
Efectlll lam1nlr11 sa trad.uce p.ric Wlei
magnetica conaiderabile, ccmjtarabilA ie altfel cu cua t; mo!'to-
cristalelor.
c
0
Etecte1 T1bl'c-,t11l.t
V1brat1ile aena1b1l alura
cle pr1d aapetizare 11 a -:l.;:.u 4e h1atarez1a. l!,igJ.U.a
1D41cl alura curbelor B t(B) in abee'a ri.brR'tiilor ( D\lrbe. l)
fi 1D prezen-ta lor aurba (2). tnl-
'tiele 11 a aatura,J.e1 mapetice, oa o;fect al YJ.ltra'fiL.lor
n1ce a-ar d'ltora taptullll cl tena1Wllle prod.uae de
o miotorare a teos1mn1lor locale 41D
rac1111D.d allttel lnv-1tJ.cerea barisrelor oan opu ori.euU-
rll, 1A aeaaa1 cbapal.lli B a IIOileAtelor ale putl to-
rilor feromagnetismului.
Acest fenomen oonat! in var1atia dimensianilor aol1-
du.lui faromagnet1c in. timpul prooeaului de m..agnetizare. Ef'eo-
tul oimpului magnetic H asupra dimens1unilor aolidului este
11
wni t uneori Joule. d!! produ.cere s u.nai curbiri
a aolidului sub act;iL.Wee. cimpulu1 H este numiti! efect GuillemiD..
Torsi onarea
produal prin actiunea ttnui magnetic
11 a W1lli cimp magnetic ae nu.meQte ef"t
iii!3 eman.n. 'Flntru. dintre acaste fanomene exist! 1}1 Wl
efecl '-snor1enul de magnetost.rictiu.ne (vsria"tia dimen-
c u H)ests ir dire c. tl!l ou varia 'tie. magne-
ti.!<s r& in funcrtie de tensiun.1.le m.ecanice r.r Acee.etA relaiU.
esto:: pre pornind ds la consideratii termodina.mice pri-
vi.wc interne s solidu.lui. Va.riatia densitl-
ti.i if . 1 t1:ni.ce de energie inter.nl du, in aceste oiroumstsn1;e es'te
f.er,<:!r:'t'li.net& de variat11le inductiei B, a entrop1e1 S B di-
:r:enc::. '.Hl.ilo.r; sstfgl
1
luind in considerat1e varia1;11le re-
snu
(Lll1') d.( :.1 - H.,B- uijeij - TS) = - B.dH - eijdcrij - SdT
in .:;e.re
(1.118}
eate Deoareoo du eate o diferentiall
to talA
' '
- 82 -
(1.119)
.. de aaeaeaea 0 totall euotl, fap" b. v1:rta-
tea olrUia pot t1 sense
iL
(1.120) .. <-wm-> . J
13 H,! tr
13
,
,.:gs )
ocrij H,T
1
Variat1a dimens1UD11or ou cimpul masnetizant, care ne 1ntere-
seasl a1e1, es-te eo_ntinuU nwna1 1D prima diJltre aceste trei
re lat11. Tinhd se&IDa de faptt11 el i Po <i+i> r oi el if este
ana diDtre var1ab11e1e alese, ae poate eerie c!
(1.121> c..!!...> = u <--L>
H,! l- a.ij H,T
oi prima relatie din (1.120) ma1 poate f1 serial sub
f0$8.1
'!I. oe
11
( uM ) (.::.3:1)
"o a ... 13 H,!' ax . 13'
(1.122)
Dacl teneoral tens1unilor se reduae la o tractiune sau la
o compriware tn d1rect1a ctmpulu1, se poate nota a
13
11

- A 1J1 fomula ( 1.122) r:.a.pl t1

1
lll'llltoarea f'o.ruala
(1.12))
(1.122) 11 (1.12)) sugereazl ol substantele a olror
magnetizatie M cre1te 1n funotie de tensiunea au o magnett-
pozitivla d1mens1un11e areaa 1n funei1e de ctmpul
-.pletizaD.t B. D1mpotr1vl, aubstantele a clror magnetiza"ie
.. m1oooreasl in tunctie de 0 !ai!lostr1ct1UDe nesat1vl.
a alror eate 1nvar1ab1ll la tena1UD1

0
mag.netostr1ot1une null (:de exemplu, aliajal :11-Fe,
cu.rbele din f'igu.ra I .. J7 indica va.riaw1a magnetostrictiu.n.i.i
61/l (in directia cimpului magnetizant H) in funatie
policristal1ne
f1er (Kornetzki 1943) de nichal
(Maeiyama 1932) v1 de cobalt
1
(Nishiy81Be. 1929) Alu.ra aceator
2 4 610
5
aurbe sugereazl ca. pentru f'ie-

care existl o magneto-
1 Fa
- saturatie "
8
,oare
-2 eete rea11zatl la cimpuri
-3 tizante de intensitlti diferite
-4 pentru diferite. lor-
-5
mula (1.123) ae_verif'iclsatia-
cu datele exparimentale
Pig. I.37. pentru f'ier 1n cimpuri puter.ai-
ae gi pentru :tii 11 Ce 1ll cimpuri medii. lin oazul fieru.llli, va-
ria+iei magnetoatrici1un11 determinate experimental in cimpuri
v '
alabe ii aorespund in fomula 1.12J..Jvar1at11 ale magiletizatiei
' . ) .
care sint de 10-1.5' ori. mai mioi decit cele 'observate. Aaeat
dezaaord este exp11oab11 deoarece formula (1.12)) a f'ost de-
dual f'enomene revera1b11e, in timp oe, in cimpuri ma1
mici dea1t cimpul necesar pentra a realize saturatia magneticl,
magnetizatia variazl 1revere1b11 aa B ti astte1 variab1le1e B,
11 T nu mai slat aatiaiente pentru a def'ini starea aist..a-
llli. Curba di.D f'J.gu.ra I.)S indial Jaagnetostr1oi1W111
1n tunctie de oimp, !n casu1 eoutioanel.or de .tier, ahd
1a.ut1onu1 _este eapua auaoeai v UJ:IOr tena111Di te ( BoiUla
11 Shimisa 1902J aemnu1a1 are .
- 84 -
loo la valor1 din ce in ce mai m1c1 ale cimpului pe
ae tensiunaa; pentru tensiuni mai mari de 15
magnetostr1ot1unea este negativl pentru toate valorile

Alura curbei din tigura I. 39
1nd1ol var1at1a aagnewatric-
de aaturatie, a a-
2
>.106
liaj elor de Bi-:Pe, in tunc. 0
de procentajall de lliohel din
aliaj. Se obaervl ol pentru a--2
liajul de Bi-:Pe care contine
-
4
'[
-o
conoentrat11 de Bi ma1 slabe d
ali-
ajelor de Bi-Pe pozitivi
iar pentru concentratii ma1
mari ea este negativa.
atr1ot1unaa lineari oea ma1 pu-
temi\ll, l.
8
( bl/1)

a foat obaervatl 1n oazul u.nu.i
de :Pe-co supus u-
- 6
'nui aimp magnetizant de 1,2.10
A/m. Magneti ta Po
3
o
4
are o mag-
netostriotiune de aaturatie
- 6
de +37 .10
rn:pr1nc1p1a., claol
eeantionului oreao 1a d1rect1a
aim.pului, ele ae mio,oreazl 1n
Fe
Pig. I.)S
'A
5
to5
3
2
1
0
-1
-2
-3
-4
Pig. I.39
0
a s De e:xamplu., wnli oim.p magneti-
zallt de 1, 5.: .,.o
5
ii oorespunde de vo-
, -6 . -6 !If}_
lwn slabS"' de O, J) .... O J.D. ee.zul niohelului, 10 ,J.,.U,
zul f1erulu1 ei relativ mai pntarnioat

1n oazul al1a-
Jttlu1 de Ni-Fe {2$N1). In f'igura 1.40 au :f'ost
5
(&//V)105 , IB"C l ourbele de variatia a magneto-
,, 2
0
atriot1Wlii volumiae Av/v
in funotie de oimpul me.gne-
tizant H, pentru diferite tem-
peraturi, in cazul aliajului
de Ni-Fe (28%)Ni(Kornetski,
1935).
Fig. I. 1.0
-.L. 5 Premize pentru integrarea f'enomenelor
in teoria magnetiamului Ipotezele
lu.t Weiss
Ansamblul faptelor experimentale expose in aoeat ca-
pitol I, in relief aspecte ale feromagnetismului atit de
Tariatie, inoi' problema integrlrii lor intr-o teorie generall
devine extrem de oomplicatl. Se va vedea, de alttel, ol in fe-
romagnetism existl o teorie generall, iar modelele pe baza
oirora se 1ncearcl interpratarea faptelor observate siDt efeo-
reprezentlri idealizate ale unei 1nfinit aa1
ooaplex:e ..
- 86
IDal.Dte de a smorsa a1o1 problema 1ntegrlr11 L.i. ieo-
. rie a tenomenelor terQa&gnatia abservatc, sl desprindem diD
aceat a.uaambl11 Ul.'SI&ltoarele aapeote primordiale care rrr<il.:t a-
te.nt1 in mod deoaebi ta
1. 11&1 1nt11, tapt11l ol aubatan1;ele teromagneti ae.
pot t1 aagnetizate ptni la la temperatura amhian-
tl, in cimp11ri raapetice relativ alabe,. oriaum incomparab.il
ma1 alaO. decit aele cerate de subatan1;ela
pentru a atinge aaturatia magneticl la temperaturl.
2. Apoi taptul. d propr1etl1;Ue teroaagneti"f. i:l.
particular saturaiia teromagnaticl existl numai tntr-.:.u'l 'Dtne-
niu de temperatarl f1D1 t, ca.prina !.Jltre 0 K ei teraparat ..r;,..
Cu.rie T
0

3. In finet in JDDd daoaebi t, anomal'lile propr "',:i
lor .nemagnatice ale au.bata.o.1;alor feromagnetioe, anomali ,are
api!Ll" 1n veoinlta-taa tamperatu.rii C11rie odatl
propr1atl1;1lor feromagnetioa. Aoeete
s1nt 1nf'luen1;ate sensibil de a1mpul magnetic mal
exact, llt independent 4e otaraa de
teromagnetice, ll&lliteattnclu.-ae aU.t in oa.tti. J'll-
mag.1et1zate la sat11ra1;1e ott 11 1n :J&.z!:U. tn
stare aau in stare magnetic nu.l&. 3-} de
altfel el 1ntarprataraa termodillamiol a ia-
pllo.l re'l'ersibile ale 611 m.as-
nat1oe 1n fuoc,ie de cimp 1 de temperaturi,
veraib1111:ate a.re loo in oaztll aubeta.n1;e1 ; l,.. .l::r.tm-a-
'tie.
'l:eoata aaeste aspecte augereazl idoea cl Jll8.&11e za ...
'tia de . prea:ietl 1a. orice faromagnet1o la .r:.ivel
1110
roeoopio, independent de cbapaJ. ma&net1o utrior., dar ea
sa f8 poate maeroscopic deoit sub UAU1 mio
aport de energ1e, ca da exeDplu eel pe 11 poate :turniza
apliaarea t1.lltl.1 a!mp magnet1o !JDeri_or, nlatiY slab.
In aaestor fapte, apare destul de naturall ipo-
ten lui P.We1as (1907) potriYi t. clre1a. proprietatea 1JJ.t1IDI,
tuAdamental!, a oriolrui eolid taromagnetio, aonatl in faptul
ol, 1.n i.ntervalu.l de teaperat&U."I --T
0
), enaU 111 aoeate
aolid.e o l!&B.Jl&tiZ!8" spont.,pl iAdependantl de aim.pu.l mapet1o
,exterior, intenaitatea aces1e1 aagnetislri fiiad egali au
de aaiura1;1e . a Aceastl pri!l
!l a 1111 Weiss ar 1i1 au rezal tatele ezpe.rien-
'alor elementare potr1v1t clron, la saara -croscopiol, rm
feromagnetic poate al nu prestnte o oa, de exaa-
plll, :La oaliul. atlr11 Jla&ll&tio JWl.e. Pantru a elu.da aaeastl
P.We1as eate nevoit al iDTenteze" domeniila de!"-
netizare apontanl. Potri""Yit acastei no1 aolidal :tero-
preaupu. aubd1Tizat atruatur&l 1n domaaii
tu. magnet1zat.e In tt"eaare dome.aill IIIQDlentel
aasnetioe aint orientate paralel,jiar orientlrila
aagnet1oe ale aoeator doael111 slnt aleatoria, aat-
tel 1ncit razul tuta lor in stare Dull a solldu.lu.i.
sl tle atatiatie aull. Daol aom1Aal1sla aoeste domeai1, Aat1D4
de u:emplli TOlwalll 4omel111llll1 1 oa. .,.
1
11 aomentul alu aap.etio
oa. it
81
, mome.ntal magnetic total i' al. aolidlll.ui 4-..pe't_i.aat,
(z.apeatiT auma:seeaetrial a 'utazor aomaatelor doBaa11lor)
Taft. DuJ.II
- 88
.........
M
8
1 m
81
/vi repreziatl doman1ulu1 1; modu.l.W.
acestui vector este acelat1 pen1iru "oate doman11le dar orien ...
tarea lui poate sl fie variabill da la UD domeniu la altul.
In acest mod ae admite ol feromagnetiamul sste prozant
la saara microaoopiol flrl a fi neoeear ca el e1 se manifeste
la saara macroaoopiel.Clnd sol1dul feromagnetic eate supaa
aotiun11 unlli cimp magnetic exterior, ae ae mi ...
soarl este efeativ o magnetizatie med1!t eoeastl medie f11D4
operati aaupra domeniilor din sol1dul dat, orien-
tarea magneticl a acestor fiind de data aceaata
vorizatl statistic 1m sensul cimpuluio Aetfel, nottnd au V
volumul total, aoeaatl magnet1zat1e medie
1
(1.125)
- l -
K V 7
11
sivi
va fi diferitl de zero; ea va fi egall an magnet1zatia de sa-
turatie M
8
cind momentele tuturor domeniilor vor f1 orientate
in sensul cimpului magnetic exterior.
P.Weies nu a inceroat sl justitiae exiat9nta eceator
domenii de magnetizare spontanl ci numai le-a propua ca o
simpll ipotez,. lor a fost doveditl experimental mal
tirziu fie indirect de B&rkhausan (efeotul
in prooeaul de magnetizare), fie direct, prin vizualizarea
de domenii in. lumina naturali, (:f1gu.r1le 1111
Bitter)sau in lumina (efeot Kerr, efect Paraday).
Ipoteza e%istente1 domeniilor spare, de altfel, foarte natu-
ra.ll din consideratii energetice sim-ple z u.n corp magne.tizat
ceeeazl uh otmp magnetic 0 anwmitl energie este stocatl 1n
acest cimpJ ca corp, considerat izolatw nu se
af1l tntr-o stare de energie sau altfel, el nu ae atll
tntzo-o a tare ,!e.D.ergeiio . Dar ac&astl eaa.rgie a.r f'i
8811
sibi.l micQoratl daa' aol1dul ar t1 divizat
Ill m1ci domen.U magnetizate :La saturat;i.e tn toate' d1rect11le.
Intr-un caz simplu se poate aprec1a 1med.iat cl jenergia mape-
tiol a doul domen1i, respectiv a doiidipoli paralali este
mai mare deoit cea o. dci dipoli antiparalel.l. Aotiunea Wltli
aimp magnetic exterior asupra feromagnetia,(tn
d11iile existente1 domeniilor magnetics) constl, nu 1n cre;-
terea magnetiz!r11 domeniilor (ele deja magnetizate la
oi numai in invi.ngerea rezietente1 u.nor f'aato.ri
s-cundari tind sl stabilizeze aohilibrul termodinamio
al st.:-uc turii de domenii.
Cele douA ipoteze ale lui Weiss :aagnetizlr11
spantane Qi domeniilor de magnatizare) au amorsat oez-
oat!r1le din domeniul. teoriei teromagnetismului pe doul
distino1au
1. Fe da o parte in directia explicari1 originii mag-
netizarii apontane: Teoria magnetizlrii spontane a domeniilor.
2. Pe-de altl parte in directia interpretlrii magne-
tismului tehnia pe baza dinamicii domeniilor de magnetizare
epcntanl in proaesul magnetizaril Teoria
curbelor de magnetizaro.
In continuare, expunerea noastrl privind interprets-
rea teoreticl a,.fenomenelor .feromagnetice obaervate Iva t1
sucaeeiv axatl pe aoeste doul Dar mai 1nti1 eate
necesar sl precizlm natura purtltorilor elementari a1 masne-
tizatiei de din dome.n1i.ls lui Weiss, sau t:fel,
sl def1ntm momentele mag&etice elementare care contribuie e-
tectiv la momenta! magnetic total al domeniilor de magneti-
zare apo.a. taal.
...; 90 -
BIB L I 0 G R.A FIE
AHAROJTI. A., Phys.Rev., 1:31, 1478, (1963)
CHEVENARD, P., Rev. met. Mmn. ll;1 610, (1917)
DAN.Alf, H., HERR, A., MEYER, A.J.P., J.Appl.Phys., .J.2.,669, (1968)
lPREI, E.H.,. SHTRllOl.A:.N'Nto S., TREVES, D., Pbys.Rev.,lQ.2.
1
446, (1957)
GRD'FEL, K., SKOCHDOPOLE,R.E., T.H., Pbys.Rev.iJ, 657,
(1954)
HONDA,K.,SHIMIZU,S., i 45, (1902)
JACOBS, I.S., BEAN, C.P., Phys.Rev., !QQ, 1060,
KLINCKHARDT,H., Ann.Pbys., Lpz., !, 167, (1927)
M., Zs.f.Phys., i!, 662 (1935); Ann.Phys. 5, il
203, (1943)
KUHLEWEIN, H., Wise Hf.1,124, \1932)
LAPP, E., Ann.Phys., Paris, 1, 442, (1929)
M.ASIYAM.A, Y., :3ci.kep.Tohoku, Univ., ll 394,(1932)
MOTT, N.F., Proo.Phys.Soc., !1
1
571, (1935); Adv.Phys. lJ,
325, (1964)
N!EL, L., Aml.G4aplq'a, Paris, 2,, 99, (1949); APPL .::ci.Res.
Haga, j!, 13, (1954); c.R.Paria, 246, 2313, (1958);
C.R.Paris 246, 2963, (1958); P.h11.Mag.Supp1.!,191,(
(1955)
BGUYim V.AB DJliG, C.R., C.R.Paris, 246, 2357 (1958)
NISHIYAMA, Z., Sci.Rep.Tohoku_Univ. 18, 341,,(1929)
PAPUSOI, C., APOSTOL, P.,. Phys.Stat.Sol. (a) 2!,1 477, (1979)
PAPUSOI,c., Proprietlti magnetioe ale corpului solid, pp.260,
Un1v.".l1.l.Cuza" Ial}1
1
1980 (uz intern)
POTTER, H. Proo.Roy :soc., A 146, 362, (1934)
PRBISACH, P'., z. Physik '2:77, (1935)
R.A.YLEIGH,LOJU>, (I .w .S!I.'Rtw!), Phil.Mag. ,!l,. 225, (1887)
- 91 -
jtQQUET, J., THELLIER, E., C.R. Paris, ,?22, 1388, (1946)
RAQUET, J., Ann.Geopbys.,Paris, !Q, 226, 28?, (1954)
siXTUS, K.J., TONKS, L., Phys.Rev., .J1, 930, (193l); Phys.
Rev., !l 70, 931, (1933)
SNOEK, .r J.Phys.Rad., g, 288, (1951)
S!ONER, E.C., WOHLFARTH, E.P., Phil.Trans. Roy.Soo. A 240,
599, (1948)
SYKES, ..::.,
111
'ILKINSON, H., Proo.Phys.Soo. Lond. 2Q., 834, (1938)
THELtiER, F . Ann.I.P.G. Paris, 26, 157, (1938)
THELLI:n, E., RIMBERT, F., c.R. Paris, 12, 1399, (1954)
THELLJ.EH, .J., C.R. Paris, 223, ;19, (1946)
UMINO, Sci.Rep.Tohoku Univ., 16, 593, (1927)
WEISS, r. J.Pbys.Chim. Hist. nat., i 661, (1907)
WEISS, P., FORRER, R., Ann.Phyo.Paria, (10) !, 279, (1929)
Ann.Phys. Paris, 2 153, (1326).
92
r=---
1
C A P I 0 L U L II
NATURA MODNTELOR M.AGNETICE ELEMENT . .i.RE IN
SOLIDELE FEROMAGNETICE
2.1. Generalitati
Vorr, uonsldera aici, ca f}i in I-a (C .
1980 bCdiG.13le ca distri1uiii vo,umi', e
eurent elee tt-io de densi tate J fT. in care = dq/d\. ry-
prezinti det:'flli tate& volwnici de earoi.ni electriae iar j
'teza medie a .acestora., Am definit aoolo, ( :\.-4) momentul
magnetic al W!ll1 rurent punctiform de tip
(2.1)
ca o m.lrlme care- in specificate, nu depio.di: de
-
origines aiatemillui de coordonate. Momentul magnetic 7ft
unn1 solid, ooneiderat oa o. d1stribut1e volumica de
de ouren'i (t1g.II.l) in raport cu originea poe.te .fi
- 93 -
de:flc.it in aceeaf}i manieri
oa magnetic al
curentului punctiform, in-
locuLnd, in formula (2.1)

pe ldl cu Jdv.
(2.2) m = J[r x r J dv
v
T
y
Pig. II.l
'.i'recind la limi tl, pentr11 o suml fini tl de partic11le
me, ide.a-:oice, fieoare au sarcina eleotricl q, {flo!nd ! .... co t1
dV..,. o uar merett !d.V q) se obtine, .pentru. momentu.l
magnetia al expreaia
(2.,))
:.al' ,:.entru. rnoine.nttll mapetic total al
(2.4)
considerind ol fieoare particull are masa de repa11s q e1
momen tl1l. cine tic corespunzl tor,
(2.5)
expre aia momentu.lui qinetio al ansamolW.ui de partic.ule co.n-
siderct, ae eerie sub forma urmltoare
(2.6) p. I. mq l: [ r'k x T'k]
k k
Formlllele (2.2) e1 (2.6) oorespunzltoare ansamblului de parti-
94 -
oula (2.3) (2 .. 5) un.ei pa,ry;iGu.le, dau
valoare a rapor+-u.lu.i magnetoi4eoan1o (momer::t magneti
pe moment oinetio):
(2 . 7)
In cazul m1Qo!ri1 sarainilor eleotrice intr-un oimp de forte
centrale, (ca de exemplu eel al orbitale a eleotro-
eau ma1 general, dao! momentu1 fortelor &plicate par-
t1ollle1 sa11 anssmblu.lui de particu.l.e este nc.l in .raport; ou o
w, proteat;ttle 1u1 -m ut 'P <resoeattv i si "P> pe
ax! sint oonatante. Raportul magnetomecanic\mt\PidPt da
este variabll daca mediul. coneiderat eon-tine 1n
part1ou.le pozi tive 11 partioule negative 11 dacl au
mase d.1fer1 te. Luind in cons1ders."t1e numai -{tt:-<2
e1 mq m
8
, formlll.a (2.7) capltl forma corespWlmltoare ra.;;.".lr"-
tuluimagnetomecaniclal m1vca.r11 orbitale
i
(2.8)
m e 1lt
-------
p 2me P
Valoarea aceetu1 oete dnbll pentru momentnl
proprlu al eleotronului vi spinu::'..ui elu
In cazul participlrii s1multane a mcmentelor orbitale
11 de spi.n la momentu.l magnetic vom eerie formula (2.8)
eub tomaa
(2.9)
- ......
(2.1o> m- t p
!A can f -sJ "lf:- eate raportlll g1.romagnet1c 11
e
- 95
S l + J(J+l) + S(S+l) - Ie(L+1)
. J 2J(J+l>" -
...
eete 1a1 LaD4I t1 este CQprine 1Atre l t1 2, va1or11e
ert.reme 1101181ltal.ll1 .1186Aet1o orbi bl (s 1) ui 1110-
aentului lll&gDetlo de apiA (g 2).
Ia acord ou. oo.rud.4en'l11le ezpase 1n Pa.rtea I-a (I 2.1.4) tor-
.W.a (2.9) inolusiv (2.10) este adeavad pe:tru. mater1alele aJe
clror IUOPrietltl 118gDetle1e . a1At datorata WlDr atllllli au eonfi-
gura'11 eleatnDice clomiaa\e oupJ.aje de tip Raseel-BaUAdere
(Jr-8) I 1D C&l"e e.nergia corespazl\oa.re deepiolri.l de multi-
ftste mare comparativ cu energia termloA ( Ai;> kB'l) (ea-
za.l a 1Aclu1n.d 1on11 meta1elor d.e tranz1,1e ,1
ionii. plldntullor rare). Ia oazul. materlale1or
Un tom1 gre1, a cl.ror eleet.roll1cl este dom1Datl
4a 4e tip 3-3. ol uersia corespuzitoare desp1elr11
de mu.ltipletl te s1abl in oomparaiie ou energia termicl
( .au. mal eate ad.ecvati fol'DIU.la (2.9) at f'onmla
ezpertaent&ll a (2.9 11 (2.11) pentra
41firi te 1'el"'l888D8t1ce of'erl poibili 'ta'*ea etab111:r.l.1
tu.rU 1110mentelar magaetlce elemelliare al.ro,ra le a!At atri.-
bui.t$ natura aoeato.r mommte ele-
J)Ql-4 ta t1 apreoiatl 4u.pl valor1le pe care le oapl d
tactorul I
--..
.ll se llleoal'l Jt 1n maanetcmi Botu--Prooop1n, 11-
1
- - 'J:I
(reapeatlv . lflB ltttpB) 1 iar i' tn ouaa:tiae, h/2i:
(respecS'tiv PQ 1/(b/2' ) ) 1 .t'Daulele (2.9) (2.11), pot
t1 801'1.88 11181 lll.lllplll, 'ldad -- 4e rapttil. a& eh/4
- 96 -
. (2.12)
XD, acor4 cu tormulele (2.8), (2.9) momentele magnetice ei cine-
tice ale electronilor se coreleazi direct ou momentul magnetic
vi momentQl cinetio a1 aolidului. Astfel, dacl, printr-un pro-
cedeu oarecare producem o modifioare a magnetic a1
sell4ulu1, trebuie si ne aeteptla la apar1t1a nne1 mod1fich1
coreapunzltoare a momentului slu o1net1c. Efect1v, procesul de
magnetizare a solidului se traduce printr-o aliniere a momente-
magnetioe elementare Qi 1n conseointl, printr-o modifioare
a momentelor c1net1ce elementare (ale dar, in
virtutea prino1p1ulu1 conaervlr11 momentului cinetic, modifica-
rea momentului cinetic a.l electronilor '7& trebui s> fie asooia-
cu o modificare e momentului oinetio al retele1 orietaline,
reepectiT a Se dedttee astfel ol, in pr1n>:1piu, daot!
se apliol WL cimp ma.gnetlo unei bare aolide, suspende.tii astfel
incit d se poa.tl miqca liber in jurul centrului elu de greuta.-
te, prooeaul de magnetizare a barei va. f'1 ineot1 t de o depla.-
ae.rei a acestlda 1n raport 011 punotul de suspeneie .Acest efeat,
sub numele ae efeet yiromagnet!a a fost prevlzut teo-
ratio de Maxwell (1861), dar incerclrile sale de
experimentall a acestei au rimae far! Ceroe-
tlrlle experiaentale nlteri<>sre privind efectul girom@,gnetio,
s-au axat pe doul tipuri de experimente, unul avera oeluil!llt,
ambele bazate pe acelaoi prlnoipiul
a. Rotatia brusca a magnetizlrii unei bare feromagnetice (prin
inversarsa cimpulai magnetize.nt exterior) produce, asupra barei,
uo ou.plu meeanio m.laurabil {ofeot Einstein DE-- ,}iaaa 1915,
rotai1e prin
- 97 -
tare a 110me.ntului o1net1o al an881lb1tllll1 de eleotroDi, tu d1-
axai de rotaiie 11, impl1o1t, an moment magnetio
rabil dapl ad (ef'ect Barnett, 1915, "masDetizare pri.D

2.2. Eteote linvmetioe
2.2.1. Vtct !paeptgl a1Jletig intera c;aton t
megnet1pr11 plid1.1l&11
D1. apos1 ti Tal :1 't111aat cle .lla.:.nell pea tru a 4oAa'tn ezia
eziaten"a aoaentultd. oiaatio ia'tern datorat maiaet1dr11, eate
representat aahemat1o 1n
l
:...:
0 barl pualellp1pe41oiJ18S11et1-
satl1 ari.ud aza loncJ. tacliaall di-
r1.1 a t1 4upl d1reoi1a Oz, exte
aAtrena tl 1D. tr-o. llitoan 4e 110-
"-'ie IIDitord, tn .1ara1 aze1
vertioale 01. J.oeaatl 1taza1. a'rilld
oentrul de sreatate 1n o, - poate
roU llbezo !.a. 3lll"lll uei onsoa-
tale 07. lloaaentlll 4e J..aez11 !a

1
rapo.rt 011 ua 07 poate t1 4111-
oat, oonvea.ald.l, 4eplaa1J:ul alae-
trio doal maae aio1
1
Q, pe aza os.
Coatd.de.r!D.d. o1 axele o.rtogo.llale z,;r, dat u:ele de lae.z11e
pri.uoipale ale bare1, 11 ol
z.
2 2 2 2 2 2
A lis. (:r1 + 1) B l: lis. (zs_ + 1 ) C l: lis. (z1 + 71) '
repreziAtl aoaentele de 1aert1e b. raport 011 axe, auaele
cuprinslnd toaie pllllOMle ma-.r.lale de raasl 11s, ale 'barei. otaa
oa UJIIIbi&al. toaat cle aa ...-ttalld. (Oz) Yert1oall
01, n.1.a4 nt ... lapQl aiateaullli b 3ua1 azd
98
oz. Considerlm cl momentul oinetio total Jiil barei, in raport
cu oentrul O, este dirijat sub un ungbi p f'ati1 de axa megne-
tului. Momentul oinatio interfll?, datorat magnetiz!ri1 (a cl-
ru1 existent! trebuie sa fie demonstratl tn aceasta axperien-
ta) este dirijat, (in aaord cu relatiile vectoriale (2.9) sau
(2.12)) dupl axa magnetului, Oxz
(2.1))
in care constants g1rometr1ol
{2.14)
este pentru intregul magnet cit pentru electron,
conform formulelor (2.7) (2.9).
Componentele momentului ci.netio total J pe oele trei axe orto-
gonale, x,y,z, antrenate ou ai.atemul, sintz
- Dar, vectorului w pe aceste axe fiind
componentele momentului j se reduc numai la doua, cele situate
in planu.l ::z.Oz, in care este si tuat de altfel J, aatfel:
J = 0
y
Conform teoremei generale a momentului cinetic,
in care f este momentu.l fortelor exter1oare aplica.te sistemu-
l.ui .. Ci.nd sistem.u.l atinge o stare atabila in care IJ.llghiul a.
rimine constant, tatea_ vectorullli J deacrie o oircomfe-
99
ri.nt;a in .i urul axe:i oz. In ace ate
{2.17)
iar oomponentele ouplu. pe directii.le axelor x,y, z 11
sint,
[=f=O
X Z
(2 .. 18)
Rezt:t1 ta ca sistemul este supus nwnai unui cuplu de ax! Oy ..
stabiJ i lc.i corespunde cond11;iei ry = 0,. Sint posibile
t.l.l"'llB.toarele '!azuri ..
a) 1fl.. momentul magnetic al be.rei sa fie nul ..
Condiia de stabilitate, ry = o, coreapunde valorilor
iL
e1 a 0 ; 1 a == .. In acest oaz bara se disp;;..ne cu axa (Ox)
pa.ralela ou oz (o<A) resp'aotiv perpendiculara pe OZ (c>A).,
b) r 0 1a.r 1((_ f. Oz In acest caz ecua.tia. (2 .. 18) se
aerie:
(2.19} r 1rt + (A-C) W cos fl = I
Coneider:.nc. cl! o >A., bara magneticl ar trebu.i aa ae dispuna,
in magm)tizarii, cu axa Ox perpendiculara pe axa de
t"ota.tic dar in prozenta une1 magnetizari 71L , produse de
exemplu de un curent solenoidal ce l..nfieoar& bt:tra, unghiul cr
trebuie r:sa fi.e di.f'erit de 'iC/2. Se poate apreois. ca in oondi-
tii experimentale norma.le, aceastl abatere de la unghiul u "'i/2
este relativ mica; se poate considers = i -l astfel
formula ( 2.19)particular1za.tl pentru acest ca;r.,__ dev:i.ne,
100
seamade {2.13)
(2.20) cos sinfc:: f.
r l1l:. "" _.:.P_
.w ( C-A) Cl.) ( C-A)
Inversind s.ensul curentt1lui magnet1z'3llt s_e obiine o' deviatie i
ill sans 1nvera
1
dev1at1a unghiularl_ totall a eistemulLli 1n ja:nal
axel 0y f11nd de 2f Formula (2.20) aratl Gl aceastl deviatie
, este proportionall cu drimea momentlllui cinetia intern
IP' = 1 ri.J; teoretic sens1b111 tatea acestlli dispozi tiv dt. /d.P,
poate fi mAriti le infinit, micQorind la maxtmum d1ferenva
(C-A), dar practic ea este limitatl de imperfectiunila oeaaniae
ale sistemului, de treolr1 eta. Etectiv, ahiar au pos1b111tlt1-
le tehnice de care se dispune la epooa pWLerea in evi-
dent! a aceatui efeot ,,ate la limita posibili tiltilor experimen-
tal&. cu toate ol experientele lui Maxwell n-au dat rezultate,
existents acestui efeot nu este pusl astlzi la intoiall.
2.2.2. Et'ect Einstein-De Haas (rotatia solidului
datoritl 1nverslr11 magnet1zlr11)
In principiu, aplicarea unui magnetic unei bare
feromagnetiae se traduce printr-o micQorare a energiei cagne-
t1ce momentelor magnetice elementare; acest fapt implicl o mo-
diticare la unisoA a momentelor c1net1ce ale purtltor!lor
f
tolor magnetice elementare, momentul eiDetic rezultant tiind
transterat barei. Asttel, bara va fi sllpusl unui impuls. Pentru
evaluarea oantitativl a acestui efect,oare sl conducl la deter-
minarea raportului g1romagnet1a al purtltorilor momentelor mag-
netice elementare, sl stabilia ma1 totii relat11le generale
dintre magnetizare ti deplasarea anghiularl a barei.
Consideria an c111ndru, dlA substanta feromagneticl
101
.
4
e auspendat de de toraiune, de de
qaart (fig. II.3).
paseiaululi para.lel de lami.D.l
trimis pe ogllnda 0 solldarl
cu oil1ndrtll, este deviat pe
0
rigll transparenta R, spo-
tnl obii:Laat 1nd1ctnd poz11j.a
angbiulara a ba.re1 a1lindr1ce.
MomeJltul de ine;rtia . al barei
tn raport au axa z-z' este A
iar momental magnetic, diri-
j at d11pi acee&(li ax!, este i.
.1\otb ct; IJl Ul'lShiu.l de deVia,ie
al barei, acelaoi angbial
. de torsiane al firulai 4e su-
pensie. MOmeAtal cinetia total este
J .!(1) + rl1t ,a.ft + rll
IZ'
I '
.z

r
Momentlll .tortelor aplicate 1n raport cu 8%& zz este dat de
teorsma generall a c1Det1a,
r. ::- .. A d2 + z dllt
dt2 . dt
In seAS opus aoestai caplu r , aetioneazl cuplul de
datorit fortelor de torsiane, Ca., !A care C reprezilltl Constan-
ta de tors1u.ne a firul.lli de auspezud.e, e1 cuplal de,
trtnare 8-erod1Zl8111.1ol
1
ca Ti teza a ba-
ni, aif., in eare .1 eate croef1aieatul. d.e smortisare aezodiDa-
aial a mitsclzoU Da:reS..
102 -
(2.23)
It
Conditia de conservare a momentelor cuplur!lor active gi reac-
tive
(2.24) r+ r o
ne conduce la ecuatia diferentiall a mobil
din figura II.).
{2.25) A fi_ + 3. + Ccx - r s!tt._
dt dt
In condi tiile barei demagnetizate
1
11[ a:: O; eolutia eou.a't1ei
{2.25) va coreepunde oacilatiilor libere ale bare.
2
A + a ....!!!!_ + CCX = 0
dt
2
dt
(2.26)
Daca se neglij ead 011plul de frinare aerodinamicl, a tf "" O, ,
(2.26) este de for.ma.
(2.27)
in care
{ 2.28)
a
0
sin w
0
t
= .!Q
o VA.
Aceaetl solut1e {2.27) coreapunde oscila'tiilor neamortizatc
ale 'bare1 1n ju.rlll. axe1 zz', cu parioada propria
(2.29)
Integrala ecuatie1 omogene complete (2.26) eete de forma
(2.30)
C( II e kl t + B e k2t
in care M B aint oonstante de integrare aare ee determi.M.
di.n exper1mentale 1111tiale, iar k
1
ti k
2
eint rl-
dlainile caraoteristiae a eaua1;1ei {2.26).
(2.,34)
Introduoind
(2 .. 35)
:..u ...
. lc 2 1 2 2
Vi - ( ZA. ) -= Vwo - .A
torm.Ltla (2.Jl) ae aerie
(2.)6)
Qi tormulti ( 2 30) capl U forma
(2.)7)
in care constantele a vi se determinl diD cond1t1i
EXpresia ecuatia unei oscilator11
amortizate. Vitdza de amortizare a osc1lati1lor poate f1 a-
preciatl in de valoarea decreme.otului iogari'tmic A
a1 osc1la111lorf reprezentat priD raportalui a
doul amplitudini consecutive atlate la un 1DterTal de timp
de o per!aadl: formula per.mite al se aalouleze j a
(2. )8)
, cr, ' l "2i l iL a
o = log
8
s loS. e T
Pentru mlsurarea constantei
tar din formulele (2.1)) (2.14) ), in de!daviatia
104
ungbiularl a bare1, pot f1 util1zata diferite exp

a) Metoda
In acea.stl matodl De inverseazl ourentul I prin bobUa,
magneiiza.ntA {fig.II.J)9 fa.pt care ae traduce printr-o varia ..
tie a magnetizlr11 bare1, do la -1ft la + m. Daca aceeeti o-.
peratie oste intr-un interval de t1mp mult
mai acurt dectt perioada T a oecilatiilor proprii ale barei
( t: .... .r=. T
0
) bara nu ee va deplasa in aceet interval, dar la
lui, cind varia'tia. inceteaz! ( lft 0)
aa va caplita deja o vitezl U
0
de lanaare .. DtetingeJII
aetfel doua etape in mil}carea sistemu.lUi mobil. In etapl
corespunzltoare intervalului de timp 0 eituat1a eato
descriel de integrals ecuat1e1 (2.25)e
'C '[' -rlft
j do: + C ja.dt a -r j d'f1t
0 0 -Wt
(2.)9) A
't.
j + a
0
Condi'tii la l1m1 tal cind tO deviatia tt 0 ei vi t.et:a iU ... .. U....
larl dci/dt = 0; cind 1i a 't". ot - 0 1ar (da:/d t) u In s.t: *late
. 0
condit1i efectuarea integ.rlrii (2.)9) ae ' btine
expresia v1teze1 Wlghiulare 1nitiale de lanse.re tJ
0
z
'(2 .. 40)
A dous etapl, in mir,aarea bare1, inoepe din momentul expirl
r11 intervalul.u! de timp (0, 't. ) moment pe oare 11 cons:l.
aoum aa o noul origine de timp, tO. Aoum ATfl .o, o1 mi,oca.rea.
barei este desarial de eauatia (2.25), fard mem-
bru1 al doilea. Integrals aoestei eauatii, t1Dind seama de
conditia (2.)4), este dati de formula (2.)7). Constantele s
11 'f cU.n aoeastl formull trebuie sl aorespundl
initie.le
t=O
Prime. dA a, einf = o, a doue. awoosf = U
0
, ds w::uie
rezulta: f"' 0 i a = U,/CAJ Introduci.nd aaeste valori in
(2.J7) ee obifine
(2.41)
2r m. -lt
a ... - 7:jA'" t: sin (,J t
rt-conetanta giromagnetica a rea-
soar! in de maxim& care,in aazul
aste amplitqi\inea primei oscila1j11 a bare! .. Acea.sU devist:ttl!

are loc io momentul t tm in care se anuleazl
tll'lghiula.rfl. dOI/dt)tm = O, coD.ditie impusa ecuatiei (2 .. 41)
turnizeeza relatia,
(2.42)
1
1, im.plic:tt, seBma de (2.)5), relatia:
s1n(A)t
111
.wf W
0
In aceste cond1t11 (t .. tm) formula (2.41) se aerie aub forma,
(2.43)
dar, in virtutea relatiei (2.)8) formula (2.42)'dl pentru tm
ur,mltoarea expreeie
l 2i: b t :it
\a i:i arc ts o . m arc g T
2- 1i:
care, pentru 6 foarte mio .... o), implicit arc tg T 'Y' '
88
reda.oe la ), tm 6/4, 11 a -ltm:::s 1 - (6/4). In aceste cond1-
formula (2.43) se aoriet
(2.44) 0\u - t!:X 1Jt (1 - t>
106
Pentr.u &11- ..c.lo-2., deviatia ma:xhal datl au o abate-
:-e mai micl dl 1 $ de formula&
(2.45)
2r
m .. - rn
care ofera poeibilitatea unei evalYlri direote a Gonetantei
giromagnetice r = 2me/ge ' in .tunot1s de mlrimi miisura."bile, Gfn
W
0
, A, b, 'Wt. .. Sensibili tate e. aoestei m.etode balistiila nu este
prea Se poate eatima ordinul de marime al ma-
xima considerind. olfintr-o pri.ml apro:ximatie,mo11entul de
inertia A pen tru o barl oilindricl omogenl e.:.te A m

1n
care g este denaite.tea materialului, V- volumul Qi R raze. ci-
lindrului, i astfel formula (2.,45) forma am m -
fn care M eate bare1 produU. de cimpul magnetizant
al bobinei. Pentru o bari de fier, "" au ctiame-
trul de 3 mm, pentru o perioadl a sistaml.llui mob;l T a 2 eeoWl.-
o
de, 1}1 pentru magnetizat1a M = 800 KA./m, (P = .1. Teals) Iii ou. va-
loarea. lui r corespunzB.toare apinului, g 2 ( 'jr = 1, 758.10
1
1
C/kg) se obtine o dev1at1e a 3,2.10-4 Pe o rigll
5 m ae obtine gradatl in mm, aflatA la L a
&mm 2.1o
3
.L.attn ... 3,2 mm. Rezultatele
dl balistiol raportul
obtinute Ol noeaetl meto-
2 e e fA>oA
-r-
g m
8
me 2'1t<l-6/4)
in cazul unor eoantioane feromagnet1ce, s!nt co.nC.:!.aeate in
TabelLll 2.1.
Tabe1Ql. 2.1
!Ia B1 Autorul
2

1.02 o .. q.t I.G.Stewart (1ql8)
- =
g.
me
1,011 1,016 A.P.Chattock, L.l' .Bates (1923)
107
afectate de erori de ordi.nul 15 %3 0 aensi-
bilitete mai maxa decit oea a metouei balistice se obtine cu o
metoda de
Util1zata initial de Einstein 9i Haas (1915),
metoda
11
de rezonanta fortata, e. fast ameliorata de
w.Siloksm.i'th (1931-1935) .. Diapozi tivul experimental e3te, in
cipiu eel din f'igura II., 39 dar pro ba este sup usa unui cimp mag-
netic alternativ, trimitind in bobina magnetizanta un curent
periodic .. Practic nu ee utilizaaza Wl cure.nt alternativ Ednu-
soidal oi un cont1nuu care este inveraat periodic cu a-
jutorul anui inversor meaanic. In aceste conditii momentul mag-
netia
, al barei, sate o !unctie periodica de care con-.
armonici superioare datorjta variatiei neliniare (hiateP
retiae) a polarizat1ei magnetice in functie de cimpul magnetic;
aoeasta poate fi exprimata sub forma serii Fourier:
inveraorul mecanic eete actionat astfel incit perioada
fu.ndamentalei 1: = 2 lt.,f14J sa fie apropiata de perioada. propria
!
0
a sisteml.llui mobil (2.29), oacilatiile fortate ale siatemu-
llli vor fi dominate de efectul termenului fundamental. In aceste
din (2.46) se poate reiLce numai termenul fundamental
.<t l), respec t1 v 'T1t lfl
1
cos C4)t fi!i ecu.avia diferentiall a
mioalri1 eia,emului mobil (2.25) capltl formar
2
(2.47) A + a dac + Ca; r 1('[
1
cu sin Colt
dt2 n
DeTiatia ooreapunzltoare fortate, oonsideratl ca d
fWlct1e periodic.! de forma
108
eete o solutle a eauatiel (2.46) ou conditia ca
(2 .. 49)
toarer
sln (,j.J
0
t sin "Jot
(2 .. 51)
este comJtanta Qi invers prcpo:rtio.nala au fac t:C'.cu.: de amorti-
za.re i!erod1nam1c! ..; valoaree. acestui fo.:Jtor fi ditrdJCJle.ta
senaibil da.ca. ae introduce aistemul mobll intr-tm tu.h vid.e:'c.
Cu e.ceasta metoda A .. J .,P.,Meyer (1951) :-'r; p: ::'t11l giro ...
magnetic r, pentru Fe Iii cu o precizie de 1$
utilizind bare omogene cu de 3 mm 150 mm;
cimpurile utilizate sint de ordinul 103 A/m, .:;;;J
giromagnetice obaervate stnt ouprinee intra 100 :;.ti 200 mm,.
0 parte dintre .rezu.l tatele obtinute au aaeasta pentru
raportul
2
= r = a aint reportate in tahelul 2.2
i mel m8 m-, m
Tabelul 2.2
i
Fe Ni Fe Co Fe
3
o
4
Fe
2
l:
3
au tor
-
0,996 1,002 1,001 0,966 " =
("'J :)Mey
- lg')l
z.
1.06 1.14
I
1; . { 191.9 g
-
-. - -

- - - -
' l,OOS l,O.Ltl
.
1932
109
c., zero
Dispozitlvul experimental utilizat i.u metoda de rszo ...
.nanta, constind din bobina magnetiza.ntli A
1
a.limsn.tatti in. ottre!tt
poriod:lo, eflte completat ou u.n circuit ti>.:;nstl.nu dl.n doua bobine:
A'"' idantice" ( II--.4) in fH'H.Lzs in aerie cu. o
'j:!
bobi.Da Helmboltz A
3
1n r:entxu.l Qare1 . .a ae xuagnst
d1
1 >"b.lt "'e A Otren-h-
1 1
.n.dtls ! ..n
numa1 u.na . }'). vl'\\3 t ...,, ......... 2. ... '"'"''
eate datorat variatiei
indu.ciiei B =r {H-<- M) dar
components. lui B., datorata
oimpului magnetizant este
compel1eatii de bobina A
2
ca-
re nu co.nt:tne bara fral ..omag-
In acest caz tensiunea in-
duaa eate e,s: -SdB/dt >:I
a -sp.
0
dM/dt =-(51;1
0
/v)
1;1! - <pc/1Hd'M /dt) ..
II .. 4
oa rezistenta tului bobinelor A
2
A
3
, este mare
i.l'l report ou reacta.o:\;a c:tU"entul prin a.cest
esta -( p
0
/fR) ( d lff/d t) :tar induciia B
3
produsa de o.cest ou-
.rNlt; prin bobina AJ este B
3
,. a
3
1 "" ... (G
3
f
0
/lR) (d11l/dt)' t:t care
b bi 1 A M tul n-a aflat 1.n bo-
a3 eate constanta o ne
3
agne
b1
" A va fi atlpllB unai cuplu, rm
3
in osre m
0
eete momentul magnetic al acestui In aceste
oond1t11 eauatis ouplurilor (2.24) care actioneazl aaupra barei
110
feromagnetioe r.apata forma
- -
r+ + r
3
= o
iar ecuatia diferentiala a aistemului se obtine prin
:inlocu.iree. acestor au expresiile lor ( 2. ::.: ) , 2. 23)
(2.52):

da K
A -::'2' + 1;.1 - + Cot = ( R - r)
dt dt
Constanta K se determini1 experimental atudiind .:.eYiati.a aiete-
cului mobil in regim static, trimitind un curent constant prin
circuitul bobinelor A
2
1 AJe
In aceaeta metoda ee raziatenta a ee re-
porteaza ampli tudinea oscilatiei sistemului mo bi:. in H
de valorile
ampli tudinea OSCilatiilor fo_rtate trebuie Sa S UJ.oza aQa
cu.m indica curbs punotatl (-
(fig.II-5) curba reala nn
trece prin = 0, datori-
ta efectului cuplurilor
parazite, 9eluate in
sideratie in ecuatia au-
plurilor (2.5.)).
Se poate prooeda ei al tfe:t
0
f'iind data dev1at1a
0
=tWJn-.4,

rezieten-
F'ig. II.5
/
I
I
'
I
I
1/R
?IR
tei R == CD ( c1rcu1 tu.J. Az!.) deechis), ee determinf
R' finitl pentru care se obtine aceeai deviatie
lUi R0 pentru oare ... 0 este R '/2. ent:: met.Jda de
zero deoarece dete.rmina.rea rez1stentelor R a.o.ttla-
o
111
deviat1a1 Db Cind eete aceaata conditie, constan-
eete dati de formula
met .odl elaboratl de Qi Bates (192)) B foet
Aoeasta
intr-o variantl ameliorat' de Barnett (1934); in diepo-
zitivul lui Barnett, bobina magnetizanta A
1
este f'ixati rigid pe
cilindrul feromagnetic .,1 a.ntrenata in oscilatia impreuna em a-
oesta. Aoest artificiu permite eliminarea interactiunilor para-
zite ,1 magnetice intra eietemul fix eel mobil. De-
:u1 Barnett au precizie de ordinul 1%. In tabelul
2

3
dam valorile raportului 2/g -

obtinute de au-
tori prin ap:ioarea metodei de zero, pentru diferite eantioane
.reroma.gne t1ce ..

g
Tabelul 2.3.
Fe Ni co Permalloy Aliaj
Haussler
Fe
3
o
4
Au tor
,999 0,995 1,023 0,995 0,983 Sucksmi+
(1923)
,031 1,050 1,096 1,043 Barnett
(19)4)
2.2.3. Efect Barnett. Magnetizare datoritl rotatiei
soliduluJ.
In metoda lui Barnett (1915) pentru determillarea ra-
portului g1romagnat1o, evantionul feromagnetic, sub forma de
bari cilindricl, supus apei in jurul axe! c111ndrului,
em 0 vitezl unghiularl relativ mare, se magnetizeazl vi aceastl
magnetizare prin rotatie este comparatl ou magnetizarea pe care
0 oap!tl tn repaus, cind aoesta este eupus
u.nu1 cimp magnetic exterior. Ef'eotul rotatiei barei, cu vi tesa
DJ.18hilllarl Jl. este echivale.nt au efectu.l Wlei 1J:lduoi11 lla6J18't1cs
Aparitia unui moment msgnetio in direotia axai de ,. "' ro-
ta"tie a barsi este principia-l e:xplioa.bila daoa sa ia in co.na1-
efectul Maxwell deacria mai suo
Un moment magnetic alsmente.r din bara ferow.agnetica poate fi
aonsiderat ca. un giroeoop pentru figura J. ..... 1::onsti tuie 0
reprezentare In absen+a Y y date de a-
pre natu.ra momentelor magnetico elementare contribuabila la
f'eromagnetismul barei, sa ccnsid.eram magnetul elamentar ca.
fiind datora.t u.n.ui sistem electric :1. t 1 A. s me r c, 1n rotatie cu vi-
teza unghiularli 4j avind momentu.l magnetic t;' !iJi momen tul oine-
tic propriu,
(2.56)
coliniar in sene onus lui m daov r saroinile eleo trice Bint
ga ti ve ti
1
in ace sene
1
pen tru sara ini po ziti 1re, Fie A -;1omen.
tul de illertie al t:!istemului 1n di.reotia axei de rota:tie
oi P momentul eiDetic in jurul aoestei axe,
(2.57)
- - Ac.cJ = p '
iar B C momentul de md1" .a..u. ... Y "' ... .LLI. j urul u.ne:.. n.xe
centrale pe:o:-pendiculare pe e.xa. de eimetrie a sistemului. Daol
bars care con'ljine acest moment elementar Iii este 7.usa in rota-
tie cu viteze. unghiulara J2. in ju.rul axei vertiaa e (fig . LI.2)
girosaopul elementar va tinde alinieze axa implicit

momentlll m, paralel cu axa de rotatie a barei. Rot':rtiei :nomen-
tnlui m' i se opune f'or+,a de anizotropie v aau
de tensiuni meaanice interne aaupra clrora ne!vom cpri intr-
'
unul dintre capitolele urmatoare. Ef'eatul aaestor este
asemlnator cu al unor resorturi elastica RR' (figurate punotat
113
in fig. II .. 2)j care le ..,gi extrem1ti:t1le barei de auportul fix
al inetalE&tiei; a.oeat ou.plu antagonist impiedicl girosooplll e-
lementar aB alinieze complet in axei 'de rotatie a
barei Aatfel, in ecurii timp a.xa giroscopu.lu.i elementar ae va
stabilize., f!icind un u.ngh1 constant ct. au linia care trace prin
oentrul paraleUt ou axa de a barai Cind aaeastl
stare este cuplul
elemantar este dat de formnls (2.18)
(2.58)
sl ne 1maginam bara in repaue, plasatl intr-un
a imp de magnetiolf Ji d1J::13a' .. dupll. axa de rota tie fi: vi
.
el ccnsider8m moment magnetic alementar mJ aoeeta va
tinde sl se orientaze in direo"tia B dar aceaatl orientare
va intimpina opozitia din partes de anizotro-
,. . _.,.
pie la care ne-am referit deja. C1nd a.ceat moment.m se rote.,te
- sub u.nghiu.l oc fatl de direotia inductiei B, ouplul oare.aot1o-
neazl asupra lui este dat de formula ounosautl
(2.59)
.&?entru a. detarmina indu.ot1a magnetial, sau 1ntens1 tate a c1mpu.*:.;.
lui magnetic care produce efeot mag-
netului elementar aa i eel produs de bare1 an viteza
I
u.ngbiular! ..Sl. trebuie si agal!m cele doW! cupluri, r. r.'
asu saama de (2.56)
p.S'l. + (A-C).sl.
2
ooa ex !liB
de unde rezul tl, lu.ind !.n (2.57l,
(2.60) B a [ 1 + At oos oc]
' '
lu.i
pTactic realizat9 totdeauna mici in cu. ;mlorile
lui w coresptmzatoare oricaror momente elementar6 sau
orb:Ltr.,1) aatfel incit relatia (2.,60) oapata o forma
(2.,61)
care, in virtutea relatiei {2.7) este valabila nu numai pentru
momentele magnetics Qi cinetice elementare, ci l!li pentru momen-
-
tele macroscopiae 'YYt 11 Pale barei. :B'oi'lllula ( 2., 61) sl.:tgereaza
ordinul de marime al induotiei magnetioe B rotatiei
barei. Aatfel, pentru viteza de rotatie utillzata de
Barnett (1935) in instalatia sa, de 100 rot/sec {Jl%

s-
1
) conaiderind numai momentele de spin (g = 2)r au e/ma =
ll
= 1,7588.10 C/kg, formula (2.57) d8
- -9
iBl = 4.10
Tinind seams de valoarea componentei orizontale B
0
a 1nduotie1
magnetice terestre, la locul masurlrii

0,2.10-, Wb/m
2
, se
poate aprecia imediat oa indllJ tia l' produaa prin este
...... 1/5000 di.Jl B
0
, deoi de ord1nu1 de al varia'fl1ilor ins-
tantanee ale cimpului magnetic tereetru. Se poate intalege ast-
fel ce extraordinare trebuie al fie luate pentru a
eluda efectul oimpurilor magnetice perturbatoare asupra preo1-
z1ei mlsurarilor.Barnett a afectuat ser11 de experimentez
bazate de metode diferite, una inductometricl oealalt! magneto-

inductometrioi
In metoda inductometrici, variatia fluxului magnetic
produs de aimpu."L magr.etic echivalent rotai;iei ba.rei, (B : r . .n.
p
0
H), eete oomparaiJl cu va.riatia fluxului ID..'!l.g.neti.a prndWJ
115
prin bara de u.n cimp magnetic de intensitate
aplicat paralel cu axa de .rotatie in t1mp ae bara eate f'ixi ..
Primele experiente (1914-1915) au fost flcute cu o instalatie
(fig. II.6) care comportl dodo bare feromagnetioe identioe ( 1
lungime, 7 om diametru) paralele QQ' dou! bobine identice
bb', legate in aerie ou un
!luxmetru P c:u infl!n-
rarile in
incit cimpu-
rilor ruagnetioe exterioare.
inclusiv ale oii<.pului mag-
nt.1tio terestru, care actio-
neaza in mod asupra
bar.elor sQ nu PY'( devia-
tli ale indica. to .rullli f'lux-
lll :' tru.lui. Una <F r, tre bare Q'
cu: roluJ. 1e co:npensator, este
b
Pig. II.6
fixl;

Q rotitl alternativ in sensuri opuse. Cind bars
Q aste pusi in rota.tie cu viteza unghiulari Jl. (sau aind este
fluxme:rul indio! o deYiatie & prnportionali cu varia-
tia de flux da tori t! rotatiei &
(2.62) At KG NSB NSr.Sl.
in care N, S reprt:Zinti nl.liilSrul de spire l}i suprafata spirelor
identiae 11, b' \.;t::: u: doul bare sint totodata instalate in al te
doua bobi.Jle solenoidalet S,S' (nereprezentate in fig .. II.6), co-
axial cu acestea. 1}1 ae cauti valoarea induatiei B' pe care
buie s-o produca un curent electric solenoidul I P.entru ca
variatia de flux
116
(2.:63)
ind.icata de flu.:xmetru, la stabillrea sau. la 1n:treruperea curen-
tului, sa fie comparabill au var1a1;1a eohivalentl .rotatiei.
Formulele (2.62) (2.6)) conduc la relatia urmatoare dintre
constants marimile misurate 1n aoest experi-
ment.
(2.64)
Rezultatele numerice obtinute de Barnett (1914-1915) dau
me
constanta giromagneticl r valori ouprinse intre 1,01 Ei vi 0,95
corespund unei valori a faotorului giromagnetia g,
apropiate de 2; fapt care ol momentele magnetioe ele-
mentare in eubstantele feromagnetiae aint momentele magnetice
a.e spin nu momentele magnetice orbitale
b). Metoda magnetometricl
In metoda magnetometriol, utilizatl de Barnet in 1917 oi per-
ulterior (intra 1923-1924), ae cu un magne-
tometru astatic var1at1a magnetizlrii unei bare feromagnetioe
datoritl 1nverslri1 rotatiei sale, aceastl magnetiznre este
apoi comparatl ou magnetizarea produsl prin inversarea u.nui
oimp magnetio de intens1tate aunoscntl paralel ou axa de rota-
tie a barei, cu ajutorul unui solenoid. 0 schemi foar-
te eimplificatl a 1nstalat1ei de masurl eete indicata 1n figu-
ra II.7. Sistemul astattic din doi magneti
n-s a.o.tiparalell f1xat1 pe o tijl de aluminiu ou o
oglindl 0 Qi ou un amortizor A este sustinut de un fir de torsi-
una de cuart F, un buton B cu. care se regleazl poz1 tia un-
a sietemului Doi magnet! n'-s' diepu.qi de o pabte 11
de celaltl a magnetului euperior n-s, servesc pentru reglarea
sensibil1tlt11 fi a poz1,1e1 de zero.
117
Rotorul feromagnetio Q (30-Jl am 111D81me
1
2
1
)-),) om d1etru)
es*e rotit cu viteze aonstante
cuprinse intre 9 rot/s 11 61
rot/a.
Q' identic au Q eer-
veote uentru compeasarea efeo-
tului vuriat11lor aimpnlul mag-
netic ...;,restru aaupra ma.gnetizl-
r11 Q implicit asupra
magnetometrului.Daoi
& ei sint deviat11le echiva-
lente inductiei B obtinute prin
ro.tat.' a. foli respectiv induotia B'
prin solenoid, constants
net1c.a r va fi dd ta de o tonulll
aeemanatoare au (2.64).Rezulta-
tele maeurarilor obtinute de
Jarnett (1935) prin metoda mag-
N
*-
Pig. II.7
netometrica pent:ru raportul -r.! stnt condensate 'in tabelul
g me
Tabellll 2.4
2
!
2
i i
Pe eleatl"ol1t1o 1,066 Cobal* 1,072
Pe armco 1,025 Permallo7 1,056
o'el J 1,048 B1-Fe 1,014
Hi abel I 1,048 Co-Pe 1,070
Aliaj Heualer 1
1
011 Co-Bi 1,069
...
118
2 .. ). Fenomontll de rezona.nta magneticS.
in substan!(ele feromagnetioe
2.3.1. Principiul metodei de rezonanta.
Consideram un corp :feromagnetia si tuat aimp de
. -.
induetie magnetioa B de pentru a realiza satu-
ratia magnetiol. Momentele magnetice elementare da asemenea
-
momentul magnetic total ll sint aupuse unui cuplu
(2.65)
- Momentul r.inetic total P, in acord cu formula (2.10) este
proportional cu momentul magnetic nt
(2.66)
- 1-
p.f)Jt
( t fiind giromagnetic), este supua unui cuplu eehi-
Valent r' , dat de teorema generala a momentQlUi cinetio
(2.67)
- o1o
- dP 1 dltt
r =<rt=r--at
Scriind cl r r'' se obtin.e ecuat,ia vectorului 1TC.
(2.,68)
dnt r.... -
-a.r =r Vl.x B]
ecuatie admite o aolutie,conform careia format
- -
de vectorii rft Iii B se cu o vi tet:!la unghiula:di constant!
G&
0
in ju.rnl lui B (fig.II.8). Vectorul ifi executa c miE.care de
-
Componentele vectorului nt pe trei ortogonale xyz,
dintre care Oz coincide cu
...,.
direotia lui B, sint&
lYl.x a; cos :.u
0
t
(2 .. 69)1(
7
... sin IX sinG.3
0
t
'lltz a: cos fl
z
(2.70) W m:_ sin CX. COB CcJ
0
t
0
sub forma vec"toriala (2.68) se aerie:
(2 .. 71)
din formulele (2.71) (2.68) se obtine relatia
(2.,72)
-').
(.;)
0
aac.;t)..i de precesi<U nu d.ureaza deci t u.n cimp foarte
-
BOUI'l, de IJ.t"di.nul 10-B 8 1a "Gill Caruia nt Se ftxea.za ir1
- cj ;,;ia. lu.i E.. ?entru a evi ta amortizarea acestei mi.CEi.ri de
<V
precesl.e
9
se ap.U.c[-i un cimp R sinusoidal, de :frecveni;;a l. .
-
ta, dirijat perpendicular pe H de exemplu dupa directia. Ox; a-
N
:rt cimp H furnizea.z8. energia necesa.ra pentru intretinerea pre-
Prac Ge variaza frecveni{a acestui cimp s;i masoa-
ra enr:2gia absorbita de feromagnetic; aceaata ene.r-
gie absorbi ta este ma:dma oind (A)= w
0
Efectiv in
consta. fenomennl de feromagnetica. Se poate prooeda
mai comod invera. mentine constantl frecventa oimpuluiH
se variaza continuu frecventa

modificind cimpul magne-
tic constant H, pina cind energia absorbita trece prin valoa-
rea maxima. In fur1ctie de oircumstantele experimentale largimea
liniei de rezonanta este variabila intra lOJA/m qi 10
4
A/m.
Se poate aprecia ca, pentru momentul fuagnetio de spiD
electronic (g = 2) ei pentru o induciie magnetic! de ordiAUl
- 120
B 1 teala, tormula (2.73) ell IA'
0
1,759.10
11
sau o trecvenU
de f

hertz, care eorespunde unei lungiml
.de undl de ordinul Acest fapt implicl necesitatea ut111-
ghidu.rilor de undl pentru. apliaarea d1rect1onall a
lu1 de inaltl frecveatl, perpendicular pe c!mpu.l magnetic cons-
tant in experimen tall.
2.).2. Rezo.nanta masneticl 1n eolide fez:omasnetioe
izotrope. Efectul oimpului demagnetizant
Fenomenul de feromagneticl a'foat pus tn
relief experimental prima dati de Gri.tt1 ths (1946) ,I au mai bine
de 0 decadl dupl oe a fost prevlz*t teoretio de Landau e1
Lifsi (1935) Eeantionul B supu.a cimpulu.i magnetic constant H
produs de un electromagnet, eate fixat la extremitatea
ghid de und! G (fig. II.9) in care se m!soarl coeficientul de
reflexie al undelor; la
rezonantl aoeeta trebuie
sa capete valoarea mini-
ma.
Rezultatele experimenta-
le ale Griffiths dau
pentru faotorul &irOilaS-
netic & (din 2.7)}
valori foarte dispersate
ei mult superioare Yalor1i Pig. II.9
corespunzltoare spinului electronic, pentru materiale la care
experimentele giromagnetl.oe au dat valori apropiate de 2. Ori-
gtnea acestu1 dezacord a fostrelevatl de Kittel (1951) intr-o
luc-.re teoreticl tu.Ddamenta1l. Ea constl in faptul ol freoven-
121 . -
de rezonanvb :l:i.:t formu.la (2.7:1) esta determinatli nu numa.1
c:

:'1
c:
:l
...;
..

"' 0

.:
z
de cirapul .jJ:terior (produs de electromagnet) Bfi'B cum
8
_
6
} onsidera t i r:. evalWi.rile lui Griffiths ,j oi de c1mpul efecti T
Hef !.n care ee a.fla substanta ferom.agnetialt '1.Cest cimp efec-
0"5 timpll]. demagneti-
gi de tensiWli
gn_etizant 111 ne-
tic au anizotro-
etiv in substan-
de noi in Parte&
.
:.,;
"'

'Ol

::,. 1
"" J-l
ro
0
"
z .,
ru
<[

.,..; H
. _l
J.
r:t
!'-1
cr;.
to
1J;
co z

q <C
:..,
0'- C:l
0
1-1
<! ....
l-
N
ru <t
:..;,
z
..0 \.1..1
"
t-1
z
.;::
(1-o I:
"'

1::: <(
r-1
{'"j
co
r1
"
0
("t,l
0
"
0
OJ
OJ
.-i
'51;

""
:;:,
..:.J
;::


l
::::::
-
G:
0..

:r;

Cl:
:"'f
"'
...;

I..
5
Q.
t
Q
'"'

c.,
[f)
0'-
r-1
(f)
U1
t: 'Q2

4' f;s
u s
c g .::
::. "@

r-t
('(j ?1 z
> .;
'3
' ;;- fl). Q..

Q..


z
0
...J
<C

e s.te oimpul
111 t in dire a
tic are forma
te supus u.nui
IX


r--.
I
--'
IJ_
Oz (fig.I! .9),
!D.agnetiol a e-
:1
......
0 0
antirwLllui. t.imp se un c!mp magnetic de
perpenuicular pe H
8
, Ox
"' h twt ' 1 efec tiv H este 8WD& oial-
pe tl notam H"": 11:1 e '"'l.Dlpu
..... N -to ;_ f t1 pe
r He Hx ->'< .Jl. Compone.ntele acestui O.u&P e eo v
(2.75) Hx Hx Ry "' B = Be -B,.V.z
aare B N N 3'int tactorii 1n
L x' y' z
axelor alipsoidului (axpres11le acestor faator1 au oalcu-
"-
late Partea I, 1.8.3, termulela 1.116)
- 120
B 1 tesla, .tormu.la (2.7J) dl c.o
0
1,759.10
11
aau o .frecveau ..
de reEonantA t

hertz, care corespunde unei lungimi
2 .
de u.ndl de ordinul 10- m. Acest f'apt 1mplicl tatea uti1i-
ghidur1lor de UAdl pentru aplicarea directionall a c1uapQ ...
lui de illal'tl trecventl, perpendicUlar pe c1mpu1 magnetic cona-
tut iJl instalatia experimen tall.
2.).2. Rezonanta mametiol tu eolide terom&AAetioe
izotrope. Efeatul oimpului demggnetiza.pt
relief
Fe.nomelllll. de a' tost pus !a
experimental Prima dati de Grltnths {1946),!. ou mai bine
de o decadl dupl ae a fost prevlz*t teoretio de Landau $1
Lifsit (19JS) E,antionul B supus cimpului magnetic constant H
produs de un este fixat la extremitatea unu1
ghid de undi G (fig. II.g) in care se mlsoarl coeficientul de
ref1exie al. u.nde1or; 1a
aceata trebuie
sa Capete Valoarea
ma.
Rezultatele exper1me.nta-
le ale lui Griff:l ths dau
pentru faatorul. siromac-
netio g (din 2.7J)
valori foarte dispersata
Qi mult superioare valorii
N.
Pig. II.9
corespundtoare api.nulu1 eleat.ro.nia, pentru materiale la care
experimen'kla gi.romag.natl.oe au dat valori apropiate de 2. Ori-
giDea acestui dezaoord a fostrelevatl de Kittel (1951) tntr-o
lucea.re teoretial fundame.ntalA. Ea constl i.n faptlll. al f'recven-
121
de rezonantb d.i.;t formula (2.7J) este determinatii nu numai
de cimpul magnE:-t L .::r.terior (produs de electromagnet) &fi'B cum
a-a it. evalua.rile lui Griffi ths,f oi de oimplll efeativ
Bet in care se afl3 snbstanta feromagnetiol; acest cimp efec-
tiv, depinde _de cimpu.l mag.neti c exterior, de oblpul demagneti-
ent de c1mpu1 datorat efeotelor oristaliJ:I.e ti de taneiWli
meca.niae. Ret1nind numai efeatul oimpului dema8IJ:etizanfi fi .ne-
glijind celelal te efeote ( cazul Wlui feromagnetic ou .anizotro-
pie de forma domiru:ni:i), 3Xpresia cimpulu:L eteetiv in substan-
feromagnetioa rd.uoe 1 a aet. determina tl de noi in Partea
I ( 1.8.3) parar.:_af'ul. b Iii formula 1.92).
(2.74)
in :are H
8
este .pi.l .... exterior, - este atmpul
dema,?;Iletize.nt. 1..ar :N "'ST..e demagnetizant in direotia
g ia:. M lntenni ; . dt> ..:c1agne tizare volumiai.
5I. coruidc-:ram :;a e!ilantionlll f'eromagnetio are forma
WlUi elipsoid a.vina axele Oz, Oy, Oz. Acesta esteaupus unu1
cimp r..agnetic ext-'11.ior h
6
constant di.rijat du.pl Oz (fig.II.9),
suf'it.:.i .. ent de in tens pe.ntru a realiza raagnetial a e-
eantiru;Lt1ui . .i.n Ump se apliol Ull cblp magnetic de
perpenuicular pe H
8
, Ox
,-v 1Co)t . . _., C'-
pe 11 r .. H
7
= h e t,imiJUl etectiv B este auma
'""" ,.., ......
purilor He, Hx .11. Compone.otele acestui ctmp efectiv pe
x,y,z
""
Hx H .. ;{ M ;
x. rx
(2.75)
1l ::: -Y M
y y
in aare Bx,Ny,Nz si.nt factor!:! df!B188netizaat1 in directiile
axelor alipsoidului (expresiile acestor factori au fost oalcu-

late it.: Partea I, 1 .. 8.), formu.lela 1.116). Bcu.ati11e
- 122 -
. pot fi scriae, 'tinhd seama de formula vectoriall (2.66) care
eate val.abill IUl D.Wiai pentru Jiamantul ,,u.lJI .. ti
. a a1 et pea'lzou
inte.nai de ma.gnetizare .II( 1't.Jy)
1
(2.76) { ixiJ
Dat f'ii.ad f'aptul cl eate h g8Jlaral. IIlia de o!mpu.J. ex-
constut a
8
, iar tn c1mpul B aubst........ ..
8 . -va e s ... aproppe la
saturati 1
.. e magnetic z este praotio egali au JlaSile-
tizatia de (Mz# .> ia.r term.u.ii pa'tratioi iJl
11
MY_stnt practic .o.egliJabili. In aceste circumstante ecllatiila
pot fi sub f'or.ma urmltoarea
{2. 77)
ftx t'ot[He + {117- .>a] .,
cUI .
ifY - e-of (a. + (Jlx-.>a] + rot :Hz

Sub eteatl.ll. c.impullli d di .. ""'.
ra compo.o.e.o.tele maane-
tizarii e1 MY vor executa o llliecare periodiol. Solut1a sis-
de ecuatii se aerie sub former
. (2.78)
i.n. care (A) . este pulaa+ia .y.
v H. Susceptibilitatea acestor
ODlllpo.o.ente .tatl de c!mpul de d1
ra o.trecven;l a.. se def'inette
relat1ilaa
Tinind aeama de (2.78), ae obaervl imediat (2.77)
permit a! se determine urmltoarele aYnresii
-.... pe.ntru aceate suaaep-
. 'tibili tlti,
(2.80)
12) -
tn Jal'tl e-a .not at au CIJ
0
Lll"llll to area expreaia
(2.81) wo fofl lBe {NX-N.Y)Msl ( He+

Rezulia ci componentei a magn.et1zlr11,
1xy + aazul general,o mivaare eliptioll ea
se reduce la o Jlif}care aircularl daelx .. y lcuat11le (2.80)
,..,
pe.rmi t si se observe ci., daci freaven'a w a aiapulu1. B eate
epll ou treaven ta "'
0
, defini t.li tn ( 2 .81) , bill ta tea
1u.:,atallja1 ta'l de aceet .oimp H este maxfd t1 implicit abaorb-
tia de energie :e la oimpgl oscilant de radiotreaventl eate
aaximl. Jll cond11;1i, w oo
0
) are loc 1"enoae.r:u:Ll de
rez.onan'l 1'ero.magn ticA. In exp.lrien,elG 1111 Griffiths ant1o-
llU.i f'eromagnetic, sub !i:ml de placl ara instalat ta
planul sill paralel au l)1mpllllli statio H
8
,1ar cbtpu.l
""" N ) al 1
de H, (H ) era 41rijat de asemenea par e
plaDul pllci1. LJa in !igura II.9. In aceste conditii xzO
B
1
1 {conform farmulelor fl.l22) 11 (1.12)) diD Partaa. I) 11
{2.82)
DacA rezulta,ele ilfl.e 11rl1 Griffiths ar 1'1
.-.;,
pre tate cu. aJ utorul. acestei 14
ftrmule {2.82) in loa de
(2.'?)), valorile lu.i g,aare
apar at1t de dispersate !.A
termenului coeroi-
Uv da.tor1 t efe,, tu1.u1 a!m-
pule.:. dillll&pf.:: 1 ar
putea t1 toarte
i!ltre ele1 dar au. PU.11Jl ma1
aar1 4ea1t 2, aoa aum se
poate obeerva 1.n fig. II.lO
:tl .. 0
aaNi
0Supernr1Uoy
t

-..
s n
..
"a

f.
b
frecv87ta In

124
IL cazul unui feromagnetio sub forma de cilindru au
lu.ngimea in Oz foarte mare in comparatie cu diametrul
= 0 111 BY s
(2.8))
. In cazul 110ui er;antion s:ferio, liz By lz = j , oimpul dem&g-
net1zant nu mai intervine in formula. (2.81) gi aceasta se reduQe
practic la formula (2.73)
(2.84)
Comparatia formulelor (2..82), oondLtce la concluzia ol
frecventa de rezonantl

eete puternio modificatl de forma
implicit de cimpul demagnetizant. De examplu,
in cazul fierulu1,.M
8
.= 1700 kA/m, intr-un cimp statio H
8
80
x c..Jo
kA/m , frecventele de rezonanta "
0
.. eantioane de
forme d1fer1te au urmitoarele valor1 gi o/m
8

1,759.10
11
C/kg)&
vosferl == 2814 Wiz
a 1)260 MI:Iz
'\lo placit :.
--lo IlHz
Practio se masoarl frecventa de

in
18 exp_erimentale date_

r;i au ajutorul formulei (2.81)

partioularizate pentru eeantioane de forme determinate, se ob-
giromagnetic, tinind seams de faptul
. .
cl t = In tabelul 2.5. sint date valorile raportului 2/g,
dupl. Kittel (1951) detel"'Di.o.ate prin metoda feroula&ne-
t1oe.
T_abelul 2.5
'
a
Pier 0,94)-o,921 magnetite 0,909
co bait Al1a3 Beualu \
1
0,995
g
g
(Tabelu1 sint aistematio mai
ezpe:rimontele g6romag11etice (ex ..
Kittel (
in
variat:i!l to a momentului clnetic a J este iax
in experimente eate variatia momentului
cinetic al taline (a solidului) A Jretea,' aatfel
+ Jspin.+ Jorb.) p,
fiind momentele cinetice asoclate cu
mif?tarea de c1pi!: 91 OJ:*bi taUt a e1.cctronilor. In mod ae
poate descompune :nagneti.za.tia M,
Dar 1\i .
1
-:oa 'te fi neglija t Q.eoarece vi teza e rei;e-

lei totcieecU.'ll\ nJglijabila in compara.'tie cu ;:1 tez.a rmghhlls-
ra In factorul g' va f1 detez;;yi
tiv de
126
(2.88)
Se ci
Pe de altl parte, rezultatela experimentale dau pantru g' valor1
aprop1ate de 2 care ol magnetismul de spin elect
tronio i.ntervine in mod prepondarentJ abater1le m1c1 de la a-
ceasta valoare augereazl o intervent1e,slabl a momentelor orb1-
tale, fapt care ne perm1te sl scriem
(2.90) Jorb 2f Jspin
in care f.<:<l. Cu. aceste cons1derat1i (2.89) ,1 (2.90), formula
(2.88) se reduce la formaa
A(
2
Jspin :J" .Jorb) 2{1 +E)
__ .........,...... _--.;:;___ a ! + 2f 'if 2 ( 1 - E. )
A.(Jspin + Jorb)
(2.91) g' =
eau
( 2.92)
# 1 +
In acest mod sint expliosbile valorile ueor euperioare fatl de
unitate obtinute pentru raportul 2/g in giromagne-
tice (Tabelul 2e) Tabelul 2.4). In experimentele de rezonante
feromagnet1oa, factorul g aete dat de ecuatia
(2.9))
dau momentele oinetiae orbitale fiind blDcate,
AJ:pi.Jl m .{
A J.z
orb r.a .c;.:. -u
A Jre1;ea- = - AJorb
formula (2.93) se reduce la forma ur.m!toare,
(2.95) g A(Mspin + Morb)
e AJ
spin
1.27
Laind in oonsideratie (2.89) fi (2.94) aoeaetl rormu-
ll da pentru g valoarea ur.mltoare
(2.96)
2 A J epl.n AJorb
8 -= -
AJorb
If 1 -
g
2.(1 +f.)
Aoest rezultat (2"97) valor1le UIJOr iaferioare
fats de Wlitatu, pent:.:-u rapo.rtul 2/g in expe.rimentele
de zonantl feroma.gnetioiL
In c ... nclu.zie rez..tl axperime.ntelor de rezonanti
'1 ale exprimentelor giromagnetice efeotuate ou
eo}.lde

!n aceat capitol II, rlepu.nd,

net la problema privind natura momentelor magneti-
c con;ribuie efectiY la momentul magnetic de
eaturatie al domeniilor lui de magnet1zare spontani din
sol f'eromag.ne ciae implicit la magnetizarea de saturatie
a solidulni ( couform 1 Ql2.4). Aaeste rezul tate atestl
clr i.n esentl, .:;1omen tele feromagnetioe apar ca rezul.tat al
insumlrii momentelor magnatice de ale eleatronilor, rlrl
a. prec1za insl ;;i care dH:tre dill aolidul feromag-
net1c oontribuie spinal lor la teromagnet1smulu1.
128
B I B L I 0 G R A F I B
BARN.ETTt S.l. - Phys.Rev. ., 239, (1915) J Rev.Mod.Phys. lt
129, (1934); Proc .Amer.Acad. ll 109, (1944)
BARNETT, S.J., KENNY, G.S., Pbye.Rev. I, 72)
0
(1952)
BECK, B., AD.n.Pbysikt 60, 109,(1918)
CBAIDURY-RAY, Nature, 130, 891, (19)2)
CHATTOCK, A.P., BATES, L.F., Ph11.Trans.Roy.Soc. A 28)
11
. 257,
(1923)
EINSTEIN, A., DE HAAS, W.J., Varhand.Deu.t.Phys.Ses. -.ll, 152,
20), (1915)
GRIFFITHS, Nature, 158, 670, (1946)
KITTEL, C., J.Pbys.Rad., 12, 291, (1951)
LANDAU, L., LIFSHITZ, E., Pbys.ze.URSS, (19)5)
MEIER, A.J.P., J.Pbys.Rad., 12, 303, (1951)
PApijSOI, c., Proprietitile magnetice ale corpului solid. 260 pp,
Univ."Al.I.Cuza" 1980 (uz intern)
STEWART, J.G., Phya.Rev. ll 100 (19l8)
SUCKSMID,W., BATES, L.F., Proc.Roy.Soc. A 104, 499 (192))
SUCKSMITH, W., Prco.Roy.Soc., !_!ll, 1170, (1931)
A-!J2, 276, (1932); Helr.Phys.Aota, 205, (1935).
129
C A P I T 0 L U L I I I
FEROMAGNETISMULUI
-.....-
3.1. interactiunilor dintre momente1e
magnetice elementare din domeniile
feromagnetice
Solutionarea probleme1 interac,iUD!lor care tre-
buie si exiate intra momentele magnetiae elementare a
asigura o a acestora, sau al"tf'e1, o
orientare paralll a epinilor electronic1 in dameD11le fero-
magnetice, un prim obiectiv al teoriei teromagne-
tiamului. In afara de acesta este necesar ai se rezolve pro-
blema repartitiei la scara microscopiol a momentelor magneti-
ce elementare in solidele feromagnetiae presupunindu.-se
outa forma interactiunilor. Aceasta problemA de termodinamicl
statist1cl este foarte oomplexl 11 pi.nl 1n prtzent nu s-a gil-
sit o rezolvare riguroael ipoteze.reatrict1ve.
130 -
Intr-o prima apro:.L ...atie ae poate considers ol in-
teractiunile dl.ntre momentele magnetice elementare aint echi.-
valente cu cimp magnetic de intens pentru a men-
:cne o .orientare paralell a a.cestor momente in domeniile fero-
. ice, chiar ei la. temperatur1 ridicate, care nu deplesc
va.loarea temperaturii Curie T
0
Ca o m!1surl a energiei acestui
cimp magnetic se poate considera energia media care ravine u-
. nu.i moment magnetic elementar le. temperatllra T
0
la care se
produce diapar1tia feromagnetice. Fie WT a kBTC
aceaat.a energie termica.; in ca.zul fierului

ti au
. -23
kB 1,)6.10 Joule/grad,
(2.96) WT 1, )Sjlo-
20
Jouli
Dacl presupunem. in domeniile feromagrietice, in-
tera.c-tiu.nile dintre apinii electronici sint de'natu..rl magneto-
/ .
staticl, magnetic! datoritA unui electron, (ell momen-
- 24 2
tul magnetic de spin fB = 91 27.10- Am), la
2.10-lO m la care sa afll nn electron vecin, este de
B %f
0
(p.:lr
3
) iar energia cimpulUi de interactiune magnetosta-
(Wm =-FB.B) este de ordinul
2
m = "o = 41.. .lo-7 (9,27.10-24)2 -23
,- _:J z 1,)5.10 Jouli
r B.lo-30
(3.1)
deci cu trei ordine de marime mai micl decit enargia WT a oim-
pului de interactiune efeotiv la temperatura Tc cl 1n
aceaatl ipotezl, a 1nteractiwn1lor olaaice dintre dipolii mag-
netici elementari, feroma.gnetismul n-ar fi posibil decit 19.
temperaturi mai mioi .de 1K la care, energia 'IT ar fi de ordi.nul.
de mlrime al eJ:?,ergiei de interactiwne magnet&lstaticl W
. . .. ' m
Se poate invoca atunoi existenta unui oimp de intarac-
tiune comparabil en eel a1 interactiunilor electrostatioe ala-
131
sJ.ce di.utre se.rcinile el.ementare. Energia c!mprllui
de electrostaticA dintre doi electron! vecini
6
-19 ) . 10
(e .. 1 10 c la distants r 2.10- m, este de ordin.ul
(J .. 2)
2 ( 6. -1962 . __ Q .
e =1' .10
1
.. r.2l.2""-;;;
1
,
1
,.
10
-le Joa.li
4iL e
0
1- 2.lo-
dec1 au doal ordiD.e de mlrlme ma1 maN dea!t enerpa WT nece-
sarl pentru aaigurarea orientlr11 paralele a apinilor electro-
Dar iD clasicl nn se cunoec 1Dteraot1un1 electrostatioe
aare sl oonditioneze orientarea momentelor magnetice de spin
electronio. Se Te. vedea ma1 la vale c1,1n cadru.l teorie1 ouan-
tice, dependents energ1e1 de interaot1ane eleotrostatiol a a-
lec ;ro.nilor de orie.ntarea sp1J:dlor elecrtrcnio1 este explicabi-
llo Aeeaetl parte a energ1e1 de interaotiune eleotroatatiol,
Qependantl de orientarea apinilor electronio1 se samevte ener-
gie de sah1mb eleotroDia iar oo.respunzltoare se
numesc de sohlmb elaetron1a.
Inainte de a expune bazele teoretice ale
asigurarea exiatenie1 unei stlri feromagnetioe
stabile; vam examina. teoria clasicl a ela-
borati de P.Weiss (1907).
j.2 .. Teoria 1n aproximatia
cimpului moleculf
ptmpu1 molecular
Pantru. s reprezenta iD'teractiwdle d1ntre momentelta
ma.gnetiaa eleuumtal.-:o din domeniile
W'1 c1mp mag.netio f'1at1v1 .uwnit eta molea!:l!l.tg
1:32
daca magnetic
!! in ca.zul de
:Porn:Lnd
este u_nei ac'fi:l.lt!Xl
mutuali a ela::;:.entax'e in procosul
rii loro 0 <niental!;'t'l n!Ure a wagnetice
re moleculsr ma:.t i deai o
de ma.i
tia. etl orientaret?. nm:rt l:>J:<:.Jlen.t ma.gneti<;l elemente.r sa zm .:tnfltwnru
1la.tr..,o rWJ:Jtn:ii n.eglijabilA anaa.mblul!l.i
de elementare din anturujul sau; condit1e este
aproape real1zat! dac! numirul de momenta elementare vecine
este mare. 0 prim! imagine a acestui cimp de 1nteraa-
t1u.o.e ar plrea. sa tie oea a oimpu.lui magnetic in tern al lui
Lorentz, "" ! II , dar in aceat caz formula (3.5) dA pe.ntru
conatanta oimpu.lui moleculal" W o,) in

ae pentru.
l)J
6
tier (X
8
1, 7 .10 A/m) aoeastl a.oastaatl. I' s..,., 1)(
8
5 a 102,
este cu trei. orcUne de llllr1ae m:a1 _11&1'8 4ec1t oea coresptllllll-
toare c!mpal.ai lui Lorentz. s-a vlmt de altrel etA e.a.ergl.a
cimpultd de (:fomala ).1) es'ta c11
trel ordlDe de mlrlme IDB1 m1cl dec! 1 eaer.gia dmpQ]Jd. molecu-
lar. Taoria lu.i Weiss 1111. ell o lnterpretare a ord1malld. de ml-
rime al c!mpul.lli moleoular 4ar
1
vom vedea imediat ol lpoteu
c_!mpului 11101eoular a ao!l4118 la resul tab call tat1v aati.atlal-
toare tninterpretarea :fenamenolog1cl a teromagnetiaaului.
).2.2. Teoria lui Weiss
In lui Weise, oimplll 1118gD.81i1c ef'ectiv B care
actionaad asapra llDUi moment magnetic elemeAtal> d1A solldul
teromagnet1o, otnd aoesta ea1e supaa UDUi ctmp masnetio exte-
- - - rior a
0
, este tanta o1mpur1lor 11
0
vi s_,
1
,
- - - - -
H llo + Banol .. llo + D
In aoeete oond1t11, magaetizarea medie a sabstan,elor
net1ce este evaluatl 1n acelqi ma4 oa 1A teoria lai Laagerla
a par811881let1al.u1, llll.oclliDd a1mplll. B cu dapal ef'ect1v B +
0
+ Wll 1Jl 'tu.o.ctia lui. Br1llolliD.. S-a vlsat (Par'ka I, oap.ID:, I
).). '11 I ).4) cl aoeaatl tli.llctie a 1111 B:rillDuJ..D., t.J(a) j era o
ge.neralisare cuanticl a fWlotiei lui J,anseriA .L (a) S'tabilite
(I)
in cadrul teoriei. clastce a Ald.:Dtim JIUII8i al
1n aceasU. teorie a PaJ:'811188D8'iamu.ll11 a f'oat atabtlitl Ul'lll-
expreaie petra masnetisatla lftlbetaa1ei I.a. c!mpal exte-
rior B 11 la temperatua
(3.7) BJ&.tflBLJ(a)
!A care
(3.8) I.
1
(a) 9 o_tb.(9>a) otb (6l

().9)
- 134
Cu toate ol t.ori.a 1111 Weiss a toat elabora" !A oaclZ'tll ata'U.a-
ticii olasioe,aoi. na foloe1 tuct1a Brilloa:I.Jl J.J(a), la
: loc de fwlotia lui Lans'fiA L
00
(a) pentra a be.nef1o1a 4 pGai
bilitatea e.t4ent1erll anor oore1a;11 ale aceatei teorli ea
teoria a fel"OJI8Silet1aaul.Di. In p1"1aa1pia. o re'lqan
a UAei. teorii date eate iDcorectl, dar, 1A cazul de fa-, ea
n.t. 'Ya 4enatura teor1a lui Weiss ai, 41apotrld, Ya pue 1a a-
. lief lla1 b1Ae posib1liU.1;1le de 1nterprete.re
oferlt aceastl teorle.
ID cond11;111e teoriei lui Weiss, aagnet1sat1a subs-
. este dati de formula ( 3. 7),
(3.10)
t,.a. care
(3.11)
. represintl 1a la tpezoa-
tu.ra ' 0 )[, ti
. . . 2
JsJ f'B ni Po
(3el2) a i t p..(B
0
+D) B
0
, L
3
(a)
B
care K ftl eate OOJlSt&llta sase1or perfecte1 Cl.l B
6,023.10
2
3

11 k
1
1,)8.10-
2
3 Joule/KelviA, &,314
Joule/.olJlelYiD.
Bfecti'Y tn aoeastl eaua1;1e (3.10)(1mp11c1 t ].12) se
atll toatl teoria ferolllfl&l.let1ull11 ba aprozimatia c!mplllui
1110lecaJ.ar; ea dl aapetiza:tia II tn fWlo1;1e de temperatu.ra !' ti
de cimpul ma.petio ester1or B
0
Ecua1;11le CJ.lO) 11 (3.12)
permit o determlna.re gratiol a raportultli II/M
0
, dar u.1 !AtU
al 1e aariaa sab o formA convenabilla
- 135 -
().14)
late su.ficie.nt si reprezctlm 1.a { )
7& GUZ'ba (3.1)) LJ
lA 4e A '1 dreapta (J.l4); lor Ya deteadaa
ftl.oarea raportulai Jf/11
0
(fig.III.l)
Se observl imediat cl
4repte1 (3.14) (dreapta QP) r:=-""-
. Mo
este deteminatl auma1 de
tperaturl 11 cre,'ie odatl
oa cre1terea temperatarii

().15) ta & ;;IT
.
Ho {0
- -WI'b 0
1
:ria III.l
a) Independents malnetizlr&i apoptape 4e c!apgl
magnetic exterior
2 a
Indepe.a.dent de valoarea teaperatu.rll !, aoeaa'tl
( J.l4) de.ti.nette o ordolla tl 1a ori&iJII, _ rl ( &e&III8Jltal
"OQ) care crettte
011
B
0
Pwlctu.l 4e illteneci;te. P al
0
aoeator doal
Oll'be, de1'1Aettte lllaglletizatia ll la teape.r&tiua !, 11a ohapul. II
ClAd c!apul B 1--lf - o
0 var .-. dreapta PQ se 4eplaseasl paralel . ou ea
hslii ti ooupl pozitia P'O pentra B. 0 "'--
88
po. - i
o a"' apZ'ec a
.
0
al segmental OQ este utrea tie mia ctJ!atar putrQ Ya- ..
lo.ril e aaz1me ,.
8
-lf
, '"are poa te .,. le 1a H
0
1D co.Ddi t11 de. lac.ru
obipui te De explu, pea:tN Ho,. 106 Ua reslll tl cl 7 OQ
(Bola> (H0 /U..,l> 10
1
Ast.fel. claal ordoaata -.:dill. pl.;
R fi l"eprHea'laU ca o lflll&ime 4e 100 .. , ciq. ar fi
- 136 -
doar de 0,1 mm deai aoaparabil ag groatmea unei trlalturi tina
de creion. Rezu.ltl deoi ol, attt tirap ctt unahilll b este infe-
rior corespunzltor tangentei 1n origine la ourba lUi
Brillollin. PQ 11 PO vJ. implicit punatele P' 11 P rl-
m.t.u toarte apropia:te pentru extreme ale oimpulu1 mas-
netic B
0
(1ntre zero oi 10
6
A/a) oonseain'l de
proveniDd din Tariaiiile ctmpului magnetic exteriozo
si.nt neglij a bile. ClDd B
0
0, magna tiza.rea are o valoare fini tl.
coreapunzl to are puna tulu.1 P', ceea oe insemanl cl exiatl o aM-
nettzare spontanl M(T) chi! tn absenta oimpului magnetic ex-
terior. In joase, oint'\ T tillde oltre
ooK, unghilll. E, (formula 3.15) tinde cl tre zero, punctttl de in-
tersectie p& se deplaseazl catre dreapta astfel incit ordonata
coreepunzltoare se apropie de valoarea y 1 pentru care mag-
netizatia M eate egall ou magnetizatia de saturatie, M M
0
0
astfel de macnetizare de care existl independent de
cimpul magnetic exterior H
0
corespunde magnetizlrii spontane
din domeniile feromagnetiae postulate de Weiss.
b) termicl a magnetizlrii spontane
&
Cind temperatura T orevte, tg 6 crevte dupl formula
().15), punctul P se deplaseazl spre stinga gi implicit magne-
coresptLD.zltoare M(yM
0
) se miceoreazl oontinu.u pentru.
a se anlll.a (LO) ctnd 'tg 6 se '!un.tundl cu tangenta in origine
la curba lui Brilloui.a.J aoeastl anulare a oare
impliol egalitatea oelor doul ;angente, are loo la temperatu-
ra Curie !c Bxpresia aceatei temperatur1 poate f1 determi.Da-
tl: .Pen'tru. valor1 mici ale argumentllllli A functia lui Brill.adll
(3.8) ae oriea
( ).16)
3
'!if+
- 1)7
1'angenta 1n orig1..ne ( aO) , la. aoeaaU cu.rbl eate
().17)
ei eete ega.U cu.
(3.18)
4e RD.de rezlll ta
(3.19)
=
va1oat-ee tc 6 dati de ().15) peatru 1' !(,J
Jj' . RT. ,O !'
J(O)
-!yo
ll f.'
T o ro . (O)
c Bk J
B
finind seams de taptUl cl feromagneti..ai este mo-
ratilltelor magnetice de spill, trebuie sl oouide.rla J f , p
1 2; oa urmare (3.17) devine Ly
2
Co) 1, (l.ll) ee aerie
lf0 BpB l}i expresi.a temperaturii CLU1.e !
0
().19) oapltl fol'!lla
IU'Dli-; oare
! .. fo
11
flo
C Bk kB
B
(3.20)
Se poate stab111 o generall pentru a
Ma&Detizlr11 spon tane, indiferent de natura aomentelor -sneti-
ae elemantare exprimiAd variatia magnetizlr11 tn de
peraturl 1n valori reduse in absenta cimpu.luJ. aapetio exterior.
AY1n4 1n Tede.re taptlill cl magnetizarea sponia.rll 11 llaglle'tisarea
de aaturnt1e ai.nt mlr1111 identice TOm nota, pent.ra 1' > oDx,
M8 li pantra T 0 K, JI(O) M
80
Aetfel, Talorile redll-
al.e 11188D8tizlri1 vor .t1 Ms"JJ
80
Oele ale taape.ratur11 vor
t1 !/'a Petru H
0
0, fol'mUl.a ( 3.12) ee lle.Z'ie, ti.rUJid Be8lla
de (J.ll), i 1
osflo
8
a
(3.21) a ikBf
iaportind aceastl ().21) la ().19) .. obt1De
().22) a
().2)) s r Mi:I/Keo
-.;0 a J..J ( J""+"""!
Aoeasta eate o f'unctie uni veraal! deoaraoe nu. <"m.o:t;ine oonete;n ...
le arbitrare1 ea este ctmoaouta sub denumiree. de elegea
1or corespondents"$ Figura IIIe2 reprezinta ourbele M
8
/K
80
=
( 'l/Tf::) oalculatl ou ajutorlil. formule1 ( ).23) J m i
J l gi J Valorile experimentala obtinute din studiul
variattei termice e. magnetizlrH. de eatu.re.tie m. Co Ni!l
au fost reportate in a.oeastlli. figurli; ele ooincid praotlc
punctele ourbei taoretio.e pentrt4 J = 1/2 !Ji totodata aint net
de ourbele teoretioe pentru J 1
eete in au
netice de rezonan:tii feroroagnetioii prezentate in. toltll
precedent, potrivit oarors valoarea factcrului giroma.gnetio S:J
pe.ntru Fe, Cop Hi: este foarte apropiat!t de 2w oeea ce ineeamn!
l/2 ei prin urmare momentele magnetioa elementare puee
in joe in aceet procee de variatie termica a magnat1zlr11 sint
momentele magnetioe de spin
Momentele magnet1oe orbitale
(Jl) nu intervin in acest
prooee. Este probabil oa ele
&I fie blooate pria
antiferomagnetice.
1

0,6 t---t--t-
0,4
0, 2 t---+--t---+--t--11
oo

"'9
l
c) Comportarea subetantelor feromagnetice la
temperatur1 superioare temperatur11 Curie (T >'!
0
)
1)9
La tampera.tu.ri superioare tamperaturi1 Curie, mag.ueti" , .,
rmrea apontana dispare eubstanta aapati! proprietlU
'net.ioe .. In aoeata in preze.ota WlU.i cimp.m.agnetic ex-
terior H
0
subetan-ta p.rezintl ., susoeptib111 tate compara-
bill au ausoept1 bili ta.tea paramag.netioiloro Pentru. a evalua a-
ceas'tl aueceptib.111 tate este suficient sa observam cl, pe,ntN
tempera tun superioare punctulrli Curie fc, drea.pta (tig.IIIc
1) devine tangents la cu,,:ba lui Brillouin in partea sa
oonfu.ndindu-ee efectiv cu acaast! curblo In conseoin:t:l retinem
di.Jl exprlsia lui (
1
C11) (3.16) nwnai termenul. liniar ei eoua""
tia ().13) se reduce 1a forma urmltesre
().24) 7 J(s) Jjj a Lj(O).a
1Jl care, pentru J l/2 rezul 'tl Lj(O) 1 ei
().25)
M
;r ""&; a .
AQbst1tuind aoeastl expreaie a lai 7 in (3.14) vi t1nind eeama de
de (J.20) obtinem expreaia susoept1bil1tlt11
ugnetic la temperatu.ri ridioate (! > !
0
)
x 'c 1 c
H k T '!=!:' -y.::"E"
0 c - c
().26)
Reglsim astfel 1n teoria cimpulu1 molecular legea
ll a lui Ourie-Weisspentru var1at1a ter,miol a
t11. In aaeastl lege ().26)
1
c represintl constants lui
ti expreeia sa, pentru orice valoare a lui J este, '1n1.ad sea-
made ().19), de {).11)
().27)
2 2
'c o. Po !ll :ICJ p... flltl'(J+l)
c-w-n:--rr 3i
B B
140 -
reprezintl t81!lperatura Curia paramag.neticiL, I.n teoria cimpului
molecular aceastl.temperaturl Curie eete egall
temperatura Curie feromagneticl dar datele pun
in eviden-ij1 o deof.'lebi:ba sensibili intra temperatura
m.ag.uatioi Tcf (la ca:ee ma.gnatoizatla Stl i't.i=O) tam-
peretu.ra Curie pal"amagnetiel Tcp (la ;_uve:a:sa ;:l'usoep-ti.oili-
ne M
6
(partea stinga) a ta:t;ils
dreapta) dupl teoria oimpu.l!l-1i molecular ( liui.e co:rd;J..nu.l)
dup! datele expari-
mentale (linie
pun
in evident!
cl, in general.1.1
Tt;,., qe CUll. N-
\.;:y ...
zultl de altfel din
datela repartate in
Tabelul 1.5 ( lo)o2).
Formula ne oferS
sia apacif:l.oe

in care tr reprezi.ntl1 m.agnetiza]ia apeoi.fiol, ( sau momen:tul
.magnetic al WlitEitii de masa) t
().)0)
b f11nd aici densitatea aolidului (masa de vo1um) iar
Uitensitatea de magnatizare volumioi. Aatfel in virtutea re-
(3.26) ().29) ei {).)0) formula
1n care Cm constants lui Curie la densita-
tea substantei
().32) C a .Q.
m 6
Cu valorile experimentale ale constantei lui Curie ,1 ale tempe-
raturii T
0
pa.I'amagn.etice se poate determi.!la constanta cimptllui
molecular W, utilizind formula (3.27), ei de asemenea valoarea
cimpului molecular = WM
0
Pe de altli parte,
purtltorii momentelor magnetice elementare aint electronii ae
poate determilla, in functie de va.lorile constantei lui Curi.c
numarul nB de electron! activi pe atom, respeotiv numlrul
tiv de m.agneto.ni Bohr-Procopitt. Piind ounoscntl valoarea magne ..
tizatiei de saturatie K
0
, numlrul nB este dat de formula
(J.J3}
Ko A aoA
nB-rpj;I :SpB
in care A este masa molari. 1n (3.27), J. 1/2
lltilizi!ld expresia lui C astfel obtinutl.1mpreu.al cu (3.32) se
obtine pentru numlrul efectiv de magneton1 pe atom urmltoarea
expresia:
(3.34)
ACkB ACmkB ACmR
nB Pi*oPo

ln ultima varianti a acestei utilizat formula
(J.ll) cu J 1/2 111 gJ a 2. Ill ta]:)elal 3.1. a!nt reportate
valori1e m!rimilor defillite ma1 !Aaillte, c, W, .U.ol' TOp' nB'
S, A, M
0
, pentru Fe, Co fi Ni.
Tabelul 3.1
c
'-'cp
K
0
.10J
"
Bmol.lo-S
AB
b.1o-J 4..10)
(lf) OK A/m A/m
PB
kg/m3 Kg
Pe 1101. 1751 480 0t'84
7t9 55,84
0 2,261 1428 1430
1 0,611 650 . 510
142 ..,
Wumirul .D.B de masnetolli per abm>dir. acest tabel ).l a f'oat cal,.
cu],.at co. formu;ta ( 3o 14), utilizind, cone1;a.nte1 lc.i .Curie
0 o.btlnute prin, de .tn domeniul Pal"a
Se observlt a.aeste valori nB sint 111o.i mari dacit oe ..
. le din 1.1, oars all fost oalculsta cu fo.rmula ( }.,)2)
1
11
t111zin.d valorile :::.le magnetiza:tiei .. Fe .de altl
parte valorile cimpului molecular

de de
ml.rime 109,estimat 1nit1al pe baza relstiei aprox . (J,4).
!!' .
aoria lui Weias ponte ft expw..sa cu. o aprnximat;:i.e s;::tisf&ol:l. toare
JL
reprezentind fi.Ulctia lui Brillotlin din formula (3,
10) sub forma unei dezvolt!iri in ser:te:
I
{J.J5} a CJ<o> - .!
3
i;co ......
,
Formula {3.16) reprezint! efectiv dazvoltare in eerie
a funatiei .(J(a) f},.,prin identifioa.rea fomu.lelor. (}. .. 35) eu 0.
(1 .C
3
to)
16)
1
pot definite expresiile derivntelor (J.J5}; aS
f'el
Pentru Jal/2 ( ).35) ei i.mplici t ( 3$10) capata forma u.mS.ttl:ial'(ll
(J.J6) M a) a
2
1 = a - ) a(1 - 3 )
0
.Pe de parte,expresis lui de {J.12) poate fi acrisl
().37)
Subatituind acea.atla expreaie a lui (3 .. 36: ':?i. retinind numai
termenul principal d. in dezvoltaraa lai fR + WM1
2
in
0 ' t
.ae
B = W( t - l)M + <-=t>2xl
0 C JMO
18
u, tiAlnd seama de (Jo26) 1 (3.27),
'!3
)
H M + 1 C sJ
().39 o i (M T)2
0
Pigl11'8 III.) 1nd1ol alura aiU"belor H t(B
0
) pe
baZa to:L"DIQlelor ().)8) sau ().)9) pen.t.ru diferitele valari ala
temperetur11
Pen tru T > 'c se o o
praat1o 11nearl
a 1n tunc-
11e de oblp, care corespo.n-
de une1 comportlri para-
megnet1ae.
Pentru.

t1 tansen ta 0 urba a
x'(H) 1n coin-
aide au axa ordonatelor.
< 'c ae obti.ue, la
B o, o valoare

di-
teri ti de zero care co res-
pmnde maguet1zat1ei spon-
ta.ne la temp.eratura if. P.Lg. III.4
ctnd T-+0, LJ(O) -..1 ,1 K
8
tinde as11Rptot1cs altra .. J'oma
astmptotiol s lui BrillouiD este
_l_ 'c
(3.40) L (a) n! 1 - : exp (- J+I :r. ) +
J ao
pentru J 1/2 aeeastl to.zsull se aarie, tin1D4 se- de (3.20)
eub toms tU'IDI to are
- 144 -
().41)
.
a ( !r) so { 1 - 2 oxp(- Iii";; P,)}
care reprez1ntl o lege de aprop1ere a K (T)
. s
de va1oarea de J1
80
, pe mlsurl oe tem-
peratura ! tinde oltre zero absolut. Dar aoeastl apropiere de
eate extrem de rapidl, oricum mu.lt ma1 rapi.di deott
cea indicatl de datele experimentale. Aceat dezacord diDtre
teoria lui Weiss experientl privind variatia termicl a mag-
netizatiei in apropiere de eaturatia completl, diapare 1n teo-
ria lui Bloch, a Wldelor de spin. Aceastl teorie oonduoe la
0
lege de variatie mult ma1 lentl, de forma
().42)
care se verificl bine au datele experimentale.
Un alt dezacord 1ntre teoria otmpului molecular i
a fost deja relevat in leglturl au variatia termicl a aagne-
tizatiei in apropiere de temperatura Curie. 1n timp ce teoria
prezice in aoeat domeniu de temperaturl, o lege de
termicl de forma
dKS(T) 1
(3.43) d! "" -(Tc - T)-V2
oondace la o lege de forma
.
c 3. 44 > at "" -< - 2> -
1n care exponentul ! este aprop1at ma1 de 1/3 decit
de 1/2.
).2.). Aspeotul termod1nemio teo1!1
ot.pu.lUi molecular
a) Ditoogti.pui tatea vartat1e1 tel'!!ioe a clldurii
apeoi:tioe 1a ! Zc
145
Datele experimentale prezentate in l.).).a oi ill f:Lgu.ra I.25,
au pllS 1n relief o anomalie a variattei termiee a caldurii
specif'ioe a substantelor feromagnetice. Aceastl anoma11e se
traduce prin aparitia unei discontinuitati nete a variatiei
clldurii volumice CH in funotie de temperaturi, cind substan-
ta se afla la temperatura Curie. Din consideratii termo,dina-
mioe privind reversibilitatea f'enomenelor,(in particular rever-
sibilitatea magnetizatii in functie de H numai in apropierea
aaturatiei), e-a stabilit expresia oaldurii volumioe CH' ce
se masoarl la H constant, (formula 1.96)
().45) CH Cg -
Aoeasta expresie comportl doi termenia prtmul, OM,
volumiol oe se mlsoarl obii1Jluit la magn.etizare aonsta.ntl (:1n-
alusiv la MO). al doilea, un termen dependent de magnetizare
Qi de temperaturl, care orete foarte rapid temperatura in
de T
0
, unde Tariatia termica a magnatizatiei fero-
magnetioilor este foarte rapidl.
In conditiile teoriei cimpului molecular acest al
doilea termen oapltl o forml particularl .Pentru exprimarea
. .
magnetizatiei M se utilizeazl functia lui Brillouin ().10)
al clrei argument A dependent de cimpul molecular al lui
Weiss eate dat de formula (3.12)%. !entru J 1/2, g 2,
().46) a 11: ;o (H + D)
B
ei
(3.47) II K
0
J(a) 11
0
.(,J [ (B + D)
B
!ceasti :tunotie ne oferl posibilitatea si stabilim expresia
.f'actorului ( din (3.45) oare reprezintl variatia lui
H ln. funct1e de ctnd magnetizat1a K este constantia
- 146 -
. ()48) dJI

4a M
8
- '(H+D)d!r + tdll]
. B
r8Jltru 11 conata11t, cUI 0 11 expreld.a preced8Jltl Ae reduce
le&:
care este etectiv tacto.rul pe cartf am dorit sl-1 1nl.oauia ..
(3.45). Se obiine astfel
(3.50)
Ill absenia c1mplll.u1 H, magneti-sai1a II eate eteotiv mapetisaUa
spontanl, care este o tunniie de K

. ID
aceste condiiii (3.50) se aerie&
2
( )
1 ()MB
3.51 CH c
11
-

.Pede altl parte, peiltru H O, formula (3.38) conduce la ...
toarea e:xpresie pentr11 M
8
a
(3.52) -

1)
s so.
0

In veoinlt.atea temperaturii Curie, pentru T Tc -t ,
a-:.
(3.53) (d'r) -
T-T
0
. c
Qi e:xpresia var1atie1 clldurii volumice corespunzltoare este
. 2
(011 0.) . ( AC) T -f f ro;-os
. c c
tn timp ce, pentl'U T T +t. , magnetizatia este ntlll 11
8
o, !Ji
(3.55) (CB- CK) (.AC)T +f. 0
7:1'a+f. c
Rezlll" asttel cl, 111 m;,men1nll traveralrii peste temperatura
Cur1e, clldlU'a volumicl allferl o d1ac.ontinu1 tate Ac a olrei
valoare este d&'tl de ().54); '1J'lind seama de e:xpreaia tempe.ra-
tur11 diD teozia lui Wtias ().20), formRla (3.54) ae erial
147
Fiindol N s M
08
/pB reprezinta numarul de momenta elementare fB
continut in Wlitatea de volum, ae poate aprecia oa, ma-
rimea diaaontinuitltii <Jaldurii volWlliae cJ.respunzatoare
rui moment mB.f";:)letic elementar este egal! cu. Jk/2. Marimea dia-
oontinuitatii caldurii masice bCm coreapunzatoare unui numar
de atomi egal cu 1l nlUllS.rul lui Avogadro, considerind "B e!eo-
trolli atom, (deci nB momenta magnetice elementare
per atom), va fi datl de relatia,
().57) Acm i k nB = x = 12,47 nB Jouli/Ke1vin
cu.nosoind valo.rile experime.n.tale pentru diferi te subs-
tante reromagnetice se poate determina nBt ut111z1nd aceastl
relat1e (3.57). De exemp1u, valorile lui nB pentru Pe gi Ni
(Tabelul ).1), sint comparab1le ca ordin de marime cu cele ob-
iinute anterior (Tabelul 1.1 Tabelul 3.1) prin metoda dife-
rite. Exist! totugi aici un dezacord aensibil intra datele
Tabelul 3.1
ll. c. nB
(Jouli/Kelvin)
LrB)
Fe 31 2,5
lli 9,2 0,74
experimentale gi teoria cimpului molecular: conform acestei
teor11., cind substanta este adual la o temperaturl imediat su-
perioarl punotlllui T T
0
+E , component& de or1gine mag-
netiol a clldur11 specifioe, ACm se anuleasl, (formula 3.55) 1n
timp ae datele e:xperimentale ( 1.).) qi fig. I.25)
.
II cl ACm nu se aouleazl imediat pentru. T = Tc +f:. ci acade
cu. te:mi;,aratura, 1ntr-w:t domeniu de ot"diwU .:
- 148
de grade aTind oa U . .lld.tl inf'erioarl temperatura' !
0
Acest fpt;
este au.sceptibil de interpretlri oalitative simples Pentru
T

E , cre,terea clldur11 A C
11
energiei oe tr...,
buie sl fie tuzaizate ansamblalui de magnetioe
tare pentru a provoca diatrugerea ordoDirii lor, la saara do
meniilor feromagnetioe (ord1De de razl lungl) de cla-
aoieca.lar, lD. tiap ce, olldura sa.pllmentarl A c. aaoo1atl
temperaturilor 1m.ediat aa.perioare pa.nctula.i Curie (!>!c) oo-
. respunde energiei neoesare pentra. distru.gerea ord1De1 de raz.l
acurtl care probabil este asiguratl de neluate ta aeaml
tn cadrul teoriei oiapa.la.i molecular.
b) Bteatul magnetocalor1o
Aspeotele exper1mentale ale acesta.i efect aa. toat
presentate 1ft I l.).).ba variatia a.nei
feroaagnetioe in adiabat1oe
1
ae traduce printr-o -.ri-
a teilperatllr11 aa.batante1. -In interpretarea termod1na111ol
a aceatai efect a-a conaiderat ol starea aiatemului este detini-
tl tn 1Dtreg1M de var1abilele - temperaturl 11 B - deplasare
aagDetlol. Vom oona14era acaa variabilele 11 K - magnetizai1e
peDtru a ezprilla K ln de oimpal lllOleoa.lar,
pr1Jl 1Dtemed1a.l BrillouiA ().47) Variai1a
4e olldul a aiatemului, 1D de variatia entropiei S(.M' !)
poate.ti aerial forma a.rmltoare,
().58)
avtnd 1D va4ere ol tenomenele atnt reveraibile 11 dS eate o
tot&ll exaotl. Etectiv o aatfel de dezvoltare este
.valabill attt t1mp ott K reprezintl magnetizatia apontaDI sau
raagnet1zaiia 4e 1 astfel, 1n h1aterez1sa.lu1
magnetic tenomenul eate ti 48 All ma1 eate 0 dite
- 149 -
.. to tall exac tl.
011 no
(:).59)
!.11 care C. este oildura volWRicl la M oonsta.Dt 11 seama
de taptul cl
<-as> _ a.
DT nal!
poate t1 lA aceea11 J118111erl in oare a tori atabil1tl
(1.104), formula (3.58) oapltl torma IU"'IItoare&
b .

. dQ -
lD termioe a 4Q 0 t1 formula
preoedentl aerie:
().62)
!iilid seama de ().49), aceaatl tomoll, la rlncbll ei oapltl
fol'll& IU'IIIi to are 1
().6)) = (H + D)dJI
s-a Yl.zut ol, 1n cond1iii de l11cru u.zuale, Hc:cn, pentra
ti asttel ().6)) ae. naacie lai
().64)
. .
Unei a magnetizatie1 de la Mtla 12 11 corespunde o Ta-.
riaiie de taaperatazl,
().65)
AT

Dupl formula ().65) A! este o liDiarl de pltratul aag-
in timp ce curbele experimental t(a2) deter-
mina1a de.P.Weise ei R.Forrer (1926) peatrll evantioaDe de I1
aaplUie u.nei JIIB&D8 tizlri. progreaift, la tpera tar1 ooea1 T
oreacltoare (t1.III.4)
1
stat aama1 olp4 otapal -.gnet1-
150
ze.nt eete g\lfioient de Ultens pentru a aduoe eubetanta la satu."
ratie magnetic!. Efectiv teoria lui Weiss este va.labili nW'!l.ai
pentru magnetizarea apontanl,(sau. de saturatie) implicind varia-
tis sa in funotie de c1mp de temperatttrl, .dar nu este valabi-
ll 111 pe.ntru magnetismul tehnio . Citi torul va dupl\ leo-
tura intregii sectiuni referitoare la feromagnetism, c! in pro-
cest.tl magnetizlrii tehnioe in cimpuri slabe, magnetiza.tia suba-
tantei este produai printr-un mecanism de deplasare a peretilor
care eeparl domenlile de magnetizare epontanl nu unei
a magnetizati.,i propdi a domeniilor.

In aceete oond1v1i,
substante feromagnetioe la temperatur1 diferite, este suaoepti-
bil de o preoizie remaroabill. Se poate observa (f1g.III.5) ol,
pentru temperaturi ma1 mari deoit T
0
(- )60C) experimen-
tale s1nt efectiT drepte. In domeniul T> T
0
, me.g-
netizatia variam liniar au oimpul H, conform ( ).26),
().66)
TC 1 H
K T r-!0
Aceaetl formull poate serial sub forma I.U'mltoare
().67)
Dupl 1nlocuirea aoeetei 1u (3o6)}
151 -
f1 w . w
d!r t i Mdll Cl i d(JI}
M 0 11 0
(3.68)
T1D1.nd aeama de formulele (3.27) 1i {3.32) drora
'1
0
/0 t
0
/&cm (mlrimile b 1i am rep.reeenttad denei tatea
sabstantei o1 constant& la1 Curie raporiatlla I.Uliktee. de _mad)
formula preoedentl sa aerie sub forma
A! Po'! A(ll2)
c.,.c.
Aoeastl formull (3.69) oferl posib111tatea 8YBlulri1 olldurii
v0lumioe la magnetizare oonstantl, C. in de. mli-lmi oe
pot t1 dsurate la temperaturi T > !
0

).2.4. Concluzii
In lillii generale teoria c!mpului molecular dl o iA-
terpretare fenomenologiol, satisflolto&re faptelor obserYatea
ea prevede var1at1a termial a magnetizatiei.apontane, ezistenta
un.ui PW'lOt Curie T
0
, independenta mapetizatie1 spoAtaDe de aim
pul l'llagnetio exterior pentru T< !
0
, comportarea p8Z'BIIagnet1cal
la temperaturi ! > 'c s-a vlzat c! aceastl teorie poate t1 to-
loBi tl au suaoes la illterpretarea magnetoaalorio 11
a anomalie1 variatie1 a olldurii specifiae. BZistl 11
unela d1soordanfe intra teorie 11 datele e%perimentalea ale
priveso, var1atia termiol a magnet1zat1e1 spontane'ta domen1u1
joase in vecinltatea Curiel de-
aaemenea dupl teorie, anomalia. ollduri"l speoifiae n-ar trebu1
sl eJd.ste dealt suh .tem.peratttn CIIZ'ie (cleoareae ea pro-
au

1n tiDlp oe dupl uperi.entl ea ae p,re-

sensibil deasupra teaperatu.r11

exi&-
un.e1 locale,supl.i.meAtare fatl de,oea atribuitl
o1mpula1 o interpretare eoreatl A aeestu1
152
. fap" es"e indispensabil sa sa 'fiilll seama de ordlD.ea d.e razl.
.scurti de In acest soop eate neaesar ei fie tratatl
ma1 r1gnros problema interaotiunilor atom ou vecinii sai
oei mai ap:ropia't1, fliri a inl.ocui ao'tiu.naa acestora, prin cea
a untli o1mp molecular mediu.. Bvalulrlle aant1tat1ve elementare
8J.e energiei oimpalu1 moleclllar (I 3.1) ne-all auge.rat aoeat
cimp, de ordinul 109 A/m nu poate fi explicat prin interao1;i-
un1 clasiae dintre dipoli magnetioi elementari; aaeste
aot111D1 impliol u.n. c1mp de ordinu.l 10
6
A/m, deai 011 trl!i or-
dine de mlrtme ma1 mio. Pa de alt! parte s-a esttmat ol energia
de interaatiune electrostatiol dintre electr"ni esto mai mare
energia oimpulai molecular. Lar, ill fizioa clasial nu.
avem nioi 0 idee deapre l1n fenomen de B&rw
ciJ:li electrioe caro d. se tra.dual p:-in magneto-
stat1ce. Insuf1oienta f1zic11 claaice pentru rezolvarea aoea-
tei problema se expliol prin aceea ca magnetizarea spontanl
este corelabill au. fenomene intraatomice; natura ei poate fi
stabilitl numai pe baza legiior meoanicii ouantioe.
).). Teoria ouantiol a magp.ati:dirii eponta.ne
Problema poate f1 formulata ir. mudul ma.i
tnt11 este neoeaar oa in interactiG-
Dilor dintre deja oa fiind
de puternioe), exis"tenta magner.tzarii spontane eate
favorizatl energetic. Apoi, este necasar definim cond1t11le
I
1n care interaotiu.nile electroetatlof! ellfioiente pantru. a
magnet1zarem spontanl. Problema ae reduce astfel la
at&bili.rea ari teri!.!lai feromagnetismullli
Stabilina aolutiei gene.rale a aaestei problema 1n
15:3
Irani era in care a to at .t!cutl de W .. Heisen.beq (1928) to. aazq.l
lllltLi a.riatal., neceei ti tiD calouJ. lll$tematio axtrem de ditioil
ti lWJS, care ar risca sl maaeheze; san.sUi &J. reza.l tate-
J!
lor. entru intelegerea ideii de bazl a aoestei teorii a lui
Heisenbers vom expWJ.o mai 1nti1 teoria amleoulei de hidrogen,
GarB ne va oferi pos1b111tatea sl ar!tlm aum pr1ncip1ol de ex-
oluZiune a lu.i Pauli implicl a interactiune tntre electron!
care, eeentialmente, are aparenta unei magnetiae
intre spinii electronic!. In aoeaetl teorie a molecule! de hi-
d.rogen vom aplica metoda lui liei tler-LondOJl in cad.I"U:l oireia
WIB (l.ascrie, mai in.t11t stares electroniai a sistemu.l.ui cu.
8
...
Jutorul runotiilor de undl ale atom1lor liberi, aprozimawie
care este bunl atit timp cit atomi1 sint roarte deplrtaii unu1
de oelllal t4 Apoi, vom apropia a.aevti atomi, i1.!11nd seama
de J.nteraci1Wl1le di.ntre elec troni ei vom vedea cum aceste in-
vor modifies energia siatamului in mod diterit 1n
aaord au propr1etlt1le de simetrie ale tunowiei de undle Aoeas-
ti metodl aplicati apo1 la cazul w:w.1. criatal, oa in teoria
lai Aeiaenberg, va conduce la aproxima,ia legiturilor toarte
ptl'ternioe care paralel .spi.nii electronJ.ai i.n d.omeniila
fel'Omagnetica. In f1Jlal. vom sri te di1'1ct.tl t1 iile pe care le
illt!mpi.nl aceaet! teorie pe.ntru a expune apoi ptlJlctul de ved.ere
al a}tor teorii
Peromagnetismul 1n aproxtmatia 1n*raat1gg1lor
de scbimb electronig
a) Molecula dA hidrogen in aproJ1mat1a lg6
Hei tler-London pi !QerBjLa 4t 11; electroN.q
Sistemul atoau.o care. alol'tuie1te IIOlftCUla d.e hidro-
\:
I8A cnn.atl .diA 4oal zuullee. utata a1o1 aa 1 fil 11 doi
aetat1_oA Cl) ei (2) (fis.III.6).
sl determinim energla
aoestul 1n tuna
tie de R d1A-
'tre nucleele i J.
Pentru aceasta vom
lisa ecuatia lui
SGhrGdinger, care,pentru
stateDiul conaiclera't ae
aerie sub forma urml'toa-
t
( -1)
Pig. IU.6
(3.70) (Al + .L1 2 +' (E - uU"t' 0
-{ 2)
1n care A este afperato.rul lui Laplace, 'f' \II
este tunctia.de UDdl.4e coordonatele spatiale ale calor doi
electrcuu, {x
171
s
1
) 11

(aeeaeta este o funatie ti de

ordonatele de spin, tapt care va fi luat 1h oonsideratie ma1
departe), m- maea, I- energia totall iar U(xl:r11X2'2s2) este
poteatiall a sistemului, egall au suma energiil2r de in-
d g .
teractiw:ae dintre nuclee, 41t f R' 4it e
0
f
2
. . o e e e
electron1 11 proton!, - 41t e
0
r
11
- 41t e
0
r12 - 4it e.orjl
-
4
8
a astfe1
ii. for j2
( )
u ....;...!_ (1 + ! . ....1... - J_ - J_ - ..L)
l
71
41L.f
0
I r - r11 ri2 r31
PUnctia de U.D.4l nn are o semnificatie fizicl directiJ ea nu
poate ti oa o 11ndl spatiall. Cu. ajutorul acestei
funct1i ae poata numai esttma probab11itatea ca intr-un anumit
interval de tillp particu.l.a sl se af1e intr-Wl punct ccrespunzl-
tor din spatiu. In cazul general "V poate fi o
- 155, ...
complexla modulultd acestei tunot11 \'Vl
2
&ate propor-
tional au denai ta tea de pro babili te:ta de a psi psrticmle. 1ll
punctu1 de aoordonats

. Rezolvarea ecua.tiei (3.70) ea ef'ecia:u::aza in obipuit prin
metoda a.proximat11lor aucceaiva&
In ail!iteznttl este considers/ oa. fiilld oosnti-
tu1 t din doi atomi izola.ti OL'!. electro.uii 1n eta-
rea. .f'undamentali (lS). Energia fiecl.+u:ts din
1
t>re a.tomi1 !Jldepen-
este E
0
ia.r energia. to tall a aistemul11i E & 2E
0
Ill
aistemului este descrisa de functiile de edl ale a-
tomil.o.r izolatio l:iotb od "t'
1
funcijia de u.nda a .electronLllu.i
(l..) aflat in c!.mpttl nucleuJ.ui (i) cu 1fj(2) f'u.nctia de undl
eleo ( 2) af'lat' in cimpul nucleu.lui (j) . A.cest11 fu..n(r1;11
verif'ici ecue:1;ie. lui Scl:l.:xi1di . .ngel:' pe.ut.ro. atC?mu1 de hidrogen; aat-
fela
S:..c c.a.re a este .raza prime1 orbi te Bohr.
0 '
de totall a celor doi eleotroni, ctnd atom11 nu
1nteraci1one.zl se poate'exprima sub
().75)
156
A.cest mod de a exprirr.a t'Wlctie. dtl tuuU. '(1,2)
"'t' (x
1
y
1

se ba'ii'eazl pe caracterul al
funatiei de undl ei pe fsptul cs de
aimultanl a doul eenimente independents eete egala produaul
probabilitlt1lor de realizare a fieoaruia dintre aceste eveni ...
mente. In ccntinuare vom seams de prinoipiul ouantomeoanio
al indiaaernab1l1tlt11 particulalor, potrivit
tile fizice ale tuturor electronilor sint identice. Ca
daol unul dirttre electmni aete 1nloou1t cu s1tuat1a ,318-
temului rimine nemodificata. In cazul moleculei de
aceasta inseamnl al, daca situam eleotronul (1) in pozitia ocu-
de electronul (2) iar (2) in pozitia de
electronul (1), stares fizica a sistemului ramine neachimbata.
Ca urmare functia. de WldS
{).76)
care corespunde acestlli schimb de eleotroni este de asemenea o
solui;ia a eouatiei lui Schrttdinger. IJl a.cent mod. u.nei eingt-U"f.cl
valori a energiei sistemului,. 2E
0
i1 corespund doul functii de
und! diferite, "t' (1,2) 1}1 ',:2,1). In termin:>.logia
auantiae ae spWle ai aoeet Riutem este degenerat. Cauza degsne-
rar11 in cazul oonsiderat posibilitatea de schimb de e:sc-
troni intre ce1 doi atomi ai mc.leculei ("degenera;re de ach:!.mb").
In e.cest caz, eolu1;1a generF..la '. ect:.H.tiei lu.i Schrtfd1nger pE>e.te
fi formulatl i.n conf'orm1tate cu princip.!.u.l euperpozitiei, :::Qtri-
vi t Caruia, daafi U.C. aiatem CUaJJ":i [JOate Hfla in starile dee-
arise de fa.notiile de u.nd! "Y :_ 'V?' el Be poa te afla f}i in
starea deacrisi de fu.natia dE- u.ndl "Y = a
1
Y: a
2
Y
2
, in a
,1 a
2
reprezinU empli tu.di.aile oelor doll! functii de tmd!.
157
Astfel pantru aistemul conaiderat aolu.tia general! poate f'i
serial ca o de forma&
(j.77)
:rw:wtia de Wlc:la ''f'
0
descr:te s'f;area a:tomului tn care
2
probe.bili tatea de a (1} lt'!. a.tomul
alecd;ronu.l (2) la atomul (j); mD.rimea

da probabilitatea
in
+m
r\'\V !2 O!n
) f l ii =

2
dQ ::: 1
-m
+00
r

I
j
-ro
-m
anergia GJ1. coeficient:ii a
1
a
2
nucleelor (i) :! (j)f luind in consi.-
deocamdata de apinii electroniai.
Energia total! a Aistemului eete ecum
(3.79)
E == 2Eo + W:ij
in w
1
j eate oorectia la energie (in aproximatie) ca-
re se obtino in conditiile intaractiwlilor d.intre
eei doi atomi.
Se admita de (J677) constituie ei in
oazul primei aproximavii o aolutie a
pentru intreaga de hidrogen astfel problema se redu-
- 158 -
ce la alegerea va.lorilor ap a
2
ei w
1
j care ee. tiefa.o eceasta
ecuatie: mai inti1
5
introducem (3.77) (Jc79 in (3.70)
tinind seama de ecuatiile (3.72) i ().74) de ecuatiile ana-
lopge pentrll"\'
1
(2) a,i 'fj(l), ae obt1nez
l
- -L (lf +!- ...L- l) 'f
1
(1) "f' .. (2)] r
( 3o 78) a
1
Wij 4tt.E.
0
.n r r
12
r jl tJ
+a [w -a-e2 =-O
2 ij !LEon .. ril rj2
t;.'
Se tnmultete, auccesiv, aceasta expresie (3.78) au 'P
1
(1) 'fj{2}
ei ou '\';(1) "'';< 2) 11 i.uarea integrarii pe intreg apa-
tiul ee obtin urmltoarele eouatii omogene, care de-
1 .
terminarea coefioientilor ap a
2
w
1
j
::: 0
( 3. 79)
In aceste ecuatii. +OO
e2 e2 Jc1 -...L - ..-::-)\f ( l! (2) \ 2dql dq2
().80) K
1
j= 4l\.t
0
i't + 4'tlf
0
r :::-jl !':2
-CD
+00

e2 Jc!- ..L- l')tj(2)dqldq2
(3.81) Jij 4r'-G, r r12 rjl . ...
-oo
in care dql dltldyldzl Qi dq
2
= :.nt elementele de
volum date prin ooordonatele ale elt;:.
e
Ecuatii'J.,e (3.79) sint compatibile cu cvnditia.,
(3.82)
iar calor doua soluti1 pentru w
1
j le oorespund coeficientii:
IntroducaB notatia
ti aatf'el 1n loa de o singuri generall ( J. 77) svem do Ill
sol11tii po ai bile a
clreia ti energia
().86)
olreia 11 ooresuunde energia
Prin permutarea eleotronilor tUDovia de UDdl 'Yol nu-11 sahimbl
aemnul, ti.ind ast:tel o .tunc tie e1metr1ol, 1n t1mp oe "t'
02
1ti
sohimbl aeaanul, :iilld o antis1metr1ol.
In oonoluzie, examintnd moleoula de hidrosen, au lua-
rea ln a tortelor de eleotrostatial
di.ntre partiaalt (in priml M obtille o despioare a
energiei aisteaului tn doul niveluri eaargetioe au
2Ji.1.
lllrimn Ki.1' 4a tl de to.rmula ( ).80) .represintl uerg:1a
odie de. interaoti.WM eleotrostatial (eoulOilbiad)- cllntre oei
oei do1 atomi, avtu4 nuoleele lituate la 41tanta a t1 aaroi-
nile eleatrollioe "distribui te" !a tntRg apafial au dens1 tltile ..
de aaroi.DI
ll'
1
Cl>l
2

&n.-a J
1
.1, dati de ( J.Bl.) . na are afla1ae ol..S.Oa
are dimea.aiu.nea u.nei rsi1.
160
Aoeastl energie trebuie sa f'ie de natu.rl eleotroetaticl deoa ..
Feue nu a-a luat in conaideratia nici un alt tip de interao-
Ene:..gia. Jij apare aiai de tori ta 1ndisce.rnabili pa.r-
tiaulelor f'apt care permite efectuarea echimboJ .. u .. t de eldctroni
tntre atomii moleculei. De eceea Jij de
echimb sau integrala energiei de
Figura III.7 dl curbs E = f(R) pentru moleoula de
hidrogan, valorile lui R fiind reduse la va.loarea !!a a. razei
Bohr a atomului de hidrogan.
Se. obeerva olli sta.tea cores-
funatiei 1.\'
01
cu
energia E
1
= 2E
0
+ K + J
este deoaraoe functia
E
1
f(R), pentru R/a
0
-- 1.5
are u.n minim (1mplio1nd J<O),
in timp ce starea corespun-
zatoare funct1ei'Vo2 eata in-
deoareae E
2
t(R)
saa.de monoton.
Aceste curbe sugereaza ime-
diat ol. integrals de schimb
EfeV'
1 !-!
0

2
: r I ' 2,+1ITri

2 3
..r
1
j depinde de distan-ta R Fig. III.7
di.ntre nu.olee, n.u numai marimea oi ei aem.nul.
In cazul molecule1 de hidrogen se obaerva (fig.III.7) ca
tra R mic J .<. 0 vi pe.ntru R meu:'e J > 0. Ourba puncta.ti este de-
terminatl experimental Qiv ou toate ca ntt coincide exact au
cea teoret1ol 0 ea oalitativ ju.stetea ob-
'1nute in teor1e.
In cele ce tll'llleaza vom lua i.o consideraN spimiJ. aleo- :
ordoWlte
varia bill de s este "L .VJJ.mai: doui
oorespu11zatoa.rl! dcollA cn:la.;:.;.tat;:, p\H:d .. b116 als sp;tnului.,
sidera:l,;ie lnteac: tiunile magnetie:a ale alsatronLloJ."
tiind prea !n rapo,\:'t ou slectroetat:t<Oe)
9
probahil:L-
sp;l.llilor
dueul
abila dr.
ecrisa
alaatroni trebu.ie
da
fi
anUaimotrioe'''f
02
5:1 va c;:;;respUD.de o or:Ienta:o:e prualsl; a
ap1JUlor
letriol !!ilp.1...u1lor)., S-a vazut ru.ai {tlgt1IL'f) oa :slt'a, ..
1'11 de achU.ibru s d.e i1.
162
punde i 'f
01
oi, prin tl'l"ffl&N1 o orientare antiparalall a
spinllor. Aoaasta ineeamr.t.l cl momentlll magnetic al molecule1
de hidrogen este nul, deci de hidrogen este diamagne-
. tiel aoa cum rezlll.ti din datele experimentala.
Aceste considerat1i pot formulate cant1tat1T in
modul 111"1111. tor:
Sl notb fWlctiile de undl ale sp1n1lor drepi1 ( i ) au '(S) IJi
pe cele ale spinilor stingi ( ) cu a(S) .. Pentru spin1i elec-
troniior din molecula de hidrogen sint posibile lll'lllltoarele
patru distributii (fig.III.B), carora le corespWld funot11le
de undlz
t t
t t 1 t
Pig. III.B
Valorile proprii spinilor (in
fiind = 1/2
1
spinul total pentru fieo&re dintr9 cele pa-
tru configuratii (fig.III.8) aapitl valorilea
8 1: l 8 ... -1 s 1Z 0 s 0
In ultizele doul oazuri, avem aceeaoi valoare a spinului total,
dea1
1
in raport au coordonatele de spin, sistemul este degene-
rat. Boluiiile se soriu
0
ca ,1 mai sub foma aombina-
tiilor 11nearel
'P
1
& (s
1
) cr{ s
2
) - cr( s
1
) & ( s
2
)
pentru B 0
la oare ad!u.g&m.
"fJ "'
6{S
1
} b(S
2
;
f4
c(S
1
)
G'( S;?J
pe.c.tru 3
.:t
l
Este evident cA prima 11ntre aceete unot1i f
1
eete antisime-
trio!., iar 'f
2
,f;p'f
4
si.nt aimetricee Co.tlform
princ -Piulu.i .ltu funct1a Ul.l.dli tots.l! a spillilor
tronlc!i, Ycq.S) 't:ebu.J.e sa anti.eimetrlcl., hezult! aatf'el
c!, '!ntru funct :ta" ..,
1
eimetricl. funct1a to taU:
(J.9C
este .l!ltiaimetr i. ,,; " pantru. S = 0
ti E
1
: 2E
0
+ K + J
stare (].9() u.nu1 singlet.
Po df:' alta .fun.ctia "'t"
02
antisimetrioa,
de u.nd! tn.le sint de asemenea antisimetrice,
pentr:J.
s u s +1 ' s -1
.E2 2:C.o K - J
Aceat.tl stare (3 .. 91) oorespu.nde unui triplet., In cazul moleeu-
lei ae hi.droge.n, in ste..zes. de energie mini.ma J < 0 ::l = ee
atarea de ainglet. Acestui ca.z ii coreaptm.de
an tiparoloe:: a epi.vilor celor do1 elec troni adica o com=
port::re aau mai exact dj . ti ... , t;: .. ..,.
... ca..,.' .. _.....,
starea do energie 11.t.n ,,1.1\f '1m fi av.rt J > 0, fa-
164
Se vede astfel cl ;:mta.rea spinilor u.nul in rapor.t
cu altul eate strine de semnul integralei de achimbl
valorii pozi ti ve a integralei achimb ii ooreapu.nde ...
paralell a apinilor, a.dioil o magnetizare spontanl ca ace ::e.
.. n domeniile lui Weise, in timp oa. valorii nega.tiva a int,,
bralei de achimb i1 oorespu.nde o orientare antipa.ralell a spini-
lor aeeminltoare oelei din aotiferomagnetioe.
b) Modelul lui
Se poate exprima aub o :fol'Ul! mai totcd'l.tl
mai aimpl! rezul tatul ob1;1nl.;.t pentru spectrul energetic a.l 111<-
leculei de hidrogen, utilizind operatorii de spin .f'l
Dirac. S-s. ma1 inainte, (f,:l..>:.'IIlula }.82), o! valorile pro-
prii ale opera.torului energiei de intera.c1;1u.ne
w
1
j, in cazul molecule! de hid!'C g:.tn atnta
().92)
Wij = Kij + Jij
Wij Kij - Jij
pentru S 0
pent.ru S 1
Stim acum cA (+) ,1 (-) din acea.Btl {3.82)
respu.nd reepectiv stlrilor de Ringlati tJ:l triplet!" Folostno
modelu.l vectorial a.l lUi Dirac, se poate demonstra c opera"it
ru.l
(:3.93) w
1
j -K
1
j + 2J
1
j + <SiSj>]
in care a
1
! liti Sj; a1nt vector11 1pinilor elactronilo.r, (il:l
unit8.1;1 cuantiae, 11)
1
are nLt..::..ai valorl .aule, indiferent n:iU'
ae referl la stares de singlet Bf.U de A.coeasta de,mc
esto af'ectiv stmplii c:.. eoarece eate eu.fioient eEl ee V<;,
fica opere.torul. coreepu.nzat.c:r energiei de din (3. '
()o94)
are ca valori propri1 numerele 1, reepectiv cl,
.().95) -2 [t + c S"
1
;;j>1 = 1.
Intr-adevar, in modelul vectorial, ae
poate aerie relatia:
(; 96) 2( - - (- -
2
.., 2 2
- si.ej) - ai + sj) + {si) + <Sj>
-2 - 2 2
= -<s> + <s
1
> + csj)
in care valor.ile proprii ale patratelor vectorilor
ale spiD.alu! to tal s :.= si + i'j t sln t:
prii
s1Cs1 + 1) a
3
(sj + 1) !<! l) t
S(S + 1)

pe.n tru. aingleti 1
pentru triplet! J
Astfel, produsului +(s
1
aj) ii oorespund
- f (pentru singlet!)
1
4 (pentru triplet!)
va.lorile pro-
pentru ().95) se obtin valorile 1, de unde
rezulta oA acest operat?r, introdus i.n ().9:3), mod
reot semnele.= ooreepunzatoare integralei de achimb Jij din
eauatiile sau din (J.82)e
in modelul vectorial coneiderat
9

definirii fortelor de achimb esta achivalenta cu !ntroduoerea
potentialu.lui Vij a carui expresie este data de (J.93)o Deoa-
reca primul termen dirl (3 .. 93) eat .. 1 d d
n epen ent de orientarea
spinilor, aceata poate fi lasat la o parte in aceast! a-
proxlmat1e1ae obtine pentru energis de achimb urmatoarea e:x-
preeie:
a:! <"ti. a:)
:tj
166
i.nterpretare a fenomenu.lui de achimb ca. u.n e.fect de
cuplaj de spin, a fost cie W .Heisenberg (1926) de
P.A.M.Dirac (1926) ei de fapt acest rezul,at (3.97) este
tonianul de schimb Heiseriberg-ilirlla ( 6{
8
Q -2J ij ( 8
1
.sj) +cons
tanti) ..
Bate evident ol aceastl simpliricare este pur formall deoarece
. dificultatea teoriei se reduce la caloulul integralei Qe
sehimb J
1
j. Electiv, aceastl integral! de schimb t-rebuie sA
fie consideratl ca o care nu poate fi determinatl de<
nwnAi experimental. Calculele care au f'oet pins al.um
de.u numai ordinu.l de m!rime al aceetei integrale.
Expresi.a energiei d(" schimb (3.97) poate .fi scris<i
pentru cazul a.tomilor l.nlocu.ind pe 8"
1
Bj
cu spinul total si reepectiv
(3.98)
Generaliza.rea acestei expresii a energiei de schi:n'
la un crista! ?are sa fie simpla ei este natural fie scri
sub forma,
-+ -
Ws = - ?. Jij (si.sj)
ij
(3.99)
in care integrals de echimb r
1
j ie pozitia s
ionilor i i j.
a) Corelati& intre 'i.Jltegrsla de schimb J ijJ!.
cimpul molecular a1.lui Weise
s-a (fig. IIl .. b) c:J. integrals de ochiii;lb Jij
rapid descrescatoare 1e distanta R dintre nucleele a-
J;omilor i j. In aazul unui crista! feromagnetio vom simpli-
fica aceasti admitind ell, pentru distante mai mari
t!eci t distant a dintre! i. )nii imodiat veclni., integrala da achimb
eete neglijab1la. In conseointa expresia energiei de achimb
(3.99) se ROrie sub forma
().100)
in care suma, se refer' la ionii 1 la toti vacinii
j apro-
piati care inaonjoari fiacRre atom i, fiind situati
!n cristal in mod in raport cu f'iecare i )
on i Preeupll-
nem oa pentru. f'iecare 1 eYiatA z ioni vecini 'iii al numai
apinul electronic la momentul magnetic al
momentele orbitale fiind complet blooate, In aoeate condijiir
momentul magnetic al ionului 1 fiind
iar c.l 1onulu1 j
formula (3.100) se aerie
, ....... -t- :;;; J -
(3.101) Ws -Lsi L. Jijsj - L '''t L: m
i j i j j
..;
In aceaata formull semnul precizeazl ci suma trebuie sa fie
efectuaU asupra tuturc>1 ionilor exoeptind ionul i oonsiderat.
Pactorul 2 din ().100) aioi deoarece sumarea este e-
feotuata nu. pentru toa.te ouplurile (ij) oa in (J.lOO); i.n for-
mula (J.lOl) fiecare cuplu este socotit de doul ori deoarece
prima suma eate efeotuat! asupra ionilor i iar a doua
aaupra tutu.ror vecinilor unui !on dat.
(3 .. 102)
Introdu.cind notatia
...... _.. J ,;:;
Bi : foH1


j 4p
formula (3.101) capltl .forma
I
168
in care ii reprezwta cimpul magnetic pe care ti exerci tl ioru..l
vecini asupra 1onului 1 considerat. Efeotiv acest oimp if1 poate
fi considerat ca un cimp molecular localJ el eate fluctuant in
......
timp Qi depinde de valoaree. instantanee a momentulu.i magnetie
considerat. Ipoteza - de altfel incorectl din punct de vedere
statistic; care stl la baza teorie:L cimpului molecular, oonstr.
in a neglija caracterul fluctuant al a.costui oimp ei a
energia medie in timp. Astfel in loc ei se aerie (cum de altf'el
este corect) cl energia medie este sums valorilor medii ale pro-
duselor miii'i t
ws ..
i
in teoria cimpului molecular se considerS suma produselor valo-
rilor medii
(3.104)

in care <Hi> este cimpul molecular.
-J'
In prezenta unui cimp magnetic R, energia potentiall
medie a momentelor mi este
( 3.105)
iar energia medie totall se sub forma
in care cim,ul magnetic efectiv apare, ca in teoria lui Weiss,
- _,.
oonstituit din otmpul exterior H ei cimpul H
1
respeotiv otm-
pul molecular B, = U (formula (3:5 ) , aici VI fiind coef1oi&!:l
tul oimpului molecular al lui Weiss. Se poate formula astfel
- 169
j,denti tatea u..rml to are,
(3.107)
- - ___. ..... -
He.f B + a_ H + < H>
sau seams de (3.102):
- * J -
(J.l08) H, =<Hi"> ,L: * <1Tt >
j 4 flo j
Avind in vedere deacre t g erea rap a integralei de schimb Jij
cu dintre ioni, se poste admite, toti oei z ioni
vecini i.onului au integrall de schimb J Jij ast-
fel, (3.108) se aerie, in primi aproximstie sub f'ormaa.
- .
- --+ zJ 'W)o J
(J.l09) a_ n ::r"...- m.>.

Po 4P P.o
1n care B este numlrul de ion! in Wl1 tatea de velum iar 11 !D.ten-
sitatea de magnetizare. Aceastl aproximatie estompeazl oomplet
caraoterul cimplllui moleC"tllar care este astfel debarasat de
forma sa local&. Din rezultl imediat relatia din.tre
ooefiaientlll aimpului W integrals de schimb J,
(3.110)
W zJ

In cazul unei cristaline ou.bioe, ni.UDlru.l z de ioni ve-
aini este egal cu 61 in oazul retelelor oubioe volum oen-
trat (a.v.c), z 8, iar in oazul cubioe au fete
oentrate {a.f.o) z a 12.
Expresia (3.110) oferl posibilitatea de evaluare
a integrale1 de sahimb, dacl se ia in oonsidera-
fol'!Dula (3.21 ) care ciS valoarea coefioientului w 1n tuna-
tie ie temperatura Curie. T
0
vi de constants lui Curie, c1 ast-
fel, W T
0
/C se obtine
(J.lll) J -
4


Daol se reprezintl valorile de schimO pentru diferi-
1;e elemena 1m. fwlctie de dis ta.nta A dintre doi atomi veoiDi
170
.(redusl la raze medie a a/rm) se obtine
curba din figvxa III.9 Se obeervA substantelor feromagne-
tica, Fe, Co, la
oorespu.nd pn.notcle de
pe Cw."bl pentru care
ategrala de sohimb
este pozitivi (J > 0)
11 pentru care rapor-
tul a/rm eete relativ
mare. Pe de parte
exists subetante ca Mn
Cr pentru care integra-
ls de schimb eete nega-
tivl (J < 0) (..f'apt care
coreepunde unui anti-
1
Fig. III.9
paraleliam al spinilor in crietalin!) totodatl pen
tru care raportului a/rm sint miai. Aoeatea
sint subetantele a.ntiferomagnetioe cl!rora le vom acorda an ea
p1tol aparte.
In acord cu formulP (j.llO) rezt:lta 1mediat ca facto-
rul 'I (coeficientul e1mpu.lul1 Eloleaular) ia valor! pozi tive t1 u
negative dupl cum integrals de aahimb este pozi tivil sau
tivl, Qi implicit, dupl1 cum ordona.rea spinilor este feromagnu-
t1ca eau antiferomagnetica.
curbe1 din figura III.9 augereaz! o interpretWN
relatiY simpll a l.lnor fapte expe.d.mentale aparent curioase, po
trivit J.nele aliaje constituite din elemente neferomagne.,
tice propriet!ti fe!'"Omagnetice sau unele metale antife!"c-
ca pr!n introducerea ur1ui
element neferomagnet1o in retsaua oristalina. Efectiv in aceota
171
0
perat1i, distants dintre atom! este modificatl ei adusl la va-
lori c!rora le corespnnd,pe curba din figura valori po-
zitive ale integrslei de acbimb. De examplu, prin,introducerea
azotului 1n fierului-j (la care distan\a dintre doi a-
tom! veoiai este a 2,57.10-lO m integrals de echimb este
negativl) se obtine Fe
4
N, cu a 2,69.lo-
10
m, pentru care in-
tegrals de sohimb eate pozitivi.
In pofida numeroaaelor evid + enve exper1mentale curbs
de variat1e a integralei de aahimb in de distants din-
tre atom! nu are un fundament taoret1o riguros daoarece inter-
aotiunile dintr-un metal feromagnatio eint mult mai complicate
deoi t cele pe c.are n1 le sugere8ZI alu.ra. acestei curb e.
d. Modele care toloseso conoeptul de ctmp
e.teotiv .
vorbind, este ,ractio imposibil a! ae evalaeze
proprietltil magnetioe ale unui orisial feromagnetio, lu1nd in
de echimb intre toate mornentele mag-
netice elem.enta.re din cristal care partioipl la oomportarea fe-
romagnetial a acestuia. dintre integrala de schimb
coefioiantul oimpului a1 Weiss, tn pa-
ragraf'u.l precedent ().3.l.o) se bazeazl oe aimpn-
lui molecular Weiae ou u.n cimp H
1
defini t piS
'
lor de scbimb dintre Wl ion !. oi terti veci.nii li!?.h aprop1at1,
identioi, neglijind caraoterul al acestui
oimp ei debaraeindu-1 de forma Ja looalA. C& urmare, analiza
propriet!tilor magnetice ale unui sistem reromagnetio, in aoeas-
ti a oimpulni molecular, conduce la rezultate
oomparabile tn toate detaliile cu datele experimentale. Au tost
propuse modele ma1 complicate care duo la reznl\ate mai apro-
piate de experiment, dar totodatl ae obtin v1 tormllle mat.

1 4' 1 ""' cons:tdeH un aingn.r mome.nt m!i.i:-
complicate .. .A.ert.e , QU ""
netic alementar Ln o1mplll molsoular datoraii mom.en.telor dipt:;la,rs
veaine .pot fi considerate san mai multa momente
in aoeleaei aond1t11. Sa astfel teorii ale oimpQlui mo:e-
oular ca teoria lui Oguohi (1955), teoria lui
Weiss (1936), teoria cuplaju.llli constant elabora.ta de KastiLeiJn
ei Kran&ndonk (1956). De exempltJ in teoria ltd Op;uoh1, feromag-
netiamul eate i.nterpretat, non'3iderindll-ae i.nteraotiu.nile dintre
. do1 apini vecini in prezenta unui ci.mp e:!aot1Y B
8
.:r .A.oest ol.mp
Ref' f11Dd datorat mome.Dtelor .ugnatiae vecine perach1:1 oonsi-
c
=-
0
lJI!.rl.me :>roportionall au magnetiza, .. a
aste presapms .
eiatemu.lui; de:fin1 tia lui eatE:: aim1lari oea adopta.tA
in aproximatia oimpului
hii d ap
..... 1, in T'lrezen-t-a dim )\1
Interactiunile perec e v
tit it n aimpul e!eoti v B.,.o ei ...
llli magnetic total P..T cone u
pu.l exterior R, sS.nt desorise de hamil tonira.nul
a cl1ru.1 rezolva.re nwnericl,in c&.7.nl retelelor or1aial1ne oubiae
(.z = 6) t1 al re-telelor cubio" ou volwn aentrat (z :a 8) co:.,da.-
eth pentru valori mic:t ala pentru S a l/2- la
v.alor1 ale raportul11i kBT
0
/J,. egRle ou. 20 86 reapectiv ou. 3,89;
aeeetc valori. sint ou putin :s.ai cele ohtinut" 1n
aprold.ma"iia oimpul11i moleaular ("t.
71
.!
0
/J :z reepectiv 4 )0) e
Astfel modelul lui vslori ale temperatur:
e-t 1 )e ubt:in 1n aproximatia
Carie, 'c mai mari OP
:;>u.lui l'.&)lecular .. Pe de alta parte, temial
z.srli spontane la tem.peN.tu...""'i apropia.te ,jf..!
asemlnltoare cu aea
J..ltt.ra. va.ria-tiei temio@ a
173
-apropiere d& 11
0
, nu ma1 corespWlde Wlei proporticnali aa
(! - !
0
) ci eate ueor neliniarl. Raportul dtbtre
Curie paramagneticl ei feromagnetial, !cp/!
01
, eete 1,05
pentru reteau.a oubiol siapll i 1,0,3 pentru. l!'trte&MJJI c.v .. c.
Ali.U"a variatiai 1;erraiae a ollduril. apecifioe prezi&rtl o
tere rapid! Oa,re !0' ur.m&tl de 0 so!dere bruaaa, dar DO
la zere.
In lin11 aar1 se poate apue cl luaraa in conaidera-
tie a 1nteraot1unilor de razl micl, in modalul lui Oguobi,oon-
duoe la o a ot.pulu1 molecular.
vom intra in detaliile teoriei lui Kaateleijn Vi
KraneAdonk. Spanem nuaa1 ol aoeasta teorie a "ouplajulu1
aonst&Dt" preziee o variatle a aagnetizlr11 apontane, in apro-
de !cp p.roporti o.Dall oa ( !
0
- 'f) 1f
2
iar tn 1media.ta
a:propieN t.e temperata.r111t Curie, de exemplu pe.tru o, 9 -!i 'f/fc ==..
magnetiaarea spontanl variazl au (fc - T)YJ
fapt care aonoordi biDe C!l datele experimentale .. Dar, la tempe-
ratu.ri joase,teoria cuplaju.lu.i constant nu ms.i eate aa.t1s:faci-
toare7 ea nu ooate interpreteze saturat1a
magnet1al .. De exemplu., petrll z 6 ae obtine ll('f)/M(O) I!P 0
11
955.
Bxistl o tsorie care, pornind de la. un p1J.twt vedere
d1far1 t, reutefJt& d i.nterp.reteze ma1 bine Jll'llge@ :.::XtlS e.i.J!lU!l.ntall
do & ma.gnet1zir11 apontan la temperatul"i ooborite,
J2
este de torma Mg(T)/Ms(O) a 1 -AT + Aoeastl
rie aub nwaale da teoria undelor de apino
liet1uaea de u.ndl de apiA as"te relatiY veche, ea a
'
tee" iat:'tldftd prb.ut. datl de 11ot Bloch (19)0) in *eoria aodeml

a. gaagneti.A.:s:-... J. 11pon\.Q.Ilf!!
0
* au. ui:>
:1o He1aanb8rg : ... .128)
h P
_ ... 4- ..... a. "ntrn. ret:'l var1at1a te.rm1ca a ma,g-
de
netit.!rii
09
o.t!.tane e. oo.rpu.r.Uor f'aroma.gnatice-. a.c!:!a.&ti!.
a dB a timp de 20 de ani l&gatl de
u.nicl. pro blea a undalo:r dP, spa temi (l."i!. In I9.C ea.atl perioadl
tente.'i:1Yele da varlflce..r-e asper1.mtantall a teorir,1, au
relati" 11il1 ma.1 t.nti1 datot'1 tl l1pne1 ro.ate:t"ie.le a-
si prezint& un
apo1 4atorit! prec1z1e1
de
mlsurl tori lor de mag.n'-lt:l-
eare la ti!:lllpera t.1r.L joase. st_udil.l.l a1 tmd.elor 4
8
d t 108
c:uraul 11ltimilor )0
spin a ia
da
tori .. w
11
p9):'1"._ lei mor m>i ma t.eria.le ma.g
ani, pe de o parte, - -
.o.e1ii'oe own a.r t1 g.rena.ti1 daec.operi 'lti de Be'rtaut
,
1
Poi'TB\ (1956) fjli pa al t8.. tJa.rte (", l::itorl u.til1zlrii
001
. tebnioj. ezpel"1..11ental.ti can oferl poaibili tlit1 de aa1
dlrec te la oa.rsc terist1o11e an. de lor de a.,1.n, o B de @.".IeO!Ipl.n
de lli.oroUll.de .;.i difr;_:di. n&u.tPOn!.
de bpl1cat1e al teor1ei de sp1u a-s
J.lrgl t o.onsidera.b1.l i.J:I. ac.ee.st.l oferind posibili
1.ntflrpretlr1! el tor :tenomene d.eci t lle\ e.l "f'&riaotie1 termJ.c.e
Ui rte jo un rol e ae.n-
.agnetiEiril. Spnnem ol -
d
re e. re .. i)nanteJ. :faro ....
t;lal 1n :tenome.nelor e re J a.xa ...
i
1
in
!l.f:lt!.flS ill l'!lCd ma genera
tteliniare dintre sistem i
i r..Bl"'i ,.._
ui
c.i'zlMi"- 'f'eor1s LHl.deloJ'< .rl.e e:p1n.. et:.
.i.15
u-1Q.Q6& 4e u4l 4e api.D a apln t di:D ,ae ill ae lid. 1:D.a1etent
u. o real1 tate f'1z1el oe expl1cl CCIIlportarea dinami.cl a retele-
lor magnetio-. A.a. toat amor.sate lll&.tod de exc1 tatill' 11.81 selec ..
tiw deol 't ezo1:t.aU..a 'tamial, 111.eto de oe pand. t c bae.rvare.a u..nde-
l.Dr de ap1Jl !n cobd.i '11 aeJ. b!Ae def1n1 te. Dinne aces tea m.OD-
'io.olll ad care par al tie u::;illsate. ma1 aa.l ta 1) ezoi tat1a de
Rsounil a &lDdelor .de ap1.D 1D atratllrile Sl1bt1r1
1
metodl t..otro-..
t\Llll. 4e .R.Sea'NJ" 11 P.E., 1'a.Dnetnrald (1968) 11 2) metoda pom-
' -
pajlllui pars.lel i.Dtrodu.al de J'.R. llorgeDtb.alel" (1960). Prima
metodl a pe.nai pWI.erea in evtdentl . a ezJ.ate..D.'t e1 ruld.elor de api.ll, .
dar till. i.Dtlmpid dificnl de i.Dterprete.N legate de
ria def1D1tl a etlrii magnetice a
lui feramagnet1e. ,A dogs metodl dl rezultatele cele ma1 precise
oarao.teriatic:11or WJ.d,elo:t" da epiA, s. tim-
pulo1 de relus..re, dar ea llU. eate generall 4eoarece DU poate f1
apl1oat.l daa:tt nWIBi la materiBle aare p.rez1ntl. tim.p de rele.xe.re
relati'l" 11.&1'8 fit 1D pla.a; DU permite sl e Dbse.rva toata u.ndele
apectru.lui.,
I11 pa.ralel cu1 progreau1 ce.rce tllr 11o.r t.undamea tale s.a
aplrut noi de ap11oare. Pria 1960 ae DBite 1deea
de a 11t111za un.dele de spl..b aa wtde .pa.rU:toare de informat1ee
0 cla aplioa 'tie devine po !llbill di.D t. ce entl o me-
t.odl 4e !I.Z:Ol tat;l.a linisrl ,1 lW. piU"RR88tl"ici {:B .. Schlhazw 1960)
11 toto4e.tl o metod! .te ree.lisare e. tmor magaetloe
adecvate ti de d:l.measia.ui :nlat:I.T :aaar1 CUll siat monoart.atalele
u gn.na11 de ! t'&riuat-fter.
!n terao"'iuua sc ae tor .Wld.o cu. .rac!ia,ia lase-r pare d
fie e.st4a1 modal. eel -s. diMGt 4.a T.lWL.l.J.aare a u.Ad.elor de
sptD. (B.,DeIDiin 1973}.
11'1
Pig. III.lO
- - -
spinullli s
1
atnt .s
1
.,.
1
s
1
_
1
, rezllltl ol expreA:l.a aceatUi o!mp
etectiv poate fi serial sub fo.ms. t&%"1118toare:
.....,.. - 2J -i> - .
E + ---- (Si+l +
5
1-1>
ro&P
O.ll5)
lfiooarea sistemului de spini 1n ctmpul R;,e va evolaa in. acord
atl teorema momentului cilleticu
....
(3.116)
... _,.]

1n care D = s eat;e raportul 11 .fi h/2i:
Rtzolvarea acestui a!stem h Jll8,iBi.ezoa in care a tost .tlcu.tl 1a.
. . .
Cap.n ( 2.3.1) colldttce la COJ:lclwd.a cl la 0.,.
' '
toti au. drep't componen tl du]JI 8%8. Os Taloarea max1r11 8
It e.tee--.. o ad.fCal'e M precesie !A .1aml. aa
T..: .:i._. ..,.t, .. : .. .
U ... :;.a i.i:':l
.... _.

.....
sl. J11".:
' lY . ...: ... _,
...; ., .G r_:. i. .:!:1. )
.'1. '; jl, r' .
Hg. Ill.lO
s e.11 t ir..ind seem a d l!ll ( .3 .113) in c api.111 1me d.i.e t Te c i.tl.l
Bp1)!lt!1u.i S. 1n t S -

13
1+1 V1 S.l-11 re zw. ta oil &%pre Ria a.cea tu:i a imp
etect1v poete f1 serial aub tozma urmtoare:
m 't.ei;lrena, aomon talu1 c!.De1:1a 1
Sa care t & rapo.rttll. .;i.rollaga et1o 11 -' h/2 i.
s1stem. t.a lii8.D1.e:ra care a. :rlcu.tl 11a
(f aoD.duue la caoolada el la
"t1 llltildJ. au .tiriiP,'t oompoa.entl 4llpl axa 0 W&l.ou .. 11UiJ11 8
11 I o mipar. a preoene 11a 1Dra.l ohpaltd. a
178
pu.leatia
().117)
care ePte p1.1laatia precesiei Laraor. S. aioi_,im. oon-
formitate au modelul veotorial,ol lungimea veotorilor diD
III.lO.a, in uniilti este YS(S+l), iar proieotia aoeator
Yeotor1 pe a%& respeotiT lllrimea 3
11
, care poate sl ia Tala-
rile -s, -S+l, s-1. s, are, in oazul oonsiderat (! 0 K)
J
ma.xiDtl S
21
s. In aaaet aaz tot1 sp3.tti1 se afil 1n

starea fundamentall 11 efectueazl la unison de preoe-
sie ou pulsat;ia Larmo:r, f'lrl oa aoeastl sl fie detazatl
perceptibil de la u.n la alto.l din lantlll aonHiderat, oa
in fig. III.lOa In acest cas us pune problema e2istente1
Wldelor de apin.
Sl oonside:rla aawa cl. mnl'"tinl.nd Jl.1pt1l B dupi itreot1a
Os, f'aceDl sl c.reasoa temperatura i'!t st;enulul. So ol eteotul
ore,ter11 temperatllrii traduc:J
zlrii spon tane.
In stadiul initial, mics ..)r;-area magn ltU:tullli de
spin1 oa ef'ect al cretter11. temperat,J.

, !;e fi oons1deratl
oa fU.nd rezul tatul invaraariJ. un.!.:". B-Lilllr e:,in. In aoeastl
atare exo1tatl spinul inversat ealie .'1ed1at tot1 oe1 ep1D1
astf'el tnatt compo.Danta Sz a f' ... ecirui a;Jin Ta f'1 raai miol, ""-

pect1T 8s 8 - 1/B. Pe de altl datoritl cu.plajlllui diD
tre ep1D1, inversarea u.nui spin co: :1, c.e la t 11111oare de devia
a ep1D1lor vec1 D1, milO aN u ae transmit., 1D lungul ill tre-
gult11 lall't la tel cwa ae propagl o unM. :::n ccceat lel a.Dd.a
de epiD apa:re ca ef'eotlll 4ef'azlr1i progre91 ve a miool.r11 4e
preoeaie a sp1D1lor 1A lw:&gul lan'tull.li de ato:ni b,
altGarea obHrYa"' pe.l"J)udioLlla:r pe B 11 f'ig.III.lO o, rli.ooaft'&
.
observail paralel 611 Jl).
179
Pozi tia relat1 v! 1.nstantanee a spinilor poate fi rept't'il-
ca in d in oar6 atomii au fost
in punctg iar virfurile vectorilor de spin se
afla pe cercul de preceaie de raza R. Aceasta reprezentare na
permj. te evaluam relativ simplu frecventa prtH-H7Siei l.n re-
latie cu marimea vectorului de unda k al undei de spine Eva-
luarea este eomodB. daca presupunem oa unghiul de preoesie
eate m\c,.
In acest caz, formula (3ol16) se aerie sub forma
ijinl..nd seama de (3.,115)
(.3,.118)
Introducind valoarea efectiva a spinului S
0
(= VS(S+l)) expre-
sia.
in care, l.n aproximat:i.e de preoesie miai, oind
apirmlul sint valab:Ue
sin.
- 2S
0
x
(1 n ooa k.
0
dint:r0:
... J.80
().121)
=

tH + #j 3
0
(1-ooe .ka),
reprezintl relatia de disperaie a undelor de spin. Energia
undelor de spin este datl de relat1a,
().122) 1\ ii 'Uk g P roH + 4JS
0
(1-cos ka),
Pen tru prima zonl BrillolliJ1,; k variazl in tre zero ii
prin intervale ia

relatiei .m.;..
delor de spin se inti.nde pe o bandl-egall au 8JS care, tn
0
acord cu a.nterioare ale integralei de schimb J,
(' J.J.l.c) este de ordinul lo-
20
Figura III:ll in-
die! alura ourbei de diepersie a undelor de spin, pentru
lantul liniar feroma.gnetic
considerat.
In oele ce urmea:z!
1
vom re-
tina numai undele de spin
cu lungimi de unda l. (= ->
mari fata de distanta
fapt valabil la
coborite. In aceste condi'ti1
(ka 1), pu tem dezvol t&<
cos ka din {3.122) in eerie
}'{JpH+8J
Fig. III.ll
k
de ka fi neglija toti termenii in afari de primii doi. Pe de
alta parte, in conformi tate ou cele spuee ma1 inaint't'!
<f ).2.4), intr-un material feromagnetio, efectttl unui cimp
magnetic exterior H, eete slab in comparatie cu oimpul mag-
netic intern (cimpul molecular) aetfel ca, in relatia (3:122)
putea s1 neglijlm tennenul care contine pe H, f'lra a a!ltrena
er?ri sensibile. Ca urmare, diferenta dintre energia stlrii
1n care toti aei B spini sin t aliniati ti a stl.rii tn care
'nu.l. dintre api.i este inversat eete dati de tol"'llt1la
- 181
::l::. 2JS a
2
t
2
D k
2
0
ill care D = 2JS
0
a
2
, este de ordinul 10-4 J

e
In aceaatl desoriere, excitatia unei unda de spin'are oa eteat
diainuares au o unitate a oomponentei Sz = s
1
z a spinului
total. Aoeastl miotorare sa repartizeazl aniform pe toti spinit.
traducindu-ee printr-o miooorare looall media de j pentru toti
cei P.pini, toarte mica deoarece B este 1n general toarte
mare. Se intelege ol acestei corespunde o sin-
gurl stare propria ci oele B stlri ale spectrului undelor de
spin. 0 noul deviatie aapinului total, adi:_cl aceea pentru
care Sz are ca valoare NS-2 (in a azul unei a tempera-
turii de exemplu) se va repartiza in aceeaei manieri pe aiste-
mul de spin care precesioneazl, traducindu-ae deschi-
dere suplimentarl a conului de preoeaie. Sintem aatfel
la definitia procentajului de ooupatie de spin,
egal cu nu.m!rul de deviatii corespunzl to are ale spi.nului to-
tal. Aceat rationament se bazeaza pe ipoteza ol undele de spin
d.nt independe.nte llllele de al tele, fapt care nu este adevlrat
in toatl deoareoe este normals! se prevadi oaprezen-
ta unei unde de spin perturb! alinierea spinilor c! aceastl
perturbare va fi in mod .neoesar resimti tl de o altl u.ndl de
spin. TOtUQi aceasti teorie a undelor de spin independente,
numitl teorie liniarl este valabila pentru o largl de va-
lori ale ampli tud1nii undelor de spiJl, tapt demonstrat de
Dyson ( 1956)
o. VaritMia te.rmicl epontane 111
!!2,.meniu.l temneraturilor joase
Comportarea u.nei unde cle spin este guvernatl de sta-
Ustica lui Bose-Euustein, deoareoe spi.rm.l total liS este mio-
fDlat au 1 ohd u apiA ea'f;e i.D.veraat. AsU'el, Dlllllftl mediu
- 182 . -
de. de spill ccrespu.nzl tor Wldei de spin cu vee toru.l
de undl k la temperat11.ra 1', este,
( 3.124) (exp. f J _
1
] -l
k l B
iar variatia media a momentului magnetic se obtille p.r:l.J:l multi-
plicarea aceetei oanti t!ti ou gp. Deecrierea precedent!, tloa.-!;.:
u. pentru un lant feromagnetio liniar de spini poate fi ex-
tine! la cazul real alunei retele tridimensionale. In cazul
cristalelor oubioe alura ourbelor de dispersie nu este modifi-
cati. Botind cu z numlrul. de vecini oei mai apropiati, 1Ji ca-
ul
2 2 .
z celulei oubioe elementare, Qi punind za 6 1 ,
(3 . 123) se sorie
Inlocuind sama (3.124) cu o integrall asupra primei zone
Brillouin in spatiul k, obtinem ll.l'IDltoarea expresie pentru
variatia momentului magnetic&
. . ' J( dk dk dk
(3.126) AM BP<-*>)- X 7 z ..
. exp {

1 - 1
Modelul oonsiderat este deja limitat de domeniul temperaturi-
lor j.oase Qi, pentru aceete tempe.ratur1, se poate admi te ol
numai prima zonl. Brillollin este ocupatl in spatiul k'. Extin-
zind integrala din (3.126) la intregul spatiu k obtinem:

crL>l ..d2. kBt '12 n: V2 1 1
<m:-> T (1 + :;,n + :ft +
0 . 2 3
Aoeastl rela"t1e sugereazl concluzia ol magnetizarea epontanl,
la temperatliri este guvernatl de 0 lege de forma
. .
183 -
{3.127)'
care este cunoeoutl sub numele de legea lui Blonh.
Aceaetl lege descrie bine variatia ter.miol a magnetizlr11
pinl la temperaturi T/Tc O,J.
Factorul A din formula (3.127), pen.tru. cele trei
oaz;1ri.de retele cristaline oubioe, reepectiv (o.s) oubiol
simpll, fete oentrate, (c.v.c) ou volum centrat, di-
ferl de la o structu.rl la alta in raportul l 1/2 =. 1/4 ree-
pectiv, deoareoe pentru aceste retele B (L/1)
3
, 2(L/1)
3
ei
respectiv 4(L/1)
3

0 tratare ma1 oompletl a modelulu1. cuantic al andelor
de spin poate fi urmlritl tn lucrarea lui E.Burzo (1981).
3.3.3. Alte modele ale feromagnetismalui
Introducerea altor modele care sl simu.leze comport&:!".,:;
rea sistemelor feromagnetioe, derivl din neoesitatea de a
obtine o descriere a 1nteractiun1lor care stau
ordonlrii feromagnetioe, ma1 exactl mai ouprinzltoare deoit
oea oferitl de modelele desorise.p1nl aioi.
De exemplu, 1n modelele prezentate; plecindu-se de
hamiltonianul de schimb de tip Heisenberg, se oonsiderl cl,
in eaentl, electronii responaabili de feromagnetism sint lo-
calizati. Dar exist! metale Qi aliaje feromagnetioe cum sint
aliajele elementelor de tranzitie 3d, in cazul cirora presu-
pu.n.erea. cl eleotronii sint looalisati spare oa o ei tuatie
ideal!, care, efeotiv, nu poate sl valabill in mod abso-
lu.t. Ma1 mult, in modelele precedente, valoarea momentului
magnetic la saturatie.este un numlr.1Dtres de magnetoni
Bohr, in timp ce datele experimentale oonduc la valor1
-184 -
. Pe de -alll .modellll He1eenb.11rs; .nu poate sa
di.ntN .... mome.:atelor magnetice per- .
de1iermi.rlate .din conetanta 111 respiiJ!etiV: din
ritor1le la aatu.ra.tie. In plu.s, evalulrile experimentale .Qi
ale energ1e1 eJ.ectrontlo.r din 3d conduo .
la bens1lor de
este tle . ordillul lo-l9 J.ouli' ce.re euge.reazl
Wll!l1 energ_11 su.!icie.nie pen'trn . a a.aigu.ra 0 ordona..:re fe.romag-
netlcl in aeeate aliaje ale elementelor 4e tranz1tie.
. .
Aeeste- fapta a1Dt la origLnea apar1t1e1 de
bandA al elabo.rat de Stoner (1938-19.39).
. In acest model. eleatron11 eint cons1den1i1
iar condi t:1 a d.e a pan tie -JeromBghetismu.l ui eeta s tRb111 tl
intr-un mod assmlnltor eu acela in care a foat
paramagc.etiamul eleotron1lo.r de (vez1 Par'tea I .,
1980 ).5.2). abord!rii
mei coosta in cl electron11 aint imp!r-
. tn doui au.tonoe1 elec_tron1i (S) s1nt ris-
punz!tori de prepriat!t1le de ale metalului
electronii (d) coDtribuie 1a reromagnetiG8
acestuia. La rindul lor electron! rerom&gDetloi
pot an& dod. ale spinulai 1n raport cu1 o d1ra,1e
datl, t"'eiSipectiv 111 tar d1atr1bo.t1a lur 1n de
tsmperat11ril in oele 4oul. aubben&i de energie (a
.lor t qi reapeot:i T ) de Stoner. COD ...
o eptele de Br11louih, au.p:rafa"a Pezm1. ni val Pel'llli, blUl-
dl energie (B.C.StoAer 1938, 1939) oondao6 la
crltertlllili pi!J.ntt>l.\ feromagnetisulu.1 in aeeote
!3! .. lia1. IQU.l 'tt ti!IOI1-a peDBi \:e sl ae f'aol o d1at1nat1e int.ro
. feromagneti alab1 fi feromagneti puternici Qi de asem8nea
_posibl11.tatea 1nterpretlr1..1 varie.tiei ien1oe a
lB5
net1zir11 Q1 elementelor Jd.
- Principalul al mod.elullli_ de baticll
in faptul ol pl"'pri.etl"1l .IDagnetiee aie electzonilor
. GOD "' .
a.par ca pl'Opr1e"i1 media:te pe atom1_1.
estompindu.-se aetrel .. trialtu:r1le daton'le prezen"e1
unor 'te
car au to at eV14e ate 1D. oulll
unor .metale Q1 aliaJe. !apt conat1tuit panctul de
plecare in unor modele oare
at11: de bandl cl t f1 cele ale fe.roJ118611et1.alu.
Deacrterea completl a modelL11Ui d'e bapdl (Stoae:r) cit 11 a
modele lor 111 brill a" . tl Wl apaliu ; .nut :r.aare fa'l
de eel de d1 spWlem in cadrul aae.a1ie1 1 11o1 YDm
ab9.ndona Bioi problema 1aterpretlri.i or1g1AJ.1
aponiane 1a am tirl a reoonAa,
pu:tru. 0 tare a t1 lllorare& 1111. J.Bw:-sg
(1981'), u.rmind c.a, !.!. on planlll propll8 la
pa.ragraflll.lli 1 .. '5 .o.1 ocuplm 1.1:1 cont1nu.are _cle
tehnio pe 'b&aa dinamic1i domen11-
lor : de me.gneuzare apoa:taDI i.a. proceaul. ...
netic1lor ,1 de 1Dt.erpre,area oll.J:ib.elor de
4.
.5.
6.
7.
a.
9.
10.
lBG
B I B L I c
,IOll.l{AT,P, C . R. Paris 242, )82-, {1956)
H.,A..,, Proe. c 3oo .. 552
1
0.'ri5)
BLOCH,P., 206,
.BURZO i E .. , .Pi zica. .fe.ucmenelol" me.gne ti ce,
RSR
DESOF.MIE&E, B. t
CSP .2to 34.3. ( 197.3)
DIRAC ,P.A.M ... , ?roc .&J. Soc. d}Jl, 661, { 19?.6)
DYSON F. T. Phya.Hev. 102
-
1217 (1956)
HEISENBE.'!tG, W" (1926)
HEISEN.BERG,W.= z.Physik .!2,. 619 (1926)
H.EITLER. 'I. t I.ONDO:N if .. ., Z.Physlk M 455 ( l927)
( l96i)
ll., KASTELEi J.n. , P .1'. , r van KRAlfENOONK i Peys Uw. Jl7 { 1
12. KAPLAH,H., YAFET,Y.
1
Phye. !, 250 (1953)
l). J.Appl.Jhys. Jl, 955 (1960)
14. OGUCHI.T., Proc.Theor.Ph.TA. 148 {1955)
15. Al'11, 207,. (1936)
17. Adv.ln ..
18. !ANNEBWALU,F.B 1, 168 (1968)
19. STOBER, E.-c.. Proc .Roy.soc. !J:i2 372, ( 19Y.:J)
20. STOXRR.B .. c Proc.Roy.Soc. A169 .))9
1
(1939)
.21 . ' J .Pb.ye. .
1
667, (1907)
22. 'IEISS,P., lORRBB. 1 R. A.lm. Phye. i 15.3, {1926) ..
- 187 .
PRINCIPALXLE li'OIUIB DE IlfDRAOTitmB II
CRISTJ.L.ILB FEROMAGliE'riOE SI' CODDifiA..
DB BUBILITAfB A S'rAIUI PEROMAGJIBTICB
4.1 . G!neral1tit1 priv1n4 din
teramagnetice si ariginea tructurilor 4G doman11
de magnetlzare spontoeJ
In atabllit aatura
nilor care oint capab1l s.! a.aigu%'111 ordo.o.a.rea t'eromagne1:1oi &
. in domen111e cle m.aMetizare spontaDI ... ..
- .. . .. . . . . . . . . . . . ' . .
.. fo.rte1t de acMmb electil'Qnj_c. .pol .4 aa:LgiU"'
a .BP1.Ulor; clar aceatie sa nwa&1
.. -- . .,. -- '' .. .. . . ..
lntre atom11 ecin1 o1
1
oa intr-un cr1a$al feromagAetlo
--- . . . '\ . . . . .. .. . . . . .
tle pot as!gurs 0 OrdG.D.are . feromagnetial dec1t 1a distants
--- .; - - -. . .. ..,..... -.... - . -. . . -. .. . . . . . . . - . . . . . . - ... --- . . .
m1c1, comparablle cu oonstanta retele1 ariatallne. In p1o.s
' . .
irebui - tte : 11-bDp& .
Domen111e de sint inal re1at1v
marl; ale contln un num!r mare de atom! 10
10
- 1o
1
5)
. fl as1tsl, s21gUrarea una! ordoblr1 la
mar1 Qi pe dlrectll praterenttale aa in criatalele feromagne-
t1!:1e nu tl deci.t numa1 da.c!t sa adml ta exls ....
te.ta u.nwl' .rorte de cu.p1aj al momontelor magnetioe alements.re
in. reta.aua c:r;l.staliDl: sa le JWil.im. forte .1118fUle"tocr1sta1ipo 1u
11 berl aore&pU!ls!. toi!L.I:"e I (.D.ersl megnetoCl11.t"a11DI.
slngur domeniu, 1a sero 1oate ele-
.mento.n .or1.e:tlt .. te ti MDetlat1a a 1.81et esaJ.l .
---------- ----
188


in absenta unui aimp
, l"ista.l mare. llnifo:rm tt la. aa turatie, .nu.
r.t..;. at:e ee a.fle .stare feromagnetiol o
msre parile din e.nerg1a lui va fi ett>aatX. in
sub form! .energie IV.l
Pen tra ca ata.bil1 tatea ferom:lgnet1cl e. ar1stallllui f':!.e asl-
eate neees&? ca energia .i. a aa fio minim!, respoc-
tl v, anergia oimpW.ui demagne.ti zan-; :fie minimK. De exe!l]:plu.,.
aceaat.!i e:o....n.s.rgie magnetoataticl noute fie dim.i.uuatl dad! V"n ..
cristnlului din aa
a-ar diviza in doul domeni1 egale ou opuse
Aceaata ellergie sa fie tni.nid cind polii. :iiapar
g1 t'lu:xul ci.n:rplllui map.netic ae S.:ncb.ide in int11rioru.1 cr19talu-
lu1. (fi;.: . IV oe 1 ihoit n1ci o linie de oimp nu scape
tn exteriar. Rezulta elt tn virtute& m1nimalu1
one.rgiei l1bl', vollft".ll :::r1etalula.1 lol"'.magraetic tind.e ei! Je
au. todi vizeze i.e. tr-llll el.r de d.om.en11 de. :rnae.r..tizare spon ta.a.a 3
clrn.r foma tli dite.r! 4 l"l un erie tal la al +.:ul in
fUnctie de partidularitlt1l da exemplu forma
a .cristalului va inflmeitB dimenaiunilor
L111or deoarece distribut1s spslio!A a
e.ste:. ea tr:u:ili!J:L de forma artrstalallli. Daol :to:;;ele
oint eens1b1l me1 mar1 decit fcrtele mBgneto-
cr1staline, ela vnr f1 oapab1le a! de inohide-
.re . a magnetic as. 1n ftg .. IV .1 d. da.ca :t'o,rt:e-
magnetostatiae sint mat slebe decit magnetocr1atal1ne
ele .DU VU.r ma1 :fi oapab1le Ba i'Ol'!De21& domen11 d.e Oi
distribu,ia domen11lor de apantsnl va rlmine sub
f'ol"!n$ benz1 .:PCJlar1zate s.l tofj.r.natl.v, ea in tig.trv .1 e; i.n
l89
( caz vor subzit:o t a polii magnatici libel"i fill o tn.llg
oent.J..liL
.a . b. t .
d.
Hg. IV.l
Problelha stabili tiii11 str.actur11. de dom.enii feromagne-
tioe i:ncl nu a ate re3olve. tA; ch.i:!ll" Qi iD acest c.a.z eimplu.
side.rat al c:rietS:lelor cu -anise tropie unie.xiall, deoarece
domen11lor o.rien'tate aat1paralel, aa.u la 90, 1mplicl
ex1stenta unor ou orientart antiparalele, respec-
tiv la 90t tn reg1unea gran1ielor oare separl domeni11e. Or
190
Dol f"Ua ol_t_ 1n s1atem.ele -te.rom.iapetloe_, _i.a1iegrala de sohiab
elite po&1 t1vl ai_ u.n.L11 m.1D.1m.Uil de e.nergle sp1111i
'l'ec-i.nj. a111t _paraiau. ExJ.etenta. ap1J;tllor ncild ant1paralel1. la
granita domaa11 ar 1mplica prezenta energii. de
foarte _ln .aceste reg1arl1 ,1 eherg1a 11berl a
au r1 miniml. iar a'ab111tatea etruotQr11 de do
a!- t1 uigum tl. 0 G1rl.i.nuare aaeatei 1 de 'Bohillb
eete posi,bill 4aal 1nnrsarea .. etid..r1.1 le. dintre do-
a-ar prod11ae. n11 b.rasc de la W1 plaD. reticu.lar a1
_ ari.etal:in.e la u..ruiltoru.l. 01 progresiv, pe groeimes u.ntd. -
. . pere" oa.re al. cupr1.ndl u.n numlr au..tia1en" de pla.ne .ret1c13ilm;
. iDC!t do1 Bpinl Sita&ti 1D doul plane aonae-
out1Te 81. facJ. Ul1 I.Ulgbi 111.0 !i.ntre ei. Dlergia de sab.1!Db !.p. !C!I!f'
tl nesammtl. (in _apil111 nt1 aint va f1 -- '
mlcvoratl _tata de energia de s spin1lor. ant1para
lel1. Poz1ile de aflhimb1 d:l.minuata 1 wr ajunge la I1D.
comproala . cu magnetocristal1ne cind energia eto-
catl. aoeat perete care aepa.rl domen11 Ta
-_ ti In la -eYalu..al"6a. en.ergie1 1iotale a c.rle-
. .
VB treba1 al lttlm 1n ConB1derat1e 11 anerg1a
aDergia peretilor iqte4omen1c1.
Jzlatl o1 al te forme de energ1 a clrei prezentl ln
teramagnatio peste al fle 1neluctabill "iA
- .
..e.tab111 '\llli atru.atu.rilor de 4ome.ni:L; anume, enerda de defor-
matla iagpetoatr1Ct1vl
1
0Br8 aste 1n CU fenome-
_DIIl de aap8tos-td.c,1UDe. s-a '91-zll' ( 1.4 .2) cl var1at1a d.l ..
,1 a forme1 f.eromagaetic poate el
t1 e ia- prooe-&u.l rlc.iri1 .oll.be1-a.D.te:1 de la temper.attll."'a
CODDOmitent OU doman11lor de
:tD, tUll.ii aimp .magD.etic .exterior (llalJ,netoa-tr1ot1u.n& .
BpOontaa.l) tie SU.b .UDili c1mp magnetiC a.pl1C&t 8ol;Lda.-
191
cSJ:tlui la tempe re:"u.ri inferica.:re turii Curie. EvaJ.uarea
11 e Pr
oblema deoaebite ln cazul eub-ata.n'ljelor
aceste1 energ pun
ca.re cristel1.oz:.ea.z.l in sisteme msi oomplexe der.:i t ele ()U sime-
trie deo arec e, defo rmati tl e f.i irtd d i.f-erl toe dupa _
'i .1- '"'"""'fic.e ae _pr'Odua tnnaiu.ni iutrs domen11, e.l:ltfel.
e,..""'e- Cl a t
in apare
0
energ1e nagnetoelaetica de d.etomatte Pl,_O-
ca efec t al pf,e d.e a.l pe.rte fa..ptele
t t
.en (ll- 1.4.1) cu privire la 1nters.c;-
experimentela prezen a e
i
aa teneiunlle mecan1ae apl1Ce-
magnetoelast cat
1 d o o modificare neta
te din exterior solidului for.magnet c, pro u
a curbelor de magnetizare; deci ele pot sa WDdifice oonsidera-
4"! in eY"aiuar-ll!u .
bil de domen11 fe.romsgoetice.
f
cho-n t1o.e est"e nece-
e-chi.libr.t.\lUi atruttu.rilcr de dome.ni1 erOIZI--=--.e
sar

se aea.ma. de eJJergia !!ffJJet2,e:l!!.atic.K datoratli
tens1unllor extarno.
Ill conc1\tzie val'ie tatea struc.tlll"ilor de domenii de

... nr-i.stelela t'et"omagnetioe este in rela-
... "'t:U-U:I
c.u
conaidersbllA a de energie
\111!!1 dirac tl ........ .,.
eiiBtente in cristal. Pentru ca de domenii t1 orien-
v u este
tarile magnetiae domoniilor sa
f1e satistloutl aondit1a de minimUm
necese..: ea _
Al.. tutLl.Nr farmelor de energill!!l din cr1stal. azw.IJ:ll!H
1
Ebergia a !n regiunile saturate
d1.a cr1al-o.lul feromagnetia.
2., Sn,.{!rgia rc.agne "tocriataJ.1Jll
Energia de magnetoatrictivl
4. w
0
t d t .rma -. sau e.a.ergia ma&-
5. ,. Energia a:tmpu.J.td demagnetizan e D
netoelaetiol
6. Knergia a5:m.J?I.ll.u.1 aplioat ....
- - 192
: 13i.tlt f'omte dintr-Wl mozaie da
... m1ol, .. .a owq con- .
.: .: din lilic:I:."'criatale .la comportllNa
.. a aolidului .masiv, vOm incepe a
.. _: :W. . _e:z:p.reaille diterl telo.r f'o.rme _de e
monoc?1atalelor Apo1,
aS. simple, ... pentru a ulta Gum consi-
lld.riimullli. enerSiei 1;ot&l.e ezplicl fonna ,1
. .
. ... le domenillor o bser"''B te . {ca. pi tolul V) .. In tl.nal vom terpra"ta
proaasale de ra.agne-tizan in rela.tie cu de
proceae1or de magnetizare VI),
T& peal t al referl
la magaetlsmQ! tehnlc, expuaa iQ I.
Mai 1ntii eate conV8oabil sa. tacem o aucointl
. .
tare a structurii arietal1ne a
Co, .1'1) pentrLl ca ano1, . compararea e1urbelor de. D&.ag- .
net1S8l"'' a. -monocriata1eior .d1.n dir.ect1i c.r1flltalogratioe dife-
. r1 te1 a! ne .. la .no1iunea de an1zo:t:rop1.e magneto.ariatall-
._. all. .o1 1 poa1b1i1 tat;ea dete.rmidr11 expl'eaie1 el:l8rg1ai libere
oa o de coalzult1 dii-sctorl ai 1188 ..
ln Oll .
de PP, Co, Wi
.In p.De.ral e1D\ .
._ Pft.D re"ela apa11ale 1ri nodurila ai.l'Ora eint e1 part1-
cul8.i oa.re ale I tutea . o.ris.tal.ul (a tomt:l.,. 1t..a1, ..
P . .Dvu dl.tert. telo.r pi &De
0
1 direo,i.i !.n
:ln mod cU:Z.ent ei.atamul. . de 1.ad1at ii tndia11 .
' , ' o ' ' ' ' I :' ' o
se e . a sta d e. o o.oate ou t:i.,... .," ..,..,D
... 19} . -
nociu.:ile .re+-ele1 fiJi au uele XtY 1- d1.rija1e
:." to t:r ... unu.l din tre
pr1Da1pale.
in apai;iu
88
defiaeote prin trei puncte aare sint efecti v puno-
teie de 1ntereeot1e ale ou axele ree-
1
Raportul 1.nverBelor m!rlmilor a.castor se.pen1e
pect v m, n. P . .
aXiale
88
pri.D. raportul a 'trei numer.e minime .
l 1 l h f k l 1
m n P
1
1- 11111er C1nd l!e lleflll&fi ..
Aoeste numere h, k, 1 1nd1o
te un. plan. _e., ae 1nac:l'io. 111 paranteu roturld {hkl)
In aint reprezentata pr1Daipalele plana in cristalele
1 1
_ ... ,, (100) oo:reapund lDi. m-1 .. . noo ..
De exemp u, P
... . d1-o+-l1lor in or18tale se :a. t1lizeaml aceia!J1
Pea.t.tu no .. area ...-v
s,ad.icd., valorile lor repre:mentindu-ae oa ti ooDLpo.a.entele u.r:uu
_aMA,el ou datA. Cind se defiaette o
vector ,......- . .
!A oriatal., ind:lG11 llli se sorill 1n. Q.repte
'T .. oPol (.a 2.)
11
tnt :reprezelltate prinoi palele direo'fiU.

. - Penr .. siatemu.l allbio,. oele 8 seDJ!Iurl. pe
tn
1

- t ecbj. val en te se scrl.o. 81lb

oele 4 diagonale spat ale
folD& LJ.rlll toa.re
ll l il
[l 1 il
(1 1 lJ
[1 1 lj
(1 1 11
{). 1 1)
[1 1 1}
(1 1 1)
1:111 eobi val en ta se e ar.l. u.
tar sele 6 eenaQr1 pe trel
[1001 f.olC]
'1
I
. !
- 194
'
. 1. + 3 + k ae no adesea. ij .1 , puna rop,re .. .
ze.titind k . (1+j). Plf!W.ele _' perpendl.culare 1a ooeete
se .lla1ieau cu .ac'elafill 1.D.dio1 in rotunde.
'j
a.
I--f
b.
In pri..n'clplllt pot obi1.D.e arista.1e feromagnetloe
mart dacl in 1a o tem-
tud esa1!1 IIW. au period tempera tur:t.1 de top ira, este .ri-
. . . . . .
. .
o1 tl su.:fialtl!n t; de. Icmt pilil la. tam.peJ;"&tiU'R. am.bia.D. tl. Parl p.recao-
. : . . . . .
"t11 deoaeb1 te '" obi1.D. in aaest IIIOd Ql"istale de Hi. N1che1u.1
. in eiatfttllUl all. feie can tra.tl:! (f1g .. 4.3 .. a).
.Caonstaata este

m
a 3,52 i ' .i 10-
10
. .r:n). P1eca.re are 12 atom vec11:1.1
..
195
ca.ro sS:.nt s1 tuat1 ' la. aea. mal mi(l,l a/ f"l2. Celule. eu'b1ol
e1amentari .au 1a.tur& a/2 oont1.D.e 4 atom! de K1
pJ n 2.49 x.
PeDtru eabat&Plele care. 1n cureu1 de la tem-
peratura de tpplre, euferi alotrop1ce, cum aa-
&LZ.l. fierul.ul, metoda de obtlnere . cr1sta.le1or mar1 este ma.1.
. .
com:p11aatl.: Honda g1 X81& (1926) a.u obtinnt: cristale de Je
priD unel bare de flert 1n proalab11 .. te.D-
eionatl putemlc pinl la o alunglre de aproape ) t:imp d mat
m_ul.t::e z11e, la temperatLll"& de Din ar1ataJ.e1e: obi1 ...
n11te dupl .rlcire 1nt! au foet tliate monoariatale de
La temperatura ambiantl ae 1n
aiat:emul aub1c cectrat (a.v.o), f1g.(4.J.b). Constanta
reie1e1 eata a .,. 2,B6:1o-
10
m. D1ataaia D1i..D1.m1 d1.D.tre dol atom!
este a. VI 2 ,.. 2, 4 7:10 -lO m, cubul .. e1em.en tar OLl latura a/2 con-
tine do1 atom! 1a. d1ata.D.ta a fl/2. Reiea.ua cr1s1ial!J:Il .. a. fle.ru.1u1
se mcd1f1ol 1n funcile de 1ncep1nd de ls 1iempera-
1--o----1
H,g. 4.3
tu.rt or1c:tt de co bozoS: te pt.a.l. 1a. 1160 I (tuele ri- re - h) ,.
fiarui cr1a'ta1:Lzeazl in a.iatemul. b.v.a) 4tl la. 1160 K pinl ia
1114 K t-Pe)
1
cnsta11sea.zl 1n statemul 1ar
peste 1674 x (fa.za o - h) d1.D. nou lD B1tu.l {o ...... a).
. Co_bal tul, (1a :temperntll.r8 a.r1stal1zea.;!. in.
. ei.a.temul . hexago.n.al oompe.c t (h.. o .p) (f1g.4 .a. c). Oo.natantela -re ...
1. 1 i t 2 51 1 -lo . . -10
. ve a a n :. i 0 o ..:: 4.,1l,.l0 . Plec&.%"e atom
are 6 e..toci -vecil:ti in planu.l b.exago.nall aflati. u.nul fatl
altul la diatan1a !1;11 e.ltl 6 vec.J..n1. -:iin.t:re co.n .) intr-I..!Jl
pl!lUl 1Joedlo. t BUpo:r;L or vJ. aJ. \1 ) vtn }laaf lAferlor
1
.
dintre_aceetia f!illd. egall cu. j' +.. rapor
r--
tuJ.. c/ a este egel cu 8/J = 1, 6)3t eel l:2 atom! ntc!ni a:tnt
1a .!..t .Aceutl s! Cliil.re prez!..ntl o an.a-
ou e1atemuJ. (a.f.o)* este practtc real1-
zat8 in ce.zul cob1atulU1. Efectivt printr-o foerte utoarA. modi-
:fice.re de .coble.t:ul poate in s1B1emt.U.
aceastl tranzit1e de la {h.c.p) 1& aistemuJ.
( c ,.:f. c). .ee .produce ctnd .temperntll.r8 coblatul.Ui depA..;oe-i'te 750 X,
In .a19temul ( c .f cone ten te. ccbal tuJ.u1. (respeot1v
cubul.ul) oate

de msgnetizara a
tra pia .ferogg..tte tic!
In sucueaivot cimpul H
diferit:e :
rij e.t dircat11 Ol'ist 11 sa detel'l::l.i..OO e 1L'L!"8.
m8g.aetizat1e1 M t!l de H Ir.. 1'.igu1'8 4.4.&, aint elate
de de Honda (1926)
pentru. da Pa .1 in care cimpul :m&8D.e't:izant H . a
fo.at sucaealv in_ d1rect11lo [loo]. (no]; oi [111}.
. Ene.r.g:te. .a.ece sari pentn.z. a. am,goe tiza 11rl.tJtaluJ. la. sa tu.Mr;ia
. az1.e1 CUpr.I.Me intre ar,uobi, de Jllagtte't!zarl!l! Vi . &n
ordcnat:a1or; D,J.:p.rea1a aoeste! l.rle.rg1.1 este:a
Fe
0
1.6
""' 19'1
Pe
j HdP
0

Ni
0
1.6
1,5 [001]
1,0
2rfc
39cfC
Co [o
0 t6 3,1 4.&10 0 1 .6 . 4,8-x
H----
H----
) A. in oazu.l t1erului, eatura- Se obeervl o ,
1 f te a1abe cind d1reo-
t1a eata praat1c realizat! oar
A . t Jell cu orioare dintre
. tia CJJD.pu.lu.1 e s e pal"a
re epeoti v (100 L ( 010 J BBll { OOl] ; anarg:l a necesarl pee. trll .rea-
.lizarea este din aceet motlv dirac-
11 ee numesc d!reoti! de UDarA se
i f rt. til sJt se orie.a-
oa g1 eWB magnet!earea epont&DJ ar evea pre e n
t UUl1 tm:p u.pet1o
. .: tesa .in. I!!UJeetis d1re.al11 t.l.hiai Q1 in abiiA a a
198
orientarea magnetizar!i de fier .in direotia
[lJ.i} este max:l..m!., Aceasta direc tie se nu.inelte de
sau de dificila Pentru. magnetizarea la satu-
in directia [llOl eete o energie
intermediara intre E
100
li E
111
,. In cazul monocriBtalului
da JU (fiBe 4 .. 4.b) d:Lrectiile de de dificila Lw.gneti-
za.re sint inversate ::n raport em cele ale monoortstalului de
Fe; aici diagonala cubului
c1111 este directia de mag-
netizare
7
in timp ce muchia [100] este directie de dificila mag ...
netizare. Curbele de magnetizare din (.fig .. 4 .. 4 .. c)Q sint de-
terminate de K,Honda H.Matsumoto (1931) pentru
lul de Coq La temperatura ambie.nta ( 290 K) magnetizar'!1.'1. in di-
rectiile [10.,0] tili (11 .. 0] evolu.eaza practic dupa acee&li Cll...rba
in de H lii este ati.nsa in cimplll"i relati v
ma.ri, 10 A/m; axa. hE:xagonaHi
1] este di . de U-SJO&rli
magnetizare. La temperaturi ridioate (660
se obaerva ca
axele de
A...l'lizotropia. ma.ppetica a monoaria'talului de Go se anuleaza.
pentru T = 540
Direci;iile de magnetiz::1:r'0 ( .le oorespi.Uli1E:':!
enargia
mi.nin:la) determina de magnetizara din mono"''
criato.le, In oazul Pep axiata 6 aensuri pos:Lbila de
re epoutana, cale 3 mttdhii in ambele senstu'i); in cazuJ
Ni eYjsta 8 senour1 posibile (dupa cele patru
ambele eeneu.r:U., In cazul ca exista nu.mai. doua
dupa &xa
fL'JI:.i.s\la_
monocristalele de Co au
I.n cazul or:tatalu.lUl de Ire (
199
mentale de masnetizare in directiile [111J 1}1 (110] prezintl
prima ourbura la valorile ordonatelor de aproximativ 0,6
respectiv 0,7 din magnetizatiei de aaturatie. Acest
tapt este previzibil daca tinem seama de orie.ntarea cim.pului
fata de directia initial& a magnetizarii spontane (muchii1e
cubului). In primul caz, HJ1 1).11] ma.gnetizarea epontana for-
meaza cu aimpul H un ttnghi ex a carui valoare este ast.f'el in-
cit cos 0( = 1/ '{), fapt care sugereaza cil magnetizarea
na pe directia cimpului H va avea loa la P/P
8
v5 = 0,58; 1n
do ilea caz, H II (110] , cos ex = 1/ V2 P/P
8
1/V'i: = o, 7
4.2.3. Energia de anizotropie
a. asupra originii anizotropiei magneto-
cristaline
Anizotropia feromagnetica observata la monocristalele
de Fe, Co, Ni ( 4.2.2) nu poate ti prevlzutl in cadrul teo-
riei feromagnetiemului dezvoltate in oapitolul precedent
( ).3), nici chiar pentru cazul ma1 simplu al cristalului
uniaxial de co, deoareoe hamiltonianul de schlmb este inva-
riant la o rotatie a anaamblului momentelor magnetice aleman-
tare. Datele experimentale din paragraful (fig.4.2)
pun in relief faptul ol interaotiunile pe care le impliol_
, existenta anizotrop1e1 sint considerabil mai slabe deait in-
teractlunile de achimb. De exemplu, in cazul cobaltului {fig.
4.2.o), in timp ce fortele de schimb sillt echivalenta cu un
cimp molecular de o.rdinul 109 A/m, fortele de anizotropie
magneticl sint echivalente cu un cimp mult mai slab, de ordi-
nU:l 106 A/m, cimpul neceaar
1
lentru a satu.ra cristalul de Co
in axei de grea magnetizare. anizotropie1
antreneazl mai slabe cu 3-4 ordine de m!rime
decit interactillllile de sohimb acest fapt face dificlla re-





i.Oo..l

!!''.';"'



. _. tugareo. 1ieorie1 terom.ap.ietlmnu.lu1 iD vederea 1nt.erpretllri.1
a 8111r.otropie1. _ Au. . :ro_at maJ. . .
p!sma. toate orig1ne
. tal.it . atomio1 de uturaj.il. _1onic aint legat1 la..
I
Pd. D ouplaju.lui aptn-orb1 u.
electroD1ai ae de aseaenea legat1 la
. Acea.a'ka. eate upllo&141B mecantsmulu1. da\1. de
. r.Bloab vt Gen,lia. (19 . ) Du.pl van Vleck, . .- (19 . )
. _ 4ator1 t1 d1a1.metr1e::l. lor, pot sl in t in
tunarte de or1ant.a.rea lor;. de 6':mmplu 1n figura 4. 5 a, b sint
susero..'e doaa oasurl.
t ..
---0--D
b.
Hg. 4.5
-Ia S.b8le casU.rl spJ.D11 .aint 1a . re1iea prin _1ntermed1al
. . tl . dar cele doul dleoan1sme ain't 41att.na. '
1
aDtrenea.lll o . am.zotrople localll, aceea. a rete lei
cr1"'al1Det . al do1lea (b) poate ea a.atreneze i.nteraat1un1 anl.-
"sotrope tntra momentele magnet1ce.
borille sl.c:t rela t1 v c om.pli oa te 1 mai mu1 t c a11 ta ti ve
.g1 este l.Dcul sA le. reproducem ato1 ... Pentru a determ:!.Da
ma&ne tlae 1n . fuacli de cimp.U ll, tntr-o
- 20l -
osrecare din er1stalul -- ...... ,. au.f'ic ient
. sa ne tlim1 tAm la. 0 determin.a:M f'ormal.l 1 a 8%J)r&f!! el energ1e1 de
anisotrople pe pzoprietltile de aimetria- ale

2o.
E!presia !!erg1a1 de oni;otropie magnetooristalina
in cazul mo.nocrtatalelor cu o1metrie onbiol .
Pentru a deVia magnet1Brea spontani din direct1a de
utoarl in_ directis de eate neae-
86.1' sa apl1cam u.n o!mp .ma8neHo relat1v :Lntena, dec1 sl{ :furni-
zlm luoru aprec1ab1l. Acest fapt
-o- 11bera
l a arlstalu..ll11 treblli.e sl dep1nd! de magaetiz.lrii
tn report ou az.el_e crlstalogra1"1ca. In cu. s!metr1e
oubioa, .a.otlm. o" o;, :-0:2' ") eosi..DJL111 direotor1 al polar1:r.ai1e1
lllB.glletioa- P
8
reapee1:1Y ai < = .P J ) B t
a Po
8
a
ertdent cJ1 tLW.oti.a. I("':L1 02' "3) va trebu.1 sl. fie __ la
permi.ae de aimetria crls'talului t}-1 sa ex-
iDTarianta magnetica de sobimbarea
aeneull11 mag.c.et1zlr11. Ultima _ 1.mpuno ca
el .n.e o tu,not1e in aal"9 D1, s1 aparl nllJJUl1. la puteri pare.
Oyerat1ile care expriml sim.etria fat! de planul- fetelor . oria-
tlll.alu.i de e:J"amplu (100}_. refle::d.a .pe aoest plan.. ee
1irad11oa p.r1.n sob.1mbarea se111nUll11 lui ":!. 1 astrel oe;., - "1
lsr aemnele Q"i Q') rlmin Operat111e -
de B!.me'U"ie de. planul (llO) se 'U"a4tlc p.r1o. atlbJ..dlbiri de
1Ddio1, "1. ;!' llj cu a,. t 1. 2. ),. :bpNid.a e.aezgie1 aag-
utocria'tal.i.ne va 1inbu1 d fie 111YU1ar t1 lA aceste opel'tlt11.
lotlm. ou "K _dens! ta. tea vo1Uid.cl de aaergl.e aagoetoar1ataliol
(eDerC1 pe unitatea de
, .Bxpre"sia ene.rgiei 'Itt desvol tatl du.pl puter1le pare
.
... :_> c.eeacA to are ale lui o , va ..... _ lntli u.n
- . 203 ...
conetant K.
0
& te.rmenu.:' 8-'--ndul do:l al.ngv..ra
+ .:
3
Deoarec e a.ceasta mnnli eate ega-
lti. cu 1
ea va. fi incJ.uoii 1n term.enul r.:
0
..
2 2 '22 '2'2
I = o;.l 2 + 42 cs.J +
aeestoa s! retinem una, de
!f, deoareca oaalaltl ge reduce la N prin relat1ei
Y + a ::z +. + )
2
;:a 1
Tenne.a.ul de gradu.l patru. d;Ln energiai W
1
c e-ata deoi
de K
1
"" a otj .., . o;i)
term.enlll. de grndu.l. tJB.Se eXietil t.rei eombi:oa:tii in.v&rian ...
t
....
....
Prima CIJmbinatie ae _r.,oa.te redu ..ce la u . ..-mlitoer(:!:Lil liouil, a.Y"inc.
in vederE! oa. + + = 1. In a d!H.l..a aomoina:tie fteoare
onrec.b.e de cu i.c.dic.:ii ij _po ate ft. E:rLJ.tr
aatfal. aoaast! oombi.n.at1e tto lR N ?:L le. a ..
Limi tindu.-ntll l.e ta.rmenul Qrd:Lr..tD.
JlW.glletoariate.li.De pentr.J. C.I"i.Btalao1e cu sir:netria CIJ.M. tl\
/ ? ... 2 _, r-2. ....2} ... 2: 2.-{2
( 4 "x = K"' + Kl + ..,. .. i{2.Jl
Constatt{i.i.a de ::nagnetoc.liataLinl K
0
9 .::.
1
K.?.
Se n.atu.ra (l.l"iata1ulu1 de E.Cint ou o
deuai tete vclulil.:f.oa dA 5'ner&te.
203
. )
0
Eepresie. energiei de ap.iraotropi! magnetooristaJ.illl
1Jl 9Zul IDOnOCJ:'iStalelor Cl!,l Simejrie lllliS,Xiall
de cabal t heS&@O.cal preain'li o B.D.111otro ..
pie u.niaxialil. Un anaiog aelu.i aare ne-e aon4us la
expr&B1a energ1e1 artstalW. (4.2) permito
el obeel"ri1m c! 1Jl cazW. animotrop1e:L uniaxiale .a oobaltulu.i
WK deplnde numai de !eo
torului polar1.zat1e:L ms8netiae P
9
all .am huagonalJ. (oo.i]
1Dvar1a.n1:a propr:Letlti1or magllet1ce 1a inverAa.Na ae.Dau.lu1 o..tm ...
pu.lu.i .!11Bgllat1zant numai pute.ri pare ale lui 1Jl
8Xpres1a eDersiaia
WK K
0
+

K , (4.2) 1! (4.)). pot t1 ... :
lt8 te 1a de pri.D. Oal.Cu11 8 OLlrb&lor 48 magnetlz&re 8
.moEu::il?'ristalelor. In oa ftctoru..l
magll.etloe el f'ie tn 1Jl cimpu.l Diagoe'tic exterior
H gl 1o ror1&lor de anisotrop1e ae redooe la aoD41.1a
de m' nt m!Jm al. enel"sie1 to tale a ar:Ltalu.J.u.i.
4. Calau1u1 9Larbe1or de megnetizare a monooristo1ulu.i
de tier
Intr-a priml aproximatie .vom oQne1dera al in absenta
ez:ter:l.oJ;" H in ou.trio de Jl'e, predoad..DI 1n
exoluelYitate magnetoaristallDI.
. Strict vcrb1.nd.t aoea'te caloule au se.DS fisJ.o llumai
pentru p&r'tea. terminBl.l. a ourbe.lor de mapetima.N (fig.4.4.o),
care efeot1w rotat1e1 progrealve a veo'torului pola
Pe 41reot1a magnetla exterior
H
Vom caloula curb da a IIIDnooristBlului de
Je . 1Jl dcul aasU1"1 disti.D.ate pr1mul, in oare B este d1..r;Ljat iD. .
1'.
204 ...
- . ui-ect1a . UDe1a 41ntre o11bulu.1, de
.. :(ll.O) 1 ai cio1lea, .!a a.U.. H eate uri.1at 1A dJJ:'eatila d1aP.Dalt1
-.
- . :. ou.balui. (lll] .

a
0
H poralel su gp l'Dl.ar1u.t;1a :1
ae a!ll ta plaaal. (O.Ol) ( tlg.4 .6) ae fomead a.qbiul 'f'
.iuea'\j1a C ID aaeat
"' O.tti - - . : ../
- _..:. - -- - - t- - - - - Jl [1.1/j oas ooai.Du.oil 41re-a,ori. au
. .
,
,
,
,
,
,
"'llllor1la a
j .
j . . 0
::b:pred.a eoerstei aap.eto-..
cr:Lii"al.lm . pe.a tru. .Rlatal.aJ.
JW (4.2) se r.4aoe
[1Dfl i l.a lift a f"o .rJII. dupl
Bipre_a1a aaarp.81 o!IQW..ui ma.pe'tlsant B este .
.. -(i
8
.B) - PJI aoa -'f)
. ' .
Polarizqla .ap.et.lol 1o tireojla . olapulul B ea'ke
"['
_ P J'.i, c_o (l -'f)
.-a de rela,11le1
. _. _ __ a_oa ti _-f) *

+ oi + 1
Gpftiia e-:aer81e1 tOtal.e lb tU"iatal. d.a"tl de swna oalor
.. , + wlt , fo:rma. u:rmitoare.
: __ . .- (4.4> .:.

ll- ;; + V1-
205 -
,_:_. . Eahill brul vee torului P s coreapUDde m.1Di.mWIW.lU1 e'!le:og1e1 total a a
!"1 . _; y . z HPII ,r:---2
( 4 6) 0:1 = ( 1 - 1 . - 1)1 - V2 { y 1 ... eti - 01]_)
pe a
1
intra 01 (4.5) ae
(4o7l H (-1;) \ 2( J/ -1j
Aceaeta f'.linct1e ee"te :repreze.ntatl in tlgura 4.1 !hzsa1 11.a1a
oontinLJI este sueceptlbil.l da interprete.re :tizial . Pentru. H J;. 0
se obtine P = P
8
/ V2 fapt eare concord! cu. alu.ra aurbe1 e.z:i:,a ...
rimentale din 4.4 .a.; _?e.Q.tru. H paralel ou. fda (110]
totodat! aceat rezultat da 0 just1t1care eountate
la. sfirfi tul p8.:ragra.f'ulu.1 4. 2. 2,. ou p::ri vire la alure. ourbei
. .
. . -de ma.gne t1 zare Sa turat1a o bt.1ne pentru. :P "' P
8
, co..nd.1
i
I
I
p
0 ... I- 2 1 H
\ ' J.l. - . .. . . "/( e
'I s
tmpusl (4.7)
cond.u.ce la expresia cim.pul..ui
BK neceser pentru a atinge
sa t:u.:ratla magneti cl
2K.l .
:a """'P:'
s
Aaaat oim:p .9x: poate servi ca
o miaurl -a unerg1et de aaico-
trop1e, 11 &deae& nu.it
de
Cu.rbele PI.Ulctate coreapWl4e'"
oto1Ulu1 4e hJatanzis 4s..al
. monoo.r1atalu.l ar fi const1-
tu.it d1.ntr-u.n .1.agllia i'AOn1)dom.e.nill. -Valoarea o1m.pu.lu.1
li ar corespunde ld...D.i.mulU:1 flmatlei a t(P) I .reepeatlv .
a . - . . .
dpfap m O .In:trodlla.tnd iD . (4."1) n.louea lui P GaN a1id'aoe
- 206 -
..
- .
' aolld.l t1e .de m1o.1mum, sa obti.De e:xpreeia lu1
. . . - :K. .
H ..... -L . Se poate spune . cl H
0
eate de. ordinLll de mi- -
. 0 )"(6 B "' .
.i:1.me rapo%"tulu1 K
1
/P
8
, . numai a c.azul. u.nu.i
: crista.! .monodomen1C1.
+- b
0
Cazsl H paralel
Kagnetizarea se roteQte progresiT
de UfOarl .magna t1zare [ 001]
cltre directia de aea ma1
m.aanet1zare .[111). 1n
care eate ctmpu H.
. Not&a cu 'fl Ullgb1ul tli.cu.t d.e
ou ua
magnet1o tar.mea&l
lhJ.ul. e cu axa L.OOl] asttel
ol
J.
. . ' v.3
in aces1i cas d1rector1 aint napectiv,
. '
'1t &&!L 7\. . !!S1..
. . '\ alb'f oo:a T {i. ; _ U2. ein'f ainT
. G08\f
IDer&l.:._ oS.palld -.etisu t B. ae ao.r1e .
. . . ... _ u. 008 < -'P) - - : ("1 - 2"'.1,)
...: [Ul)de &G\1 a cimpuluJ. . .
. . .

.. .' - 207 -
(4.8) . .. p - ps coa(9 -\p) m ' PB ( vl - + 2a:l)
Cond1 de ech1l1b.ru a veotorului .m.apet1zat1e:L
ooreepunde anullrii derivatei eBerg1e1 totale w, x + WM
respectivt
sau
Se obtin asttel e%pres11le ech1valentet
- HP
8
sin .(e. -'f) 0
C4.1o> 2'8 rr
1
(l- 2oi)Y
2
<V1'-

- BP 0
- a : -it
t1.n le.bor1os constiad 11:1. el.iDina:rea. lui t.p ,
.tormu.lele (4.9) reapec't1v (4.10) 11 tomulele (4.9)
aonduca la tl1"DDK toazoea ecua11e a c.urbe1 de. magaetisare du)Nl
[111], eou.a.tte 1n oare ea tolos11 AOtat1a p P/P

(4.11} liP a = Klpt (4p2 - l)(i - p2) V2 + :f<7p2 )) - .
- c1o P4 - 9p
2
+ 1) <1 ..
+ x; t1 (23p
4
- I6p
4
- 16p
2
1>
Se poate ver1fi ca imedia t cl H m 0 a !.Ad p a l/ Vj reepec 1:1 'Y .
P P
8
/VJ. Aatrel. almra curbelor oalau.late biDe ou
oea a Clll'belo.r expel"ime.r:rt&le
. R.ema,ral. J'ormll.la. 4. 2 poate .. t1 u't111a t1 pe.a tru. a aJ)l"O
. .
xtma prin oalcul legea de de in oaznl nne1
. . .
po11Griata11De. In acest caz
va trebu1 sl tie reluat 1n aaeeafi dar flc!nd medla
. .
.. pen.t.ru toate d1rect111e. 0 ma1 a aaestei les:L
.... 208 ...
t.. r vot obtinutl eli!' L.Htlel ( l946) t1nind
1
1 c1e tn-tezoactiUDile -_d,1.ntre orista.l1 te.
. .
5. Detarm1nare4 eonetantelor de anizotropie
magnetocr+stalina
a). Metoda evaiulri1 energ1e1 da mnggetizare
Cu.rbale m.agnetizare a f'eromagnet1ce.
oferl poa!billtetea de a determ1na constal!--
telor

x
1
11 K
2
Bnergia ao um1.1la ta in pen tru o va-
r"ia.,1f!t a polarlzat1e1 Tetice de la zero la PB
este 4atl de expresia R } MP , Ql coreapwuie _ariel
. . o
cuprtns lntre de magnetlzare e1 axa ordonatelor.
e.nergie eate , tot1>4a.tl exprimatJL cu. ajatorll). tormu.lel
(4.2).
B paralel cu d1raot1a [100],
<;. 1, "':2 .. or, = o v1 li:J.oo 11:
0
J BdE
. . (1001
. Pelitrll B pal'alel _cu. axe. [ 110] 1
, Gf:2 * t a:
3
0 IIllO 1:0 1' !t 1 lldE
. . . ,2 . [110)
PentN H paralel ou. axa [ 111]
. . 1 Kl K2 j
: t ;.. G3 .r; o1 1111 .. Ko + T + ,. RdP
T [llJl
aces-te rela"Ci1 ae obti..n. valorile aon&ta.Dtelor lt
0
1t1 gi K2 ..
Ko .1100
I1 4(!l10- ElOO)
K2 27(Elll- Biool l6(Bt9o Bloo>
Piferentele dLutre din paraoteze oe determinA aa-
luiod

intre eurbele de coree-

209
. b). Metoda cuplului de toreiLWe
1 0 a.l tl me todii. de de term1nare . a de a.nizo-
trop!e ae bszeaza pe dete.rminarea momentulu1 cuplW,ui de rcta-
exo1 tat de llD. cimp ma..glletic asu.p%-a u.nui magne-
t1zat la Aparatele bezate pe se. nu-
meso a.p.1zometre. In pr1.nc1piu.1 . ee decupee.zl din mo.c.ocr1stal .
un diso sau un eferoid de revglutie pentru
as magoetiza.rea aceetuia in oimplll. UD.i.foJD ail fie Yni.torma.
Dtscu.l este plaeat ia.tre piesele pola.re ale 1.1nu.i el-tromag-
oapa.b11 sl prod11ol IJ.ll ablp magiletla u.n.if'om su.t1olent de
tntens pentru. a realiza magnatial de di-
!leot1a fatii de B..:J:ele Astfel. vector11
....
polar1zat1e1 _ magne t1ce P
8
!'- a1 cim.l:'ll).ll1 J1188118t1.o H a ..rea
totdeeuna d1r&Otie. Diacul aste la extrem1tatea
. Wll11 de tors.ituut
(fis.4,9) perpendtcu
lar pe plaDUl. d1acu.lu.1.
Se roteute elaotromas-
fl de
...
oind vector11 B
.....
i1 P ,nu vor fi in di-
?e aea mai
rl magnet1zare firul
1
a%er.o1ta UA auplu
cazoe ee va Ol)Wle momen-
tului 1nte-
rloare utonte
trop1e1 magne"t1ae.
cu 'l:f ene.rgia l.iberi. datoratl t1rul&n. Bnargia
a eate
... , ., + 'f" +
f
; .
-----------------------------------------
210
......
. in care w
1
eete a.ne.rg1a magn.etocrt.stalinA Wy {H.-;p
8
)
.- energia oblpulUi magae a.ceasta din. u.:rm8 e
. . . C onstantl - :t S:C:B. cum S-a SpUS de la inoepUt (pB .lh Zl!J.
. . . ...., .. .
.' dep1J:l.de de Wlgbiul lf pe care ll face direo"tia P
8
cu axa de
. - . -
_ .. qoarl deoareoe B ,1 P
11
e'tnt totdeaWla

.C'ondlt.1a d.e eolitliblou. a tuturor puae in 3oe
col"ffsp.unda mt ntmull.\1 e!aerg1e1
lw, awK
0-+-
a-.p o'P -a"P
. l11 t1m'lll. teftlEtn este mtunentul oupllllui de tordiune
. )w:r
r.- .
a'f
. 1 d torsiune r ... eata'il\ i1 pri.tl w:mare cuplulu . e
relat1a diractl cu oonstaatala de torsiune ale m1crocr1staluluil
aw

. 0\f
(4.13)
Da.el d1scul este decupat in planul (110) a.l
cubiOt . el VB oonti.n& toate direo1;i1le
. celu1 oondua la formula (4.9) se
torm.ula <.4 .. 1)) pentru e.oee:t diaOl
. . . 1t . lX . K2 - JX2 .
' (4.14) r- - <=t + u>a1D ., _ .. n;)a1.u 4f + ""bl sin 6p
t1gura 4.10
1
au rost valorile
r , d1.rect :Williams 1937) 1.n tunot1e de ungbj.ul.
!'ormat d:e. direowia "i ciu ua de inagnetizare
. (oOl] lu.atl oa reterintl, pentru un dlec 1.n ple.nul ( 110)
ozolatal de oontlnind 3.85 S1. 0
armonlol a aQeste1 oonduce la
iozo oare, .1dent1f1ca.t1 ou. oei din {4 .14) oterl
\
211 . ...
Posibilitatea t t
eona an elozo x
1
vi '2
4 .
1
-1
-2
0
, xrJ _ 'Nm;mJ .

H ,
.,-.

0
I
\ I
\
0
0
v
'
I
' 0
0
\
I
0

\
./ ' it

....tl.
ItS
\ I
__.ft.
I
l

I
. .
Q) !eto4a "IOAMtei fe.rpmeggetiqe

\
. -
.e toda a :f'ost clesc.t1..81. tD I P-:3.bira aoltdele fh'O-
magD.etlae 1n aare predoailll llllisotropia 4e fo.nal 1u aniutra
1
. P a
ma&netocrtatalial este In
84
e
8
t aa
Smp.,l - Ho ereo U v eorte . detel'lllina t de e.lllplll erterio:r H;, :
11 de cimpu.l dem.a,snet1saa't de to,rmla 1 B. rlu,. t'aatoru.l
. ll t'ii.a.d .tutoJ:"U:l 481118&Dat1:saat l.ra d1reot1a In cuul oMst;a-
lelo.r ou &llizo1:ropie apetoa.na'talilll, dad lloagQ8 tiaarea eete
lntr-o 41reot1e pujtD diferitl de d1ro,ta de Q'Oarl
e.tect:u.l de &Dimtrople poa.te ezprtma
Otlplq care a ate eo.b1 Talent eel IIi pe lar ,l)l"'duoe :
.....
_ ctmp t1 c Ba ( oiapu.l de SD1110 Uop1e} aau.pra magnet1satte1
. ..

I
: ...

(
!
'

,
,j
I
. ..... r .. .. . . :..... -
- . : P X. B . u M X R
\0 s . . \ o. s a
BCua U a m11JC!l.r1i .-e. to_ rul. u1 m9&1'eUza ( 2.. 7 6) sa a a rl.e in
aces t a
_. .
net1in4 detlnlt tn 1n mlrtme ,1 direa-
01, ae _poa.to protlta de nedaterm1n&r0 pentrQ a.-1 aerie
oW! ro.rmil. ao...,dl1
1
ao,..a a unui ciap d81JU>S118ti"" t flo tl 'If, aat-
0
:fel,
B . 111t - 'B Ill__
&'I BT
Ca . ofaotQiad aoeeaQ1 man1orl oa tn' 2.,3,2.,
pulsali do datl .dG (2,81) capltl 1o aoost

( 4 .18) "' Pot\ ( R., + fll x + II.,. - . ll,.) L11.,: {li:r +Bo:y -II z)
. de ra_zonanil poate fl pentru dotorui-
,.-., .. Co ... de &z.111ot:roploo UA e:umplQ in
e.....,_ unui oristal "" _!111so'orop10 QDiql.aU Botllm 011 'f 11B81>1Ql
de aagnatissrea de cu aza Os 1n 41reui1a-olreia
a" apUal un ollop n:terl,ol' 11
8
1 aeo11t UlJ.8h1 ash aufio1ent do
. . .
. .S.o:: pentra a a.rie'
,. a ODII 'f Qi a I . .,. 1110 BLI>'f <:: 8('
BDar&1a l1 berl ei!J'H
. . . . "z. - + j( 11>2\f "' x., + I[ "2
. .
Cuplul. dupl a, ate
.
\
r. a 7(f. -2lt'f
Col1fo..,. ddl.ni \11 oSmpul.lli demasne t1:t.ant- ncu.,, ( 4 ,17), aoaat
21)
oiiPlll eorie b . . au toma uzdtoare t1.111Jul . .
. de (4.15)1
l'oB.Jiir, f'ou!',l'E 'f' . - Df' -.
c:W @de .
a .,. -ils
.. . . . l'o-:
Adai th4 etan tioiUil an o torml. t . ... - 11 erial pea.t ;
rU. c1emagne"t1Mili1. sin.t ... _,.. B ' ru. aare;
. eo-- Ill. -. l
:reco.D,&Dtl cla1:1 de tomu.l ( + ) z T . .,, de
. a 4.18 aorie \iD1D4 -
.,._b ro .... ,.....,_, .. ' .. _ de (4.19)
..
j
. (4.20)
.. .
: : . ..
,"': .
. .
.Evalu1n4 ao.plul ! in aoeeq1 a a. iD .
ae urmltoarele vaJ..orl ale faator1lo.r f1o-
t:a.viz
Bu lq
. Poi:
1ar peav1t- tl. eteri.o ( Gll tao 'orDl. dema.pe tizu.t de
. fonJI epl .1/)) de reZO.Dall'til aze Ul!IIIA.,oarea V.xp%'8
aiea
Ho2l) . E r.t[a. + 1
Aoeaa*i formull pos1b111'a'ea resoDBD1e1
ol".iar 11 _111 aimpu.l.U1. exierlor (H
8
0) 1
dar. aoeaa'-awaai dacl BZB eate 'o direatie d&
UQOazl .gt K
1
ea'ta poz1 U. v.
. Caz!!l Be pamJ.el cy" eze binql CliO]
damagnetizaat eate ditar1t dapl oam ve-
... . .:..,.
torul polariza,iei P
8
se abate de la direet1a lui B tn planul
. - . 8
(001) sa.u. tn pl.alml (ll.O) (na. 4.11).
X
_,..,.. .
. ......,..
lJI, primul P
8
:faoe
ua. WJ.8h1 mio \f u a 'i.a.
pluul ( 001), .
0!_ OOB (
o ..
. bpresia e.taersf.e1 11 bere
- .
( 4.21) ae nr.le .
. ..
215 . .:..
' '
da J.Wde
216
:Cazs.l B
8
Parale.l ou. w ter.a.yi f111l
-.;:..
,1 0
1
aiai pe H
8
11, ia ViJ:'t&l ...
:tea cristal&alali Bu. Kay Co.naide.rlm oil tp . este
un Wlgbi mia tlcU.1i de 1
8
oaa d1rea1;1a [Ill) 1D. pla.r:w.l (.UO) 1
iar .t eate ungh11.ll. d1A1:ze P& eraarl f111] 11 da
In acest oas.
. w
1
. + K [ t s1.a
4
ce + \p> + au
2
(e + \f')

+ \.f' )]
.
Daca e eate sferto. de
eat d1.tl de:
- . . .iKlJ
{4.25) . wo(lll]= fof LHe - 3 re
.....
l.t:l paran_:teza cimpu.l . exterior H
8
se eumeazl algebria ou o!m.pql
de a.nizotropie
Pentru aa rezonanta. sa ai.b& loa cind K
1
> 0, ae$e ne-
. . K
cesar oa H
8
;). l . Io. aoest eaz au erlatl un mod mf1S'Ie1io-
- s . . .
c!nd K
1
.(.. 0
.gl axa ternarl eate 8xa de w:oari. (oazu.l or1.eta-
de 'lii) :L-BZOD8ll't& paste fi reB.l1zail {f1 in abe&.n1ia UD.uJ.
cimp (H
8
0) .nume.i datorltl cimpu1uJ. de an1zotrop1e.
oonstaptelor de apizetropie
Sie a liDo eo a.a.eroaae determ1.Dlrl de constanw de
a.n1110 t p!'i.n me deacri,se JDa1 :i.n8:1n.8,
ariB,alele d.e :re, Jli 11 Co. .._i.bd in taumal detar-
lli.niirile :aouta la tem.peratUl'a. aaibianU. <- )00 K) eoDsta-
ta. cl rezul.tatele obttnute de dita.ri1:1 a11to.ri, &deaea .rw.
- 217
--.
.. .
' su.fio 1'.at -de
h.at:ru IIO.nocrtstalaz.l de. ze. valo.r1lt' &
1

aint .relativ ooerente; WJ znUZilr da 10 .
de auto.r1_ 1ntze aa11 19JJ t1 1962)
dau valoarea medie
Kl a 4,56.lo4 J/m3
oscilat11le t11D4 in ua ( 4, 21 4 104 J/mJ.
oonstanta 1
2
Yalorile sint extrem de diaperaate; . ele
cu.Pz"i.Dse :tn.tr, ( .J.t 7 f1 +2. Js).lo4 J/mJ.
Detemi.t:llrt IDsi i.ngrlj 1 te .e teat.uate de C. D. Ora.bam ( 1959} t
metoda ouplulu.i de toraiu.a.e, _ dau pentru .Pe, valorile
11 = (4,8 O,l}1o4 J!mJ 1 co.o: J/mJ.
_cu. aceste detemld.ri. re11111 tl palltru oimplll de anl.zotrop1e Hx
valoare, oonsiderlad o1 p ULM 3
B {V 8
. 2K .
4,4.10
4
Aim = 550 Oe
8
I
2,181t.ala
I .
.Pentra de lfi valo.ri1e coAatante1 x
1
intr-GD nQmlr de 15 determ1Diri prid metod
H iatz. -3.44.10
3
f1 -5,.9.10
3
J/al (heUer 1962) ,
Mdia lor ti1Acl
x
1
-h .1/mJ
:'Alzot.I."Dp1a mubelullli es'te i alahl dealt 8 fie.rulu1
11 aepu.TI. direotta de uooam ua teraut
(lu] Aeeate:l t1 coreepuada oiapUl d.e aaia.o b'op1e
I 5)
-- ! 10
4
A/m a 1.25 O

u P
1
0.64 !esla.
Co.netaa.ta eete poai t1Tl vi de aoelqi ortll.ll de llllr.s.mi.
Paa.t.rLt I!Wpoepttellll. 4t Cp valorile GOD8t&at.i. I 'i .
. 1
219 -
5, 2B.io5 gl ) . 984105 J/mJ va.loaree. medie .t11L\d
l:i 41 .)8.10
5
. J/m
3
ia
. . .
. pantru. K
2
rez.ul tatele determ.i.Dl.r_1lor el.nt. mal d1aperaate
g1 1,90}1o5 J/m)) v1 d.au va1nsrea
. . 5 I ) .
K
2
1,)5.10 J m .
ooba1tulu1 1 (oa 4e sl'fel a Ol"1S-
un1axisle)
1
este Du u.n ordi.D d.e mlrim mal mare dec! t
a orietalulul aublo d.e h. Cimpul de Bllizotrop1e co.respunzl ...
. .. . 0
tor, cr1stal&&1u1 ou. an1zot.rop1e UD1axiall eate, ( o.f . 4.2. ), 5 )
"2K .
Hx "" = 4,89.105 1../m cs 6100 C
e
GU. pl!!l = 1,79 T.
e. Ytrlatia termial a eDergie1 de anizotrop1e
4.12 ter.ml1! a de ani-.
soirople K
1
V1 K
2
aie crleta1alu1 de Bozarth
{1937) pe bua da te1or e::z:perimentlile cb1;.1llu'lie de Hondat
rLatsaJ.ot.o 11 Keya (1936).
Constan-t& x
1
('r) poa.te f1 i.r:1 .tuno1;1e d
magnetl .. au o satlstloltoare. pr1n
. . l-. p ('r) ] 10
Kl ('.r) :c x
1
(-O)
. . . . P
8
(o)
Ia euul DaoDocriatalului de H1 r CIOnst&a1ile K l 11
ftr:t,.d. rapld ou. (P1g. 4 .12, b).
llept1vl _p1DI. la 400 I; . CQDatanta K
1
devU&e po11:t1vl 1& tem-
P,..ra. tu.rl JIL&1 tnal
4.12 dl termiel a conlt:llltelor de
..pl ale.JDDooarlatalYlui" Cot. dllpl Suaksai:t.b. ,1 ThOmpeo,n
' . : .. }
.. !A domaAi.ul. i:J. care : d Co
i,1 P.,sue.si eO&pacz-... 660 K-) ttl ia .
. .
do:uiliul Maperattzl"ilor JIL&1 ina1 te 1n. uare- criatalul. de Co

..
.... . 219
In para,graf ( 4.2), relativ 1K energ1a d.i antzoM
K
x10
4
6
4
2
0
a.
8
6
4
2
0
Fe
t<x1f5
,I
Cubit
Co

1/.
I
c.
Pi.g. 4.12
b.
tropie magnetoeriatalinl 1 nu aeama de
1inalu.c11o l" taeGul.nie la eoerg1a 11 be.rl a cril!!ltalu.lu.i faromag-
ne1i1. !1Hls1UD1le meaani.U: tn a.rist al pot f1 provooate .flo de
I I
-.oUfical'ea atlr11 >= {te.noDI&UiLl do
tostr1atiUAe) t11 de_ -mecanloa
. . .
aplica.te . art.taluJ.U! .. Detarmarea ""ele1 crlstaltllai, .. oa efeot: .
s l aceetor antreneasl maggetioe
i.Dtl'9 atoDl; aare vor "trebu.i al fi!it! l!Li$.-
_i:;o tJi cou1den.1:1 la eYala&rea cend11illlor de eohil1bN a1
de atabill tau a aag.Deti&lril orS.tallllu.1. Jlenomenul de ........
. .
natoltrt.o11mDB apariila 1D a RDei ener-
de defo;matie m8AetGatrictivl 1ar tanu1uaile exter1oare.
. apal"i,ia Wlei eneWt megnetoelaat1ae,
. In ce se va Yedea. ell aceete e.ner,g11 d.Dt., la
.rltu1u.l lor tuno,11 de d1rect1a magnet1al.l'11 se.u a. 1:ena1'un1lor
report on axele cr1stalugrat1ce adaugl la eners1 4e
anisotrop1e magnetocr1s,al1DI.
4.3 . de
4. 3.1. Def'i.n.UU
Aspec tela .lll8C.HUJaoploe l!ll.e de
11_a.a.a ior 1ut1'mltdinamiol au. fost preell tatG 1.t.
.. 1.4.2. Et'eot1T, M41t1oarea stlrii m.e.gD.et1ce a LI..Au:l OO.l"P
feroma.&ne'tic tre-da.ae prin modi fica.rtaa .ro.rme1 a d.im.enBlD.-
. Dilor acaatu.1a. Dar ud1t1oarea a tl.r1i aa.gne tice poata f'1 PH-
TOoatl 1D 4cal 4Prl. d1fer1 b' a) l'latnd 4 la iR-
:u.1 lllalta 4eoit 'pe:ra'l:a:ra, Ctlri. la 1;eaperaturi u1
coborl 'hi, 1D. a.na1 atap ( 'treeel"ft de
la starn J b) npllctad 'tlll oS..p li&Bglleiic aa.bs"u""
.anat:Q ls. o dati 1D1'ill'1oarl tem.p-eratu-11 CU"ie.
lD. pr1aD.l (tiL) ol14Ula.i ae ph4uo-e oclail tat apfl-
. .
r 1 i1e. :u.p.e1;izlrt.1 pon 'tw, ctnd 'te111paro.ta.:ra 1111 trece pri:s
!c 11 aoa1i .D.te.at1 ype1ioptrictiuae PoP'kAi
221 -
.la
! !e pnd.u.a :tn p.r1nolpal o uto.ma..re UNoiioaaU. a
solidlll.ui (megne tostrictlwa 11 p1 vJ.).
Pea'n a;pl1aarea rnnengl a1 de ...
..,.....,..._..1 ......1 .... _..
tami. on1de:rlll u .o4el de a f!DRII u :f=l
........... .......... ..... - ......... .y..-. 1" ........ .... ......... ....... .._.......... .. _ ..__.._ ... .... 1' ._ .. _ _ 1"1--- '
'add. u wl.ml Rfioi-fi: 4e do pea. VII. oa aoeuta el ODAat:t tad
u .._..ala llllia 4 .-ap.etli.re ep011.tiiAI, 1D HJmal 1111 .P.We1
ca Ia iiiii-11 -rahra tnoe
pue"ml c..s. 'e 1a o&N:, ... u ou
uad la tan&
.D .otllflOan

a11 e.De.rs11 4 .-ObJ.i. ...
pd.a llmaftJYUia"Sia e1 t:nblde ,.a predaol o .u-
toftlaN ultoml ; tenS, b .toat. c11.:reo,111 aiual o ."'U"la-
'1 a .raai tere1. 4atJ.ar ezpe.riM.atale nl1111ul t-
. .
re1 V.baJ.e al H ai.Nuol 1a -Ill. h 11 Ce 1:1. trebai e1 M
lllofDNM 1D o.aaal 1:1.. Cia11tat1T, aoen rapt ,.. .... n ex:pl1oata
.tarlatia te !D Nlai;Le direotl euq;\a :l.Dten.o-
. de . ( 1J
Aoeaatl eael'gl tlde 81 .J,opn.. (tap' :f...ri: USft-
la t. nJdllla J tftbaie al .. Jllreualt . UDaNC8 J '*e _ posi tiT
1ar !a par1iea dreaptl a o lla"&;ll alll aillu). TU"la ..
lu.l J o oa. dJ.taa"
, ,et.t llu,.ratl. n.a.D.14 <cW ti,p.J '-
'
t1p.!'1.t. :UI 9)
Pnab.pa.a. 1a noi.datea Carie clltaa;.a
U.atM atmd es1:e Ia ;fer.aptl...al.ld,, .
llio,oHUI, J .&rett.e, . i tl Uatutl eapiW yaJ.a..:r:1.
. lz '). j .eteni - ( n.. I1' .13 ouoal 2)
loeata e11te -Ell: fteftl&d.. -.J.tal.D.l 11 al II.Mr
222 -
ma.gaa as,trtot111DS pos1 t1vl. ID. casal. QiGbelQJ.lli tap tale l!e
petreo iaTeNJ nlUDW...i stere1, :tn aurst.t.l rlc1r11 . ... _:.w .. f ae
. c
, deoanoe 1111 J pe.n tn. 1"1 se &t1.l la dl:eapo-
, ta d pe f'18.IV .14. Cftoterea valorii lui J t (m10IO
lui W
8
) ae prodlloe oclat.l c di11tanie1 _111 d1a-
ete:;e! 2) eate ma1 ida dec1' oel 1D1t1al oorva ..
.. .. .. -
(ca.Ql 1), IY.l3.b). Dar 1n
feromagnet1o
_ee'te a.iUaotropl 11 ud1f1carea atl;-11 1118gDet1ce are loc !.A
mod diferi" 4u.pl ue di.ferite. .In ooa.aeo:l.b.il
Pftdtille de aoae ' d1.f1cim de tare '1'01" f1 d1te-
r1 'te; . cu. prec.ldere! ele ftlr mat man_ 1D 4irect:L.a aze.1 de .
UIJDarl ma..gnetila:Ne Raat.t.l tl oi a.fe.ra m.ono4ome.D.icl ae transtor-
. .. - ...
m1 1Dtr-4.LD el1pso14 ( ti& IV .lJ a, b oerou1 ))
Sl eiemtDI aaum de apon-
tanl tn une1 atere teromagnetlae QQ stractRP.(de mnlt1-
_dcimeili1. BB't .natural al ae presupud al la treoer9a p:r1.n t:em-
_pel'atu..ra Curie ( tq. CEU'Sul. rlalrii) sa mDd1ticl raza sf'erei
. .
res v volum.ul. e1 . 4ar fD.rma IU1 ae modlficl' aaeuta., deea-
.rece d1reot11le 1n oar, ae magnetoatrie-
ale 4oaan11lor siot egal probab11e. De aaeea
poate t1 coDslderatl ca o mag.D.to-
volamlol 11 DOtatl aa variatia relai1vl a volamalal
dV/V.
In t1sua. IV .15 a ... npnHntat aheaa."1a tenoiMllll. 4e
ia ealll delallli aonaid.enl al ste.NS., .f4U.oV-
oa. . de -; P11tli"B. IY .15 a, .repn-
trla. la -.1 1Dalte dea1'
\iQJ Cari. _, ! > 'at aezooQJetel 1Atl'1ol" "Pn1zl1il
dupl oe . nr' tranra 'teape:rati:a.ra 'c s.. aazoaDl rleU1.1,
_.
' . - 223
wl'._ 4eua1 deae:U.U 4 11&11111 Us.n .epo.rata11 h oas ape,..
r r
a.
i -.t .-.IJ .13
. , .....
--.H
- c.
b.
...
.
P.ta n.1s
/'
b.
Ht1 .,oatalll ..u. 1.&1' ..... u. .. tla. .t"enl
' --a allll < o). ftc IY.l5 It, .s.i-J....a etaDH-
11111, l"loU. ,_,.ataz:i ,_,.ahd1 1
ao ...,. -..uaatla ..,...\.,. o) tar ...-u
elite lllll:A < 0) ... dtl . .f'l-.atbll1at1Qll-
...uwlar ale trr nftlor. abllu.ta a.laPa-
lal .-. toma 11pldall 4atDri11 :
...are naa .... .ant
4al" ...,. Utioat.
j
l
I
224 -
. reaoaangl 4 proYOoat 4e
ezteriDI" Bp la te.mpcraturt 1D.fer:I.O&re temperatlll'i1
_OGrle se exp11cl prin aceea a! 1 aub
a.pa.re .lin moment :b. 1111 A.oest
_ tQpi aatl"eneazl a _mrad1f1aa.re 'a __1Dteracvllllll1lor m.agaet:1oe 11 o
ar1s'tal1De. volUIII:IIl ...
au.l.u.t. ae mod1f1cl pa':I.D dar ..1 t ma1 aus1 bU
.o41.f1cl d1met1B111D1le aal.e 11Diare. D:I.D aoea.atl oau.dt teno-
IMilgl de lllagDI!I oare apare 1u.b aot1b.ea ll:bu1
agDet1o poate f1 ' oana1dera' oa o magpet:ost1otJgpe
11p1a,r1. A 'l/1. Pisua lmu.lead :te.noaeaul de
11.11.1ad.J IBil't1ona.l !..D1 au.pu
o!mpu.ld .e.z.tal"i.O.I' B ae msgr&e"t1uul, Ca efea't al Jugneteatr1a-
f'oma ega.a.t1oD&UII1 s-a mod1t1cat: 1ar volllalll a rimae
practia eel 1Di'1al._
Cb.d. cblpgl H allfia18.11t pe.1:1tru a satiU"a ll.ater1allll. (B.-B )
. ' - .
l:Lnlarl este maxtml P1s IV,l5.a.
Aea atlas o limiil num1tl de
0 a trebu1e al '1DI eeama Dtt
IUIIU..l de &.1:181'!18 cS.. CLlpl_a:J &111110 trop1G d1u't.re a. 'tom! a1 11 de 't'
- .
n.r1at:l.a aoea'Y1 eDe.rgi1 aa di.stu'a atom.1ol. l'orma mat81118.t1al
a :I.D1erac"1a.ll1 este ta.al prea pY.l:I.D otmt.aouil aatf'el
lDc1t mecania.al mioroaoop1c al tenomaaY.lu1 de
eate departe cS.. a tl 'otal e.z.pliaat:. ID moaentul de ta"l
llea1' tuGMnolo,giae ale a tr1o,la.ll11,
!A oare t'al"fele 1Dt a prior11
4a R.leoker ( 1939) t B.s. AJtDJ.cv ( 1931 til ma1 :reo.ut:
de (1954)
4.3.2. de esntot1at1QP8 ale .monc-
Oz:i!talalor .
225 . .. .
evalaa uergia de .

1
1te COATanab1l al de.flnta -.1 1Dtl1 4 -.gaetotr.lo-
111.1D8. L1m1 tl.D.du.-ae ntuaa1 la aagae t.o11 t:P1 a11dea J.t.niarl, aces"
varia,1a relat1YI a oli4a-
1gi oi ae aotea.al
11D1al"tlt daton.'Y ...,a.etoetrio11U11 S..t Rlat1"'
1labl ( j_ 10-5 .. 10-') ; 1 cS..pilul 4e 1Dte.a1 tea a!8pa.lll1
,1, 1D u.tte ouurl, pot abJ.ar d-t1 ao.biabe aeu.al lD. t\ulo-
U de at.p, 4ar lD. ftD&l t:iq D Yalou J de )..
11
, la
dndu 1 de 41rea1:ia olll.pali 1D npori ott. uele
or1111talo&rafto.
a. Ca&pl i!Otr!P'
WR ol14 oar. ,r.alntl .o ...-
M'toatr1at1wae 11 1 abu.l wl .aL\ aod.lfiGI lD.
li.IIJ.pul: ma.pet1dril &.1 1D otapal. exterior B. 1':&..-pli-
fiaare al oou14erlm al eollllul. eate aou11 taUt d:l.a 1101a0cloaeDli
. aferioe (fteoare artDd d1aae'b'a.l D) O&Z'e, 1D ,r.un"a .a.pe-
. Ulll"ii apOII tue au. elLfri t: o de :tic IV .1:. Dao.l ee
lllaoul 41811eUU! afere1 (ds:apl 4efonaa\1e), lD.tr-o direat1
oare tor.me .. l direo,1a magDetilalzi1 sle1

1 n + & ool..p
Ctlul ol1du.l
11
oona'1 tu.1 t d1ll aat:tel cS.. 4Daani11 a tate lD. .!!11
4emagpetiza;l. Yeatorilor . domea11le &Daaablu-
slnt la 11 1mpreUDI au 11
d.lrecl11le d.e defomare .-po.atw. IA aaa. U..bal q41&&.
per 4ou.D.1u.. eah . cS.. ti cS..
- 22.6
Ci.D.d olldlll " lll:4:D"-.tat; la aa'&:ara,1 (1.11 d1reof;ia C.
obaan&Z'e) aos.'fl' 0 t1
dl,
(4.28) 1
8
) :o + &
ID
ea
-.gne,oatr1ot1RDea
i- 1 .
A =- 1 9 1a d.treotla
0
de o ( 1a Gare ee
apl1ol an o1mp c &
8
),
1D funQt1e .de aagaetsirto-
t1unea de
),. (olad H
D
l"aPGl"Wl laZ',
1
(4.29) ). .. i )..<.a.oa
2
" - ') ,,-
. . ca&u.l ''Mtoetzoiat!Wlii ag.1ED'tPp!
ma1 faptele eZperimentale pr1Tind
1D aamul .Oooaor1etalelor
:fe!'OJDSSllet1oe.
. Pigu.rile IY.l7, IV.18. IVel9, hu. Mlat1'fl.,
tn tuaot1e de 1Q priAo1pale
. - .
pe.At.ru. 4e h (S.:I.a7a ,1 B.!!akald., l936) pe.a.t.ru
.lllllnoori-atallll de 11 (lla817-. 192T) f1 peatra aoc:u.:l.aiia.l.u.l u
c. 1933).
toa'\:e ftlo.rile i!Jipa.llli .raape- .
- .
'tizant a, 4e 111 11 ec stl!'e.l'l oontra.a,ie o.:rlMr. ar
... 226 a.,.
.- :i1ralll11le iD cars cimpu.l a. Ill.
aazu.l or;LstaliUu.i de Pe feJlCimeJl&ll de .118gD.eiostl"ioji . .;.be es'e
11ai <lom.plioat. Se o d1latal1a in dll-aC.'\1a (1001 i1 o
1.n d.i.rectia (111] f 1a dinetia (llO] _ se obae.Mt. o
dilatatie 1a a1m.pU"1 slabe !1 o oo.atraot1 U1 oimpUJ."'l apzoopiate
de valoarea de sa tu.ratie s
cJ eate o fwaGt1e de 4irea,1e peatra t1aoare
crista! &a1sotrop 11 depiDde de de magneti&sre 11
de magaetizaat. Yor.mula (4.29) DR asto apl.toa-
'b'ill !J:t aa&u.l a.Dillotropfl. Pe.ntru. cristalele atl. .111..
metr1e ou.b1ol ezprea1a aonlltllllte:l de magnetoairictillJ:le, A ,
a toet dtel'S1.D.atl de A.taloY (1928), . .BIIake%" a"l Doriq (1939),
al cllreot11le 'l'eoto.rilor i 11 a fBI:-
...,.
pullli. IL&Sile,illaDt H def:LD.ik 1a. zoapo:rt oa azele or.1atalo-
crat1oe p.rill coa11la.,i1 d.1.AO"tor1 "'1 02 peDtrll I
j
1
f2 t
3
. pentr.a Bt aoeetl .autori. G'b1:La patn. l. , o e;zp.reaia
de forma ll.I.Sl toan,
<
4
)0)" :\ 1 t t= + !) +
+

tl t. + .., tl tl. + "2 ., t2 t,>

1A oa.re oeef1o1u'11 11 d.etemiAI utfell
......
Cl.a.cl .H eate pa:ralel ou. (100) a;_ t
1
1 1ar.
0) - t t 3 o. .
Jo2'DLLlla {4.)0) lilt peatru. a a. (c!.rapal de eata.ratie)
Cbd pal'ale 1 cu 4:t.Na"t1a [ lll] , IW2 a, t
1

f 2 t, J 11 fo.mala (4.)0) r1 pe.atru. oasul .aatu.-
.N.'l1e1 (B H
8
)
"-2 i ). [ill)
Cu. 'l'alor1 ale a
1
11 1e ob1i1ne unsltouaa
expresie pantru maanetoatrlo\1unea
' ({.31) ).. f ')._100( ooi t - + 3 j.lll 2i 1111 .., t
:i.b 1,.2. l lar 1
100
11 A.ll.l atn.t ooJl!lltian_te1e u
m.agc.etos1r1.o"t1a.ne oare d.au de.fotma"tla 1'"11at1vl a o.r1&.BtEU.u1bi
cub1!1 (100] 11 [111) la aaturatl ma.gnet1al:
le d1n ttg.IV .17 au.aere!!t.d tll'llll1ouele va.lo.ri :Lle co.a.Btantelol;'
- - - -
8 Fe .100l I
4
0
-2fJ
-40
0
-60
-4
I
-a
-12
-16
.-20
----

-- -- _---:
.
IV.l7
da le ea t1U"&'t1e,.
hnt:t-11 h \
100
1011:10-6
' . . -6
Nt AlOO. -50.10
6x1tft
H
rttn
lt1D]
.. [1001
&.ix10
6
L
"\ H:ll . .....e
.-.. lll
).. 111 .. ...zo l0-6
... 228
(4.29) se aa G&Z partieular a1
formulei (4.31) 1zotrope
l100 ).111 =- ).B li
0011
Q "J.tl + a2 t 2 ;i' ck:J t 3
ee 4atl de
. B 1!

:tD oa.re :S m.od.elu1 ltl! YoliDS ao.IIa1del"'Bt a1a:l., 1101l"Dp.
Same. energ11lo.r de an!E.OtNp1e ma.gnetoar1sta11D.II gl
. 1:
de dafo.rma. 't1e magus to s trio 't1 d "I'':\. t ea*e ILIDI11 tl emerg1a to tal.l
de magnetiol W&l
(4. ,,,
.... + .,.,
Eteot1T, unui monoorlstal este
4e aolsotrup1a cris,alograf1cl in1ir1nec8 e1 de contr1ba't1a
maguetoatr1oj1un11. Kagnetoetr1o"tiQDea are un oons1dera-
b11 asupra alorilor -oonstantelor de
ta. e:z.pres:ls finerg!e1 x (1"ol'm.D.le.
4.2). La aces1a:l formale
N'tl111 ar1s'tallne atn1 . cons1;e.Dte,1D U.mp oe inelu.c'tab1111iatea
8fec'tu.lD1 m.agc.etoatrlo\1u.D11, ne obl1sl s.l mlsU'Im conataate1e
de la oriatal a eate aub
magnet1a. primA
oe.ra treblde sl fie adu.sl ool:I.IB'tan.talor de a.nll!iOtNpie magneto ...
f..D aual LIDI:li c:riatal Ollb1o ftollie de tom.az
in oare A K dep1J:tdo d4 d.e magti,si;ostriG'\:l.a.JJe .l.
19-49). Pan1iru. Pe, 6.K 75 J/a3, 1
1
J/VJ.J
:

;
- 229 -
.
1 .A. 10-) r1 f .. .. . . 6
,. P n ec Q.i. m.ag.ne "os Wl11 oonsta.c. ta.
. de a cr1stal'u.lW. de Pe su:tari g de
o.1 JH., o. 1

Jl' x
1
:::. J/ml v1
.6.x!K
1

11iod.1f1c.area ooAs'tar:itei x
1
a.
ar1"alula.1 de B':l. au. .. I esta ma1 mare cu1 u ordi.D de .b1.ae
4eo!. t de h. Pro blsa 1118gne totn.o,1ti.t1 .. :
eate
tatr-un smpla
. mamoria de B, a. B1NB ( 1959). l.D. p.t"1Jae1piu, oa.no ac1D4u.-ae 'l'a.-
lortl difarite ale IULU.i monoor1Btal
Be poate &'9'&lua Talti&l."e& medie '5_ pentru pol1or1a-
tali.lll, admi itnd . al tos.'HI m1c.roor1B1ialele stat la
t.a.t!aplare. Calculele jau pentru magnetoatr1o't;1UJ1ea de satu.-
l"Bf;ie 1!1. lU fi h pcl1or1atalt.n. -a!Utoarele val.or1 medii
.\ "" fl ... " -6
1
1n t1mp ae mlaurlr11 direct 4au Talor1 destul de apropiate da
oele calcula' ,
-o
).h . -B.lO
1D poficla tens:Lu.nllor intel'Sle ;nragu..late d.t..D aorpW"1le pol1-
oare pot alt mod1n.oe sena1b11 11.8.1DB'tostriot1unea
(cum se Tade de azeplu tn fig: 1:)8).
Varlatia te!'micl .a mpgnetoatrictiu.nii
CoDtan."tele de aap.etos'\.rlctltllle ale flentlu.l oi
Il1obalDJ.D.1 ou tem.pera1iLU'&t OUI:I ae ..-ede 1a. fignra IV :18
(19)1) pe.!lt.ru. Pe
1
t1 Co.2'Der 11 BW1\ (1955) pentl"tl I1) t
. Yalorile ti.a.d citra zero otnd tapel."B.tura
ae aprop.ie de pu.a.ctu.l CRrte 'o
' J.oeutl. Ya:rta+1e eate --x _ ... , .... -- 1 t1 .. , 1
en 1i a
MlDr u aniaotropi f'apt oar. JloiDI !.n prece.nt au-
1
1 slae
1
t
2)0
r:P "'1001
20
Fe'

Jl111I
-20
-40
- 60 ....___._ __ ..........__ ......&-_..,.
0 IJJ 800 T' K)
4 . 'Persia mgnetae1fat1cl
expertme4tale au foet 1D I 1.4.1.
apllaa'a oozp o
.mocii!'ioa.re a cu.rbelor de IDS&Det1sue. Eete de lmagf.Dat ol
tansiUAile ezterne (traoiinAe, aompzimare} ateoteasl d1reoi11-
le de ma.gne tisare ale domen11lor feroaagnet10e pri.D 1D tal!IDI!id1Dl
mag.netosir1o,1Wl1.1. Efect1T esie n.rba d.e u.a ef'eo1i iaagne'toatrio-
. . .
1i1T ProTOoa D def'o.naat11 a eoliduJ.d 01 0
IDCidlficare a m.agnet1d.r11 lai !:a 'U.ap .oe, h tanoM.DDl de mag-
. Detetr1c-.1LLD.e, p:rovoobt: c. a -.patialr11 solidu.lu.l
11 o b'lnem D a s.aea tU1a. ,.,_"" a eftlua. aaergia
magneioelaat1ol Bl
;,

. . .
2)1
i1aJ. l.D.t11 laD solid aa 1zotropl, (cu toate al
vorbia4 iD. .or1atalale ferom&gDet1ol acest Qaz poate
. .
t1 Col1s'tuta de magcetastr1ot1ww a
solid ea aate 4atl dl tor.mala
(4.2.9) su.pwa.,:.. .a0l1du.l u.D'i tana1W11 maoan1oe oontante if 1
aa lanpa 1 a aal14ul.EI1, iD. "il
o . . . . .
o ell. ...r cUil
0
.....dl eate eob.1-
c.u. oea p aare ar t:rebitl 1-(l p.t"04u.cl aolidu.lt pr:LD
c1Dd eate magnet11at 1D
t1a 1 A.oeaatl e.De.rgle po teA d.e te.a.a1W18 Duml ..
. 0 . . J
e11ers1e '- . 4atl de urmlltoaroe

. u. terlalulYi IIB&Jlet1za' la a a. tu..n.t1ez
. . . .
lf_. _; ...., .( D ' -fl t t).
0 . 0
Dar, 1D rtr'tll tea rela.,iel (.,_ .29' ,
dl. ) l
8
lb'f ao11" a, l A
8
4(aoa")
a1 eaers1e1 magnetoelast1ae,
. - .
u 110114 o&a lJSotropl (4.)5), oapiU

1D 'f IIQiblal cU.DU'e 11 tenlu.
. DiS. ...
ID aual .aterlalelor oa. aapet1atr1a,1uae en110tropl
o".la. 111&1 oompl"leate . tm ariatal oubio,
libel tene1111li exterioare ;; clre1 111
rapari detlh1ti priD 41
:raotiar1

3
Baa priD

fl'

.
orienta-rea .. t1e1 .1D oa aoleq1 aze eate c!ail
:. - 232 -
a oos1raa.,1:L 41roo fliori Ql ., BeokaJ- 11
. azml'ouea pentra eaergla
(4.17) w, - i "' [ \oo '1 +
21
lll f
lD. CAFB 1.j 1, 2, 3 a1

J ..
111
aln t ooast&a. tele ma.pe-
. la 1D 41rea"tllla ( 100] 11 {111) ID
.oaara. ue1 u.1za trop11 a&gDetoutrio't1ftl elabe, care poata .tt.
QQ ael al UDe1 lsotrope.
).
100


A
8
fD.rml1la (4.)1) foma IU1IIIioare,
acle1eor:l &atll1 .. 1il .
w.,.. - t l,a fT oc2lf
tn oa.re . + p
2
+ ac, til wzst&iul
.... ..... - .
41nb'e M
8
t1 rr Re,slaia astifel -f'oaala (4.") oare 8. :ro.-t
4UI 1n aceeao1 1poteBI ..
::)acl ten1111lile s1Dt !l'tlf1a1e.at 48 ataue_, eAIU'P,
maguetoalastial poate f1 de ordJ..aiLl .t. 1llr1lu 881:1 -.a1 JI8N
dea1t enargia de u.1sotrop1i W
8
i1, 1n aoet a .. , d1reo,11le
dt qoul me.p.et1mare .au. vor 1181 n dete.na:l.Date 4e uele oris-
tal iDe cl da ftpartl'1a 1nta.rae.
Pentra e:umpl1f1care al a41d.td, oual Willi orlatal
Oil. mag.aetcurtrlai1LUie: , 11labl 1 la BLtpa.a
ee1 teDli1Wl1 r. aatt11 :lno1 t e.nerg1a JII.S.&D8'toal&Eitiol
tle domiaa.Dil W) .le&l1J1D4 aDerg1a de aD110b-ople
,. 1
8
., totall a cr1atall1lui es.te a.....: -.ape to-
. elut1Qe oa. a!mpalu ":1 .. {;
8
.1) a
., + ....
. .
ApUotD4 otmpal B 1D 41Notia tusiwd.;S. II; aoeut.l uergie se
.. iilna
- . ' ...:. : t4.)9) . -.a. A.. .. GD11
2
'f ' B 001!1"
. :- . . : oare .\p. aqb.lal 41reotlil. . te.nrillldJ. . -"i ....
. . . . .. . . .
.- pee 11 'I' a cSmpa.lai B) 11 dlnaila ,polu1..ailel 4e 1:unj1e :p .
. . . . . . . .
aapet1a a.oeeltl .a rle aUsJI.,utl
._ I ' '
. . t1a .1.t..aJ.a . .l uerlil -.tala, i'lpl 'P o. 1111.
. . (4_ . 40)
. map.etiol o bM.PV'& lD 41zreo"l o!mpllld 'kl-
sut ea'h
B - _, tl L - ) l. . I
. ...
. . . .
' ' I
. : : oan peal t:e nea.ep'tlldlJ. tltU mapa tiM
(4 . 42) . k.
. . .
Dar lD oaal .a'b8t.u.t411o::r t'erol!a6Mt1ae k Jt 0, 11 4eCI1 eat:e ae-
- . .
. oeear oa lD- nlaiia (4.it2) prod.a.eal

al ft. (
Di..._.le polai. .ale uaq:!.e1 ...-toelutloe1. npreuntiJid. .
. . .
. .
.. dApl o ooa'-aata de . eate po Ill H. vi au. uesa-
. . . . ...
aoes'- diapame (l.l8)
. Daal A > o, 41reo.11e 4e -.apeusan e"M 41zreo'1a de
.Puou. a 4aol. ae apl1al u. o!Bp
.. aa. _... ... cli.Noi!a ,1 o.a ..... eapetisa.N&
n ....a .loe 41tpl. aa o.ielAI de .bl-.1;a.Ndll "-1, oa 1.:. oe.-
4e la .. a..da
. : <.ft.s. IV . 20la).
... 234 -
A>O
fts. IV.l9
De.cl. d1mpo\:r1vl "-co, direcila de tLVDarl
. . .
eete pe.rpecdiou.larl pe rr "1 c!.r::J.d se apl1ol l.1D. c1mp R p8l"BJ.el
magnet1aara ee _produce prin 41rwo-
.1a ti ololul de b1ate.rezis es'te fDa.:te oe, .
lD- oazql eantloDQlu1 de Il sub 'tenslans (t1s. IY.20.b).
Ptrmo.Uoy
a.
320 H'Aim)
J1t.a: IV 20
Ni
b.
;
;;
: .
;.. Z)5
In oas..U :11, dlrec ... .._J. de magAet1aa.re este (111]
t1 eate Cind magnetizarea eate
d.iJ:"i,Jatl du.pl [lll] . euzogla aagne 'toelutlol se aorte
cr - i
111
ao
2
\f + , . t a cos
2
'f
aa ea d :rte cle oft11ull 4e driae al uergle1 c:\e IUllM-
i
i \ lul' a
Ca niorlle 'I J/3, :l
111
..
aoe&ata agalltate poate r1 l!latie.tlotttl dacl rr eate de.-- ord1nlal
l6o B/-
2
, ceea oe .reprazlatl u..a ordiD de d.riJD& zoeso.cab1l.
ID CBI.Ill le; penb'u. 'oo a al ne de ord1Aul. de mlr1.11a
al. "x. ae pseote (ou K
1
o1 llU
10.7.10-\ cl a trebaia al fie de ordimll l.lo3 B/.m.
2
deal
em Wl o1'dl.D de 111n.e ma.1 mare deo1t iA oazul '1'1. ID 'COAGlt11e,
0011p0.rilrlle a DiGhela.lu.i ai.Dt 1"oarta d1f'erl te 1 b.
aulll. n.enlu1 eata pftdomlhantl anisot.I!"'p1a or:Lata11al, la
tiq Ae 1D. aasal .DJ.ohelu.lu.i p%'edola1.DI tan&1Wl1l.a 1A111!1
...
P1'U uergl.e1 pue lD. joe iD proceeul de ti-
aare a 11. tmpl1a1t. a eaerg1e1
pii].Qi _degnetiaaa.t 4apa.n.daD't de forma aoli4u.la1. a fol!lt de&Yol ..
tat& pe 162'& l.D Pal"tea Y, I 1.8.6 (C.HpuiG1, 1980). 11ec,1Yt
GB ortial supaa mDAi ot.p ezter1or RD!-
fom."l, . -.polariHasl, cni.ad la la1 u c!mp
tisall"t . o e1ap.ULI1 tloe
ale cr:le'lalnltd. alD.t 1n:tluen,ah cle a111pul JI&8Det1CI
io:te:riL.
- 2315
0
ctmpUl demagnet1zant poate f1 eatimat. tntr-c primA
ae f11.nd ou X. tti d1r1jat 1n ae
11
a
opuli!l In oazw, oatu.rat1e:l ID.Ogtlet1tG
- _,.. - . . BP .
1
4
-n -........!
8
Po
I x-epre:.intl demagnetizaD.tJ. el depiJlda de fozma
dllll11 01 este v mlrim.e teneor1all. ia.l" p a Npr.!zint:l
. . a , o a
pola.r1za.t1a magneticl de se.tiU'ai!a. !ropogl-S:ia C!:tm}nllu. demag-
netizant dep1.cde a.fectiv de forma sclidultd. In aoest Je ....
.magnetizani este stooatA o energ1e, Awn1tl, energie ma&getosta-
. e:z:prea1a a toat atabili tl 1111 Pa.rtea . I-a
f 1.8.6., (to mula 1.1)0)- Botlm o.u I'D deost tates volwnal a
aQeatu1 eQerg11 datorate ot.palai
ssama de (4.44),
(4.46)
se n.otear.l 011 1
1
, 11
2
, .1
3
compoae.ntele 1Jen.aorlllui df!Jia8Zl8-
tidiri.1 I -i1 Otl e;_ IX:2 OJ OOEd.J:tqi:l. _ d1reCt.J r1 &;l p
8
ltltr-an crlatlll. oub1e, e:xpreela (4.46) to.l'JIA U'ldtoare
. WD -= t-1; (lll ui + +

)
In oazul solidelor sub de fao"rnl
. este ao.nta.nt; :1
1
"*' lf
2
s
3
l/'J In
p.t.'lsm.a1 vi o111D.drulu.J. .t:el'Oma.gnot1c demagD.et1sa.at.
d&pinde de lD.IJ.I1 twlinale 01 'til'atiiiYBr&ale - b
. . '
4e aoestea, 1111 eht tabelate.Sol14ele J:UID
tnrtJd! d.e ellp80l4 1iriazial, S!Ul 4e el1psoid. de
I
' I
;

..
, .
. ;

'i
!
237 -
. . .
demagnet1zant stnt or1ce
interiorul el1pso1dului v1 oint tabelate 1D de raportul
. . - . ... ..
_axelor (Partea I. Tabel 11 P54, C,Plputoi 1980), Ib
e;:r:preaia e.nerg1e1 magnetostatioe 1n caza.l unu! el1l)Boo' ..
sold d.e revolutie cu axa m.U"e 2a vi axa. miall 2b este ._
.in care s-a notat N
1
Ba' 1
2
N
3
= Bb,
sin
4.6. Qlerg1a
I
I
I
/
. t
c 0 s , ..*2 Q'3
I .
I
Situst in cimpul magnetio i.
posedi o energie cir91 volum1cl
este
(4.49)
Ic. a.ceasti formu.ll s-a - no tat ou oct ooe1nu.,11 dirac tori a1
polarizatiei Qi au coainuvii directori ai
aimpului magnat1zant in raport au axele or1stalograt1oe.
4.7. Energ1a totall in crista1ul feromsgnetio
s1 aonditb. de stabil1 to.te teromwetiol
De.11s1 ta t.ea volum1 cA a. eaergie1 to te.le w, a cr1s,alu.lu1
feromagoetic se expriml ca awns 4e anergie
de aoa1nut11 d1raotor1
, :i + 'a n + .
In aceastl ex:prea1e nu a-a :Lnu:t seBDla de enezogi.a de
SChimbt deo.a..reGe pri.n natura SB 88 este 1otropl 81, aa IU'm&l"8t
ea D.U. a aluZ-11 de m.aaae t111are cmpl.
- 2)8 -
l!fer1 te d1reet11 4e apliaue a o1llp11lui ma.gneUio&.D.t. DiD
aoelai in e%pres11le energ11lor nu este
.; .J!eoeUe.r s1 ae 1a in coa.ll1del"&t1a te.rme.n11 oare na depi.a.cl cle
' .
de ezamplu x diD
. 0
(4.2) a! <.3).
. Dac.l se ounoavt !' ee poate reSE.ol'la .problema oo.ndi
de. a tab!l! tate fi a tlri1 .118.8Jla tioe a oristalului, tn-
telegtDd priD aceaet&t de echilibru
. l!ltab11. ale Yec torulad 'i
8
lD. raport oU. dele c ris talog.l"at1oe ciroums date a

msgnet1o Bt tans1un1 torma solidului R (taetor de
- . .
Pornilld de la pr1.nc1piul lllinimulu.1 u.erg1e1
l1bere, aceste cond1i11 pot fi reprazeatate fozma a-,rei
touat11
(4.51)
tn care "'1 sin t c081.11tl111 dizoec tori 1o rapo ri a a. aela tre1
aze de coordonate.
b' 11ece sa.r de aseraea.ea el 1& 14
taptul cl -s sint 1Dtre e1 pr1p
(4.52) 1
Ecuat11le (4.51) permit Bl ae
le es:treme a.le ener.g1e:1 If. Pentru. p.roblerae1 sta-
fe.roJBagnetiae eate neaeau sA ee ia in cona1darat1e
nWIIa.i valorile m1c.1me ale enarg1i 111 aoeasta 1mpl1ol aa*1A-
cond1,1e1
{4.5))
239
e, care e. aceetul p:-oaedau. ne-a pe.rmls e! detel'mt.n!m
:: . . c11rbele ale !tiDJlOC.t'1Btalulu.i, de
( 4 e1 .. I7.-;4.a)., odmi1;i.nd olf, d:!..ntre
fqrmele de anerg!e descrise aic1, net
S-a aceaetl aanz!e, un
ctap ooe.rcl t!Y de ord.i.nUl 10
4
A.::eastl ve.loa..rc este an.
ouperioarl aimpulul coerc1t1v nrin
i
mAsurlri in cazul flernlu1 pol1oristalln in aazUl
. .
de Pe maa1Ye . 1nsK ea a jost celcu-
latl praeupuntnd cl aonetitUie 1n timp
UI.l monodomeb.i.u; !'11 cl prtlceeul 9-re lee nwua1
priD llLBgne spcnta.ne. Dar de monodo-
nu energetic in oezul unu1
ariatal caual ci in e.ceastl atare cimpul nu
negl!jobil. _De -e:s:el!lpl.u pentru a.n !llonodnme..o.ill de lis
fDrma de au raportul b/a =
energia magnetostat!cl ctmpalui de
';)
forml 'n .. (BP;) /2p.
0
eate de o.rdi.Dul 105 J/m) {cu. N = 55 .1o .. J;
Ps 2,2 !) !n t1mp ee eDerB1a magnet9cristalinl eete en un
c:adi.D de mlrime mai l:ilio Cx.
1
:."!!. 4,8.10--.4 J/m.J). Energis crista-.
ar fi dtminuatl dacl TDlumul ala a-ar d1v1za ln doui
sao mai multe doman11 de magnetiza..rc epontanl oa tn f1g. IV.l.
Dar in aaest C&Z apart;ia domen11lor polar1zBte in
aenoari .. d1feri te 1mp11cl o zo..a.l de in care lna.gbet1 ..
zarea DU se afll la saturatie. Ca la energla to-
tall a sate neceaar ol ae ia in conslderat1e

energia atocatl pareti1 1nterdomen1c1 care regi-
wrl. tn care momente..), de apin DU mai sint pahlele , ( rsgiu.ni
nesatu.rate) ..
.- 2.40
4.8. !Qerg1a peretilor inte;domenioi
Dacl 1ntegrsla de aabimb este pesl UTI (.J) 0} 11 D1o1
o a1 d eDergle Dll mal interv1.mt. toil BP1.D11 ae
..
pata!el 01 se a.ti.Dge B&,.ara-,1a magD.et1a.l a.va cmo bt:tmpll
. ----.. . .
to domsJ:L11lor 4a .11.881l&t1aal'e spo..a. td. Pe.:rturbana 11111-
.to.t'ld tf'\11 1n ur1utarea p6l"alall a apill11or
1
ava. cu. se h
lD oa.,ul d1n perei11 i.nterdDmen1a1, are drept
o eaersie1 de sob!Bb. a
l1 eDergle1 41n pere111 1lt.'M.rdallle.D.101 va t"""'
bui, 11&1 1atl1't al eYalalm variai1a uergiei de acb!Bb Gil
de a sp1Dilor. Aoeastl evaluare. flomtl de
LandaA vi va prezentatl a1Q1 !ntr-o m&A1erl aemi
olaslol.
4.8.1. !Aergia de sah1mb 1n regisn1le.neaatur.tp
d1n tergmageetia
1
formula lg1
Landau s1 Lifsit;
s-a vlzut Cl 3.J.l b; rormula 3.99) ol 1 pentru
cristal .feromape t1c 8Zp.rea1a e.uerg1e1 4e
s c bimb ae II4J rte s :ra:rm.a ll.l"mll 'to aft:
(4.54)
l.r.. ii sin tl eos1nq11 dirac a.1 ap1nulu.1 'i;.
hretele cupriade tm mare de atollli t a.atrel 1ztc1t dtrea
........
'1a S variazl :f'oarta de la un atom (1) la
.,t:oJtul vac.!Jl In aceot ou pentru. ezp.r1ma.r'ea d1rea,1e1
-
s
1
lA p. vec'l;orului IV.
.n) -. poa\dl f'f'oe u 4:f ' IJ,eaftlare 1D rle !qlo.P,
.- 241
r (xD) 2
i"(z) .. t(xo) + tt (z .- :z:D) + 21 (:z: - z.,> t
y
(4.57)
aor11Dd ln aoeeaol
!'I W"!!ll eZpreaie,
pa.n;tru B1l!1Dal Sj i.D. Cal"e
a-a no tat oli 8u toft!
care (i)
a&om.al
. ..,.. .Iii
(4.56) s
3
1 s
1
+
1 2 a:;;
11
+ I 8u. . . +
. a .. . .
Dupl amb:L-
ou. s
1
ae ob-
i
tl.D.e pe.nt:u produ.au.l
saallll" d1n foftlllla (4.54)
+
Dacl atom11 sln 1dant1a1, ee poate scrte
(4 .. 57) capi:U. forma lll'mltoare, eama de
(4.55)z
+
Primul 11 amen 41li parantezl ae referil la sp1n1 pualel1 ( c.aN
atnt 1D r&s!Wlile & cl"iatala.l
net1a) ei . '
. .
Pan.tru. np.uile (d:l.rl pe.ret11 4
- 242 -
fji'J:empltl) B;, 11 s; tormeasl 41f'eri de zero aetfel o1,
peAtrQ ao* ezprea1a .(4.58) ae. rwdYae la.
2
(4.60) < s2 ,
deoazeoe ter.menal al .do1le& din p&raatesa (4.58) .este fi el nul.
_ In'tr-a.d.e'rilr, 1n virtutea fcrmule1 (4.59) ae poate Grit
-il Dlf.
(4.61) "t -:; 0
Peb't.ru. e.DarsiP. de .achJ.ab In re.giu.n1le nasatiU'ate
-...j> ...
obline azp.rea1a lll'lllkare, talocuiDd. produsul (8:1Bj) din (4. 54)
: 2 - 2-.
{ 4.62) B
11


f r (it :[Jfl
S. obnl"'d al, dupi denYarea (4.61) ae obj1De
aau,
.... a .. 2 - 2
1 . , ... (cro> ... (gra.du aO
Dupl 1.aloca.1.re 1A (4.62) ae ob1;1net
. (4.6))
IDB:rgia de sahimb 1a 1Ulita1ea de Yolum 1
8
1111 B,/', se o&lcGlea-
lil, qor pe.a tru c:ri*alQJ. cubio, ta oare to"&1 iLfll
la 41s'taal'a ( OOD.Btuta relatie" W Vl :n.cl .Ia ft ...
oare cela.ll a:t.etl D ate.!. - .r ft. wpeta u a ul
_ 11 aaU'el u:p.reld.a 48D.al tlt:11 wiam. al
e.nel'81e1 4e achab 1a 1"egl11Dlle Mtarale .... tl. :ttlftlll. EIBII-
toare
(4.54) ...,2 (<grad "'1)2 + (grad + (crad ..,)2]
.Aaeasta eate ro.rSul.a lui. I.aaf\ag t1 I.i:tel'h, pe c U"e o vua ut1-
11aa la oalaLilul e.ne.rg:Le1 11 a(p'O.eild..l per.t11Dr
io aazoe

- 24.J
l gracl or,..>
2
2
A ;:.. n.JS
a
1.n a.ceastl torllllll., n=--1 pentru eia"Camu.l cubic s1mplu., 2
iste.Dl c a Q1 n4 peDtru
t..a terdomen1c
ID criatalale cu Qft1ax1ali erla-
. talu.l cle Co on stl .1:1aa1 c si..ngu.ril d1.re c. lie .'! :11B1Bne t i ... rll
' 0
a poD t&De 11 d.oDI sanau.rl po sibl.le. I.n dod i 'l'ec i.JU!I
spinll 1' onentail antiparalel ( 1601)). I.n
.to.rul, prosre 111.-, pe D cUa'lan es&U Gl.l ..! , I!LI!Iti.fel tfl e 1'
priaul 11 111 t.tau..l apia al lao tllllll a tome d to:rme t.l.b
de 180D (:fiA IY .22) .
PERETE . ! DMNIU

j
{
'
e
::..
- 244 -
Pellt;L"u aa aohilibml aceetu1 a.ranJame.nt a.l
41n sA fie eata oa
energia liberl totals din perete si fie miniml,
suma energiei de achimb 1
8
gi a energiai magnetocristaline WK
al fie mJ..n!ml1. Evaluarea mi.ailllnlu.i aoeatei e.nerg11 ofecl po--
\
sibllitatea detarminlrii grosimil peretelu1. Expreaia
4e schimb, de lui Landaa vi LLfa1ta . (4.65), 1D
cazul a1C1t ee scrte simplu
2
W nJS (and 0() 2
. .. .
ca.
(4.68)
Dael 1n B p1ana reticular& la 41stsaia ! e-
aall cu aonstanta se poate scrie ralaiia
(4 .69)
de schimb pe upitatea de suprafatl a
e Y
8
e ae aarie
(4. 70) .
an1zo'U'op1ei Wllu:lale e&te dati de :ro.rmu.la,
{4.71)
Dacl at T&r1alol ragu.lat in de atomi,
IV 2 2 ) 111 . poaf;e sar:le ot 'i(ve) oi enersia SSDetoc.rltaJJ.-
al pa S!i*-atsa 4e WJ- dati de relatia
e
K J

I. e 1: I S
0
Bnerg1a pe mn!tatPa 4e a peratelai p'
aerie, aeama de (4.70) oi (4.T2), ,t oona1dartb4 D-1.
I
: !
i
- 245
2
(4.13) p
8
+. WJ:. \OS 't X li 1!1
EU:lftrgie e ate mi..t:l:;i,ml peD'ti'\1 o uumi tl valoa ..
.M a lui B, respectlv = 0, se
(4.74) B a
.. Ka
In n:rtu.1:ea (4.69) f fros:Lmee. pel"ete1ul eate ds.tl da
fomrU.la:

e E a Jl ,
: ..
I.r:itrodlloind ex:pres1a lu.J. lM d1P ( 4. 74) in formula 7)) ee
obt:t,.ne pe.nt.ru. energia peMtelu1.

- . r.:- v. .. JS Ku
'IV :: 2 . _._.;;;;_
p . a.
:Pentru cobalt. c1.1 s-:2.sl:lo-
10
rn .K.
- . 5 J 2
a 4.4.10 J/m I JS
. . -2 2
e1 : 1400 K es 't il:lf)SU o e.nerg1e 3. 7 .10 J /!JJ. 11 o
. - -a
groelme _s. e =- 4,4 .10 m (.apl"'xim.a.t1 v 170 de dist!lll! ....
)
. 6 -10 . 4
in Pea.t.ru Fe, cu a -= 2,9 .10 mt K 4 5.10
J/m3, Tc :- 1040 K energ1a perete1u1 aate wp.:. 6o:l10-) J/m
2
!i1
groalm.en. lui e ;;. 10-7 m 300
Efee t1V" g:ro sbiea _pere talui Bate ml91 ;nicl ila.ci{ eo .
de magnefocristali.nl al!!lte ma1 mare CI.D .r-azul tl
diJl expreaia (4. 75). 'Ca1culele afsotua.t!! ale! pentru. .Pe,
o.farl ordinal de I!!l!r11lle a.l ene.rg1e1 fJi gr'(>&im!1 p,ezo.e to-
ltd; a.n caltnl ooreo"t trebu.ie al tinl aaama de 'la.1oa:rea
a energiei de ach1mb.
Ut& c:vii detolillt al 1nterdomerJ.c1 1.mpl1c!
in 11 energ:te l magne toe laB t1ce ds
.Dulu.i de ID ,arlsts.li"Jle tuM pai"'e'""'
tll.Dr bill rdolr.ienc1 eate 1P.tllla,c:tatit i de r.eu.n1.to :m.1 t.l t :l le
dill a.rlstale de tora te, 1mpLt..rl tl-;:ilor, dfJfQc \Iii aiisloca.-
. D1D acest. mot-:l.v, in _pe.retf.l 1n1 :se _prezintl cs.
' I
P'lsne , cl s1n"t t1, 4e e.xemp1u . (fig_ rv.
23
)
l r
: +Ps
Stru.otura peretilor d!.ntre
dor.u.en111e rie.n tate go
0
ae intru.citva de
a1o1
1
pentrtt pe:reti gu domen11
te oriente te la 180
I.n toe.te caz,u:r11e o.rie.n tn ...
.
ree sp1.D1lor in peret,ele
in terdollle..aio rce su.pu.ce
c ondi tlei de minimum a
enel:'giel totale .
Pig. r'i.2)
Ill ca1ou1ele re'f'er! to a-
te la ech1lib..ru.l i'l l!!tah111tatea.. struc:tllrilol" de domen11 tero-
u,gaetice va. trabu.t. el ee t!.nB. seams 'i'1 de aontrt:ttu.t1a pere-
, tilb.r la energ1a liberl totall De -t-6-t .- .. , !tl . -
" ... ... .... ap ,.,ILL energia
p11re"t;ilor intardo,men1c1 a .foat evalua.tl ""lei "'U c d
1

""' , .... , a ell. a ta .. e
rolumicl de enera1e c! ca. o d tt t
o e.ns a e a u.pe r fi,o ialM: ( e.c.e rg1,e
un1tatea de

'. f
. .:.
'I ;
. ;
: ..
'.
- 241 -
BIBLIOGR.lJilE
CAPIIl'OLliL IT
1. Akulov. B.s z.Phys1k 1, 78 (193l);Zeit.Pbys1k 389
(1929)
2. B1rss, !, 252 (1959)
' .
). Beckezo, B., DGrl.Ag. w., h.rroJOagne'tililmliiB, Ba:rliA, Bpri.Dger
(19)9) .
4. R.Y., , 575 (19)7)
5.
GrabaJD, c.D.; J .lppl. JQ.. 317, 1959
I
6.
Honda, K., s 721,
(.1926)
I
7. Ho.nda. K.
.Ma taum.o to, B., Sal.Rep.Tohok'll
)2), (1931)

Sc1:Rep:TobDku
a. Honda, X., Xataumoto, H., Kay a., s
Un1v.
ll
lll, (1936)
I
I
9. _Kaya
1
Un1v., llt 6)9 (1928 1a)i 1!,1151.
(1928 b)
10. s., Takaki, H Univ . .227 (1935)
11. Kittel, Rev.Mod. 541 (1949}
12. Kneller, B., Jlerromagr:te'tisml.la, Springer, VerlBg, Berlin,
192)
13. Masl7ema-
1
Y., Sci.Rep.Tohoka 338 {19)))
.. . . .. . ..
14. L., J.Pb7s.Bad. 12 225
15. Biah17ama, z Scl.Rep.Tohoku UD1v. !, )21, (1927)
16. Smoksmith
1
' Thompson. J.B., Proc.Ror.Soo.LOnd. 225,
)62 (1954)
17. _fatak1
1
H., 92
18. W1111ama. B.J., 747. {19j7)
248
J
SfilUC!tml DB DOimlii llA<IIETIOll
5.1. Geaeral1 Uti pr!yipd atru.atllrlit de dom.enll
Totall'tatea domen11lo.r de m.a.gn.etiza.re spo.tr.iad. 011 a
peret11or oons't1 t:Lde .e1iructn.ro de domep11 a
Wl\11 m.a. tel'ial ra ro.m.e.pe t1 o. De aaompu.n e:re a l.n e ete
totdeauna .real.ize.tl .astfel inci 't e.n.e.Pg1a to tall 1D crietalul
sl :fie JD1D1ml. Problema modelll"ii matat1oe a
ecestai eate deatul de comple%1 daoareae modDl de
descompunere iD dGmeni1 depinde nn. humai de propr1atlt1le
.net1ce intrlne&a1 ale eolldllluJ. tem magnetio c1 fi11 de
sa ezteriaBrl. Se vtie c! topograf1a cimpului
depinde de geome t:r.1a oorp1.1llrl reromagnetic i aceast! 1opograt1e
illpb..DI Wl anumj.t: mod de 8Ubd.irtza.re a volai.w.lui cl."1s*alRl:IZ1
1n fireot, eu pr1Dc1p1ula.l m1.n1mu1u euifl-
g!ei llbere. Pe de al tl pal'te tn criat:ale care' ail aaeeq1
toiml e;eome'tricl dar in care pre domini t.!.n tip aaa. a1 till din-
tre formele de energle presentate ta precedeat1 pot
s1 aparl !Jtru.ottJ.ri de domen11 dlfen* In princ1p.1a
1
ota.d.
sol1d.a.l ae t.n etB.J:"e. de.lliBgDe t1.satl1 vectori1
188D:'f!1i1oe spo.ntane a d.0111Bt111lor tl'ebuie d fia orieD'ta11 do.pl
uale de aeoarl .-agneti.zare. 1D caul orlata1ull.l1 co B.Di:aotre-
pie 11D1a%1a.J.I. ln. 'tregu.l volum i!U. critalJU.ui !a pre ala b1l

demagD,et1aat
1
'fa .f1 s ,ubdivi:zat niUII81 !11 doal grupe 4e Gt-meni1
.I
- I
I
j "
..
. ,
.,
!
.'I
!
!
249
o.r1entlri tlpi.Uie {aa tn .fig. Q. ) In o.aeet eu DQ
:dstl.. dac11i peret1 Blo ah ( 180) Ill cazU.l aria 'tale Gllb1oe
. u. wlum oentra't (criatalLll .de Pe) vr.zu.t deja cl cli.reotl-
le de slat .uohlile doul sen-
Qr1 pentru f1eoare se obtin aetfel de do-
men11 ou .1nterdamanio1 iD care magnet1&area
ae rotette CU 180 S&U. GU 90 .Beaker)
ln cr1atalelor cnbioe ou raie aeDtrate (or1stalul d 11),
ex1et! 8 de crientare e dcmenlilor aele 4
d1agonale ale 1D eeneuri, direct11-
. le de ID88Jletlza.re); in conaecintl a.ioi vor e:rl.jta l
I
la 70.53, le. 109,47 ,
1
.,1 la

I
I
1n domen11 pe bazB princ1p1ului lm1n1mg .
ui 11bere eate complex& 91 nu poate fi calculatl
- I
t pe modele eimpliflc.ate. Paptu.l c!; i.n aceste cond11;11
Ill te dintre etrv.ctor1le de domEtd1 prevl.iute prtn calcul aa.
tat f1 etect1v, este ou atit mai remaraab1l.
Ina1nte de a pretenta caloalul nnor t1piu
ce 4e domen11 eate convenabll al in re
vtstl pr1no1palele meto4e de a acestor
5.2. MetOd! da a cD.nf1gg.ra!;11lor de
domenii
P.rtmele tmag!Di alG domen11lor, la mioroacop.
atat 4atozoa1re lui. B1 tter (19)1} 1.ndepQd.ent, iA a.celBti aD
au. to at OblleZOa:to 11 de Alm.lov (19Jl). lletou lltll1-
mt! 41rect di.D tebnioa o'bt1nsr11 apeo'b'elor
aagnetloe 011 &Jutorul p111turi1 t1er9 a f0st per-
rec11ous.U. o1 com.ple'ia.tl cu. a.lte metoda.
250 -
5.2.l. pulber1lor
aolidului eato
in prealabil olefu1 tl foarto tiD," 1381 i.o.tii prill*r-o
de mecaoia, apol prin polisaj eleatrol1t1ct dapl oare.
se aaoperl cu un strat subi1re de liabid oGniiniD4 io
1e fine magnetiaeJ de exsmpla saspeD811
de :.-e
3
o
4
ea.ll de tPe
2
o
3
Bla c!ror partloula atl d1mena111$d de
ordi.Du.l 1 fA san chiar ma1 mioi ( sufiaieD t pentru a taoe pcai-
bil! obaervarea browniene). Pe aoeastl ae
o la p ( m!ri te de ..... 300) figul'i crs:re -clC re
atrllctl.lri1 de do apoata.nl ( tiettrile
Part1oulele vnlamal v t1 suscept1b111-
tstes k , sint supuae uns1 P '

grad {a2) care le

' t
-Ps \1 f . +!g
- f'i\_ --- --
--=.1 .
DOt-1 EN !Ut PEREfE , OOMENIU
strage _
oele ms1 1ntense ( f1g.1' l).
Acestea ae aoumnleaz!
dec1 po de Bepa
rai:Le di.nt.re doan11 pll-
nind asttal 1n relief
tura de domen11 a solidQlnL
Aceaat! metod! poate f1
ut111toa'Ll oriaa oond.i-
Particalele din aus-
pensta stDt de rapt m1c1
magae'1 care ee atras
sl ee
::'!'H.I' spu.ttti!W ... Bla t11 mad pa."M&Deat prin
S:t'olltl-. loj3 o fioc:m
spl'lL'taD! n.umai. O:.W".:i lftote m.t\1 1uu
,

.. stat .mloi nuoa-
. ;
- 251 -
. .
re-:s. _llmi t1 mioarea b:roc11!1Jll este prea 1n tansl, .. reo1p1 tar..,
pa t:ront1erele domeni:Lle.r nmi aN loo 11 rt ...
de l11 p1erd oontraatul.
Metoda pulber1lor otarl poaib1l1tatea 4t-
rea '111 magna t1zlr11 1n doaeni11a Se p:mwac.l o agi tu.zl.
pe uprafata polizatl a probei de _atudtat. Daol
e.illte perpe.a.d1clllarl pe direc,1a ma.gne tizll"11 apue . l1.D. cim.p
magnetic neuniform aparit1ei polllor aagnet1e1 l1bert
0 parte ,1 de Gealaltl 8 trlaliurti (t1g. V.2), 01 in BG&It
a.
b.
aimp stn t a.tNae part1aulele
ao loida.le.. ti'I.Bitua. este
operatA paralel aa magnet1eal1a
I
dom.en1ulu1.- DU.
1
1 ea va pl"'duce
nicl o perturbat1e a d1rect1e1
I
magnetizato/ Ql partioulele
co lo1dale nu. i:.e ma.1 qiomerea-
zl aceaatl direatie (ttg.
v.2.b).
Efeat1T, o
pra111.D tl to tdeaUDa gil"le tui.
lupl d1reat1a in oare a fogt
pol1Ea'tl mecan1o.
Plguw. V.) repraz::l.DU o at:.rnaturl aa. domen11 de lachidl
Ptg. v.)
- 2.52 ..;
!ntr-an criatal 'S1 Beaor,b,-1951).
J obeeratl pare trta,l, direot1a
; !.liJid. ne.rpe.lld.icu.lari pe Il'i a.azal
!os.rte ()Uft e JGt intll.Ai 4ou.aJ..1 oq lLW.d,al d.ft ct t1Y
8
>:""en tt-
.::e ;ri 111 cb1ar de ord.i.nul da. P1ga.ra Y ... 1.nd.t.61 oJ.oae.t.11lo! b-
,.r'la1ia de BoMMh f1 fi.lli_, (1951) pe un cactzou. d.P-oa.pt
t.acel"dome.!:l1 e
ab.._ d.epluea&l din.
t;."J. 1:D
M&Dt:I.S&Na tHee ct.e
la;: la
.Daci a ria
lu1 feftaenl!lt:t.o ee't.e
lftolina&l de
plaaal. 1D oar se atJa
&U M qoU"l 1118gllet1-
.?1g. _v .4 zan. H tom.ea&c\ figl.l..Z"i
d.e su.b to rml u bft4 (tis. 1f. 5). !e11Gl.o pu.l be%1.lor
. - - - -- - - - -
118p.et1 eBlie ol!!la IIL8.i .
ai&pl..l IS81 p-ut:l.D." ._;( d""
\1a1 $oare dar .e pre U.
91 uele inco.aYeD.ie:Dtf'-
Lo o .. lll ubet.u,
aq. &DlJotro pie \1d:i.
Cl"1sta.l1lltl VOJ. ..
peNt11cr ill.
genrall acest
.... ... -.:a .. 2 . 1
.. n ;-.1.;; .J
-
i,apl1o1t F La rt-
L
. '
- 15) -
co1Q1dale tD aaesail res1aa.4
. lJn al t 1D.OODY8DittD.t: aou11 !A taptu1 al. aaeaatl t:eWal
liU. oteri poalb111ta1iea obaertl.rl:l. 401H.D.l:LloJI' 1A.
8Glid\&lu.i .
5.2.2 . Jietoy gnewoptlae
a4 Me'lioy hasatl pe etecial Paradat .loat efat ooU
112 ll.tlll\oarelal a.D de 11111l1111 polariaatl 'h-6'W'8.2"-
Beaal QD md1a Sia de ae tvt:evt:e
cu till a.nghi 01 . care ae'till propo%11oQal cu groalrAea 4 a tra-
. tu.loJ. de 'tl'aY9Natl 4a laJd.d 11 OQ p.rolao t1a B8D8
t1zat1e1 pe dlreatta de RQ8blul 4e
.: polarlza,le1 p
8
. oa 41.reotla 4e eate ,
.
( 5.1) .
oc X 4 oa"
senaql,. de ro est. de eulll de p.ropasan a
' I
dar 1 ee 1DYeraea&l daol se inYer.easl tUrec11a Jla8U-
I
.&oaaatl polu1aare .roatol'le aagnet:L.cl ilpel'ldte Yl...U-
za.raa la mlaroacop a dDm.ent.iloP din pier1a1e .ernetiaa Srysn-
. - ..
reD te Plgu.ia V .6 . . aohna aetrule1 d.e o bel"Yare a
cu aJ u.torUl efectala:L Parad,.q. LIUD1aa polaria U itmar etJII.bate
. 0
nomal 4oal MPR.l'ate pl"illtr-u:a .J)en.t:e moah (180 )1 fle-
eue d.i.Dtre aceu d011.e.a.:l1 Y. pro4D.oe. o roti.N pla.nallll c1e
dar ta. opue .&.aallao.nal ret:l' uUel
inclt pe.o.t.N .1111111 aoeate dod sea.eu.ri d M prodacl ez-
t;1Dc\1a ca.pletl. a lu:id.ali1 J.aplio:L 't pe.a'ra oelllal t ne u. ... H
n p.rodadl xt1Do1-1a 'taMll e:l 1-s..n. va et.rlba.h Mallsol'Ul.Ca
. a..t'llaN .la rd.a.roBOop ._._ft. obeeftak sou tntueeate 11 la.-
4elor 4olll 4e a do.aell11-
. lOr., resuit!.D4 .. uel aoA1'.tprat1a de
. Polai't. .... a .:ro tatD.r:t.e llagJlet1ol a ta.romaa-
Det1oe e.ate: foarte aare1 oc. poa'e Ill atJ.ql ott.IIYa
; .
RAOfATIE
NATURU
. - 2.54
.. "'
. ri.e n1'1ciu't de aare eb.ia:r pentra p-OaJ.mi foarte m.lo;L ale
aedillr tromapetlo b..uparu:ie (lo-l ...;. GJI): Daal ta.
loo de lamiDI aatarall ae toloaeo ra41a111 eate
poai bil Ill tlgD.Pl de d.o.D11 ohiar u
a! ':L Ya .S.l1Jie trl lA aasul. ua1 t.e aate.r1ale.
b. hto4e ba!a)t " tfeo kl Keq. eteot aoaatl la
.u:.l 'Coarelea Uo tua:Loul de. la.d.DI pola.r1sau. 11.bJ.ar nflee
U. aol'llal pe aupra.fata polllllli wud. -.' pel'U.tlGt, lA ,.._
allti.l bi.lie ,lehltl. P1.aDral u polari-.re I'O'eote ,::1.
na eete llptioll ua. II&N eal.e ta .
repa.l't aa direa,1a 4 polansan a l..ta11 1Dc1du'&tl (f'lc'?).
.latasil l'Otat1 .. U.1iore1te faptalal ol, eteaUT, :radia,ia
-----------------
255
. .-;:
lumlnoasl pl._1iru.nU 1D. pe a s.dtncima foa.r\e m1ol. In
est foarte su.b\iN are loa da JO l&rieal"e ro ...
ta.wrle a 1WI1Di1. care ex:pli.ol l'Otirea plamll..U .ae .
pri.n refluie. 4a ...
hntl tapta.lui Dll
sima a a.ceatl11 e
e ate 11110 I ro
t1a eete :f'oar'HJ labl.
El1pt1a1 t&tea eate 4.&-_ .
toratl nne1 .
rt t1 d.itea te a w:uieJ ...
lor t;e a.1rog,],ar
in aenaur1. _
ta'tea 11 rota-
tla extrem 4e
. i
t ' lD 5l 11 0:: .. 20
1
;:
slabe . lD ca.sul Pe aa D.l'a T
IA _aeeste pri.Dtr-o .l'()t1re a analiso-
.tulu.J. pot f1 decela\e la mJ.orosaop d.e domen11 faro- .
m&$Det1ce aufialebt
de clare, au. obti.Du.t Robert.a '"1
La casU untd allaJ d .bBJ., Oali de deoaebit
de :fawra-
bil pentru aplioarea mato4e.
pte Ae o1il..eP!a! a a.tru.c.Ur:Llar 4

- Enumerlm nwna1 1) Dev1a1;1a unu1 faaciool de
.. eiectron1.1 La. o dlstantl do 1 fiB de la au.prafata poliz.ad. a
11
ptio.ri.u.lu1 arlatl, :tD. regi.UD&o peret1lor :lnterdoman1o1.
c1mpei. oare pot at1qe 105 - 10
6
AI Un taaoi_aal
de eleatroD1 trill1s paralel ou. e.s;te _(l&vlat ,se.De1b1.1
ta o!mpuzt. 2) So-nde cil etect de
I
l

1
I

1
f
I
256
;.l. la. misurar;;:a Cimpulu1 1i e1 la detezmiDnJ' ...
la suprafata J
0
)
di.n permalloy, eene1b1le J.s val"1awi1le lu1 H, care a..c. t.renea.zl
de magnetizare decelabile pr1n
tr-o bobinl. 4) tn d1fzaatia da raze X prin
t.rana:rn1s1a 5) Emia1a de :fotoelectroni. Se a.coped eeantio-
nal oa un de SbCs care en1te apoi se
diazl imaginea printr-o leni1ll eleotronicl.
CaJculul unor conf1gurgti1 de domgnii
5.3.1. Generslitlt1
In pr1nc1p1u 1n domeni1 oorespunde neoe-
oi t.a. t11 de a diminua enel"gia propria R cristsl.Ltlui.. De.cl un.
or1si:al este d1Yiza.t i.n n domen11 agale, 111.af5Detiol
Br es te d1 viz a tl p!"1t.. 11 i ace as tl d.1 vi zare impli ol a pari
eel mai B n Bloch avind r1ecara ener-
gia. .. Eoergia tota.J.l aate 1
Aceastl ene?gle eate.mintma ciad o. De.aloi re&ult!
numlrlll de domen11 dl.D care se oompu..ae volumu.l Cl"iB'ta.lultti.
(5.3)
Pe.nt.rLJ. ca acea.etl evaluare sl. tif.ll mal precial, oi sl fum1aese
. .
date despre dimensiunlle domeDiilor, este Aecesar
lb ene.rgia magnetial a cristala.lul in cazu.ri oo.ncrete. In
cele ce vom lU$ in numai cr1stalele
anizotropie unlaxiall in cere modul de poate al
fie etructuri de doenii deschise pol! -.g-
netici liberi) ca i.n figuoa -v.a .aau.. sub fo2ma u.nor i atructttri
cu. domell11 de inchidera c B :tn f1gura IV .1. d. In primu.l au al
s tur1lor om poll liberi &.D.al"g!a es'te
...: 257
mare 111 report ca. eaergla megnetos*a*lol; a.attel tna1 \: G!Bapul.
intern em este aapabil a! de an11gtrop1e crtata-
11 sl form&H damell11 cle tnchidere Bate ca:zu.l crtstal.Jlor
de Cobal.* In al 4o1le a caz toJ:1;ele interne reugesa ll!!ll o.t"eeze
de incbidere 1J1Ting1Dd opoz1\1a de an1o*ro
aagnetocrlataltnl. Astfel, tn lgc Bl ae energla
11
agneticl., pr1D ll.Jle1 l'tlpa.rt111 al'ter"\attn d :p:ll1
magDetiCi, CB iD

poate oircuitul
eR de .prlssattce pa-
ou. In ace.a\: al cas nu. ma.1 ex1s*a ener--
gte da.r aps.re o energ1e tn domen11le de t.D:Cbi ..
de:re tc oare magnetizarea este perpendtou.la.ri pe aui_
de UfD&rl
5.3.2. or1stalelor gpia!lale DB strgotu.ri
desohise (ou poli libe1l
Calaullll enerJ!a 11 berl 'tota.lti intr-un un.:lax1al
ail.b :r:oi.u. w.ui pa.ralel1p1ped de groaime h (fig. V.8) const1-
ta1t din domen11 paralele de Dt polarlzo* alterDSt1
'l,
0
X
- 258 -
in dll"e-t'11;ia Os de qosrl In rDJ deMi tate.a.
superf1c1all de masl me.gnetial rtctil p
8
eate o tuna-
de x prtn c.l.l.l'ba <:renelaU d.t..D. ,CS.g:a.:ra
Ill acaastl etrmotll.!'l de 6.oau,ll11 e.nerglE. ID.88De*iol eote
eaergltlDr magnetocris*allAI x a eBerg1e1 otmpRlai dea
m_egttd *isut da tora1i ens ta.n\e1 J?Olilor li'berl, WD ,1 ta ener-o
g1e1 Jp Se poate esttma 61
1
prin alternativl B .aer-
si.a me.gnetocr1ata11nl totall eete mall (WB: 0);
1a caE.u.l or1s'tslelor u..atexiale 1
1
,.. Xmain
2
if 1or ,-. aste an-
ghilll. d.t..D.'t.zoe P
8
11 a%8 de a,voo.rl magnettz&H ('f = o. 'i.. ) In
obapulu1. I'D n.u eate aull,d.eoare-
ca pe ambelle euprate'e ale e.r1atala.l.u1 nonnale la di..reotta
1 Oz ex1stl c diatr1bu,le de poll magnette1. Se
l poa* .rep:reEenta tunc11a (.K/D) pr1Dtr--e desvol tare b. serte
l

. \
I
:
'i
'I

1

.! P
.. 'i:.
aLb ( 1':.- + ! ain + . .. .
(5 .. 4)
.. ip
'fC
kO
Expresia anerg1ei l
etn [<2k +l)
2'k ... l
o!mpu.lu1. demagne-
1D*ern1 a ros* atab111tl tn Partea I I
(5.5) W t fpVdY + .! "' V U
y } 3
in oe.re !
1
este .densi tatea olumiol dd' 111asl IDagflettcl f1c-ttdi
...
(yr d1Y P
8
) 0 1 11 a
..........

e2te densi'tatea
Cim.pul demagnattzant d.eriTI din po'tei:l.\1a.lill acala.r V a clzuJ.
V(x,z) pe pl&DAl
1.n..t1.11J.1 t z .. 11e 1orie au.b rerma
259 -
2P
8
D ;!, _BiD (2k+l) .,. .
(5.6} V(1,B) P.D JLZ (2k +
1
)2 l{)
A:Cea'* V(ll'
1
e) sat!sf'aoe aon41i1a A_V a o, .se ama1eul
ci.nd 11 m 1}1 se aa.pu.ne aond1.t11lar la limit.
In aoDSeoiatl energ1a (5.5) pe an1iatea de auprafall
a.:re u..l'I:D.!:[ toa.%'9a ez:p:res1e
. D
. 1 J 2DP
2
00
( 5.8) w
1
= ,- .r
1
V
1
(x,o)a =-::; E 1
c k=O (2k+l) J
Saut aeama de taptnl ol 1,052, o1
- lo-
7
u-c = o4 1L.

Da.o_/l h>). D 8Jlerg1a magc.e tos1ie.t1cll WD ds aupratc'l
(S zr) B din V.B de douJ Ori
energ1a w
1
reapeat1v .
(5.10)
Sa observl a{eaata anergie ee dacl ae
mioeoreaal ll'1me& D a dar,in t1mp
1
eoergla
1nterdomeD1c trebUle aA creaoc8 odatl oa
lui 5a ,tie ol energ1a Be raportoazl la
p
a o 1a po1ar1zatl
a crls'tialllla.i (eap.ratata. :z:;r) _aea oWD. s-a. p.ro4eda* vi pent:ru.
n Ta trebu1 sl p cu b/D. Ca

energia
pereteln1 unl1li11 de polar1&a"
a crlatala.1n1 eate
I
; '
(5.11)
, .... a
p p JJ
1D caret formnle1 (
.. 2 i. \fi s, .
p B
:ta f'1Dal, e%pres1a ena.rg1e1 to tale a. oria'llalalui ea'
Pun!n4 oa energta al f1 miniml 1a ou
Dt O, ae Qb11De ,aare 41
4oeDiu.llli
. ,ru
D
. .
Pea,ru. aa aceaa'tl 4eaa0m.pllllare 1D d aibl eeaa ate
.a.eoeear oa D II fie mare 111 "port a a sros-a pe.n.1l.D r Bloo.b.
aare eete de o.rd!Dill lo-
7

P8n'ra oobalt. au , J/
2
, ' 1 1 7 ! 11
- -5 -
daol 1& h 1a. ae .obtine D 3.4.10 m.
Deas1tatea de eners1 pe anl'a'ea de te 4atl
(5.12) 11 (5.13)
wa
-? 2Pa "loa;lo'w-P
Peatro crista1ul 4e Co eu b s 1 am se
2,19.103 j/mJ eeta oa doW! ordiDe d.e .Srtm.
ma.1 m1ol deoi 1i aa.gnetoort.stali.DJ oa.N ar enta in
d.e a (KQ 4,4.10
5
J/mJ?w
Rezu1tl aoeas'l de damen11 este eYideAt ma1
- . .
energetia 4ec1t de .OAOdomen!G.
Casul or1a1alelor qpiaxi&l Db domepi!
de 1,nchlden
D1mens1an11e 111 pot
J
- 261 -
f1 aettaate 1criLnd mai totale
e!1 i)IU11l:.d. oond1 oa e.nergi-a Bi fie llllni.ml in :rapo.rt
ca dimens1una9 D.
l'ig:. V,.lO
Din .. se "e ts.l""Q.1.DA CD l.n eaz1.tl -pl'll-
. aedent, lltimea D a domen1ulai, esre same energ11lor
.m.agnetoar1atall..DA eti a intsrdol!le.niei W sete rc-1.,
p
n1zl
f
+ Wp) .- 0
A1c1 DU mai Ln'erv1ne energ1a deoazece da-
tor1tl. d.om.aniil.o:r dill i.nch1.dal"1! c.impDl
este nnl <D co).
:tDtf.1 M es;prea1 a onargla;D. n:1.st.ll!l-
11he 1n eondt din v 10 go
1a al expreaie1 daAelt!tli
a enrgioi Yx in camDl ee
.
' I
I
J.
I
262
.....,.
1.r:l oara 'P Wlib1u.l dint.re pola.rlr;a."1a

11 . au. d.e qoad
aapetlr;are (oare este dirijail. du.pl di.ree"t1a. Oil) ID
le paralele polarizaiia ' a! aza de aqoarl aint
paralele " o. jt ) in t11lp oe in do111em1le de pola-
este perpend1cu.lal"l pe aD. (f = :If /2) I.a oouecln tl
energla magnetoarlstalinl este looal1satl numai tD domem1le
pr1DJat1ae (de inchideftl) 11 dce1 t:atee. volumla.l d.e energle
este
( 5.16) '
BDerg1a magAetocr1at&11Dl totall eate dati de e%preB!a
( 5.1"l)
l
)
!
j
I
I
1
i
I
in c.a.re Y reprezLntl. nlumal tu.iW"'.r d011len11lo.r de
D!Jiena1un1la !.ntrsg111u.1 cr1at&l !. :t.a d1.r-ect1a Os:, R
in d.ireat1a O,J 11 ! in Oz. stagur do-
D I . . 2
eate v
1
s (t1g.V.lO.b) 1a2 I = D aoa
!
D/2 11
(5.18)
ILibllru.l de domen11 pr1smaUce la aa.peri.oa.rl {fig.
I V.lo.a) este a&al aa de paralele
I a
1
aiD, 1ar nomll.'Ul. tDtal do domeD11 de 1.nob1dal'e (pe ambel.e
i eate D 11
i
! (5 .. 19) A t
'
)
- 263 -
o1 e.ne . .rgia map.etocr1sta11DI looe.lizatl 1n toa:te ace.ste domen11
seams de. (5.16) o1 (5.20):
( 5.21)
.SI eTaluim acum .. eJle.rgia locallzatl tn pereti:L i.Jlte-rdomeniol.
IrL aceaatl at.ructuzol exlaU Blooh (180) 11
Beoker (90)" Un oalau.l analog oelu1 efectnat: 1n 4.9.2 con-
duce la. Godcltlz1a cl clel;li tate a de e.nergie a pe-
re telll1 Bec.k.etl" eate de or1 mt cl dec it a pere te lui
Se poate e <a't1ma pentru h) D auprataf;a pe.re,tlozo
din st.l'!1CtiU'Il CUl doaenil de lnlhid.ere ao.aa1deratl
. reprez1.a. til ma1 de l din auprat'a"ta Bloch. Ill
s.ceasU ap.ro'%1mat1e, . yom lua ln. coa.a14era,1e nwaa11 lo-
.lalizatl ta peret11 Bloch. Dacl I repre&intl dens1tatea super-
. . p I -
a energlei 41n Bloah ( 4.8.2)
EDel"gia lo cal1za11 1n peret11 Bloch cU ..n t.U, da tl
.. ._ I
'5.22) .
1D. eELN s reprez1D*I au.prat'a"la 1fQ1:LtrOr pe.re\ilor Bloch. Sllpl"a-
. .
(5.2))
iuualru.l de .pereti. ea1ie "'1. a/D. Su.p.ratata to.tall a pere11-
lo.ro Bloab. ea'te
(5.24)
.. (5.25)
ID "ri.:z"'bl,tea eXprea11lozo (5.21) t1 (5.25) enersJ,a totall . 1n
.. cnlit.al, It ... + .,. 8Cr1e' :tD tUbC"t;1 de D b
.... 264 -
( 5.26) L D h
Kl ab + . p! ab
euperticiall u elle.rgle w.
(5.27) , xl + 'P t
elllarea derl tel ace a tel eurgi:l 1D l"aPOrt au. D,
(5.28)
a.,
-Oy--1 J!.
!D P
ooreapu.nd.e echilibra.lul ace.ste1 d.e domeld1
1
1
perm1 te de tel'll1D&Na 11 t;1DIJ.i :
Expresia enargle1 pe unitatea de a crtstalului {5.27)
oapl tl urml*oa.rea tonal, &*18118 d,e ( 5.29):
Rezultl al transversall a damen!ilor, D, 01 deasi-
tatea .aapert1o1Bl.l de e..nergte IT, ail! t p.roport!on.Al.e oil 11
deoi Cll ricllo1.ua t1 & 41mene11Ul11 c.rla'talului in dJ.rect1a
de m&gnetizare. cazbl Ol"istalulut de Cobalt, cu h a
- -2 2 .
. z WP 3,7.10 J/m., x
1
4,4.105 J/raJ ae obt1.a.e D:
"' 6 lo-5 J 2
o1 1,9.10 J/m ; aceaatl enar,g1e este oQ
m.ai m1cl elect t 1.a. caIU cn1 pol1 11Ulgnet1d
aalculatl !n paragr&ful precedeD.$ (I 5.).2).
5.4. Stru!lari de dpmenii aeaypdap
In C:a'Zul mo.noar1stalului de co bal. ' ,care ua o a.:L..aeu.rl
de uol}oarl mnpe t1zare, for.area doaten11lor de i.aohJ.de-
re eate aei datozitl anizotropiei
puteZDiae.P1t.(T.ll) iDdiol &lara da.en11lor de a.,_
265 -
l
lig . v. 11
Pentra. a. d:l.mlna.a energia map.etostatiol :' oreeasl
ace.l!!l te doma.a.11 de care cons ti tuie Duml te .!!!!!.-
sec.amdar!. apre deoseblre de at:ructa.r1le .. 'J,ri..Dclpall Oal"t
oou.pl aea 11181 a aristaltlla.1: Dar .au niiiDai au.pra:raia .
eat easoept1bill da a da na,tere ae-
cudare. pol11or :m.e.gnet1c1 1D veal.Ditatea
lor 41D la apar!ila unor
1uz! d do.aa11 seoma4are, a clror aonf1gurat1a .dep1nde de mul'1
.. r.e.ctaria .ariaea 1Dclu.1UD1.1., . proprietltile ale oris-
. ta1ulu1 <.48 . DWIIM.nl de au dl lifOarl DL88Jle ti&are d:J.D
Cri.B*al De al Goneiderlm 0 D.efero-
.lla&l)etiol de toftll Ot1b1ol, 1Dt ..
1
-D..D aristal fa1'0Jiqlle-
. tLa (tis. Dacl aaea.atl a-ar .afla tn aceas-
*' (tll'l n1al O atruoturl de domae.aii aecudaft}. enersi&
IIL&gJl.e'$oiai1d st,aatl lD ctmpal d81118Pe t1MD.i p.rOpria. ar t1
- 266

i
+++
a. b. c. d.
l'1s. v. 12
torul ,1 ataraa (a) nu. este eners--
. .
t1o. 0 sta.re uergetid 111a1 ar coresp.D..Dde aces_te1.
1nc1qs1uni dacl ea ar t1 de de lDch1.der.
.
1Do1t IIi ai.aJ.mi.zeu e.Dergia aapetostaiiol.
Ill fla. V .12 ... b,. a, d, ab t lDd.ioa te a! atruaturi aeotuldare
oare ooa.siderab11 enel'Bia a aoeate.l .
1DC11111U11, 4al" to to dati c.re1 te I!ID.Ugia fl lD ftDal. .
ae . a.a eo.b.il1b.ra 1D oare aners:la este 111..ll.W.
I.a f:ls V .12. b 1Dc1u.I1WJ.ea ete tmbrloa'd oa o trua tiUI cle
de aonloe. Coa11sRrat.1 atab11e de atraatar!
aa aale diD. t1s.V.l2.a
1
4) aalaulate de L.Bie1 ac
4aoperi te tn 1941 de B.J. W1111.iaa 1.D n.curue de dDaen11
.re1e"''ate 1D casal. 1I.D&l1 cr1 tal de fe.ro-.111a1a..
267
5.5. structqr1 in 3tpaturile
feromasnetioe
Stn:c t\U"i apeoifice de c.omen11 au foat obaervate in
..
;, t;ra tur.!.le farQmagne aafl B t:ea ai!l. t atxoa tlAri 41n.
feromagnetioe e clrol- g.roaime eete de. ord!.atll. pm
1
vi
mal EXie tl d1fer1 te pl"'c..edee de real1 tare a 8aea11or atra-
tu.ri: a) depu.nere eleatrol1 tiel, b) 4&pUDeJ!IIB ohimicl
1
a) depa ..
nere pr1_D e!aJ?O.l"S.l"'e 'termio! 1n d) depuna.re p.r1D
re catodici. de vi 8 1nterdome-
lJ.ic1 ei strue ttl!a paroi;1, depio.d 1n pr1no1pal da aors;t ...
_moa gl de !iz1ce ale snoetaate1
1
printre
oare coniiitantelol" de a.nizot.rop1e, &toCl .
I.e. a:tntu:rile foc.rte aub1;irl eubatsnta. afll praotlo
ib stare diatre
mult m&J. mica docit oalelalte doul. fapt fehon
menele magnetioe pe care le 1ntilnta ln
de fenomenale in cazul e,an,loanelor masive
diJ:I. eag.1 anba ta.uvl It Dn tori t11 fap tu.llli_ a! faetoru.l demagne ti ..
zant tn planul feromagnetioe eRte au mults
ma1 mia daoi 't in d.ireatia perpPhdicnJ.ari ps pla.n:o vaoto-
rul pol.arizatiei eate si tu.a1 paralal cu. plsnt.tl p!
In straturilor subtlri formares de eu
1JL aene opLUI, dupl direcil.a a;l'(laimii _ mt
ma1 ravvrizatl d1D da vedere
en a 51i.ra tur;Llo:r. in oa.zul CQ aJd;so trD-
pia oglabl lK ... de ex-.pl.ll l.ri oa.e.u.l alia.ju.lu:t
. - . .
.. M pr1a & aaf.-
But.ropU wti.fP'.iale o.u direo,ia a:m1 de .llfoarl. in
plaDL.l pl"turil,. un.eol'i o. e.stf'c"l de an1ztttror!.B. pro4tw&
1n mod t'C!.r1a t 1D prooeaul .t i!o milri.! 'tu.rii ( a.pl1 g1lJ.fl f.\ !m.p
I
.;
l
268
magnatio exterior cu plnnnl ;1tur11
1
supor-
dup& o anum1tl
In flg. vel)"' a. stn t 1.Ddi oa ta "t.1"e1 B *rue iur1 de d.ome"Ji11'
J)I"B1 b1ltLin e'h' ii turi le e.ubi1ri, ita" in fig. V . J.J .. b depeud.enta
ellctrgie1 s-pea.ifioe a pltur11 de grosimee e1, pen'U'u
fleoare dlntr. aaeste
3.
a.
,?lg. V' .. l:t

f l I . 1.1
I
J ' 1y:

.,J : I 3>;
t I I _,/ 1,,
10
1
b.
$-:!- '6bt.El'l'ft . 9tr m'sW''i ce groidle& plbrii
':_;'!
- 269 -
IIIA1 ta.vor1za'tl treoerea de la atftloture (l) la
etru.C'tl.lrS (2) 11 de la tmctuza (2) la CJ). ExpeM_ ..
cen.tele au cl pe.at:rv. groa1m1 11&1 de u)-2 f11lt
_structura peretilor interdomenloi ae de atruatiU'1l.a
obee.rvate in cazul Bllbatantei maa1Ye
1
(pere"t1 Bloob
1
Beote_r
1nterdoaen1o1 oare spar 1n aoete ae DA
mesc lllel. Pigu.ra V .14 pres:Latl o aDmpamtie tDh.-e
structure perelilor Bloch a peret1lor N&el.
_,
PLAN
'
PROFll
I ;
I
PERETE BLOCH PERETE
.Jis. v.JA
Deoaebirea cl1nt:n pe:retl:L Bloob-11 pez-e"t11 II el oo.na t1 ta fap-
tul ol lotr-u pereta Bloah, rrrU.l."'ea ou 18.0 a notoruld. -.g-
net1d.ri1 are loo _ill plaD.e paral.ele ou. planml pe.reilld l.nter-
. clO.eDloi. in t1ap "' lll'lr-UD lllel ro'U.n.a ou. 90 a .. a- :
torulttl are loc iutr-an plan par.alel oQ
- 270 -
P1 Prin aaeaata, co.11_ponen ta Yee ton.lv.1 -.pet:Lsi.:M.l pei--
. . - '
peadicglarl pe pl&AUl pltur11teate aull DR domeD11le
11 1n fapt care coreapaa-
de lll1.n1mlllu1 eerg1e1 .1J88De'loata't1,ae.
5.5.2 . Strt.tct doaeel1-bnpdl
I.a Ill iima deoadll a sw.so1 tat llD 1nte:rea cleoaebi t atu-
diul straturilor de da.&Rii form& de
benz1 paralele: domanil bandl. Aceste aiAt
oumite b1percrtt1cet deoareae propr1etl11le speat-
1'1c apar numai 1.a atiratur.l a c.ll'Gr groa1m.e este ..-1 :aare d.- .
c1t OB.DmD1 tl grooime Orl her Dacil pentra_ evata.ri.le foar-
ie ea'e caractar1.st1al de moaodomeD1 11 aAt.-
lotirop1a m&gDeticl- eate incal1zat 1D. pl8.11ul pi turll, jMtlltra.
pi tllrl.le h1percr1 tioe eete terl.stiol o coDtisu.ntie de
mul t1domen11 Cll o a'\:ructta'l du.qatl ( atripe) oa ill fig. V .15.a.
a.
b.
I
;
,;
- 271 -
0
aetfel de structurl a foat prevazuta de Landau Qi
Litsitz (1935).
Dupl evalulrile lui Kittel (1951) grosimea
Poate al este
3 1
-7 . aparl
0
asttel de structu.ri ouprinsil intre

0
v1 lo-5
1
Structura de benzi constl din domenii
. l.Ulgi 01 illguate.
+
1
llrg1mea unui domen111 eate de ordina.l fraa-
v IUU.lor de IDD tnl
r- P la cit,va iar domeniile vecine stnt
Polartza-te 1n
1
sena invers. Existl citeva teorii care formu-
eat( condttiile energetice
favorabile aparitiei structurilor
de dollle.ni1-bandl,
asupra olrora nu ne vom opri aici.
s tra turil h1
1
.
8
percritice se caracterizeazl printr-un
c clu- de hi
- sterezis de forma mai putin conventional! (fig.
v.lS.b)
AceatUi Cicln 11 este prJprie o aoa numitl anizotro-
Pie ID&gneticl de
rotatie Prin care se interpreteazl posibili-
ta ha 1'0 t1rt1
de benzi sub actiunea unui cimp mag-
netic exterior
c . Datoritl aceatei proprietlti hiper-
l'1tlce si.nt f
Bi oloaite aa de memorii. Ele sint folo-
te de aeem
enea ca retele magnetice de difractie tn hologra-
fie ,
1
i
n al te dome.n11.
5
'
5

3
Domen11 magaet1ce c111ndr1ce :
Aceate dome.n1.i cilindrice numite uneori nb.J,e magneti-
(bubbles)
apar in ailWili.te conditii in foite s,P.btiri mono-
Cl'iataline
ti ' Oi in anumi te straturi aubtiri fero !l'i ferima.gne
oe Prtme 1 d
8
omenii magnetice cilindrice (DMC) au fost puse
iX! 8Vi.de tl
n de Bobeck (1967). Initial ele au fost studiate pe
Bl.lbstante
. CU formUla Chimicl ll 1
l.lnttl dint genera RPeo
3
n care R este
re elementele plminturilor rare situate in Tabelul
Biatelrluln.t
. Periodic la numerele 57 pinl 71. Aceli'ti compuli'i,
e Posedl o structurl
Pel'ovattt 1 orto.f()mbicil de tip
' se numeac ortoferite. Toti aceQti compue1 ca. excep-
Pt1a Smleo
3' au la 'temperazura ambiantl (290 K) o magnet1zat1e
272 -
,:apontanl orientatil paralel au axa o "Jaca din
monocristalul de ortoferitl se decupeazil o foitl subtire
(grosimea de ordinul 50 rm> intr-u.n plan perpend1.oular pe
axa de U'iJOara magnetizare (axa c), in foitl apa:e o
structuri de sub.forml de labirint. In figura V.l6ee
indiclu aceasta configuratie de labirint relevatl prin apli-
carea etectului Faraday de rotire a planalui de polarizare a
radiatiei care strabate perpendicular fo1ta trans-
parent! de tl. Vector11 magnetizatie1 in domen11 sin'
orientati in sensul pozitiv aaa negatiT al normale1 laplanul
toitei lapt pentru care pe t1g.V.l6.a apar portiun1 tD'uneca-
te alternind portiani luminoase.
H=O
a.
i ,___--t==t-----1'
h...__ __ _.;_ __ _
T
H = H
0
c.
Hg. v.l6
H slab
'b.
H>lib
d.
" ......
- 271 -
o aettel de t.ructu.rl a fast preYlznta de Landau. (11
L1tsi tr; (19.35). Dupl. eve.lu.lrlle 1u.1 Kl ttel c 1951) grosimea
eote
la oare sl aparl o de atruoturl tntre
):low7 ,1 10-5 a. Structura de benz1 constl din 4omeD11
lang1 ti 1ngusw; llrgiaea WI.U1 doMni-a eate d& ordical fraa-
'lunilor de p- ptal la c1!6Ta 1ar domeai1le slAt
polar:tza-te tn sells Existl aiteva. teon1 care torma-
leazl aond1t1ile energet1ce apar1t1e1
de domen11-baadl, asapra olrora DU De vom opr1 ulai.
""'
St1'8 turtle hipercr1 t ice se c arsc teri.zeazl
clclta de de to.rml. mai co.c.vent1onali .. , (fig.
v.l5.b). c1clm 11 este o ava numitl
p1e magnetlcl de prln care se 1nterpreteazl poa1btl1-
tatea s1stemulu1 benz! sub actiunea maul eiap mag-
netic exterior. Dator1 tl acea.tei propr1etlt1 pl tur:l.le blper-
crltice sint foloa1*e ca de memor11. Ele stnt folo-
slta de aeemenea ca retele magnettce de dirracti& in hologra-
t1e Qi in alta domeD11 .
5.5.). Domep11 magnet1ce c111pdr1ce
Ace ate domen11 ctlindrice Dumi te u..neol"i. ubul.e magn't1-
ce"1 apar iD cond1111 in fol'e
cristal1pe, fl 1Q anumite faro ferimagn&-
t1Ge. Primele cloaenii magnet1ce cilindrice (l:tK:) .au pl.lSe
in de Bobeck (196?). 1D1t1al ele au fost pe
eu.bstB.Dp .cu formula eb.i.mic.l genemll RPeo
3
in cr.re R est
UDDl dintre situate in
periodic la numerels 57 piDI 11.
care a atructurl cr1stalograflcl de tip
pe:roVBkilt ae llUIDeBO ortotel'ite. ac1t1 corapql OU exoep-
p"1a .9mJeo
3
, au la tempenzura ambiantl (2f0 tc) o magnatiati
- . 272
paralel ca 8%8 o !acl din
noor1stallll de orto.ter:Ltl .se dercupeazl o su.bttre
. (groeimea de ord1.nul t=> iDtr-wa plaa. perpetu!j,cl!l.ar pe
a:z:a de .111JOU"i. magnet1zare (e.xa a) 1 1a "tol
s1iru.cturl de domeniu sub. de labLrt.n1i. In V .16. e
ind1clu de lab1r1Di .relevatl prtD apll-
carea Parada7 de rot1re a planala1 de polariaare a
ra41at1e1 lumiDOaBe care strlbate toita traae-
parenU de o.r1:oferitl. Vector11 1D doanii 1111Dt
orien tat1 :tli se:oaul post 'ti v v al .aomalei la plaiUil
to1,e1 fapt pentru care pe t1g.V.l6.a apar por11un1
te cu pori1anl lu.lnoaee.
HO
a.

h ..... .
T
H stab
. b.
273 -
. Daol Sl!!l apllol. W1 .cup e s H p"arpelldlcu.-
18.1' pe su.pratai fol il, se o baem cl, pe llllelll'i ae eimpul
ere, 'e rlmtne IIDB1 llic dec i' D 811LIIIl1 t:l Yalo&r. Ho.. 1!1
tu..ra" de la pebtru a clpl*a o to.ml
de degete de mAnuel {fis. Y.16.b). Apol. pentru H & ae
. . 0
D.M .. C . v .16. c. ft Cll"Dr ni.d. Be llliaooreaal t.rep
ta* oa ora,terea 1ntens1tlill clmpului H (f1s.V.16.4) 01 1n
t ac.,a te d.ome.D11 c111ndr1oa dispu ( gl 'toa-
tl toita se m.agnetiseazl unlfoi'm _ca u.n. monodomemu. t1 4e
alCi cl D.M.c .. exiiJtl nu.mai domen1a ::leiemina* .,.8 ...
lor.1 e..le cimpulu.l B. a. aupra o e.xpl1oa11e cal1 tat1'11
. a caliului !o:rm.ll"11 at!"'.l.C*Q.r11 ct. D.I.C. vom face o ual&l .
tameJ.! i.DtN Da:C 11 0 ' de l1oh1d care se afll pe WI

.. -...
.. '
J
+
-
Fe
H& Y.lT
-?
h
--'t .. ;
l;
plan aol1d.
(:f'1g.V.l7). ABUpra
p1cl1ur1l aci1onees5
doui t1pu.r1 d fDI"\e
Greatatea -s G, aab
aciiu.n.ea clre1a p1ol-
*ara in11nde pe
01 toriele
de teaa1une superf1-
c1all cs.re t:1Dd al
rect.a plcl tur11 :for-
as. efer1ol..
dolut.D1QJ.Ll1; 1n ab&u-
1: O'Sllpalui exterJ.or
H, aa1:1oneacl de ase-
menea doul t1pur1 de
-.
<)i.loto. dome.nlu.l, (a ... 1 marl . diametruJ.)" !Ogata .ds i)Z'9-
z.en ta energ1e1 telu1 c Br_e 1:1nd sl aompr1me domalli u1 ( 8 -1
mi Olio r-az.a d.1ame trn.l} Cali tat 1 v; 'tn a beenije. eiwpQ..lul -aterior
fo.rtele magnetostatille predomid a;,i ll0!1dL1.c la tin t:1Jl.dezo.er1n
Q..Q:Lfond a d.omemul:1i cu !orman:a stl"'Uctur11 de Cind
sa s.plirA un II ca geneX"a10a.l"ea domec..iulai (axa de
magnetizare) actioneazl gi & trsla for11P lagotl 1n-
dcl!le!liului cu c:tmpul H .. Aceaetl F
. H
perpendicular pe t1nde s4
diame trul). Pe.ntro o val-oare !5 cifJ:pulu1
H ee :t:om.ea.?l't. DMC Matemli. tie energ16. tc.tel.!i. puP.Jl.:i in jog iD
a.c.eet rnecaniem da producen s.. domen11lo Sl.lll.ln. al!.erg1110l'"
t1$ll!.i tr1:p Iii a o:tmpul1J1 r.!Og.netiz.a.Dt Eu, mi nue e.nargia. o1cJ. ...
4amagnet1zant {tintnd de eeuattl
(5,JJ.)
in EP = SWP iD care WP eete ener-
gia p-er.oielui pa un1 tatea 2111pra..f"a.t;l., 1a.r S eete
q1 Bg = .n
11
in. care w
111
eate d.i!nsitatea
dG energie g1 V ecna-
tia sor1e :tor.ma
{5.)2)
care R h gros;mea to1te1 respeotiv
c111ndr1c .. Cond1tis de ecb111bru a
de OQrtUipUDde m..cLDulu1 SiJ.er,g:La1 to'ta.,
laf .. lui i.'l. QU. :fe.pt oul ...
le

!
215 : -
. - . B!dl., 1Jltrodu.allul

a,. Df: 11
8
: .(.5 .. 34) - .
. . (5.)5)
date de (5.35). sillt d.oPJI h.iperbola; 1 = HD aa
ta e1 I; -e alai. t1
1
7 i. H + aN MS&p'liote
asa .OJ t1 .4reapta 7 B.
'
i
l .
H -r----+---T
I t .
I
- 0 R, R
n.:g_
Rldlo1n1la (5.)5) punctelor de in
tereectle P
1
. ,1 P
2
ale aalor doWl Ambele co-
raapUAd .ztreme ale eaergie1 I! dar eners1a m1Diml
respeot1T atarea atablll a domeniulu1 corepundl P
2

Se te u:rialri pe. g.ra1'1o dacl H,. o, . punc P
2
t1J1de sA
all depluese GltM d.reapta i.b dom.eniu.l m Aeeasta inseamnl
. al pea.tm B o D.a ee formead. domen11 a111ndr1oe c1 o a1:.rtla-
276
tur! de aea cum .s-a ob_servat expe.ro1men1ial . ?a mslll'l
oe c.:tmpol H creg:te 1n 1.n:te.11si tate de la zero, punctul P
2
ae
deplaaeazi apre stinga pantru a 1n razelcr R
ii apar1t1a atructurii de .DMC. Crev"
terea oimpului,poate f1 continuatl pinl cind
R (aele doul punote P
1
P
2
se ca PK)
clnlle ecuat1el (5.35 ) sint oonfandata. Razs DMC at1nge o
ve.loare cri t1cl Pe.ntru._ 1nte.ns1 ta1j1 H mai mad. pamo tul de
1nterseot1e a celor doul h1perbole dispare trece
in stare de magnet1zare UDiforma magnet1cl). Aceas-
tl treoere se colapa. Ur1mea .m.a.xi.mi a rsz.ei nentru.
care o stabill de DMC eate
0 teQr1e ma1 detal1atl in care se ia in e1 gros1-
mea st.ratu!ui preze.nta altar fo..rme de ene.rgie 11"bed i.e.
cr1otal a foet elaboratii de Thiele (1969) .. -Pentru evalu.area
materialalor fo1os1te producerea DMO .a
fost 1ntrodus' de caracter1aticl a msteria-
lulu.1
(5.)6)
iD care B
8
este Baturat1e. oaracterist1ol
a.re .dimens!LUlea un.e1 lung1m1 l}i eate legat! de groeinlea fol ta1
h de d1smetrul D al dDmeniului . Diametrul DI
3,9 1
0
s e gros1mea pitur11: h 1
0
In apl1-
aatiile 'tehnice a.le DKC ae rec omsndl ae aleag! h !': 4 1
0

?e.n tru aceastl groai.Jne h
1
oim.pu.l aoreapnnz!tor m.1jlooullli do-
man1ulu1 de al DIC = O,J M
8
1ar d1ame-
domeniului pentru acest amp,D 8 1
0
Ctmpul coeroitiY H
0
al domen1ulu1 relatie d1rectl au
1u1 .1D material.
- 277_
Aplica.rea uu.1 atmp extel"ior n&u.n:i.form pat"e.-
lel au. te1 d.e ortofer1 tl p.ro'roao! m.odif1oarea oool"-
do.natel.or .de poai tie a. d.omeniului in pla.A. V1 teza de de-
a domenlu este dati a relatial
. v ( 4 B - B
0
)
'l..n care ttp reprezintl m.ob111 tate peretllor in tel"domeJrlol. .
. ' t
depe.nden de rna terialul.ui, .Q B ers'te
cimpL1l.ui pe o agal.l cu diam.etrul. d.ome.niulu1. t
aceste1 formule (5.)), pentru ca deplasarea domaniulUi aibl
loc, eate neceaar sl fie sat1sflcutl cond1t1B
'( 5.)8)
AH . H
7t 0 jj
De aici rezultl aecesitatea ca materialele. utilizate
producezwa domeniilor n111ndr1oe al a1bl coerait1v1tate
Domen111e magnatice cil1ndr1ce sint
08
ele-
men.te memori1 m.ag.c.etice (melb0r1i ou bu.le magnetice) .gi
pen'tN opers:t:11 log1oe in .IDDif..ln1le de oaloul eleotron1oe .. In
d.iaposi tive valorl.i C 1) !1 coreapu.nde prazenta. dou-
niulu.i illtr-WI. anum. t pu.oc t in .fo ita 4,e crto.fe.r1 tA ( care are
.rolul de me diu.. de to care a ..lnf'o.t'matiilor) tar va.lori1 ( o)
ti : noreapunde 4omoniulul in se ou-
aoao astlzi metode de generare anihilare
8
nrc, de de-
. piasara a DMC in plannl XI al toite1
1
de determi.rla.re a prezentei aau absente! LWC (.roda,res 1nf'orma-
tie1) Un 4ome.n1u. magn.et1o eil1nd.r1o poate fi conside.t"at:
08
,u.n
asdi.a aapo.b1i ol real1zese aperat11 :mul tifu.nc tionale
sl matertalul Datoritl 3Cestu1 tapt
Ii.I:C Oint &C1iual.Jne.nte eleuae.nte de baal a.le lllaiji1Dilor
de generat1e.
i
i
I
I
l
j
i
i
f
i
l
j
I
!
l
!
I

---- ---- ---- - -
- 21'8 -
Mo dul de dirij are a DMC Problema aona tl i.a o reali:za
'ieplasari diacl"ete ale domen11lor i:n1:r-una sau d.oul d:Lrect11
ls momente bine determinate. Domeni11l c111.adrio poate f'1 aons1-
dera.t ca. u.n dipol a.' c!ru.i deplasa.n &ste ,pceibill ' 'in m,omentlll

Bct1un11 unor de coDfiguratle
apec1Bli. rnpog.re.fia e:.oestui cimp trebuie d. fie astt'el 1.nc.1 t
pozi t:ta domen iulu.i dup! fie care nou.a deplasa.re disoretl el fie
fi.Xatl tntr-un punct bine deteJ.'!OinB"t al mediulLti de i.aforman t
cu alte cuv1nte, cimpul magnetio al se prezinte oa un
sietem de capcsne masnetlae care etnt li
care fixate DMC. Dintl"e d1.fer1tele modal11it1 de a realiaa
acast sistem retinem aiel Pe foitei de
ortoferitl (fluportul) se depune, tehnicl speciall, un
de f1gQri geametrice eub tor.ml de T v1 de I constitulte
din din permallo7 de ca iA V.l9.
Cu ajutorul unu1 sistem ds bobine magnet1zan' 1e creeali
cimp de d1rijare a domen11lor, Bdir care aot1oaeasl iD plaaul
Dlrectia acestu1 o.imp poate f1 aomutaU suoceaiY qa
cum se vade i.D fig. V .19. Jiecllre1 o.r1entl.r1 a cim.pului Hdir
Ii coreaounde o anumi.:tl a polilor magne._lci la
41D pezmallo7 polarizate 1n aceat cimp S-a
-llO'tiat Otl, (+) polu.l II e1 cu ( .. ) s. Conve.ni..m ca. wpratata.
de ba.z.l a domen1u.lui cllJ.n.d.rio care ee atll ol tn ta"ta .tD1'\e1
pe care a1Dt apl1cate flgnrile din permalley sl t1 polul S
sau. (-) ; domenil11 vs f1 a tl"8S de tieoare da'tl de figura din.
parmalloJ regiunea unde aceastl ,aste polar1aBtl (+).
se poate pe f1gura v.l9 ol printr-o rotatie a directie1
de J60, cele doul atlate 1n1tial :tn
poz1tt1le (1) (2), vcr ti deplasata in pozitllle (2) rea-
()}.

.,,

':';
.-
_:. L
. ...
.
.: .\
i.::r
'I J
..;
.. :;-.,
:' ;:
I t
i
.
.:',
:.:li
(.!
:.
:i
<'
,,
' ,,
J
...
i,-
- - - - - - - -
---------
Pig. V.l9
- - - - - - - - - - - - - - - -
279 -

, .. .
I



00
00
00
00
00
Prin aceat mecanian fiecare domen1u poate r1
. v1 atoaa:t :tntra.n a.numi t loc di..l! mediul de iAZ"egia tre.re.
Deplaslri_ efectuate in aoeastK menierl in cadrul anui arBAja-
- -280
ment apeoial al figur1lor feromagnet1oe aplioate pe auprafsta
foite1 de ortoteritl pot ai aorespGDdl anumite oparat11
logis.e de oalau.l. iD V .20 4ltm una dJ.ntre a'chemele pos1-
-b1le d.e gensrare a lllC, oare poate f1 corela tl cu schema de de-
a IIIC din .f1glll:'a. V .19. Generatorul este aonst1tU1 t oa
,1 sub de T gi de I, str.at aub11re de
de_ per..allo7 de formA GU QD ndinte" (f1g.V.20). lb1-
1i18l generatorul ae "inoarail" pri.Dtr-Wl pl"oee de D.110leat1e.
Pentrn aaeasta se ap)1el exterior H
8
pe
to1te1 t1 pa.1;1Jl .1181 !nuns decit oim.pul de colapaa.ra
HK a domen11lor. PriD aceasta, pe toatl for;ei exaep-
suprafata generatarului DMC CDlapseazl iar ia zoDa genera-
torulQi se pletreazl UD de Aceaaia are loa
dator1 tl faptiulul cl dimensiWlile ge.neratoru.lu1 st.Dt mul t ma1
roari decit ale celorlalie elemeDte ale s1stemulu1 vi
ee urmare de colapsare Bk al domegiului a!lat aub
retor eate ma1 800 dectt cimpUl de
nolapsa.re sl tu. 'tu.ror c elorla.l. te pWlC. te ale .fo 1 t;e1. lD acaste
cond1t11, prin cimpu.lui Hdir (ro1:1N a.u 360) 1
domen1ul de nueleat;ie ae 110d1ttcl qa ca. u vede 1D f1p.ra
V .20. La ettrti tul IUlei rot.ai11 a c!mpu.lu.i 1
111
-". apare
ca.:re este trana1'erat iD ocheaa de d;eplaBaM a liiC (fie.. V .19).,
. pri.D. -
iar genera toru.l este gat a petru. a prodaae aaeJ.aeti me cant
un nou III'C.
Care.cter1a1i1c1le lUlO.r mate.rWe DtUisate pent:.l"'l obti.D.eraa
DMC sin t date 1A 1iabelu.l uztll tor.
!ABIL
- . - :lr

i
r'
.' .

j
- 281 -
1
:
3 4
2
5 6
.y
10.5 76 76 20,2' 1,6
Gd
9'il4 94 61 23.4 1,1
ny
12t8 51 -41 13,7 1t8
Gr!Qfd! Gu Rl!!brtnri r!lre

1),6 7,0
17 J
l.9
Y2GdlAlo.aFe4.2ol2 )2,8 2,5
13;3 j 1,8"
B
6
- de saturstie, DK critic, h - groelmea
I
fo1te1.,
Or tofer1.tele ae c a.rllc terize e.zl t'll:'in tr-o mo bi11 ta. l"elltaraabllA
a. peretilor interdo!llenici; rp ...v(lOO - 1000) . Densi t
9
tee.
de a informat11lor in. de Galcul cu ortoferlte;
10
3
- 10
4
t/cm
2
cu pami.n_turi rarE! ,oteri:1 posib111-
tatea densitAti mai de informatie 105 - 106 .
- 1
dar mobil1 tatea eete ma1 111lca u 50-150) oii:J
. . \ P Ji/cm.S
In perspectiva eprop1atl densltatea de a
ae p;eved-e a f1 10
3
b1 t intr-.u.n volwn de 5 c.azl. ATBlltaj ele 11ti-
11z!r1i DMC in da oaloal conetea 1D
faptul o! ale neeesltl o micA (spro%imativ 0,5
deoi d& e.proape 100 de ori me.i mid deoi t tn caZI.ll ut1ltzlr11.
. e lemente lor toa.re.. In pllls ' l1.D pt"e't de cost redus
o ino.l \I tate d.atoratl poeib111 tltilnr da etBc-
tll8n a. llftOl" o pera.t11 logla xe, ei a ww:r o i i d,g
. memDr&re magnetic omogen ii 4e relatiT
5 .. 6. St:mc tun. de IIDnodDllilen11.. Di,melU!i'D.Dee art tl.o.l
pentm eom;ortvea de Jli.tiAAdome-BJ..!
lD CU'i s:tl!l!le.lo.r fel"'OllagDtlrtioe .III.U'1 . g tlllJ:IIS a
282
e stru.a turii de dbmani1 core epu.nde o rien tarii domeni ilorl aat ...
tel incit
1
fluxu1 magnetio sl ee in ioteriorul cr1ata-
lulU1, magnetic total exterior e& ie BUI.
Dar- pa dimens1u.n1lor
dlntre energia pereiilor interdomen1o1 i1
t1cl ae Energ1a peretilor eate proport1ouall cu
prafata peret ilor, dec! cu. pi tratol d1meneiu.c11 linia.re a e-
gantiDnulUi, in t1mp enersie magDetostatioJ egte prQpori1o-
.DaJA cu. Yoli.UIIul deci cu.bul d1menaia.nii 11n!BI'9 ...
Ca . ur.mareidaci formaJdar dimeu91UD1le
snle 11n1 e.re ee mi ti'O ..... eez! de .n on, energ1a clmpLtlu1 dem88DB-
tizant (msgnetoetaticl) se de nJ . ori
1
iar
pere11lor de n
2
ori. Aoeastg ar 1.neemna al, incepind de
la o e! preveleEe energ1a. p&retilor, !n re.-
port cu enargia mag.netoataticla In aceate
peret1lor ma1 eete favorizatft energetiG se
transtnr.ml intr-un
care ee comportM ca l1.D magnet permanent cu o energie magneto-
bine In orioe cr1etal
exiatA D d1meneiune c1t1cl sub care soesta deVine
un monodomeciu. Diruensill.Dea critic& a particulei
deplnde de forma partie u.le 1. Ac eae ta i.JJ.e.eamnl mono cr1stale
din aterial
1
au forme diferite prism!,
oub ato.) au d1mensiuni cr1tioe

care aaesteu sa
O'QI!lpo rtara de moDDrlome n1u... Pe al t!l par1e r tn c. o.ndi ile
U..l.J.iol.l da W::&rtic:ule 1 dime!19inn_,a lor Cr1 tia.M depinde
:::;: lor de interaciiu.nilo d:!..ntl"'e
u.mb11 .faot(tr1. aYl:nd -ca. efect miC.iJt>or&l"ea. d1.mens111Dii ort.-
1i1oa.
28) -
In .cele ae vom aalcula critice
pentru ccmi_jortaN de IIIODDdomeDiu in citeva. cazur1 simple !Aa1
int11 - vom coneidera partlculelormonodomenice etertce.
C1Dd D particu.l:!l ef'erl.cl. de razl R, ea'te ODD&ti tW. tl dlntl"-Wl
_ai.ngu.:r d.om.eD1u, f'1s;. V. 2l.a, aiiJ&!J.l'a energie care illterrlne eate
-.i
a. .b.
c.
d.
Pis. v.21
..
energ1a magnetoatatiol. Denalta'tea volwmici de energ1 magQeto
sta11cl sate
llJ p2.
n '2fo'
. ID caza.l . sf'e.rei f'actorul damasnet1s1Ult eate II' =_ t ,1 eurg!.a
tot&ll a monodomen1u.lui aferio 1ate datl d
. (5.40)
264
Voill c ompe:'t"a aneaatl ene rgie cu . ener,g1a. ue1 puno ula sf'el'1.oe
de 60eeq1 razl R a c.l!;rel ma.gtlatiza.re eate d1s1il'1bW. U in volu ...
mul eterei astf'el incit sa el tie nuli . Vom plOoed&,
GB 11 ia par&gl"aful preeedent;, preaapw:J.!.II.d atruoturile pOI1-
b1le gi a.alc\ll:U:WS. 8De.rg1a ooreepu.az.ltoaze. In f'1S'U"S V. 21,
sin' PlOpuae t1pUZi de etructur1, aare coreapUDd auaaesiv
W1e1 ala be uizo tl"Dp11 (fig. V. 21. b) W1e1 BD1.1D tro p11
puterD1ce (t1g.V.2l.c) 11 ue1 anizotzop11 aubice pnteroioe
(f'iiV.2l.d} 11
5.6.1. Pat1cule efer1e cu anizotrpp1e slabl
- . -
In aceastl (f1s.V.2l.b) _magnetizarea .este,
tn orice pWlot al afel'"B1, 'Languntl ia llD cera normal la a:ra Ost
oi al all"\li oentru este 81 taat pe aaeaaUi w. In acest oaz
in e%tel'1or DU apare o magnetizare deoarece magaet1-
z&Z'8a este 'ta.n.gentl la aa:pratata at'e.re1; 1n aceet caz tntreq:a
ene.rgle 11berl a afe.re1 proviDe d.ln energ1a de echimb. lla1 .ta-
t11 al eDergia de sahimb a atomilor pe- mn cera
oarecare de ra.& I' l!lamlnal de atom! n , pe acest cera eeto
in aare a. es'te eli 1Dteratom1cl gi L l&mgimea oe.rcalai.
ID aco.rd tei!IDilla .. (4.63} 1 e.Del"g1!1 de gcbiab a uui aietea de
D atom! vaa1n1 ale magne't1oe tor.-eazl latre le
a_.Dihiul eete
In aa&al 6o.illl1dent
21C 1
poad.m.,-
11 aQergla de peatrG oei atoai eete1
. '
!
I
---- - - - - ----- --------------------
- ------- -
285
( 5.44) . .
Ansamblul ceraurilor razi r. tormeazl un c111ndru-de axa
Oz_ h

r
2
(f1g:v:22). Momentele magnetioe
a doi atom! veoini aituati
pe aaeea.Q.l gene.ratoare a.
ail1ndrului (la
e ) aint pa-
Ga ur.mare energ1a de
scb.imb E a. tu taror a to:ai1-
. 10
lor G&re c111ndrU-
I .
llli eete
1
, egalii cu RllDLD. ener-
1
g11lor
Pig. v.22
b/a carcuri, reapect1v
1
(5.45)
de. cili.nd:-1 de r&d r CU.prinal intre o1 r+dr
este k.
a.
energla
t 1ntegrare
1
1htrs 11m1tele a R
totall a particule1 sferice considerate:
. R . 2 R d 2 2 .
W f E A 4 1C' JB J '{ R - C dr
f o a a r
- Cl a.
. eao.
1
pe.D.tru: R \.') a,
(6..47)
ae obt1ne
PentrU. o sferl de Pe,. energi8 i'f!l este agalE! au euergia.
Clll-ei arertce mcnodom.e.n.iee B (formula. 5.41) oind R = 1, S m,
_ sau 40 d.ista.D:te 1nteratomtc.e.,
.. . 5_.6.2. Part.cJ\le sf'er1ae au a;izct,rop1e UD.:!..ax.i.alf"i
. Cea. mai aimpll atruatuZ:l au momen:t nul oni!lpor-
, : dolll egale t;J1 po1:,Bl"1u.te in Gena. 1o.ve.rs ca in f'1gD.l"'&.
l
I
l
286 -
Y 21. a. Energ1a to tall &. a.oe atei pa.rtlou.le e a-.e euma energ1e1
magnet,stat1ae a eistemului Ql a energ1a1 peretela1
domenic Ep. In prima magnetostaticl B
re1 bidomeaice este egall o din valoare8 eQergiei
a moDodomeniae, date 4e formula {5.41).
respcctiv
l it )-2

9po s
( 5 .48)
1ar energ1a peretelu1 1nterdomen1c eete
in _oare WP este de energie a peretela1.
?entru ce struotura bidomeniol sl fie ma1 decit etruc-
tu.ra monod..oma.Dica .:-..,. "Cesar ca. raza efere1 ell fie 1181 ,mfU"e
df:'Cit
t! din cond1 tia ..
raza oriticl detel"'ll1.na-
._ ;;a.te a. energlei celor doua stru.ctu.r1
de ll.D.de


B
(5.60)
Pttntru. o stan de cobalt , .raza cri t1oi1 este 'de o.rd..1nlll 10-e m
!..n tlmp ae gro B1mes perete lu.i Bloch de ordi.a.ul 1: 10--a m
Peniru o aferl de MnB1 are o &bizot10p1e mal
decit a cobaltulu1
1
Ra 4.10-
7
min t1mp _ce
- -a .
lu1 esie de 2.1? . iill. In geDeral ee poate spune o!! dlametrul
critlc sl une1 partiaule este cu atit ma1 mare -cu. elt aa1zo-
trop1a mai pater.n1ci.
5.61t ). ute;iee oy oubiol
t1fl. o:p-o:ntane este aea .l.Dd.icatl _..: r.,
fie:.1,.2l.d. E:u.a_egl.g, >:-M46De eete in.;Mt g1 i.D.gura ooatr1bu.-
t1e la ener.g1a a partlculel eate eaer&ia
287
Becke:r { 90) a.cestol" pere it1 f"ii.lld 2 Tc:R
2
,
0
friM
de.nei_tatea so.pe.rf!a!ala de energie a peretelu.1 la 90
. PJ
. ob"t!ne pentru ene.rg1a. tota.ll a particule1 expresia. u.rmH.toare
(5.61) . E = 2ii: u?,
.._ p p
Comparind energ!e au energia ParJicu.le
sfer1ce ( formllla. 5. 41) , re zlll tl c:!l .raza cri a at ere 1 sub
eete favorizatl stru.c tnra de monodmebi".' eete
9p.
2
wp
Ra .:a

In cr:t.zu.l f1erulu.1 WP(90) = 4,5.J.o-3"'J/m
2
e1 Pa = 2.12!
..a .
dedt1.oe eil1 R
0
10 m, :iQ ti.mp ce groaimea pere.telu.i (calou.-
in .e.ete de 10-
7
m, dec1 cu u.n ord!.D de mlri.ma
ma1 mare ... Aceaatl s.tru.c tll..I'il. n-are Die! sens pentru diametre
de lC....a m. Ar fi necesar cs d1ametru.l sa f!e de citeva
o.r1 mai mBre decit groaimaa perete pentru ca o a9tfel de
structurl ea existe. Remu.lti deai pentru. de
este pentru particule eferice e!ro.r
C.ia.rcetru este d1emetnal._ll1 cr! tio de ) .. 10-e m de termi-
etructur11 cu aoizotropie alaba (fig..,V.2l.b).
5.6.4. crittoe ale p1t1culelcr ac!culare
In v.2i.a 0
Jli.OilodomE!IIli cl, a 'lind lung1mea 2a mlll t mai mare dec:i t simena1u-
n1le transversale' 2b x 2b. 1ar aliturat. 1'18l.lra V.2i.b
o de aceoeo1 torml, din douA dcmen11 lunsi
,1 doulli do.meni1 de inabidero. Pentru aceastl part1cu.ll e.nergla
l1beri eete locsl1zatl in to Bloch (180
8
),
298
In structu.r11 mo.Do4ome.D1ce (1'1g.V.22.a)_ prevaleasl
energ1a
,.
I
/
[



a .

i)
b.
Pig. v.2a
4ab
2
2
a llPa
i.rt c Bl"e V est e vo 1 um.lll
paralel!p!pedului, 5 este
f"aotorul
de :rormJ .. Dimens1untle
er1t1ce ale particuleit
sub oare atruetora de
monodomen!u este mai probabila decit de pclidome.Di!,
se determlni egalind energ11le celcr doul Btructur1
1
(5.63) Vi
( 5.64) .. Se ob\1ne e.atfel:
-2 I 2
In une1 partioule aciculare de cobalt, WP ),7.10 J m
avi.nd rapol"tu.l d1mens1Wl1lor (2a/2b) 5. pe.ntru caze N = o, 7 t
se obtin urmlttcarele d!mene!tl.Di cr1 t1ce
2bx
. 6. -8
4, .10 m
_2ax
- -7
a. 2;).10 m
ac.ea.all ene:rg1e eete
.:
:
! :

J 1 B L I 0 G RAP I E .
C tolu1 V
1. j](IJU)V I .s., DEGTIA.R .1. AJl.ll. Pbye. ll,. 750 {19)2)
2. BITTER, P., Pbfa. Rev. 1903 {l931J
3. BOS:CK, A.H., Ball. Teobn.
-4 BOZORTB, R.M., J .Ph3"B .Rad1UII 12, )08 (1951.)
- .'
5. LAIDAO, E.K., Pbys.Z ! 153 (19)5)
I
6. l'tEL, L., Cab... Physique !, 21 (1944)
1
1. Bl.EL, L", C .. R. le!ed Peri a 241, 5)) (1955)
I
B. ROBERTS, B.W., B&U t C. P., Phye.Ra-ot. l., \1494 { 1954)
9. THIXtaE, A .A .. .Ball System Teohrl. I. !. 3.287 ( 1969}
10. WILLIAMS, B.J., BOZORTH, R.M., P.b1a.ReT. 713 {1952)
11. WILLIAMS, H.J., BOZORTH, R.M. 1 SHOCKLEY, W., Phye.ReY. lir
. 155 "(1949)
12. WILLIAMS, H.J Pbyo.ReY .. Jg. 529 {1941)
- 290
I CAPI..rO.LUL VI
I
.
L::
DB ]IU.G!l.E!IZABE SI A
CICLULUI DE
). D:l!!.smica !.n proceaill. mypet1zlrl1
str.uctQrii de domenii simultan cu ridiQarea
curbe1 de magnetizare a wnui evant1on feromagnetio oferi posib1
litatea dinam1a11
E11ac tion111 fe.romagna tio { tut t . mo-
z.aia de mo.nocristal.e all s1:ru:c1:u.r& de mu..l tidomenii es'te l.Dst.alat .
iD magnetometzu dDmeniilor UDUia dintre
es'te observa:U pri.n tehniaa rotil'ii plaau.lu1 de
pclarizare a lumln11 retlec$ate pe suprafats
( efec t Kerr) Presupu.nem cl aza de qoari. t1aare a moDo
crietalLllu:L studiai este ol"ieDtatl sub un -UD8h14 4,e dll!'eo
tia. magila"t1c e:ztarior H. I.n absent abapu.lu.1 lDaglletio I
0 J ( _plllla'tlll de orig14e al aarbei de aagaeti11a:re, tis.
dome1111lor in .noo.ri.atalu.l cu. anisotropie WLiaxlall
. .
(fig.V1.3.a. : eu. dDmeD11 de tnchideN aau. cu poll aagnet1o1 11-
e.s 'te aatfe1 l.aci * polarizat1& JD86Deti al .rezu1 tan tl sa fie
AUlA. ae cblp s1ab (ba doateniul se obser-
vl o utoarl 4eplasare a perettlaZ interdomenici. tacit I
in clmpului sl1b
mic del B ee !lllft,ta. pe .lliooo:ri.r1i volw:tului
- 291
P18 VIol
a b c

[)
:9
I I


rl
I l
'DEPLASARf
. IREVERSfBILE '
iDE PERETI
..
:ns.
n:;.2 :
e
........
it
I
I I
t{3


... .:
- 292 -
I
l
! .
polarizate in sene opus Aoeaetl depla-
saroe de p4ne'1 este 1Deot1 tl de o ereotere. a III.BglleUza-
tiei K pe curba de magnet1zare (f1g.VI.2) Daei.se suprimf otG-
pul. se observl o l'8VeA1l'e a peret1lor le poz1t11le
oi totodatl 41eparil18 In .ooncluzie, 1Q almpuri
I
i
l
l
. .
alabe mag.o.etiu.ru. var1azl l"'IVa1'81b1l ou olmpul B vi aoeastl!
revere:l.b1ll se datorevte une1 depla.l!lbi revers1b1le a
paretllor. Crevterea in oont:l.nuare a aimpului U,
(1D domeniul B
1
- f1g.VI.2) eate insotjta de o orevtere mai
rapicll a !olumulu:l. dome.n11lor polarisate in oilllpula1
(!1g.VI.).a} (o orevtere in saltnri), olreia i:l. ooreepunde o
arefteN .rapicll a II (port:l.unea abrupti a ou.rbd
de magae'Cizare :tig. VI.2). Dllol 1a aoeet tome.Di11 ee auprUil oim-
pul H, peret11 1Dterdolllenic1 nu la lor lni-
t1all a1 tn aprap:l.ate de oele ooreapUDZi-
toaze In domen:l.u, B
1
- H
2
megnet:l.zarea are loa
pr1Dtr-un prooes de e peret1lor 1nterdo-
menlc1. In UDei oreoter1 a cJim.pullll lira
domeniul &
3
- a
4
f1g.VI.2) ii o deplasare mai le11.tl a
totoda" o a oitre
41reot1a oimpalu:L. In aoest domen:l.q magaettzarea are loa
tr-ua meaanism de deplasare a o1 rota\1e a magae-
tlzlrli spontane (flg.VI.).d}. Cim.pul oontlngind ai oreasol, se
o d1epar1\1e a ultimilor peret1 pentru liD oimp.
:tioied de &
4
; magneUzat:La epontd este d:l.rijaU iD.
ampulli1 a:L se magneUo!i.,Striot
. .
V>ll1'b1nd, areQte.res dmpolu:l. 1:1 aceastl val.oare H
4
, este
de o foarte slabl aregtere a (paraprcoee)
i care la llld.tl se ap.rop:l.e d ab.solutl
. temptJratu11 de o J:)
293 -
sa __ agprilll aSmpul &
4
, a.re l.:>c UD p:tooea d
_ ftYe.ralbill ,. aat.fel inc1 t pent,ru. HO. pzo1ect1a
: . - J - .
dino'1a r.tapal.GJ. es$e egal.J. . c;u.
. .tw YU'1.asl NYai'Sib11
aspetio).
. De tapt -aaeu" aaalid a alarti cwobei de tl.tl_,.
In nla.tte- a.a.lca da nte
-.It Ia Nllll*ate prooeal este aa1
........... ali1t d.PJ.uaNa Ph'et11Dr a.it reta,l&J
1

..u. pat .I 18 o1 ill tar ta -._mill
. I
c.pqoil8.r lablt uplaabSJ.e 4e peft"l a1at prepo.de.reate b.
I.
oe- SA ciGDealt&l i.D.tena eate d.,..nd aecaJd.-ul
de
.la._.Uo, pl'Doe-.1 de -...uettaaN. repect1 orleatarea -
o;.-
1a d.1.reot1a II&Biietic ezteriol" R
1
poat:e a. :la lltlllto :to 'till oa -

PD.ieo,ta pe cl1ftc'l 1111 B a _.en tlllld. a1 domeAi&llui
.
d_e_ al ci.N1 eate v
1
11 a alru.l mag-
- Detisai1 . tol!ll.eul
1
CQ B. Prv1ect1a.
_- -. talld. ..Petti I total pe c!Ue.o,ta-1-tal B , este

. ma8net1o lA de . illteuJ.'t-atea
oSJ.palu .,. ].oc prir1 deplasl.dJ. (vartat1a
.,.
1
) rotatiel
. { arlat:l a _lllllb1DlJd. &I)
(6 .-J) _. . &.. , toDa

""x
8
l;t
1
i(co
1
)
. 41Ja ecut1e ooreap-.inU_ aapet1drl.:t. ooadi-
I
l
l


'l
;
j

I
j
1
I
I
j
I
j

l
J
r .
!
294
: de procesw. de a par-et1lor 1.nte.rd.cmen1c1, e.l .
termen ooreepumde cond1t1oD&te de prooeeul
de rotat1e a spon1iane ... .
Imp!.rti.acl ccl18tia (6.)) cu volullul. to1ial al e,aPtio.nulu:t .,i
obtine expresla _llagliet1ze11e1 1A ciapa..l H
In mod coreeptlCBI.to.r ee e:z;prasia &DSCapt1blll qUi YDhi.-
mice k
It - <I> .. .( H> a. kdepl + ki"C,
:rot
Anailsa eu.rbel.o-.r de ale grupe de
.-'teriale. pllne in .relief .fap'Rll eli 'ta.tea
lor ao1 eate deter..iDatA ln pr1Do1pa1 4e proceaul
deplasare e peretiler. de kdepl' 1D
c:e w.a-:eptibill t!l'tea mater.i.alelo-:r aagtMJ1.1o -dw.oe este rlete.ni.n.a-
tl de -de 1"Dht1e. f11Jld _ dDid..oalltl.
6..,2. tecria procaau!ui de !!snetisare priG
peretil9r
Teoret;ia., b.bt-o fero.agaatiol 1deall (pilri
pe:rteot} deplaauea llDili_ pe.rete
.nu. neeesiUi Dicl c eheltulall de e.ners!e Aaait -.f'apt Dtl eete Yala-
bil pe.nt.ru al!bs't&D,ele reale 1.D au. lbc te.rud.wd 111-to:me
repar'tis-ate .nenpla,, gi La Aare se .tatil.beao tAtl .De-
rercmagnetioe, cov1tlt1 eaa 0
c.BDtl taHd ri&UJ"9asl prooeaa.1111: :de II&Pet.it:B&"8 pr-1--'l de-ploSa-
.rea pere'\ilQr tn cuu.l real aste deei dific.ill a'it
t!ap ai1i .tnelut ti dul .de deplasare al
Du. ei..D.t
-
i
. li
,,
!
295
. ezact daf1D1'1 ta C&znl r.ale. De exemplu, .daol
. . Wl perete, ln d.eplasar11
1
intilneote netezoo,
magaeti'cl
1
aceasta pel"fo.read. pere,ele, fapt ca.re se -tl"add.lce
priA llliCIOrarea 8Ml"81ej, perete:I-uJ. Wp' CB Ul'mal'e B JD1GQrir11
. aupraf.etel acestula. Rezultl cl e49rg1a peretalul poate Bl a-
1
t1J:Icl o V'al.o are mi:n.id cl.Dd to. pere te se u.a. numi.r ma:ila de
incluz1UD1 Dtn acest motiv, iD
I
magDetic exarior in 1. 'tind sa se a1 tuee
asttel inct t ali i.ntersectece n'WDA.rul &811 4e
im'Mlri Uti aeeromagnet1ce din crlolal. se- petrec ta 11
cum peret11 ar t1 atrai1 oltre cu mare de 1nclu-
. .
a-1 scoate din aceste neeeaar .BI
ee aplice cimpuri magnetice mai intense. UD rol analog il Joacl
neun1for.mita,ea interne se manifest! totdeauaa
intr-o mii.sum mai mare sau. ma1 mlcl tn eoantioa.nele- fenJmacne-
tl ce... .Pere'ti1 t1nd sl se .fi%eze i.n .regiunile 1n care tensiu.aUe



1
!
'
1
I
I
1
1
I
sint minima. Incllls1u.n.lle, 1mpur1 tltile tenaillDile !.t:rte:rne all 1
1
!
c.lus1un1le neteramagnetica l}i impu.ri ti:tiile sint sail iD j
C&l"'B tecelamile lli.at minime. opera.tie care necest tl apl:!.ca.rea I
u.nor clmpllri :;,:Llficient de 1..nt:en.a&. "eT'u:-1 a energ1e1
pe"telui in aaeete cazu.ri, poa.te. fl c;o.nsiderata n.a o llisu.ri a l
cimpului aoerc1,1Y, t
Se poate augera. o 1dee f'enome.Dill..-.1 \
de 4eplaaare a eons1derind eare repze-
1
1
.
sintl da.iwudi adia.cute magn.et1zate iJl eerur opua'l' e1 sepa-
rate pr1..o:tr-un perew Bl.oc.n aflat t.a. p_l.a.lw.l ,YO&. Co.ob.lm celor i
energia peret:el.u.i dept:nde de aceatuia , !
-... -.;.. , ....... ----..:::. ..... ... ........ -- _.... .... "'
296
a .energie1 wp in funct1e de % depinde de d1stribut1a
neuniform1tlt1lor in cr1etalglui

v2
r
-
r
(o)
0
'bx,

rp(j/m2)
(bl
X
0 dw,
JUX1J

I
4
(t).
X
-1-.{xa)
PiS VI.4
In e.bee.ntn cimpului B, peretele ocupl
0
poz1t1e x x
0
aaui de WP.
(fa .. b) .. C1nd ae aplica un c!mp H slab pa.ralel cu. tlU ue
..
If,
r
i
!
.. 297.
O lD clreia eete veatorQ1 polar1-

za 1 spon tue P
8
pere t _ele Be . deplaeeazl p.i.Jll i.a: pc "!il x -=- x
1
lD care se atab1legte echllibrul intre pres1Rnea exercitatl asu-
pra peretel11l d.fl cltre fortele care ucol"eazl. peretele 1D pos1
de miAwwa de . earg1e {WP eate su.pel'ficiall de e.a.ergieL

. ( 6 .6) p . . - Tt-
prea1u..aea e:z:erc1 tatl de rortele aplica"tei pen tru. lllrirea '9'1illu.-
r Jl
ului v
1
c 11 po le.rizaM in aellsul c!m.pu.lu1, / 1n d.e trim en tal o
I
mu..lui V
2
po la.r1z.a. t in vera. Aoeas poa. te n evalu.s tl !.a.
modui Daci .. L eate lungimea in d.ireoi:La x,
i
gLS ya eate au.pratai pe.reteltii, coreapWlll toan
estea
E
1
z -P.Ul a -

+P aBY2 + p IBS ( L
ea.erg1a totall
e-i prea1 u.nea .aozmall
( 6.7)
Behll1bru.l celor dolll prea1ui (6.6) ti (6.7) (pe..atru x
11
(6 .. 8)
Dacl d1rect1 oapa.lui B fomeasl UJlSbiu.l 9- em dlraclie. pola.-
J'1.sat1e1 spon. tee ( 6 .a) ae cr1e aa.b o .fo.rml -..1 ge.aera.ll:
. l . h'
(6.9) B

I Jil .
- . 236 ...
6.2.1. Hleterezie capditioaal de proaele de deplas&re
t.
cl, in abseAts masnetio exterior
(B 0), pe!'etele i.D.terdo':lleAio (fig. VI.4.a) ee afll !n p_Dsltla
z .. :z:
0
, t.n care a!' WP ( x
0
) e ate 111nial (tis. VI.4. b) ol
presiuea asu.pra pe.retelu.:L eata

.. 1-%0
0 .{tis. YI.4.al; . TOlumele f11n4 egale
1
T
1
Y
2
It
polar1sate 1i::l ae11.s opu.a. polar1.sa,1a lll.agDetlol rezult;dtl eete
.cull . acest eu co.reapLlD.de ptL.Dc tu.lu1 de DP1g1-:ae. a.l cu..rbe1 de
me.g:&etiza.:re (fig. VI . 2). ctad . a.pliol a.n ctap aapetio alab.
poz1 tiY B, pres1u..c.ea p; (:1.) 2P .a areote, o de.plasa.re
a peretelu..1 :t.n aenaal pos1 tiT a.l ue1 ::r:; aaeas\1 deplasare an-
tM.aeazl o cu-.ttarre a .,..
1
pe 11e&aa nlUIIUl
luJ. ..,.
2
, polal"lzat 1D sena epW!!I. fal't aa.re . lrad.Wlle prl.D.'.r-o
. cregtere a llla.g.z:u!l'ti&a't1e1 aiateaulai 1D o:lapalai B. De-
plaearea eate at1t tiap cti p'{z). respeat1Y B MD
ti.llg_e 'f'aloarea oore BpWlzl to are poa1 x s 1o. oal"e_ pre-
a:ia.o.ea p(:z:l) {ai'P/azl)P%
1
e:zercitatl asapra peretela1 de
tortele care tuul al-l re'\:1al in poz1t1a d.e echilii.ru 1n1t1all
este muid sao i.n care otu"be1 t(x)
este mUJ.al .. b). Dacl se au.priml o1aaplll B. peretel
zoevlne la. LA1i1all (z-z
1
) 11 aa.amblRlu1
ae uuleasl. Se lA'terpreteazl 1a. aces:t .-od. temuaemal de . .!!!5-
t1e revera1 bill a mv;n-e t1 zlr11 i.a, d.o.e.Dilll c.lm.pllrilo.r alabe
{0 c:: R <H
1
; fig. VI.2); ac.est .te.aoJHD eete dlreotl
au mecaaisa de 4eplas&re reYeralbill 1.cterdome-
n1c1. on B
1
, prealunea p
ONt te toute pu"ln. ill ttmp ae a.a. tagoniatl. p 111o,o -
!'tlul. Cond.i ila de ech1libN a pent.elu:l (p p) .a.u. aa1 este





......
e.,
i2
l ia
I
-299 -
decl t % x
3
l.lnd" . pan"t.a ourbal Wpa .r(:z:)
rea pee tiT ( aw
9
/6x) :z: . Al'e s.aeeeq1 .. aloa.:e . a a in :a::
1
In c cto.-
) .. .
QQD&re s peste valoorea H i1
. - 1 - -
plmd.e 1.1.n sa.U: al pe.re te 1111. d.iA pc mi xl tn po zi x
2
; e.c ea1i
salt D crevtere a volwaull v
1

v2, deci o a nU.11il
0 crevtere QlteriDarl a B
rea a
1
o deplssare a spre

fatl de
pa:: i 1
3
deplaea.re care e ete revers! bill t timp ai t pe-
. I
DU aiinge poz1,18 X XS in care p(%Sf maXimA. Dacl
ae mlaooreazl clmpal fltinga. este reTerai-
. bill pi.DI -LD ::r. z
2
11 co.reapt.U:tde cimpul H
2
< Bl
( fi_8 Yl. 5) 1 a. uu., Sl!!l pl"Dduce o de-pla 'l;!fll"'e tinul. ( ir4T&r-
aibll.l pi.nl. in pczltia x :: x
4
Pentru. t B.< a
2
alUn
. ' xs -- -. - -... - - -
x3 --- - - _,-
)(2
X
H
a ..
b.
:Vi3 vs: .. 5
sting& a este Yar!atla
JOO
st e repn11an 'ail _!laqurat . pe f1s. ( VI.4 ... ) ot sepai'Bt Ill
VI .. de Q.ril!l:\1e 1 -snet.1slr11 Ill h.aci1e- de B,:
'al..mzlat i.D fig.VI .. 5.b. Of8ri p:oe1b111ta'lies 4e a 4i';'t1DP .. .-.
k.a\s DDeJ 8D.eceptib1l1 "tl%1. .reTe.rsibil 41:ferl te de
11 tatea (DDi1UD1 care atL Jbs1 481r:lm 'lie ia cap. I) :. ..
:&ota ca Bu.: = 'Waloana .. .u.e 11 AH - ..
Da.cl pri.D. valari cruel &o11.1"8 ale. ct.pala.1 ae tr.a:a de l.a
- la :S. 1 1"arf.a,Ja map.,ti.dni. .6.
4
d.-
pladrii pentelld pe lllalaD\B :E)- ::1;4 .u.opli..b-UJ.'Iiatea u-
teraDtil.alA e aw dati. de
(6.10}
Ci.Dd cl.,W uaeud. ca 'itld1Dea .:!. lJ.B/2 ia
Ja.rlll nLioril Bu.: '111.rlatla raagne1i1dri.i d I'' co.re8}Jitde lleplad-
.l"11 n't'ft.PS1b1le a pu-etelld pe dla'talrta - z
4
> eau. - ;1
ti GSC.ept1blll laW& ftfli.I"B1b1 U . Dba.n&.

{6.11) kr Ell"'"
eB"te me1 mal dac11 tatea 4U'ru,1all (fie-YI.6)
Sl Rrllil"iB a II:O.IIt1Jmare
pe n .4 .o..
Bal "'- J188A8H.&an priD
4ep.l.ua.n .,_...
boll ..s. asri --
ott B(;l Hrilllt ta_ Ui..S) .. ::
a epl:lelit de OMp]n
o.s.p; Jl!dUl lat.aaa
..s" .. FUeteb-
- C.piaaa bft.8C pbA 1D.
JIM.l.U. -c P-11 ctc1'i
t.pq>' (H o>. ei
301
mai revine in lcua sa positie de
. co.reepWlde m1Dimu_11.11 e.llergie! Wp celu.i mai ap.ropia.t de pozttia .
:z:
6
anu.me poz1 tiei ; pen tn. cs.re Tolumele V
1
V
2
separate .
peretele 1nterdomea1o. r.lmin 1neg&le
. tantl re!fAentl. Pentru a deplaaa pere-
. t:ele cl tre etiD.sa .. a trebu1 sl sa apllce n.n cimp i.a. senslll. ne ...
(
gatlv,.. De exe11plu1 pe.a.tru. w-aloarea Degat1nj n<Xe) peretele se va
.deplaSB i.r11VfJl"S1bil oJ.tre. B'tiqa depl.q1n4 Oi pos1t1a 141-
\iall (fig. VI.4.a); acesta se va opr1 la attDga lu.l x
6
i..atr-o
I
pozi tle peAtru. care p P<ze>. Yarlazl deci
1revera1bil in functie de B fl aceste ale
peretllor 1nterdomen1c1 aint l& origlDea tenomenului de bistere-
zia magnetio
Cimpul acercltiv vi permeab'llltatea in1tiall
in procesele de magnetlzare pr1p deplasaret
peretilor
as al poati obetacolele cele -.1
mari- pe care le in 'tll.Deeo in cusul deplasl.r11 lor., ...-aloarea
pu..lu1 as.sneU.o B(z) trebde sl tie auperioarl une1 "J"&lo.r1 li.a1 t1
. B
0
. dati de
(6,.,12)
. 1 ...
Uo 2f aos i CJil!>mm
B .
. (JJJ, aart.tal 4e clap ar f1 capabil 81 . produ.ol i.DTe:rsarea
d.r11 qa' cUll o face u.a. aiap oompa.rabil cu. cSJaplll aoe.rc1 t1Y
al egaat1onulu1. Re&ul'tl al se poate deribi oipul coerc1tiY ca
. !11.ad. TalG ere a med.1 pi t.ra 'tlo.l a aceotui c i.mp l.1a1 U Bll ,. ao!lBl-
. d.eraU pen 'tru. yaaablg.l ptnt!lpr 1D terdDIH'.o1.c1 a.rlstea'\;1 i.a
Bfe.D'tloa.
energlel peret:alu.t cu. sa 1D or1stalnl
tel'Oli.:P,et1o reute comple::d; . a.eruoL'. tactio.r:L DDt ..._ :
)Q2 . -.
cutl"ibuie aiaul:tsa la energia atall a pereifllll1. Pentru oalau-
lal oimpaluf coerci t1..4w1 pemeab11.1 ti,il iD.1 .ae 'I"DII
. l:llll''a 1a exA'd narea eor OaiiiU"l siaple in care uerg1a po3.zoete-
'
].Q1 esh det:el'llil'latl eu prepOAde.re.a" fie de pr&s811ta te.DJJ1LUI1-
lOr 1Dte.m.e d1..a. c.ristal, fie de _p.resc'a 1.a.clu1un1lor ne.tel'O-
aaa a oaYi ti"Ciler .fie de pnA.oja eJJergie1 .
atatice polarld.rU aapntel81 1.Dcla.llid1lozt Jl$lezoca-a-.
p,tic-e.
eaiaotropie lliagllemArialals..al W.: aa..tio1er l- de 118ft pe.at;n. ca
8
1.Dg.laz6 al DiJMIDI ori.eat;ana aapat1zl.ri.:l. apoD'taD8t dupl d.trec-
....
pal'lliell cu. axa. dec1 oa P
8
, aceuU tol'WIIll reuoe la
lfiuiacl ee- da taptu.l c.l .,. efec tal teaslu..a.llor
doaaa11lor dar
. a poa te f1 .Pe&;l1Ja1i ol iJl peRt1l i.Dte.rd.oaen1ci ude comprollllll
intn to:f1:ele cle ac.b1mb ,1 eele de c'rietalinl aate
. iacomod.a t de pre:ze.D."a teDSiu..oll&:l:r. In aoaeac1.D1:l e.a.ergia aupe:rn-
1. olali a.: peretilor P f11h4 pert:arbaU. ef'ea tul 1:aDS1UD1lor
1
L1+;ar.ae, axpreeia aceote1 .e.oergi1, ':1-atl. d.e .fom.u.la (4.76) "n
d. fie co.reatatl. (4. 76) 1 Yalabill i.a
t-ecsiu.o1lar., ae . .erie, t1J:li.atl seI!IIID d.e (4 .. 66). au.b
i . {6.15} W 2 -.: 2 rr.\['d ..
.P .
l
,
J
303
. in K oonsta.nta de anizotropie Wlia:d.all. Lui.nd
i.n consideratie Qi energia de tensiuni (6.14), aoeasti formull
capati forma
(6.16) w 0:
p
in care s-a presl,lpUs ol ; eate 0 tunctie de X iar ua Ox este
perpendiculari pe peretele interdomenic a supratatl este
consideratl plani. Peretele se afll i.ntr-o poJitie de echilibru
I
cind preeiu..nea exerci tati de fort. ele ma.gnetosfatice p
1
(:z:)
2P
8
H(x) cos & este egala cu presiunea de r chemare a perete-
lui cltre pozitia de minimwa de energie p = WP/ax. Tinind
seama de ( 6.16) de faptul cl A
8
f1(:z:) <<. K,\ aoeastl preaiune
este
(6.17)
:p lt.A. (
3
1
2
) ).a dcr
p= X Vii (li
sau, i.n virtu tea relatiei (4.lf ) , in care grosimea peretelui
e. a ate egali au 1L '{ A/K ,
3W l d
(6.18) p u_R e ai
de echilibru a peretilor se obtine egalind presiunile
p'(x) vi p(x):
(6.19)
1 _d_rfix)
H 4 P
8
cos f o:x--
Peretele poate sl execute o deplasare ireversibill de amplitu-
dine mare oind cimpul H este supericr oimpului limitl B
0
definit
prin formula (6.12):
iar coercitiv H
0
definit de (6.13) este dat de v.aloarea
medie pltratiol a aoesttli cimp Do pentr11 tc'1 eXistentl
1n oristal.
304. -
Expresia (6.20) poate fi particularizatl pentru diferite modele
de variatie a tensiunilor interne in func,ie de directia de de-
plasare a peretelai, cr(x). In modelu.l 1111 Becker, . se consideri
. 0 bandl feromagnetiol in care ar fi repartizate in-
tr-Wl mod sinusoidal in lWlgul benzii fig. VI. 7 E:xte evident ca
0 astfel de regularitate nu e:z:istl dar ae poate apreeia oi, in
media, tensiunile pozitive 'i negative aint numeric egale 'i
n-ar f1 au totul abs11rd sl se adopte o variatie sinuaoidall a
aoestora.
1-1=0
--;rl
1 1-1
l
1-1\
(J'
HTm
cro
-o-m
I n I
---
I
f --- l
.-----.
11;
H
Jlig. VI.7
Daci substanla are o posi tiTI ( A> 0)
va fi longitudiDall 1D regiun1le 1n care tensiaaile
sat pozi tive ( trac,iwae) vi tr&Dsversall tA regiu.a.ile 1D care
tensiunile sint negative (oprillare). de mag.net1zare
spontani indioa'lie 1D t1g.VI.7 ag D, aind B o. ti ele
oorespund valori1o.r ex-treme ale tensi&UL11. In aces'li mod se poate
- 305 -
aa o de z de forma
(6.21)
iar f'omula (6.20). particularizat! pentr
11 0
repartitie a1Duett-
dall a ae aerie
- '\
H "'Bm e
o J cos I
. 8
(6.22)
Daci se o varia+ie
v a empera .. uri:lf in fWJctie de .z sub
formi de d1nt1 de au perioada ae poate aerie, in
primi aprazimatie i
(6.2))
i,.1 formula (6.20 capltl ---x--a f'o-x
1
......... &Wa pebtru valoarea limit!
a cimpului H :
0

l.e .,.m
Bo f !
9
coa
Formulele (6.22) Oi (6.24) sint Valabile AU.Si daci grosimea
peretelui ! este mici in oa d1stanta D in care are
loc var1at1a periodial a tensi1Ul11 cr
0
{eD). Calcule f'lcute pe.atru.
pentru cazul 1a care srosiaea peretelai este mare comparativ cu
distanta pe care apare o varia-tie de tensiune (e"">>D) (Herpi.D
:196!), co.nd.uo la ra.raitoarea pentru. a
0
:
(6.25)
Dupl \Veil (1951) fol"'lllllele ( 6.24) ai ( 6.2.5)
w pot fi acrise sab o
(6.26)
in care
(6.28)
- J06
p a )(e/D)
l+J(e/D)
2
functiei p au rapor*ul (e/D) esta de tigura VI.S.
p
Pentru B1,

J6.lo-
6
,
P
8
0,6 T; daal se admi-
te cl valoarea medie a

I
0 _____ _,_ _ _...,-...ot ....
1 2

tensiunilor iDter.e
este 1;1. 5 Kg/111111
2
,
oele ma1
importante atn aele
pe.atru care e"' D, res-
peativ p = 3/4.
Pig. VI.B le deduce ol B
0
)200A/m,
valoare care ocnoordi bine au datele ezperime.atale (Beaker 'i
DOring 19J9). lJl cazl.ll Pe, magnetostria'tiWlea este DUllt mai slab!
decit iD cazul Ni, Qi ciapul ooerai*iY datorat tensiuailor eate
aai slab decit oel cbservat. In aceat caz tensiunilor
asu.pra energ1e1 peretilor este probabil ma1 slab dectt eel data-
rat 1acluz1unilor
b. Permeabili,.tea si eusaeptibilitatea gneticl
initiall conditionatA de .proceaul de deplasare
a peretilor
Aaeate mlrimi a&racterist1oe aabataa,elor teromagnetiae
atnt relevabile pe curbele de aasaet1sare B reapeativ_
f'(B), 1Ja vee 1DI ta tea origil111 (II a lab) ude proaealll de aag-
netisare are loc ln general priD deplaalr! ale
307
peretilor interdomenici. Considerim peretele plen, care
...... se depla-
seaz! in directia x, pe plan, sub actiunea cimpu-
lui exterior H dirijat RUb unghiul & fata de polarizatia
tana a cristalului cu anizotropie uniaxial&. Conditia de echili
bru a peretelui. oorespunde formulei (6:a). Ill absenta c:impt.llui
(H =.0) peretele se fixeazl in pozitia x
0
oaracterizata prin


=- 0 Ci.ud oimpul exterior oref)te cu AB,
Qe la zero la H, peretele se deplaseazl 1/, pozitia x = x + y
1 0 A
ast.f'el incit noua pozitie de echilibru v corespunde ecuatiei
a.
(6.29; 2P
8
.AH cos & (,j-) =Ax\ Cd) _
X=Xl OX X-XO
Deplasarea peretelui CU 6x Ya determine creQterea polarizatiei
in sensul cimpului au AP. I.utr-o primi aproximatie se poate ad-
mite pro portia
.. 6.30)
in care t este distanta dintre doi pereti coneecut1vi (fig.VI.7)
Eliminind pe Ax int.N (6.29) l}i (6.30) se obtine
. 6. 31) Ap cos
2
&
n<a
2
w tax
2
>
p xx
0
Dacl Yariatia e.nerg1e1 peretelui 011 distanta x este
. dollli.Aatl de variatia de tensiuni, se poate aerie, in
Ylrtutea rela,lel (6.18):
Dapl bloctlire &'- (6 Jl) b+-- --ll!
48 .. _ , se o lliU'liiiiS fo.l"'lul.i
peatra eaaoeptibllltatea -.g&eticl 1A1iiali (cu
a 4)1
. . ro
)08
AM 4P: cos
2
&
k1 =
JD 'X.se flo (d2cr/dx2)
Particularizi.nd acesta formull pe.ntru o repartitie.sinusoidala
a termenilor, de forma
cr(x) 111: cr
0
+ crm sin <>
expresia suscept1bilitli11 iniiiale, capita forma urmatoare:
2 2
_A_ P
8
cos 9 D
(6.34)
k1 = <e->
AViDd in vedere simplicitatea ipotezelor, nu este cazul sa se in-
cerce o veriticare cantitativl riguroasl a acestei tormule, cu
ioate oa ea furnizeazl ordine de mlrime convenabile pentru k
1

Orioum susceptibilitatea este cu atit mai mare cu magneto-
l
8
ei tensiunile interne sint mai mioi. Pe de
alta parte, examinind expresia cimpului coercitiv (6.22), stabi-
liti 1A ipotese, se observa oa, dimpotrivl, H
0
eate cu
&tit mai mic cu ei v sint mai mici.
Susceptibilitatea i.ni'tiall Qi cimpul ooercitiT variaza
deoi in a ens invers in de ')..
8
gi tr :A.aes t _ '_se.:. veri-
tiel bine. cu.- datele-experililentale nw:aai energia dominant!
este energia de tensiun.i. Higura VI.:9 su.gereaza direct taptul
oa, de regula, valorile mari ale oimpului ooercitiT la
valori mici,ale initiale invers. Rezulta cl,
efectiv, acele&Qi cauze intervin in determinarea oimpului ooer-
oit:lv a permeabilitit11 1n1tiale.
In general, teoria cimpului ooercitiv a permeabili-
tEi.\iii initiale baza;tl pe efectul dominant al tensiunilor interne
(teoria tensiunilor, Becker (1932), KondoTBki (1937)) ga-
Sefite o contirmare calii;ativa relativ bl.:l..l:l8 in materialelor
.
)09 ...
i{ -.SUP!HfRMALlO't' l
. Nf..Y'r1cTAL .
.......
7B PERMALLOY
-.....;:
i
H!PERtK
FfrSi
FQ .... 141_
....
. --:1' .,,
' ..
OTEL'S%
VICAU.OV-
"":

. .Fe-
?ig . vr.9

.'
:
: j
. I
' '
feromagnet1ae .care
cant1,1t1
foarte mic! de
esu de

clrora le eate oa-
. l"Beteriatiol o
CDerait1Y1tat& re-
lativ m1ol (mate-
r1a.le ma.gnet1o
moi), In aazul ma-
1asr1alelor care
contln oantltlti
' mari de incluziuni a1 de' w --o- y caYitat11 var1at1a e-
. .nergie1 ;>eretilor .in cu.reu.l .deplas!.rii' lor eate determ1.natl in
principal de prezenta
Z
0
lnfluenta coerc1t1vitat11
.si. e. oel'lb.eabili tl!.tii in proceau.l depla-
slr.11 paret1l,Pr
Problema ciMpulu1 coerc1t1v in cazul
care co.nt1n cant1tlt1 mar1 de a foet stud1a
tl de. ( 1943) (Teor1.a 1nclu.r.1u..a.1lor). Prem1i.e1e teoriei
. . .
si.n t um.l 1 Dac! \1 mpul deplas!rii pe:retel.W. se
o var1atie aana1b111 a aupratete! aceatu! de exemplu
cind inttlne,,e un numir aare de obstaGole sub forml
inoluJ1Rn1 1ar
ft'PJaz ei11t rel11tiv 11.1c1, sa.11 wp con-> c!alpu.l coer--
c1t1v este dat de o de
,,.,
. '
' I
..... :
' ;j .:nr.di, H1l:.::.i J . .n
to tale a- re t;e lu.i E .:;; W 6 e-
p p
ou. s. R.e:J;ul ta. il, i.!l cimprthtl
peratale tiade ali ai 1nc;i t oaJ. :i..
t:;ec t 6'2\fJ un cit mai J.Jt\re d.e illO 1 U.f'.i. ulli .Sub ac tiunee. llZIUi
!limp EXteri..:"r H, ponte eii se d.eap1"1n.d! din regiWltta ell.
denei tote EIJB1'19' de sa mare,ete m.od
coreepu.c:;:.i.to.r.

Cimpul coerci tiv H

0
eete de
rariatia maxil]l.ij, a e:ne.rg:Lei peretalu.i ( respec ti v s supra:t"etei s
formula 6.35) i.e deplaa!rii sale. Acea5tli situatie poa.te
ti ai.tr.ulat.t!: pe- :.w. mcde.l reprezentat in figura In
t model inclu.:z:iunile E!.Ll de ei'ere cu. ditun.t'!tnll D ;,; 211.
Q1 aint suh une1 cubioe cu. cooatanta
In abee.o c::lmpului per.e tele se si tu.ea!.a in pc ;c.1 t1a (1)
(1}
\ '
Pig. Vl .. lO
care coreepwode suprafet,ei
(reepect1v energie1
EP Sub
H peretele ae de-
plaeeaza
acesstl lui
se ure1J1il0 in ra:port.ul
(L
2
/L
1
)
2
iD mod
pu.nza tor, !'lre,te ei energi.a.
Ep. a tee tuate pe ..
acest model dau :pentru
Gimpul o expre-
eie de tcrDa urmatcare.
Kef n
(6436) lie
:p s -
311
i.a ca.te Kf'Jr reprez1ntl ooo.atanta de magnetioe eteo ..
tiri, conaen trati.s. de i.r.clu.ziLl.t.i, B. e.xp!.n:.eo. t in :LI.I:l.ctie
- de modellll de dis.trib.ut;ie opa\;1.alA a 1ocluzii.Ul1.lo.r;la ve.loril&
1/2, 4/ ),_ e u g .e..; f an coeficieot depende.nt de raportul
groaimii la D al
se ob\ine .! iar coefioient este
t D/e Rezu.lt:K cl H
0
ar-e vgj,oare .pentru o d19pe:o-
a ie de ta 1;1 ell D = e. Pl'l.nnll.ls { el )6) ind..i aK to to da tl Cll. H
. . c
.cre:,t@ Gu creQt@rea de ..
tD.a..g:oetico Polosind morlela.l indicat. 5'.n figura. V!o;olO ae pQe.te
c&l cula rnai in dets.1u DacA
grosii:lea psretl!ll1:11 este m.e.i mic:! :lec1t inaJ.u!l!:iu-
n11 { tt .(_.( P) ,- av.:pro.fe'i;ei pe:M:telul
1
dato.r11te prezentei
.......
I
I
l'ig. VI.ll
:l.Ilei incluziUJ:Li in perete,
- ( 2 2)
u., R - x ll...D de x es"te dis ta.oi; o
la cent:.rul la pe.rete
( C(Hle1de .ro;t oa W\ ?lo.a geome trie)
Fig .. E.Dergia ?eretel11.1 Bd'
- ( 2 2.
R - x i W Nu-
p
de 1nclu9iuni
pe u..ni ta. te s de ""o-lu.m: e:s t e J./ a.
2
Qt,.
in oQnsea1Dt&; energ1a totals
IH!Iz:oe tell:li eetc;
"R" 2 ,._
Rp Ep
0
- (R -
peretelui
nE 2 'f".:r.
(6.37) p E wP
a.
se ob11ne % = R
. '}Tt.'R
" {6.o)9) (.:..::2) . - W
w- BlsX - . p
312
oa presiunea de cimpbl magnetic H poatl
vinge aceaatl preaiune (6.38), eate caB sl superior
cimpulul H
0
dat de egal1tatea
(6.39)
21'Rw .
7 P
Iotroduein4 in aceastl formulA vo1um1cl de tnclaziuni
(6.40)
expreeis aimpalui coerc1t1v de formul8 ee
_L 2/) 1i.. rA 2/ J
Ha = (W) I-
s
( 6.41}
de expresia 16.15) energia Wp in
cont1ti1le domlnat1ei enarsie1 magnetocrlataline, ee
formula ooerc1t1v dati de lui Keretan (6.)6)4
Pentru cazul pereiilor Blooh (180) In magoetoelae-
Jor
tiel eete de
atabileQte o
in1tla.l.JZ
. {6.42) .
in care K eate oonstanta de CompB
rind aceaatl for.mull cimpnlui (6.86)
tAm in anizotropie1
suaceptibil1tatea oi cimpul coerc1t1v varia! in seDg inver&
constant& aname:o magnetoar1stal1DA
puterD1cl deter.minl oimp 11 totodstl o
tib1litate elabl.
Kersten aplicl teor1a se in casul cu carbon
Ca de O&rboD slbt precipitate tormi
d!l ef'ere de ceme.nt1 til. neferomagnetloe
1
a cArom ra11l, i:o.dependan t
!
)13- ...
de pro-po!'-;ie. -d.e carbo:nt ar f.t de ordinul 0 1 6 far; e.cea.stl pre au ....
este Deceaara pecitru a interpreta

variaza
cu puterea 2/3 a concentratiei impurithtt

)
0
.. ci!D.pulu.i d.ema.pet1zant
. Te:Jri'l inclu.ziWiilor a alpi\ tat o de:avol
1! dQtoritl contribut11lor lui Niel (1946) (1947)
care -tin aeama de posibili tn. tea formarii de pol! ma.gnet1ei PIS
de. "
incluziunilor aau
tatea ttei u.oei. e:nergi1 magneto eta tiCle Wp csre .o-a loat _
lV.at' ll l!li aJ. cJre1 rol poate ra fie dom:J.nB.D.'t_a .
. Ci ' b,
. Pig. VI.l2
De '. e:r.em:plll.1 in 1"1g
( v:t,_.12} se poa te ap.rfi-
OiA.
gie1 ruaguetoatatiae
de pozitia
icterdomenic. 0
ai-
tua. tJ.I in t.r.-Wl materinJ.
magneti zat WlifCN 'l
respectiv in inte-
rlorul unui domeniu
de .magnet1zare spev.-
't3Jli . {fl.g_.VI.l2,.Q)' o energle m.a,gnefioete.tJ
- 2
( 6 .4 )} . En = VWD = ; P
8
V
-;,.,_ e.taJ"C. Y vo/rut u/ ((;ni,
0
iar N eate fsctorul de Cu J 1/)
(6.4)} ne
. l 1 i: 3 p:
"C'' . 'IC ..
.,. . -----,--- Vo . ' .. . i"o
CiDd este lntaraectatl de pergtele interdomenic
. .
314
eDerg1a ea i t d r
IJ ... m ovora a ajll'Oape e jwna-
tate d1.n valoa.rea. pe care o a.vea tn oasul preoedent.
Confora teoriei lui Kersten, plan est biDe fl%ai de
A
B
rr.
l
!A
r


1
l
I

I

j
' '--..--

1 !B

A
I f
I
J
I
f

B
A
I
r J
! I '
i
Defel'O-
magnetiae (energta
fi1Dd m1.niml oind su
peretelQ1
eate perforatl de nu-
m.iirul DlBXim. de inalq-
variei!R
de energi.e magnete ..
pus, . iD joe
eats
s1unilor, dupl teoria
ltd Kers'taA.

lft eneriiilor En- Ei
data de
{6.44.) .vl (6.45) 9!1!1"-
aa o mleurA s
ci.mpUl11i :s:roe ar t.riB""
out f'i& a:plieat
pen t.ru ae8.7."Ele. ...
d1l:!
in u ( b) .. Aoe:a "t ....
t: sfi l.ua. t ir. l,:r.:aaids.ta; 1e in tJ 1 CO!H'Oi ti v ..
)15
se ob'ln toarte mar1 ale aoerc1t1Yt
2-)" o.rdlnlll 111a1 mar1 deoi t oele iD. teo ria lnolu.iUDt.)o.P,
valor1 care de altfel to e%peZ1aentale.
eate dacl se la cons1dera,1e al
'ia po lilo.r magne 'tici iD j u.ru.l' 1nclll&1W11loz: 11 aart tli1lo.P
co.nduce l. Btl"'lctu.r1lor de f.lomen1.1 al. olftr
caracter. deplnde de multi mlriJua 1nclu1a.m11 . p.zoopr.le'-
feromagnetice ale nuaizul de aza
v.a. este
citeva tipice to flg.Vl.l). a)

de u.n perete Bloch (180); b) .iD ex'te.r1oral peretelut
AB; c) su.prafe1:e1 pe.retelu.1\. in YBo1.Ditatea 1nclllda-
.n.11 d) S 't.rl.lc t11r1 seoll..Ddare cs.re se pr1.D de pe-
.re'telui iD cazttl CQ trei BZB aagne'tisare.
Aceete arunjwmente foarte variate fac dificll an calcul detallat
peD't.rQ deplaslrile de 1nterdomen1o1.
)16
aau al tf"el spus, pro cesul d8 inversar-f! f'ie
tic .f'aYoriza t. Ci;:npul nece9ar pe.n t; .;cu cren di>me.niul po la-
rizot de ae de nuclea-
stnrt Pentru ca acest ger.men sa creaaoa in 1ntreg
vo 1 !.l."!''.t.:.l tionu.lui ea te neceear ca i.:ttenai ci.L"'J.pulu..i exte-
rior sa fie mare decit cimpul Hp cimp de propagare. In
de valor-ile Hp se pot dist1nge doua ca-
:i!.Ul"1
a
0
). ClDtpal de .nucleat1e este foarte slab, sa.u nul
Acest este frecvent deoerece de do-
;r.eni1 care preexista in jurul : !.I.e. luziuni lor si 1n
dO!Ileni ile Ue :;lO lariza.1;ie pot sa ;j rolt.tl de eermeni
t!e :1;.1.gne ti Aceq ti.a po t sa e re sea dcinda ta. ce cim.pul aplioa t
G :J te mar-e tieci t ,-; itnplll de p.ro pagare ... Do. tori 'tiei
Fllea. torii a ;ensi<J.nilor t11ecamice in me. terialt pre cum .fii exia ten-
irD;->u:l ta til or eyi a. di sloao.t 1ilo.r. vo r propaga i.n
de 1aagne't1za;re
1. Genera1J'Ut1
Mai totl1 prec1zir1 pr1'1'1..lld Bxi.B'te.n1:a ava Dllll1'1-
! Cimpul eel mai care interdomen1o1
in t'o.Imare vor- fi' in stare :'Ja parourg. in tr-eg mo. ter.inll.ll s'trlbB.-
tind obgtacolele cele mai marit este afectiY cimpul ooerc!tiv H
0

:::ialul '..!e a. u.nui astfel de material, in care- cimpul
Z1Uc tie e l te .nt.ll .s au inferior aimpu'lu.t de p!"' pe.ga.re ' lol." ge:rmen1 de . ma.gne 'ti Cons cA un Dl!i .feromagnat11 :
este ma.gaetlsat. la dati. In aoeat aas
.nu mai "xiaU. 1n'ta.rdollenic1 1ar magnetisal'ea este El.DJ.f'Dr- .. :
ml 1n tot m:s.teriEuLll. gi d1ri.jatl iD. a.ceas'tl . Pe.a'trc a
prodmce o inversare a magoa't1sAr11 neceaar el apliclm UD
c:im:p magaet1c in sene opus me8net1d.r11 1.n11:1ale a.atfel
inci't aCBB'ta sl poatl .d creeze UD geman {doman1u) polui ...
'lat ln. 1!18DB OpU.a masnetizl.ri1, iar apo1, BC.ea't ge.l'llleD de ll&gD8-
tl.Bare. ai c:.reaacl pi.DI la o dimenaiune crtticl care deswJ.
t.aree. sa in volumal' m.a'teria.lu.lui s.l devi...DI ene_:t'gflt!c f'avorisatl.
<< Hp), es te i.J1l ciclu de histerezis. o bitjn.u.i t ca ael din fig.
{yr .14). A.cest caz s ste a.deovat pee. tru. pro paga.rii
_ _,e ret ilor i.n ci. datori varieti1t1i tatii
a acestora fwact1e 11 de
re:ptir't11i1 .ce.regula 'ta a obetacoleler
b
0
). d. 1
,..t;uc eax 1) es .e de PPDltt-
.tceaerti fi in. car.bl
ca:e 11s du.pl u...ti c.!oltt de h!stere&.i.a rett tan,gtLla1:"-..
- 111
.. :> datltrqte amltoarelo.r
.-., . Pu.ua u .._uaan _._
. . .
peaU. -- pezetela 41DU. ....... " aec11.al ala
l'eatra. h CDDUJiau.. & .... tJlg11
peMteJ.8 1:- tlllpal. -.I.e tnbde' ...... bafte-
.rel 4e ...-pdtlttJ,
Dete ... pealu. ...... ft.e ..t dol ...S:t
. -
_-.. eaen. ,_.telal iJ. uU.l ... .
- - - -.-_... ...... - ..... _..__
,I
........ - ... ..s. ID-
1 -
......,..._,.1 ftlJIII
M s'tlldlal ez-

1111 tie -lM.tS.. p. ..
P"PIPN a pm.n'lor
.. .._.tt ....... 4 ....... ,
la --hrltele ca.
... .bltanl . .NC'-P-
lu, :i.aYa.n&Na
- U.drll --
-.1 t -.t.a al poa'Nlld.
. 1D. u..,.a llllol.rll 1111
priA !ahepl Mteria1.
J.oe,.at:l .... Ia -- u
11 tD. o -.1 1dU 4e S 4eoea11 1a ...a. npe-
ri.Mnto O&N stat 11 tiatlsi 1 coiUitltde
IUiiolll Od oazre otul poethW.ta\ea IIDII1 anaU. .. experiaen'tale
dql a .de oreet:ere 11 a PG
I DaU!BlN a ,....U.r '4 _.,..u..,. 11 a pere'Mlda ..
l B181UJEI.fl& ale Oferl po81MlJ.tl'lt t. .. H ...... Qlltltai1'91 a
.... JlB -
.. 11. Bob 111 lid. _
t
i
j
l
a.
b.
llzta p te.ab . . ...
dati 1D tl&II.15.a
.,..u.oaal. a.a t1.r .IB
.
F .IA aoate oeati'U.,
1.a tu .. pliO .. ---
dlllli ouJ.o pa.tiemi
.. ...... _,. lla df
noU. lnc' :t' ftft-
lld.,uerpa .._. ......
uo1 .u ..
'tlzrO ...............
ela8U.ol . ftilll Aeld
-" .ftal.. dqi
po11ut.t:aJJ.a. eapl"
tNetul ..., ....
a1'lla4 .o '-"' ul ..
llf0&1'I M&Dti:..,., a-
ft& I'I.l, .l'tJad. puoal.el laD _
ciMa tuald Ia JIU'8P8fal .-Iter < 1 ' )) ..- ol,
I - . . . . . .
L1 - ...Ut:LII ...... t1Mtla tt..ald dapl. alolll
: .. .......u-s. .......... , ... o!JIIdllpal ..... ,i_ ...... panl.el
- 319 -
axa de UQoara respectiv lungimea firului. In
instalatia datl fig.VI.l5.a, f1rul AB (lungimea de 1 m) eate
situat coaxial cu (1). Initial, cimpul magnetic H
crest de a.cest solenoid este su.f'icient de intens pentru. a mag-
.firul la saturatie. Apoi, se cimpu.l H pi.al la
zero, se lnverseazl sensul cu aJutorlll iDVf"rsorului K, astfel
inc1t lHJ aa fie mai mic decit e anumita HJ Atit ttmp
cit H rlmine inferior cimpului de nuoleatie 5w va plstra
I
ma.gnetizarea initial! de saturatie (+.
8
) . Dacl atum, cu ajutorul
bobinei (2), coaxiale se produce local (pe o mic portiune din
I
f1r) un cimp magnetic superior Bs ae c
1
eazl Wl dome-
\ >
niu aagnetizat paralel cu H, care se va propaga in in-
tregul .fir numai dacl H est superior cimpului de propagare Hp
( cu Hp L.. Hx>, producind astfel firului in sensul
opus magnetizarii initiale (f1g.VI.l5.b). Viteza de propagare
a peratelui in lungul firului poate fi determinatl mlsurind
timpul in care peretele parcurge dintre bobinele ()) ei
(4)
1
conectate la un oscilograf catodic (f1g.VI.l5.a). Analiza
formei impulaulu.i de tensiune indus! in bobina ( 3) sau. in (4)
in momentul traverslrii peretelu1 prin euprafata bobine1, con-
duce la concluzia cl peratele are forma unui cornet, (.fig.VI.l6).
Rezultl deci cl nu are loc o variatie bruacl a inductie1 in
bobina (B). Viteza de propagare a peretelu1, null c1nd H lip
crevte liniar cu ctmpul
{6.46) T G(B - lip)
experimentale ale cimpuilier de nucleatie Em ei
de propqa.re Hp in .fu.nctie de tene:tunea f!f si.nt reportate in
fig. VI.,l7.
-. 320 -
IL 1 1L co.DfaDdaW
Se obaerd. c! vaJ.orile otapur11ar ,. f ,..
H(A/mi

0
10 15 20
---- 6 (kg/mni'l
)21
ci are o fol.'!l& al1Ulgi'd
1
aseminltoare u.nui cornet. cre,te.rea w:u.ai
astfel de perete Deaesiti deci QD aport da energie care eate u-
in principal pentru a mlri eDarg1a p.eretelu.i {odatl au
suprafaie1 aoestuia). Dacl aceastl energie suplimeata-
ra DU-1 este fUrnizatl, C1"83teraa germenului de magnetiz&re
teazi chiar dacii intenaitatea apiicat este superioarl
cimpului de propagare. Utilizind dispozitivul in ti
' g.
VI.lS.a, Sixtus a observat domenii "ingb.etate" /prooedind iD. modlll.
I
urmator. Cimpul H creat de bobina (2) este nuaai pe 0
duratl scurtA. Se astfel german, dar timpul este
scurt acest germeD n-a cresaut suficie.nt pantru propagarea
lui in cimpul H oreat de 1 id ( ' so eno ul lJ sa fie energetic favor1-
zatA. Daci germenul este suticient de mare, el poate sa .ri1minl
inghetat in cimpul H, in timp ce t l;i es e prea mic el se va
miceora ei va disparv. S:Lz:tus a pus in evidenta existenia unor
astfel de germe.D.i "inghetati", d eplasind o bobinl plan. de-a
lWlgUl firulr.:.i AB. Semnalu.l indus cind aoeast!. bob:i nl iJltil.l!aote
u.n germen, eete aatfel incit varia"tia supra.fete1 aectiUDii acee-
tuia Tn lWlgil.l a.xei sale lo.ngi tudinale este de .forma 1.nd1oatl in
0 0,05 OJ x( m)
in Aceetui semnal
1 ee poate asooia o form!
de elipecid de revolutie
a germenultti ott le .!
(mart} (axa mica)
Condit1e de extetente a
meDilo:t" poe.ts fi
in modul.
:P-en tr1.1 oa vo lumul t.m.ui g'll:t--
a& in
322 -
1
tg1e magnetial egall 2BP
8
dV. energie servevto
rtov1ngeraa trsalr1lor pare\elui, clreia 11 oorespwode 0 energle
rala cu 2HpP
8
dV
J are,terea snpratel;ei garmeAillui, care lllpliol o energie a pera-
egalA au wpdS
I
l
0
revterea energie1 magnetostatiae cu dEn
1
n-1.o urmare, oonditie. de orevtere a germenului se eerie:
2HP
8
aV > 2HpP
8
dV + WpdS + dE
0

voluwulu1 germenului se datoregte fie unei oraQ-
teri a lW'l&imii sale in direc"tia. axei mar1 !l fie unei creQteri a
alu ,g .. Lllind in exprea11le. volumulni V, al
8
upraf'etai s, a energie1 magnetoeta.t1ae in functie de ,a se
intr-un cimp H dat, doul limite de crevtere reprezentate
prin ourbela c
1
c
2
(fig.VI.,l9 Greiner 1953). Aceete ourbe eeparl
blmm}
2
0 20
40
GO
SO a{cm)
Pi,g. VI.l9
'4omenilll (1) in care germeni1 nu pot al oreasol, de iD
aceetia pot sl creasal fie dupi axa .A (2), fie dupl axa .2 (3)
323
fie in ambele (4).
Pe de alta parte, pentru ca un german sa fie inghotat el
I
nu trebuie sa descreaeca. de este echivalen.tl
cu inegalitatea
2HP
8
dV + 2HpP
8
dV WpdS + dED
Din aceasta se deduce in mod a curbe c Qi
I 1
C2 (fig.VI.l9) care separl domeniW. in care nu pot sl
88
(5),de domen11le in care.ge.rmenii pot el\se mic,oreze,
fi'9 in axei .!! (6), fie in directia axei in ambe
le (8). \
GermeAii au dtmensiunile a,b, corespunzatoare
punctelor situate ill regiunea care este aomunl domeniilor
(1) (5).
5. Efectul Barkhausen
Analiza procesului de magnetizare prin deplasarea
lor 6.2.1) ne-a con.dus. la conoluzit! ol partea abrupt! a curbei de
de magnetizare corespunde deplas!rilor ireversibile ale peret1lor
interdomenici. Deoarece in cristale
esta de regull aleatorie, aceste deplaslri sint neregulate 1i se
produo in saltllri. Exper1mentu1 efectuat de Barkha!.lsen (1919) cons
o priml confirme..re a ex1stente1 aoestor aaltllri. Efeotu1
aces tor dep1aslr1 in sal tu.ri poate ti pus til au
uti1izind dispozitivu1 schematizat in f1g.VI.20. fero-
lllaglletic sub forma de barl E, este situat in soleno1dul s. Cimpul
magnetizant prodl18 de acest solenoid variazi lent firi disconti.-
Duitate poate f1. inversat. In d1fuzoru1 D se va auzi in timp
ce aimpul variazl aontinuu., au o vitezi de 10-
2
(A/m)/s
1
o suiti
de zgomote aseminatoare celor pe care le-ar produr.e ciderea pe
a unor alice de plumb. Aceate zgomote provin din
bra.scl a t.e.m. induse :n bobina B, (fJi amplificatl) in timp oe
324

domeni.ilor se brueo oa u.rmarf; a sal turilPl"

irevers1bile ale peretilQru
Bozorth Dillinger (1930)
E
au pus in evidenva forma
de tenaiune
o bt inu. te prin e fe !I t Bark:he.lA.a'
inlocuind difuzorul din
schema VI.20, au un osci1o-
graf catodic. f1g.VI.2l.a
da alura semnalului indus,
compa ...a au alura unu.i sem-
nal sinusoidal 60 Hz.
Se observa ca 1mpulsurile
cele mai mari ae produo in
Fig. VI.20 regiunile abrupte ale ourbei
de magnetizare M = f(H). Daca s-ar amplifies foarte mult curba de
a.
Fig. VI.21
magnetizare, alura sa ar trebui sa se prezinte ca in f1g.VI.2l.b.
corespunzatoare salturilor Barkhausen, vor fi
in trepte mai mari in reg:Lwo.ea abrupU a curbei de magnetizareo
325
fapti care coreepu.nde l.l.llor sal mai
in .regiun.ea de panU. maxil!W. a m.trbei,.
Evaluarea ariei impulaurilor ofera posibilitatea de e. vo ...
lumelor baleiate prin deplaaarea a pereteluic
obtinute de Bozarth ti Dillinger 1D cazul unui de tier
moale condu.c la conoluzia cl volwnul m.ediu. ba,le1at de per,ete in
timpul Ullui ae.l t, ea te de ordiJ:lul lo""'9 em)

oimpul mag.natizant
este de ordinul de mirtme a1 atmpului (regiunea de pantl
maxima a au.rbei de magnetiza.t."e) o1 de ordinu.l 1p-11 amJ in veci..n!ta-
ta tea sa tura.t1e1 ma.gnetice. In primele evaluari \se credea

e?t:H;-
tul Barkhauaen ara datorat inversarii apontane
8
fiecaru1 domeuiu., de unde rezulta poaibili tatsa c.e a determi.na
dimenaiunile domeniilor. Sa astfel de 10-9
cm
3
.. A cum ae Iii tie cit. nu axistl n:i.ci o lega turi intre aceste m!rim1,
dovada este faptul pot fi obtinute aaltur! ce se
traduc prin agomote aQficient de intense in experimen-
tului lui SixtQa fi Tonka in care un singur perete ae
in lu.ngu.l Wllli fir conetituii dintr-u.n singur domeniu .. Disconti-
nuitatile Barkhauae.n aint datorate in aceat oaz
peretelui cauzate de rapartitia neregulatl a interne
din fir, dislocat11lo.t etc. In general, vi teza de depla.sa.re a pe.,
retilor eate deteminatl de meca.niamlll care ae e.cer-
gia magnetic!. K .. H .. Stewart (1951) atrsge atentia a.supra unuj, me-
canism in care cu..ren't11 Ft>uoault joacl! u.n rol eeenvial.
6,). Teoria proaesului de magp.etizare prin rota.tia
polariza:tiei. spontane
6.3.1.
ln P&ragratul precedent ( 6.2) a foet analizat
de magnetizare datorat deplasarilor reversibile ei ireversibile
326
pere,ilor 1D.terdome.aic1. lJ:l. aele ae umaazl vom vadea ta-
nomenele de variat1e reveraibill a magnet1zlri1 1i
pot ti provoca ta All numa1 p.riD deplasl.ri de pere'l, ci 11 pr1n
reversib1le respectiT ireversibile ale spon-
b.ne di.D. domen11le .terom.aga.etice. PeJ;lt.ru ca p.zroceslll de a
1118&Dtizlr11 sl aparl ill sa "pa.rl este neaesu ca ill subs-
tan's teromagnetial sl Dll ex1ste interdomeniai. Aaeastl
poate sl aibi lao fie in aprop1eri1 de satu-
ratle magnetiol (tis.VI.2 1D domelliul cimpu.rilor marS. H
3
- a
4
oi
tis.VI.).d tl o) tie 1A casul struotu.r1lor modomeniae to care
nu este favorizatl &fa CWD s-a vlzut
ln 5.6.
Primul aaz a fost de3a ezaminat tn contaztul relevlr11
aurbei de a monoaristallllui de tier. ( 4 . 2.),4 11
tigJV .7). Cimpul H f11nd crientat dupl [110],
magnet1ol 1 cre,te au ito domeniul ctmpu.rilor poz1tive oi
atiD6 satW"atla P;. lll_ c!mplll 8
8
21</Ps. Ctnd cimpul se m1.coo-
reazi de la H la zero, se m1aooreazl de la P
8
la

p p 1 (P tiind remanent&) .. IDverstnd. sensul
r s r . , . ...!...K
otmplllu.1 1 p co.n miaooreze ptni H 8
0
-
316
P
. - s
Pantru aaeas\1 valcare a

veatorului Ps 1D
cimpul exterior ii li.II:t oimpu.l de 1111 mal
ea' 'se inverseazl b.ru.so. Ill acest proces
de l"'ta,ie a spontane, olmpW.
(6.46) B - ..!_...!...
0
3{6 P
8
este ctmpul 11 acesta depinde de oonst&Dta de anizo
tropia 1t. 11 Jlla&l'ietiol spontanl P
8
ill aceeei m&Die
J11 aa li c!apa.l ooeroi tiv H
0
d.e deplasarea ireversi-
bill a pere,llor iA a1rcwutian''a1 eaarsil de allizo-
)27
tropie {formula 6.)6).
Al doilea cas., CELL al structurilor monodomenice Ya fi
examinat tn cele oe Pantru s1mpl1fioare
. vom considers ol
rotatia vectorului polarisat1ei apontane p
1
. a are oa printr-o l'Ota-
tie la un1joA a tuturor din domeniul d
. e magne tiztU"tt epon ..
tanl (rota,le coerentl).
6.).2. Procesul de magnetizll! prin coerentl, &I
cazul anizotropie1 uniaxiale. Susoept1b1litat!l
mageetici 1nit1ali si ct.pu1 ooercitiv
1. Enersie megnetocristalinl dominantll .
Conaideram un cristal monodomenic cu uniaxia-
a alrui axi coincide au axe Oz eo-
!D.i.nar&ti fli.nd enersJ.a de anizo tropie ,
magnetoaristalini. In absents atmpu-
lui magnetic, spontani
s
este d1r13atl axa Oz. Cind ae a-
plio! un cimp H care face unghiul e cu
axa Oz, vectorul magaetizarii sponta-
ne este supua aotiunii forte-
lor magnetice exterioare, care tind
s1-1 arianteze in di:reatia 1u1 a, ei
z
a
fortalor d anizotropie aria- UT
. .s: g. Y.Le22
talillA aare tf.Dd al-l readuc! in dlrectia a.xei de u.toarl magna-
t1zare Os. Eahilibru.l se stabilejte pentru Wl allumi t unghi 'f'
........
in're Pa ti axa Os. CompoDenta magnetiae tn direo-
- ,..
. cnmpallli H eaw
(6.47)
P P
8
cos (& -'f')
Pantl"'D. a oB.lolila ungbJ.uJ. 'f vom 1'o.rmu.la ma1 ta.tti exp.re-
a1a energiel totale apo1 vom pane condiiia cs aaestl energie
325
fie mintmio In acord cu prem1zele de la care am pornit, ener-
sia totala WT aete auma energiilor (magnetoaristal1nl) ei Wm
(magnet1ca)
(6.48)
- Condilia de.eahilibrm a veatorului P
5
minimului aaes-
te1 reepeativ anulir11 derivatei energiei WT in raport
anume ) o
(6.49} K ein 2 'f - HP
9
sill (& - 't') 0
Cond1tia de stabilitate a aceatui eah11ibru este

0
respectiv,
(6.50}
2X aoe 2\fl + HP
8
cos(& -\f') > 0
Introducind
(6.51)
p
p 1':
a
/
aare de tapt valorile reduse ale polarizatiei magneti-
c ti ale cimpului magnetic, formulele (6.47), fi (6.50)
aapltl forMa armitoare:
(6.47')
p = cos (& -'P)
- components
(6.49'}
h( sill( e - '(') - stn 2 y 0 - oondi tia de eoh111 bru
ph + 2 ODS 2 'f ).. 0
- da stabilitate
Eli.JDi.nind unghi.ul 't' i.ntre eouatiile (6.47'} t1 (G.49') oblil!em

(6.52)
4 u.nde , pe.n 'ra p j. 1, rezal 'ti
2
h 2p CDS 2 9

SiD
v1 - P
Efectiv, (6.53) reprezintl ecua,ia de aagnet1zare,
respectiv a ciclului de histerez1a, deoarece ea dl
329
magriet:lci in fu.nc +-ie ee im 1
v c pu H pentru difer:lte orientlr:l
cimpulu:l B in raport au axa. de anizotropie Este neae ...
sar totodatl e! retinem numai portiunile aurbei (6-53)
care sa-
tisfac cond11f1e1 de etabilitate a echilibrului (6-50) V
.. aloarea
critic! he a cimpulu:l redus h oorespunae * o,
aau ti.nind aeama de (6.50') cond1tie1
(6.54) h - 2 cos 2 .,
0 p
Eliminind unghiul intre (6.54) 11 1 aeama de
(6 . 47') se obtine valoarea critic! h t . t ..
0 pen ru c 1noeteaz! sta-
bili tatea echilibrului. Se astfel relat a t.triDl toare
v (4 - h
2
)(h2 - 1) ,,} \ 1
Jh
0
o . . V 2e. 1 V =e....
3
si.n 2&
EfectiT, aceasta fo.rmaU este valabill pentru. toate direct:lile
cimpulUi H 1n raport cu axa Oz: 0 .c. ;r. d""'" ali
. ...... an za curbelc r
de magnetizare poate fi &imitatl l&
"""' 0 0< "i-/2 ,res-
pectiTJla valorile pozitive ale 1 1 H i
u av. nd in vedere simetria
pentru valori pozitive 11 negative ale lui H.
In cele ce urmeaza vom examina alura .. urbelor
"* de mag.ueti"
zare pentru citeva or1entir1 particulan.
1
A
..... Q a e Cl.I4pului H 1n. .raport
cu axa os.
ao O(CimEUl H este paralel ou axa de ueoari magnet!-
In aceat caz.,to.rmula (6.49') ae aerie:
(h + 2 OOS't7) Sizl 'f' a 0
330
fap1;ul al,penru toate Y:alorile b.> 2, au (""1Jiba4 se- cle
. . 21t
. .a.ota,11le 6 . 51), B)- J: pola-
a
rS.sat1a eate ooutantl (p.l) oi
esall OR polarisa,ia aapeUol
de aaara,ie, P- P
8

"ii
ob,i.a.e d1A (6.47)'
, -1 11 d:l.D. (6.50'). lt. < 2,
oeea ce represiD tl poJ'tiuea
DIP a curbei de magnetisare
(tis. YI.2)) .Po.rmala (6.55) 41,
peatra 3 o, valor11e cilaplllld.
ori tio h
0
la care lDoe'Uad ata-
F.
p
A +1 8 c
I
I
'
I
I
"'2 -1 0 1
f2
h
I
I
I
I.
r-1 D
.Pig. YI.2)
b111,atea eah111b.ru.lll1; 11.
0
:t 2, aaa, 1a virtu.tea tomlllelor
(6.51),
(6.56)
21[
t. J:
8
Result& ol 1.a.atab111tl"1le aa loo ta pu.a.cte1e A g:l D t.a. care ae
prodaae :l.a.veraarea aagnet:lzlrii .. .a.oda.eD:lulai. In co.a.clazie,
daol a eate paralel cu axa de anizotropie un1axiali,aae1 varia-
t11 1Dtnt limi tele B ca B > I g&a I , !1 ooreapaDde o
a polarisat1e1 aagnetice cluul a.a. de hiateresia
reotangllla: (t1g.VI.2))
1
avlad otaptarile critice J;r:H
0
date de
fermula (6.56). Polarizatia JDRga.eticl este tot t1a"PIIl e.:all 011
polariza,1a de 1ar veatoral P
8
oapltl .a.amai doal o-
rie.a.tlr1 stabile poaibilel prl.utarea varal.,ll ei orietarea
-+
antiparalell 1n raport 011 B cu aza de atoari magne-
t, .. zaret P = . P
8
Pentru & O, aa.sceptibilitatea Jla$Uletial erote
Illl
(k -x 0).
bo Cimnal este perpendicular pe axa de aniso-
Wlia."tiala. r.a. aces'C oaa, ca.rbe1 de asnetizarl
,.57), pe.a.tru e U/2 este h 2p, ti ea rlm!De Yala
- ))1 -
bi11 pe.Dtra p 1- 1. ACieaatl l"ei)N:Ii.Atl o dreapU 011
paata p/b U2 care trace pl"Ua o.rtg1.De (t1g.VI.24). l'Dl'lllll.a
(b.55) dl pent:ra e -..,2, bo % 2 de Wlde resul.U. ol clreapta
J p A C
--------
1
D B
1 2
I
I

h
h 2p lrebQ1e al
11m1 ta tl !n PIUlC tela A. t1.
B. Ia afal"B iqterralala1
(-2,2) al acllusi
l
a_urbele p .t! 1, Nepeo-
1
't1Y U..ptele .t,o t1 BD.
\
Intr-adntr, 4e
\
(6.49), pea-
tru 4:1>. a it...t2 aerie '.
(h - 2 sill'f')Ooa" o.
Pi& VI.24 . Aceastl este
pell'tl'll 'ft 'ii2 ol 'P s: ) it/2 au 11 ;a 2 respeqtj.y
h -2. Putru. acaah Yalo.ri 'f dA p +1 zoe-
.. peat1Y p 1 .Am.bele to,nulle (6.49') 11 (6.47') slat aa.t1aft-
cute pent.ra\f 0 Cll Ia 0 p. Se astte1 dreapta .tAB.
l'eDtl'f." ODDd1t1a de stab111 tate (6.50') cil h > 2 tl
p +1 lu pent.ra 'f ) rezultl h < -2 pentru p
tl ooA41,1e esta repreze.ntatl pe dreptele AC 11 BD (t1g.VI.24).
Ia GOJa4lute, dacl sa ap11ci u cimp t1o perpeacU.culU'
pe .... IIDJ.u.i_all. polar1aai1a aacoet1oi 1D u-
Natla ot.pulal eate nYenJ1b111 de. H .. U'oa1 Yar1a'11
pe"-otioe a o!aplllai H 11 core&piUlcie o a.a.b.istenUol
(flr.l hlateresla) a aagaet1sa,1e1. IDtre limitele h 2
1
reapectty B % 21/P
8
aaacept1b111tataa aacnetlal ete
OO.d'-ti t1 pll M
- ..3)2 -.
. .. 2
.. -:: -r;;7c .. _rt
ID aeeatal (-2.2). 8DBGePU.IdJ,1ta .... .--
U.tal eau (.k 0). an.taa. poate .,.... al. tlaal B
pe aza u aa1at.np1.e -1n:tll ..-u.-.1
...-a-s.a pzreslatl _.pti'blUtau -'\lei (:to
11
la 6.51)
dar a pnd.lltil ft'll-$1 -Ud: (peatz. B 0. lllllar.l..satla
p - 0).
Derl'ftta -teJ. ,..., .. ) - -)- peatnl -- 0 1aW'
o'-1 criUa 4181'8 ure'IJII"'!'i" Gau.ttl'" "&atltd pala:d-
dat .. r..-Ja (6.55) peaba - 'if4. -- .. - :t 1.
.napecUY
(6 .. 59) aile: - :!:. t.
Ja o. ...-UOI Z" atl _... :t 1/li
.reepecU.Y P ,.JI2 ..... laNa -Usafiet. _.... Ia
2
..... teltt .& - - - ..... Ia
ft&.YL25. & ..... llllllllltll.
t.v-. dll)t.
-u..J. WWII
1
B - --U.-
...t .... dalal .. ld.Bb.Rda
- - -
a.. a..u.z5 I! I
- _.u.. tl -.pU.Id.llkte
_u.._
- 13). -
0 . -
4 Citural,&gn. hzula C6.5;J> oter&. poe1b111ta'ea
de. a detemlaa Aaaerio OIU"bele 4e -tlsue peaU. o.rloe Ya
loan. a aapiallll e. P..i de .altl parte te-.J.a (6.55) dl Yal.oa .
le aozwapasl to81"8. ale a!ajarUo 01'1 tloe
care trebaieBO 1a a...Uea'S.. oarbele p.noed.eate. 11
... , ......
tiaODDtiDd ta-
. tea ro ta,lei --
aet1.dr11. t,a
aaeate Yalo.r.l
h
0
ale abaoleeie
c&al.Ql --
ple.teasl. p.rlll
trial tllri
cale. Ill t&a. vs.
26 s1Dt NJO.a-
taie ciolU'lle
de h1atered8
utei.wi.ilate Ia
ceat d. .pata
'
-f
!
2. t o I r. 2
h
-1
0 1 2
.41ferlte ftlerJ. ale. aaaJd,lllld. 8e poate Oblre-"8 ale peatft
. . .
0 <. y , U'l tie II._. Yal'1atil , ... .1 11g 2, .Ne-
pectlY . .
. . . . .
1D seaenl, ,.. .. aule ol,ta oastil ...... npl aaizobopiel
... \ocriataU.De. o!llpal. oeuolU'W' e.ah dat 4e apnaiaa
1llc
8.
bou.
C!llpaloMI'CltlY .... popoztUDal ag cou'&aata de ald.aobeple
. U"ia'-llDI aat.nlall K !a ttap oe aiiiiM)ttl1aW.trataa fti'S.atll
,z"OJDZ110Jtal a K, fapt raanat de altrel. et.la ..a1
- 334 -
proceselor de magnetizare prin deplasarea peretilor.
2. Energie magnetoelaatica dominantl
Preeupanem ca direciia de anizotropie Oz este
crea'ta pri.ntr-o te.nsio.nare pute.x.niai a materiallllui .feromagne-
tic. Admitem al tensiunea meaanica aplicatl create suficient
de putarnici pe.ntru a favoriza alinierea spi.nilor in
Oz, astfel incit si se comporte ca un DIDnodo-
In aceat oaz energia magnetoelastiGi este domi.nantl
fiJi to ate celelal te forme de energ1e posibile in oris tal. si.nt
neglijabila i.n raport au Cind se apliol nn cimp H sub un-
ghiul & fatl de a.xa Oz, vee torul polariz:-':tiei magnetics P
3
esee
deviat sub un unghi'f de la directia Oz, astfel cl
pe cimpului \ate
(6.61)
Situatia este ca in fig.VI.22. Energia totall IT este
suma energiilor mag.netoelastiol rfi a aimpului magnet1zant
w
14
Ti.ni.nd seama de expresia energiei mag.net6eleastioe (formula
4.)8),energ1a totali se eerie sub forma:
(6.62)
-+ -
Conditia de ecbilibru a veetorului P
8
in cimpul H eete
(6.6)} o = J ').. sin at. - HP sin - \ft)
O'f '2' 8 l 8 T
iar conditia de etabilitate a echilibrulai,
'b2w'"
{6.64) = Jl. u cos 2..a +BPS cos 0
G'f- 6 -,: T
Introdacind valorile reduse ale polarizatiei P ,1 cimpului H,
P 2 Ps
;),.65) P = ; h_= J Aso- B
fomulele (6 .. 61), (6,.63) (6 .. 64) sa acriu exa.ct la tel ca. it1i
formulele (6.47') {6.49') 'i respectiT (6.50'). In acest mod
p.roblema datermi.n&.rii oarbelor de magnetizare pentru. d1fer1 tt
-.)35 -
. orielitlrl ale B in raport caa ua Os ( diferi te valol1.
ale ungbiului e) ae rezolvi exact aa iD preaedente
( 1,, a, b, c,d) in care era domi!lall'ti energ1a magnetocristali.ni
WK.
. Aetfel, in cazul B paralel cu axa OZ (& = 0)
se magoetizeazl dupl ua ciclu de hiaterezia rectangular. Repre-
zentat in planul p f(h) aceat se caracJerizeazl Prill
vale rile P .t. 1, h
0
t. 2 Aoeastf ineea.mlll al ,tD
cimpului magnetic (b =

remanen
ta poate sl capete numai dou.l valorl posibile P
5
Suaoepti-
bili, tatea mag.oetici este null. Ill acord ou (6.65),
Bimpulcoercitiv maxim (pentru t, 2) in domina-
energiei magnetoelastice W este
rr

(6.66) t. --,:-
8
In cazul H pe axa Oz, (e =Nf2) magne-
tic& p = f(h) este o reversibill de H. In particular,
H = 0), magnetizarea remanentl eete null. Susceptibili-
tatea magnetiol pentru H aBc este aonstanti Qi egall cu
Ps p2
(6.67) k ----- 8
roBecr . J l srr fo
iar pe.ntrm B > tf:lc lt o. Rezlllti cl tensiu.nile 6 puterDioe
prod.uc o aiffa.rar& a susceptibilita"tii fi!i o are-,ten a coerci-
tiviti,ii. In cazul & i'L/4, (B orientat la 45 tata de Oz)
cimpul aoercitiv oorespnnde valorilor h t, 1, respeotiv
" fT 0
(6.68) = . t +.
i'
In a azul general ot.Dcl 0 -8 i , cimpul coerci tiT corespUJJzl-
tor an1zotro,ii de tensluai dominant., poate ti saris sub
toma
- 136
(6.69)
1n care tactoru.l b poate a! ia valori bltre
1D tunorie de orientarea .cimpalui B 1n en axa oz
0
3 Energie magpetoetat&ol dominant&
Presapuna. al magnetice aleanui eeantion
teromagnetia s1Dt dominate de energie magnetostaticl W stocatl
D.
i.n cimpul deiiiBSDetizant dependen-t de forma evantionr.tlui.
sl considerim al feromagnetio este un elip
soid de revolu,ie ala.ngit (fis.VI.21) aonatituit dintr-u sin-
dome.niu de .magaetizare a.niforml. Ill cimpului mag
.netizant e%terior polariza,ia apont&DI P
8
este diriJatl paralel
lb
1- -- - - z
I
2a
ca aza de
Os. CiJld ctmplll H
face UD ungb1 -8 og
aza elipao1dGlui, po
P
8
taoe DD
'f. oD aceeq'\
azl. IDergia to tall
e ate 8lllla enersi-
ei c!Dlplllai demape-

aici d.ominantl 9i energiei magnetioe Pentra elipsoidul de
expPSaia energiei WD a fost
calclllatl de noi 1A 4 (tomu.la L..ltB )
. 2 2
(6. 70) , lin+ a (B aoa ut + '"'ai.D 'f) - HP coa(e -u.h
a T. u S T
1D care a 11 Jll sillt taator1 ta direa,ia azel
prlnclpale a elipsoidulai respect1T 1a direo,ia
J8 sza prinoipall.
Con4,1a de e8b111bra ae aoriea
3)7
. aw P2
(6. 71) .._.! 0 .JL. (lb- N ) sih p H 1.n (& )
i} "f'

a T - S B - "f
&chilibrul este stabil daai
a
2
w
(6r.72) d = ...! (ll'b- B )cos 2..-
a 'f1 flo 8 T
Introducind notatiile
(6.73)
p
P II: r
s
in ecuat;111e (6.71) e1 (6.72), aceatea dev1D identic
1;1ile (6.49) 1 (6.50)'fi11 probleJaa dete:rm1dr11 de
magD.etizare ee trateaza i.n aceeaei menierl oa in oazurile pre-.
cedente. Be dedmce ci Yaloarea maxim&
8
ooera:L-
tiv HcD datorat energ1e1 aimpulu.i demagnetizant, releYatl pe
pe ci.cllll. de histerezis rectangular ( cind a:e.ete paralel aa Oz)

corespWlde Yalorilor h
0
.t 2 pentr11 p =_,i)t..,..Pe.c.tru aceaM
valor! he, (6.73) conduc la oxpresia aceatu1 cimp
coercitiv maxim.
(6.74)
P
8
(Bb- N
8
) 1
rJia P.a ., lis(Nb - lla) )
aagneticl iD cazul B perpendicular pe O
este
(6.75) 1
pen tru H rfia.
,..Ib.: oazul ciolultt1 corespWJ.zltor lui ,. iY'4,
le in magnet1zlr11 spont&De sa produc la h
0
1,
1
1
cimpul coercit1Y ls care se produce bascularea polarizatiei
aagnetice este
338 -
Pentru variabil intre 0 11 E/2, cimpul coero1t1v var1asl
II
intre M
8
(1b- 1
8
) 11 1
8
). In general, se poate aerie
expresia aiapulhi ooeraitiY deteraiDat de de
a el1pao1dala1 de revo1Di1e, 1D aodul urmltor1
(6.77)
tn oare c Yariazl illtre 11m1 tale 1 a t cbd Qo variazl
i.tre o e lt/2.
Sub forma aea mal ge.merali, capul ooercitiY qtorat
prooeseler de rotatie B polar1sa,1e1 maanetice
poate t1 repreze.ntac ca sums coaponente examinate
pial acua (expres11le 6.60, 6.69 t1 6.77}
K leer e ,
(6.78) Bo = KBa+ eRa+ nBc a a ls + b + p::lb- la)Ps

I.n aceastl eaal r, ti D asoa1ai1 ciapurilor aoera1-
t1n a
0
sugereazi Aata.ra u1zotrop1e1 care este la
ciapalLli coercit:Lv.
Ill rezumat sa poate spane oi proaesele de JDag.l!et1s8l'8
prin roiaiia coerentl a agneti&lri:L aristalelor teromasaet:Loe
unodomen:Lae, (au a.nizotrop:Le a.rdaxial.l) siDt 111. excl11s1v1 tate
reYersibile cind ctmpul m6gnetizant B este orientat
lar pe axa de an1zotrop1e un1ax1all, 11 ta exolasivitate 1reYer-
stb1le dacl H este paralel oa aza. Pentra o.rientlr:L i!ltemed:La- ..
intre aaestea doul magnetizarea prin rctat1e &rd lee pr:Lntr-e
de prooeae reverpibile 11 &I& cUM 1A-
d1ai ala.ra ou.rbelo.r de aagnetisare 41.D figura VI.26 ...
I.a geAeral Jdrimile I, F, 1
8
, P
8
i.lltervia 1A expresille
o!BpRlai aond1t1oA&t de prooeaele de rotat:Le ireYe.-
- ))9 -
aibill, 1a mod oa oi an tormGlele a1mpala! aoercitiy
co.nd1,1onat de proceaele de deplaaare ireveraib1U a pe.ret1lor
intel"domeniai.
Efeot1Y, daclae aompari ezpreaille lui B care am toat calau-
. a .
late pentrtt aoela1i tip de anisot.ropie !A aazlll
deplaaare a peret11or 11 lD oasul prooeae1r de
I -
. constatl cl aceste ezpresii aint foarte asemi.Dit,are. btodatl,
oi tn cazul proaese1or de rotat1e ca ti in eel procese1or
.de dep1asare a.peretl1or 88 Obael'YI cl mag-
. uetial J.Jlitiall 9i coerol tiv1 tatea variazl ill iJlvera
tn fu.nctie de aceste lllir1m1 (K, .,., ,\
8
, P
8
) tapt ce oonao.rdl
aal1tat1Y ca ezpertmentale reprzentate ta cap.I 11
ln cap. VI, fig. VI.9.
340 ...
B I B L I 0 G R A I I B
Cap1tolL1], VI
-n.at:nnuusEB, B., Pbys. z. 401 (1919)
1 ..
2. BECKER, PbJs. z. ll 905 (1932)
DO
RIHG W Perromagnetismlla,Springer (1939)
3. .BECKER, R, tt
4. BOZORT.B, R.M., DILLIGER, J.P., Phys.Rev. J2 733 (1930)
DORDG, W Z.Plqs., !Q, 131 (19)8)
C.H., Ann.Pbys. Lpz. 89 (1953)
6. GREDER,
'
du magnetisme, Paris, 1968
7. HERPDI )
z AA 63 (1943) Z.PbJs. !!, 714 (1948
a. KERSTEN,K., P.....,s.
g. XONDORSKII,E., 11, (1937) p.597
URSS 68 37 (1947)
10. KONDORSKII, E., Dokl.Akad.IUMA ' --
11. HEEL, L., Cab. Physique i2 21 (1946)
mnmts L Pbys Rev., Jl, 930 (1931)1
12. SIXTUS, K.J.,
!l 9)1 (1933)
13. STEIART, K.H., J.Pbys.Rad., 1! 325 (1951)
- 341
CAPITOLUL VII
MAGNETIC! ALB PARTICULELOR PillE SI
ALE P . .\'l'URIWR SUBTIRI FEROMAGNETICB
7.1. Proprietatile ma.gnetice , (
- - rarticulelor Wine
feromy.nc tice
7.1.1.
\
In schema general! a teor!ei magnetismului problemele
proprietat11or magnetice ale f
Y eromagnettce sub for-
ma de particule fine ee di ti
'
9
ng pri.n anumite
a. Mai intii prec!zam cl este Yorba de particule ale
caror dimensllUli ai.nt euficient de mici pentru ca structure de
monodomeniu. magnetic sl -!'ie energetic f'avorizatl in raport au
structurile polidomenice.
b. Ca o co.D.secinvl directS. a d1menaiun1lor reduae fi
implicit a stru.cturii d ... .a ...
mono ome.LY.ce, .... H 1
c a par-
ticulelor fine este neobiQnuit de mare. Aceet
ctmp H , care in
a
su.beta.ntele masiw eete de o.rdintll au telor u.neori de Ordi-
Dal de A/m poate si ati.Dga valor! de ord!nul sute-
l.or de m11 de A/m in cazu.l particulelor
din subs-
De exemplu. Guillaud. 19$1 a
6
coerc1t1v1tat1 de
ordinul 10 A/m la pulberi ue MnBi in t'-p oa 1 .
...- CJ.mpu cosroitlv
al substa.ntelor maeive eate de o.rdinll.l 102 A' ,\ lit.
ACeastca. Pr1>-
prietate a particu1elor a auacitat numerocse
!I tehnice,
di.otre care metrUonim realizarea magne'tilor pe.rma.nent1 din
- )42 -
pulbe.rS. te.-apetiee 11 a wao.r Md11 de lanpstrare J18&11eU.al.
o. Dacl 41MJas1wd.le particul.el.Dr dJat 1161 m1o1 decit
o ui.i tl di-.ald aae cr1 tid -ntal -\10 ea.te 8U.pll8 dec-
tala! fillataa,11lor te.....S.ee. ID ao.ueelD._. .pmpri.e't&"ll.e -a-
aeUoe ale partlcalelar deplJid -til-te da Ya.loana iill-
palal d8 nlalra&'e a -ta.hd. .-e,lo a......,.tlY aa damta
upe.riM.atallll. De alai nsal.tl o aer.Le de pi'DprietiU, :111......_
aaDte. dlatre aare .anti..._ e:d.atellia aae1 ,..r!kJ. cl! ..,....
par peU. a .fiDe ta.nwi._.Uce ,S. a _,. r..-
- -tlce speolftce rderJ.toaN 1a ._ ..p. -Ual.
1.1.2. ctpN comi U.y al._ paEMolll.!ll!.r AM
COJIC11t11le aeoeaaN aa parU.CIIl& !'u p
''al al a-Utld.e 1111 ._aa:la lllde de
IIIIU'oal, iD -.a 1d Weiaa. !'oat _,lte la panpoa-
tul (I 5.6.). Aa .r-t eet:lllate 11-alnntle erJ.Uee .U aan
particalale _.u.e. 1late.
IA aaellt" oas - -.:1. poate ft 'I'U'1Ia da dep1aal:r1 ..
pen'1 11 pn...U d.e ._tisue al. parii.Rlel
eate lD exoluiri tate liD pro- de ata'1e a
apu.ta.. Couldulll dee._...tl d ntaU.. --U.slr.IJ. ...-
U.cald -ca-1 are 1M t de p!ae
!!1M a .aplDilo.r. Ia acene raota:rl! Oal"8 .,_
nta,1e1 data adtnpla 81d.U.p1a
Wlud.wd. 11 aalsotropia de Ao .. u Ud !'aato1"l
11:1.111 aaplal oe trebale sl fie peatn a :laYerlla pola-
J.'I.IA&tla apoataal a parUcald1 ehaUY -til !'acton de'ter-
111111 !!lrJpa o!galal aM!!J.y al
......... aa a1 paUal taca.r. cJS.asta a - .U...tnl. ..U...
a1. parti0t1ltd1 oan poa'M PTE
1
Nl oSapalat.
enJ.U.v.
- -
o
1 Et'ectli1 anlsotropiei 'IIPD cbapu1e1

ILt.r-o granu.ll raono-Dlall eae.rgt.a de J188D8Usare
deplnde d.oar de orieutarea polarlsatlel apoAtaae P iA report
. . B
cu. anualtie axe ale granul.e1. Co.a.alderbid:. peutra aillpllftoue,
. . I
. . I
. graDu.le au. &Dizo\l'ople uergla _totall a
1a ci.npr.tl. aagDetio B. exterlo.,, :Poate ft sonlll aab anl.-
toare.
. \
(7.1)
\
ill care v repl"ezlDta nlu.al partilalll.e1
1
'f' aagbllll cU.DtN
-
spont&Dl P
8
11. aza de 8Dizobvple IIDiaziall. 1ar
K reprez1.ntl. D CODBtiaDtl .-pill Cll .0 deDSlta'le ftl-.iol de
uergle a expreat.e deplade de tlpa.l de aa1sot.rop1e 1118'
1D lD casal sramale1or 1a care anizotropla 1188-
.a.etocrlataliDI.este coaataata K eate esall oa
conetaDtia de aaisotrople IIDiulalA.
ID_ acewt; cas ecua,la (7.1) eate 011 eeaa-
:,la ( '-ltl ) tl probl.aa ollrbe1or de ugaetlsaJ.I8
ale partlau.lel - t;ratead lD aoeeaol llald.er& ill care &II !'oat
dete!W1nate ourbele de aap.etlsaN la oual pnoeaelor de
:rotia'ie coel'Ud a polarlsa,lel -etlce P
8
(paragrafal. C-!.2.).
_Ia .,.tl .... de eahlllbm, ( .. O)
t1 de stablll
2
> 0) a Yectoralld."J'
5
peatna dU'-
. ...
l"l U orlea'dr;L ale c!apalu.l B ta .raport Oil ua de llld.sotropie
WlirW.,all. _pe.Nlte f'amllel de carbe de ._u.-
R f(Ble. olror:alarl eate abaolqt aar=l-..-
.re ea. a 4la ftc n. z,. la partlaular. 4aci asa ..
lllllsobople wilalal.l --- au olapal. Ji. clolll1
tar 4e hi:ateftdil a1 pantculel --cloaealal.e eate .reataaplar
. . -
. f1 latall epH 2P . ,, JA--., za. (fta.
+f\4
-He
0
-
-P.

(7 .2)
(1.))
P-J&-M
He
H
- .)44 -
I
I
I
--- -Ps
H

atl la ut.ciJ:lea oblpa
Oricare ar t1 de aaisotrople oare
oazoe 4all. olllpul ooercl tiT al partl.oll
lui ooerc1t1Y,
lelor pot ft aon 81lb
(1.4)
B 21
r.
)45
i.ri care :P, reprezinti, 1D tomulelor (7 .1) 11 (6.56),
egaJ.a
o mlrimt:t cu conata,Dta de anizotrop1a K 1n cazul aD1zotropie1
ma.glietocristali.Jle, sau, in virtute a tomulelor ( '" ) _.
( b :11., ) , F egal Oil ,. )..
8
0" ill cazlll. uizotl'Ot:iel de- tena1
. - .
u.ni Iii cu

(Nb-li
8
) in cazul an1zotrop1e1 de fozml a une1 par-
ti.cule sub forma de elipaoid de revolutie.
i
Aplicarea teoriei .particu.lelor monodomenioe elipsoidalella
I
particule de formA geometrial neregulatl Dll tmplial
I
Dupl W.P.Brown (1960) 1}1 A.H.Mo.rtish (1965)
. ' . \
tropia de a Wlei particule de tol'llll. ne.regttlatl est' re
laanizotropia wna1 elipaoid tri-axial avind
volu.m cu al particule1 ti lllDgtmii convenabile ale axelor. Pe
de alta parte du.pl C.B.JohDson (1962) comportarea particlllelor
de forma elipaoidal.i .oareaare ill prooeaul m.agnetizlr11 eate
foarte asemana to are 011 aea a particulelcr de torml elipao1clllla&1
de considerate ia teoria lui Stoner ,1 Wohlfarth.
In coreapUDzltor oelor tre1 t1pur1 de anizotropie
considerate, valorile maxima ale ct.purilor ooaroitive ale par-
ticu.lelor ell uniaxtall, relevabile pe ciclal rec-
tangular de hiaterezts, stat:
(7 .5)
Aceste formule stnt valabile numai pantru partlcule aare sa
toate aceeat1 orient&re. ansambla de particule ideAt1-
la intimplare in raport au
cimpallli exterior B,trebuie al se lain media
. tllturor Talotilor ungbiului e diDtre B 11 axa partlculelor ,1
346
se in aceat caz un ciolu de. histerezia unic, aa eel
din fig.VII.l.c (lilfel, 1947), care eate Wl fel de med1e. a tu-
turor ciclQrilor din 26
(Stoner 11 Wotlfarth, 1948).
se determinl pentru acest c1clu mediu un cimp coercitiv egal cu
6
proape jumatate din cimpul coerc1t1v maxim al granulei ind1v1
du.ale
(7 .6)
magnetial remanent& este egall cu jumitate din
valoarea de
(7.8)
tiu.scept1b1litatea 1n1t1ali este

(7 .. 8) k ..
-'roA
PentrQ a augers influenta celor trei faatori aaupra ooer-
e1t1vitati1 partiaulelor, dlm in 7.l,valorile medii ale
cimpului ooaro1tiv
1
H
0
,oalculate pentru partiaule
tipice e1 oentra pArticule de MnBi. Se observl in aazul fie-
etactul formei este iar in cazul MnB1 efeo-
tlll anizotropiei r&Agnetocristal.ille este oel mai i.11semnato In
.eete
particulelor de N1 efeatul tensiunilorvlmportant de
acelai ordin de MArime ou efeotul formei. In cazul particule-
lor de Co anizotropia oriataliJlS efectul formei pa.rtiaule-
lor dau coeroitive oomparabilAe s-a considerat in toate
cazurile particule aciculare in care tactorii demagnetizanti
dn:t N
8
= 0 Nb ::: 1/2 iar teneiu.nea &:r de ordinu.l Kg/mm
2
..
TABELUL 7 .,1
347
i
I
I
,
l 2
'
4 5 6 7
Fe
!
1,74 4,0 4,0 17,6 5,6 416
j
Co
I
1,43 3,0 40,0 224,0 5,2 344
Ni 0,51 34,0 0,3 4,8 160 120
MnB1 0,60
I -
120,0 1600,0
-
:
!
I
!
Datele din acest tabel sugereaza ca, a obtine .
I
;-ullleri cu cimp coercitiv foarte mare. trebuie si \alegem u.n ma<i
terial cu anizotropie mare,cum este cazu1 MnB1 pentrn
care se 6
6 \
d.ete.rmina W1 cl.mp coer-aitiv 1, .10
2. dimensiunii asupra cimpu1u1
coercitiv
:im:1ul coercitiv variaza in functie de diametrul par-
ticulei. Koenigsberger (1947) rezuml rezu1tate1e obtinute au
pc..rticule de oxizi magnetic! de Fe (1935) Sappa
(1937)); acest.rezultat ateata ca,prin divizarea progresiva
a substantei pin! la dimensiuni care pot fi atinae cu
ta prin.pu1verizare mecanica, He variaza praotic oa 1/D, in
care D reprezintl diametru1 Rezu1tate1e masurari-
lor de H
0
efectuate de.Bertaut (1949) pe pu1bere de fier mu1t
mai fin!, obtinuti metode ch!mice, conduc la cono1uz1a.cl
legea de variatie a aimpu1u1 coercitiv ca 1/D nu este valabill
deci t la diametre mari, ca H
0
tinde catre u.n maximum pentru
diametre sub 0,02 pm Pentru diametre mai mici, H
0
tinde oltre
zero (f'ig. V::i:I.2); aceat fapt este destu1 de natural deoarece
fortele reapon$ab1le de feromagnetism davin inauficiente oen
tl"\1 W1 num!r mic de atomi. De exemp111, f1lmele de tier de gro-
aime 1,2.10-9 m nu mai eint feromagnetice oi eimplu paramegne-
t1ce. critic Ae mic$oreazl de altf'el cind se mic
eoreazi temperatura.
6

\
4
\
348 . -
De exelllPl.U oiJDpDl aoe.ro1 t1Y al partioa.-
lelor 4e f1er de
orevte ptDl
la 4500 Ai.. iD azot
2

,..__
Uobid. Ortoum, 1nter-
pretarea ourbe1 dete:mi-
aate de BertaDt (ttg.
YII.2) ooust1taie o
problemA deliaati deoa-
rece 1D dewmiDirile
0
oos 01
015 02
t\e B na. s-a luat iD
0
oonsidera\1 1Dtluen1a
Pig. VII.2
mi1"'11111 oblpal.ui aoeroi t1Y al partiollle1.
partiaule asupra
i 1 cimulllui ooero1 U. Y
Kittel (1949) a dat o teorle a varia\ e
__ , ticulelor, examin1nd ooDd1,11le de
in func\1e de par -
pere
te intr-o particu.ll sfert.ol. E1 oonaide-
deplasare a unu.1
sf'eriol de rasl R magaetisatl
ri
0
monodomeniol
dupl 0 d1reo,1e de
wsoarl Jll&Jl:De'liisaft
pnsu.pu.al parale 11 au
ua Os (fig.VI!.))
Cimplll ,B este opus
magnet1zlr11 P
8
ctmpul ooero1t1Y eate
aoutclerat lD teoria
].111 1:1 t tel 08 Wl
.. oara esta
MOesBI' pentm cztea
1111
pe.rete Bloch ill
tioula mouodomenicl.
-' .349 -
Pl"imi
'{7 .9)
Pe.retele are o
8Z'OS1rle !. 01 llD diametra D -
- care, .&.a
apro:xi.matie eate , dat de relatla
D
2
8(Re - 8 2) 8Re
Datoriti a

ei peretelui, energia
sfe.rei 1!1 ctmpuJ. B este lDA1 m1ol1 d . . map.et1dr11
J eoareoe .t.a VOllUJUll/perete-
1111 lll.agDetiza.rea Dll mai &Ate anti'Paral.ell ou :a' .
tigi . asttel
0
...... Se ot, ...
energte egall ou aproXimatiy
(7.10) - 2
BP v HP u ... n e
s s-,r---
in carA V eate volumlll \
En. ergia magnetostaticl propria a particule1
f devae mai laial,
apt care reprezintl unoivti d
g e e.nergie 1n prooealll. Dla-n
tizarii c du-x . -a-e-
. are, .-. e"timlrtle lui Ki tte:L
iimativ est egal cu apro-
1 2 P
2
.!. P v l ....! 4 'jRJ. . e
flo a
0
2' f'o n
{7.11)
in are Vo este volqmul
sferei. Pe de al tl parte,
crea peretele trebllie al se aheltuias-x
. energla
pentra a
(7 .12) w s rrn2
p .. p-,-
In virtutea pr1nc1p1ulu1
.... -..n. uerg1e1
11
(7 i:D2 it 2 p2
.1)) +l.J!_i)R2
a s u e ,
. t-o
se o bt1.ne &?nre 1
- e a ooert1tiv,
WoU411 seams de (7.g)
(7.14)
1.n care
(7.15)
11
(7.16)
- 350 -
ctmpulu1 c.oerci tiv cua c11mell81Wlea 81"811Ulelo.r da.pi toz
mula {7 .14) ae veriflcl billa ou e:xper.l.m.e.Dtale
de Ga.illa.nd ca. partlau.le d.e MDB1 .t1s. "!14 formula
.tic
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0 2 4 5 8 10_&
R
7.11 propusl de Kittel
flrl demonstratie este
absolut co.recta. Un oal-
oul 11181 ooft'ct Jie:mcutrea-
&1 cl energia a!mpala1
deJDagDetisaDt propr:Lu al
part1oa.le1 DD Yarlul
11.aiar ou .!. oa Ll (7 .11)
o1 pi tn;tia.
:Bteotiy ,aaeastl mioQO.ral'e
:rig. YII.4 .. energie dati de .tol'!llll-
1a (7 .11) eate ega].l oa da'torad 1nverslr11
aag.netizlr11 1D YOll11DI11 oalote1 sfer1ce (f'1g.ni.3) bltr-Wl
ctmp egal au a!mplll demagpetizant. ID factoral cte-
Jl . .
mag.net1zan1. .i1.D. formula (7 .11) J B, f11Dd p.ropo!11onal oa. rapor-
tal nlumelor oalo'tel,eferioe ,1 al stere1, rezaltl cl este
proportional cu (e
2
/R
2
) 11 oa urmare e:xpresla (7:11) trebu1e sl
t1e inloaa.itl palDtr-o expreale de formaa
2
(7 .17) .i.K. a3 P
8
:;
) ro a
au toate co.nseo1Dtele oe deoarg de aia1 asapra for.mulei ftnale
(7 .14). ne fapt lntregul oalaa.l este deoareoe aeeata
se bazead pe preSilpQDerea d upettsana eate d.i.c-13atl dupl
Os 1n tntregul ftlum ri.l aalobi aeea ae .nu eete abao
lut e:xaot deoareoe tatr-un pente i.A'tU'CioaeDia magnetlzarea
DD. este Wlito.rml.
Un oalaul riguros flout de :Riel aonda.ae la oo.nalu1a ol H
0
- )51 -
varlazl ca palterea 2/) a 1J1versall11 dimensiW111 partioulei.
iDRI au datele experimental& nu este absoiut satis .
Problema este ma1 compliaatl ,i toate
caloulele rim1D. peliibile ad.t t1.mp cit .nu se 1a iD
interaat1UD1lor dintre'partiaule
Am1.1ltim de altfel ol t.n toatl analiza de /pid a1o1
. . I
oonslderat ol procesul de i.nve.rBare .a magnetizl.Ji1 are loo
printr-u.n mec&Dism de rotat1e coerentl a an1n1lor part1ollla
.. DOdom.miol 111 timp oe sint posibile 111 alte modtll'i\de 1ATer-
\
aare a m.asn.etizlri1 pri.D rotati1 i.naoerenH. \
)
8
ifectul rotatiei 1ncoerente a m'gnet1zat1e1
spontye
lQ pri.llo1p1u, ezperim.entele furnizeazl valor1 globale
ale coerc1 t1vi IU1UJ. ansamblu de particule, neperm1i1nd
eepararea netl a contr1but1e1 f1eol.ru1 tip de an1zot.rop1e la Ta-
loarea globall. Incerclr1le de a
ua.amblulu.i de partiallle i.n lWili.D.a teorie1 1188J1e't1zlr11 pri.D
coerentl a magnet1zlr11 spontane a u.nu1 ansambla de
part1ca.le iaonodomenice (B4el, 1947,. Stoner 11 lfohlllt.rth 1948)
i.nt!.ripi.Al d1tiouldt1 oons1c3:erabile deoareoe valorile cimpttlai
ooercit1T preziae de teorie sint in general ma1 mart decit cele
determinate exper:l.mental. Acest fa.pt just1f1cl u.nele tenta:t1ve
d.e a i.D.naa 1 diterite modu.r1 de incoe.rentl a
'ie1, part1oulelor 1.11 prooesul i,nverslrii magnet1zlr11.
in ts.s. vu.s sint 1Ddioate scheJDat1o d1fe.ri tit aodu.r:t. de 1Aver-
. BaN a.m.ap.et1ziri1t care pot aYea loa 1JI particule izolate cle
torml c111Adzoicl (ftg. VII.S a, b
1
c), anumea a) ooereDd
(wd.aon) 1 b) eDdlll.atl
1
a clre1 ampli tudi.ne variul s1-
AUS01dal b. lu.qal axe1 _e,ant1onulu1 c111.1ldr1o ("buakl1.Dg)
propad de .A.b.arOai (196)); c) magnetlzare rotor1all ("our liD&")
)52 -
1
Shtr1kman A1 Treves (1957), 1n care
propuaa de , w
rea 1.n linglll a111ndru.lu1 .are o oumponentl tl"BBlsve.rsall
tl la o1raumfer1nta au oentru.l pe axa 11 a clrei
de raza
4) paralell a
urime depinde
I .\
a.
b.
Pig. VJ:I.5
0
0
0
d.
e.
) ro
..... +ie i.n evan ta1 ( "te..aiu.ns") pro pusl de
magnet1zat1e11 a vQ
Jacobs 11 Bean (1955).
-
1 'ma1 mare deai't
In general pa.rticu.lele cu langtmea
i
...
1
x
1
_ pentru comportarea de mDnodomen1u, se mas-
lungimea or oa =K -
netizeazi prin mecanismul 1nooere.nte a vectorului 'a
_, )I! dif r1 te pWlO te ale ma te.r1ala.lui
Pola.rizatia spontana loci';U.a e .
oagnetic.in cimpul exterior,este orientatl sub d1fer1te unsbinri
/ . R giunile cu magnetizare
f'e.:tl de axa de LlQOBri mag.net1zarct. e
:l.llversad (germen11 de magAetizat'e) apar tn o!mpal Bs (otmpul
cle Pentru modu.l de rota1;1e ondu.latl (b) c!.m.pttl Hs
se datemiJJI di..ll fo.rmola
)5) -
(7.l.8)
. pa f.

Cind 1WJ.g1Jiea particu1ei devine egall au 1u.ng1mea cri tiel
. cf deoi, cind procesul de remagnetizare deviJle inooerent.p
c5'...:npul dEl eate ega1 cu cimpul ooercitiv a
0

. Ps s
(7.19) .Ha Ba 2po
I
}..casta eete coercitiv corespunzltor de
forma 7.5) in care B
8
0 oi Bb pektru partioule
diametrul foarte mic 1n cu
. I
In cazul magnetizlr11 i.ncoerente rotor1ale (c) oompo-
nenta magnet1zlr11 perpendicularl pe lat\rall a par-
t1cu.lei. oimpului de parti-
. au.1ei poate repreze.ntatl pr1n
(7.20) s.<f> - 2k(m) 'rt2 - P
' s Po a
in care k(a) variazl de la 1
1
)9 pentru. sterl 1a 11 08 pcS.ntrll
ci1indrul 1.nf1n1 t da Urimea a depende.ntl de a1Wlg1rea
re1at1vl a partioulei variazl h 1a 1 la m I..o. aoes1i mod
(iJi prin u..rmare B
0
) depinde slab de a1ungirea particulei, totu.,i
lu.i HB de f aste insemnatl. Deoarece valoarea 11m1tl
. cimpulu1 de .nuoleatie eate egall ou. cimpu.l de aaizotropia, va-
riatia abaol1ltl a cimpului coerc1 t1v pe aeama var1atie1 dimen-
aiWliloJ.- part1cu1elor este epll praotic cu. B P /D. i este
o a ro ..,
m1Gl in au aimpul de anizotropie pantru partiou.lele
anizotrop1e magnetocr1sta11.nl domi.nanti.
In 110delul .rotatiei ill evantai (e) partiau.1e1e ai.nt fi-
gurate prin atere ou. dismetrul egal au 1ungimea partiou.lei.
Proceaul de magnetizare in volumul tieclrei particu.le sferice are
are 1oo printr-o rotatie ooerentl. Rotatia vectorulu.i
zlr1i ansblului aaie dific111 clatoritl a.Dizotrop1e1 i.nteraq.-
354
t,.t'J.nii magnetostaliioe di.ntre a.fere. In acest model oimpul ..
ooeroi tiv evaluat de Kondorekii (1952) eate dat de f'ormula:
(7.21)
2. ' p
He a (Kn - J Ln) f r:
in care ei Ln siJlt f'unctii de nu.m!rul de partiaule aub
de s.te .re.
E.tectiv, ourbele de .mag.netizare pentru astfel de modtUi
oa "bu.akl
4
" ... " "cur1 .. -g" 1 "f-....... n d1 -ll
de cele previzibile
1n teoria procesului de rota,ie a magnetizlrii, prin
aaeea al valorila c1mpu.lui critio date de .aoeste modele eint
ma1 mici ma1 apropiate de aele .turniz3te de experiment.
TotUQi, pentru interpretarea teoretiol riguroaal a
aurbelor experimentale de magnetizare a unui ansamblu de part1-
au.1e, trebuie sa se tini seams de efeatu.l
magnetioe dintre partiou.le, efeot oare n-a fost 1uat
pllll. aio1.
4. Efectul 1nteractiuni1or magnetics dintre partioule
coercitiv
Intr-o priml aproxtmatie consideram un de par-
tiaule monodomeniae su.ficie.nt de aproe;ate.una de alta, asttel
incit magnetiai a unei partiaule au celelalto sa
se redu.ol numai la interaatiunea cu. partiou.lele din tmediata
veainltate. Pentru doul partioule vecine, au axele paralele cu
aimpu.l exterior, aia1ul de histe.rezis rezul tant .Ta depinde de .
cimpurile lqr coercitive relevabile ciolurile de histerezis
rectangu.lare individu.ale 1 de semnu.l ,1 marimea oimpu.lui de
dintre stabile,to al, 1n anndi-
tiile u.nu.i. de particule aonodomenioecu
uniaxial!, oimpului lie j nteraot1un aau.pra unei par.ti-
-
cu oimp aoeraitiv S. se tradQCI printr-o asimetrizare a
- 355
aiclu.lld de hlaterezis eleme.ntar al partiau.lei. In teoria- sa,
ci.mplll de 1nteractiu.ne(9 eista p.reaLtpus au magne ..ti-
de saturat1e M
8
Vi axa partioulelgr uniaxiale dar,
. totodati, ae admite ol aoeWt oimp aste i,Jldependeni de !a&!:!&ti-
a ansamblU:.ui .Astfel, 14 p.rezen-te. oimpu.lui de
ne, :oimpurile critic' ale unei partioule sint
(7.22)
H+ H
0
.-
H_ -H
0
+
ca in f1g.VII.6.
cimpului de de
.a.nsambllll.ui de
partioule este disou.tabill.
Ci_mpul H
1
care actioneazl asu.pra
uD.ei pa.rticule din e.nsambl.&ll dat
este rezultanta cimpnrilor tutu.-
XQr celorlalte particule. Eete
evident ol modificarea at!rii
magn.etioe a acestor partiaule
H_
I
i
i
:Fig. VII.6
va produce o_modificare a c:impului H
1
al partiaulei oo.naiderate
ca urmare, ctmpul de unei anumite par-
'ticule nu poate f11ndeptnde.nt de magnetizare
8
ansamblu.lui, dar
dacii se ia 1n cona1del"8t1e faptul oi ansambllll real de pa.rtiau-
le comportl Dumere statistic marl de particule care au
cimp ooercitiv H
0
vi daa! se o! distributia
e cimpl.ilui de al particulelor c.u aoelai aimp a
0
este independRtl de IIBgD.etizarea te particule, co.ad1
t.pasl t.a 'eoria Blel devine just1f1cabill pe baza statis-
de al aimpului H cu axa part1cule1

. .r:m es'e absolut restM.c,ivl; D.J demonetreazl ol
un oimp de dir1jat sub un UDghi de
.356
ax!l part1cu.le1 poate fi deaoo.mpua ill componente au efeoto
independents o components nor.mala la axi care mioQoreazl ooero1-
t1v1tatea part1cule1 tire a afecta simetria aiolului de h1stere-
zia o components H
1
paralel! cu axa
1
care produce deplasarea
oiclulu.1 au o canti ta.tP H
1
in d1rec1;1a axei oimpu.lu.i H, fari a
afecta lltimea acestui oiolu. l}i 'fat,tl (1957), efeo-
tu1 oimpului de 1.nteraot1une asupra u.nei part1cule este ecbiva-
lent au o utoa.ri a d!.amefrului critic pentru comports-
,.,_._
rea de monodomeniu a part1oule1. Ca urmare, o part1culM care in
absents are o comportare de monodomeniu, va rl-
mine 1}1 in prezenta 1nteract1un1lor. Prin efeotul 1n-
teracv1unilor, oiclurile elame.ntare de histerezis ale partioule-
lor ou oimp H
0
pot fi deplaaate in qireotia axel H in
diferite modur1 in functie de mlrimea vi aenaul vectorului local
H
1
, flrl o modifioare a ciolului, 2H
0
(fig. VII.7.a,b,c,d).
In p.t:eceeu.l de demagneti_zare prin e.ct1WJ.ea u.nui oim.p magnetic al-
ternativ momentul magnetic al unei partioule ou
c1olu de histerezie asimetric va ramine blooat pent:u toate vale-
rile cimpu.lu1 al ternati v mai mioi sau egale au valoa.rea cea. mai
-::8J mial a calor doul aimpuri cri tioe H+ 11 H_ . In
interactiunilor se traduoe prin mioforarea coercitivi-
partic:ulelor, aoea.sta avin.d o valoa.re efect1vl egall ea.
H
0
- Hi. Aatfel, demagnetizare in cimp alternativ desclr-
cator, particulele vor r!mine polarizate in ae.nsul pozitiv in
cazurile {b), (d) gi negativ in cazurile (a), (c).
T:ecretie existi1 poaibil1 tatea ca e:factul
si!i se traduoii tn cezul uno.r print:r-o
in aena opus cimpu.lui exterio.l .. (fig.VII., 7, a,f,g,Jo!)"
ill p.rezenifa WlUi 4imp H "pczit1V
11
eUic1ent de mare,
-=::.. particulele pet fi polarizate "negativ". Un eimp al:temativ
-
357
Ms (a)
(c) (d)
H_
-
I
I
I
..
I
l
I
()
(e)
H
-
I
I
t
I
I
I
e
( f}
Pig. VII.7
I
I
I.
e
<>
(g)
I
I I
e
( h}
descrescltor la zero va Usa particulele polarizate iD. sensul
pozitiv in cazurile (e),(g) .negativ in cazurile (f),(h).
7 .1.3 .. Diagramele lui Preiaach si utilizarea lor la
ipterpretarea proceselor de magnetizare 8
unui anaamblu de pfticule monodomeniae
Diagramele lui Preisaah ai functia Je distributie a
magnetizarii particulalor dupa valorile cl.mpurilor
critiae
llodelul ciolului de hi.aterezis elementar, au. cimpuri cr1-
tioe 1negale, a fost propu.a de Preisach (1935) oa eimpll
pe baza clreia aaest au.tor interpreteazl procesele de magnetizare
a substantelor feromagnetiaa in cimpuri slabe demonstreazl oa
1
\
358
!agile lui Rayleigh (1887) (e.nu.ntate in Cap.I) pot fi deduse pe
aceastl baza. Faptul cl aoest model ipotetia ig1 gaseQte o jnsti-
fiaare in teoria lui a interacijiu.nilor magnetostatioe a
pa.rtioulelor monodomenioe sagereazi imedie.t ideea de apliaare,.a
metodei lui Praiaaoh la studiul prooeselor de magnetizare a
partiaulelDr cu interaatiuni.
P1ind dat ansamblu real de particu1e monodomenice au
respectivau oimpllri oritice H+ gi H_ inegale oi
-
etalate intr-o gaml largl de valori, diagrams lui Preisaoh se
obijine reprezentind, la un moment dat, fiecare particull in pla-
nul parametria B+ H_ pril'l pu.nctele lor oorespunzatoare, de coer-
donate (H+ , H_). In f'u.ncijie de varietatea efeotulu1 interactiu.-
nilor asupra aiolurilo.r de histerezis elementare ale partioule-
lor, punctele :epreze.ntative vor fi rlspindite in planul H+ H_
ca in fig. VII.e. Pieoirui punct al planului, 11 oorespunde un
Pig. VII.S
numlr de partiaule (au
aceteag1 coordonate H+ H_) .
care la momen-
iul magnetic al anssmblu-
lai au 0 CSJlti tate repre-
zentata proportional cu
lungimea perpendiau.larei
dusa la planul H+ H_ in
pu.nctul considerat. In
cazul nnui numar mare de
partioule repartitia nume-
riol a o.aestora dupl valo-
rile cimpurilor critioe
poate f1 consideratl oa o
359
functie continua de H+ H_e In aoest oaz momentul magnetic
. ciat pu.not al pla.nului poate f'i aproximat prin valoarea.
medie a momentului magnetic pe de supraf'atlt m(H+H_) ..
?entru intregul aneamblu de particule aceasta mlrime m(H+H.J
f'Wlctia de tridimensional! a lui Pre:tsach
.fig;VII.9) cu ajutorul olreia pot fi proprietlti-
le magnetice histeretice /
anhisteretice ale unui
ansamblu real de particu-
le. Mom.en tul magnetic .a1
distributiei este calcu-
labil prin efectuarea in;.,
tegralei functiei m(H+H_)
in mod ou
procesul de magnetizare
dat. NUmai partiaulele re-
prezentate in cadranul IV
(fig. VII.a) contribuie
la ma.gnetizarea remanenta
netl a ansamblului. Profi-
lul functiei lui Preisaah
I
\
H..,
Fig. VII.9
normal la planul H+ H_, dupl direotia diagonalei H+ = - H_ dl
spectrul cimpului ooeraitiv al particulelor n(He) Speotrul o2m-
pului de interactiuna n(H
1
) va fi dat de profilul distribut1e1
n(H+H_) dupl o directie perpendicularl pe dreapta H+ = -:a:_ ..
fiind Rimetrica in raport ou planul normal
care co.rrt.tne b:!.sec to area li+ = -H ... rezul tfi ol epee tru.l inter-
act:tu.nilor nHr
1
) eate simetr;Lc i.e. rapo.rt cu. a.oeat plan,.
2. cali tativl a
Re baza diagramelor lui
j

I
I
I
I
--
1
I
....
)60 -
. a.) Procesul demagnetizare in cimp alternaJ!.!
In acord cu aele preoizaie mai illainte, distribu"ia parti
culelor responsabile de magnetiSD111l riet al ansamblului
este continuti in aadranul IV al planului H+H_; Aplicarea anui
cimp magnetio alternativ, desaresaltor la zero de la o valoate
H
ufiaie.nt de mare pentru a satura distributia in ori-
s s .
olrui ctmp aoJlStant

separa in doua
plrti egale,delimitate de linia indicatl in fig. VII.lO.b. La
(a)
.!.H_
(b) . (c)
Fig. VII.lO
b in polaritate
dreapta acestei linii distri Uv a ,
negativl iar la stinga in polaritate pozitiva. funotiei
lui Treisanh m(H+H_) pentru i.ntreaga distributie va da un moment
magnetic remanent nul. In conditiile unei lente a am-_
plitudinii cimpului alter.nativ, 11nia de separatie tinde aitre
dreapta H+ ,.. -H_. Daca i.ni tial ansamblul. este saturat in polari-
tate pozitivi (prin aplioarea vi saprimerea unui cimp constant
+B > Ha> ti apoi supune ansamblul unei demagnetizlri Partiale
prin aplioarea unai oimp alter.nativ descrescitor la zero de la o
- )61 ..
valoare H+. (fig. VII.lO .. o), momentul rr"manent net
va f'i dat. de
distributie pe regiunea din plana! H H
integrala functiei de
' ' +-
care nu eate afectata de cimpul alternativ.
b.) de magnetizR..re remanenta izotermiotl (histe-.
reticii) (Mlm,l.
-
Alura curbei de maanetiza.fta r 1 ,
-o- emanen progre.
s1Vl = a WlUi real de pa.rticule/este indioat!
in fig. VII.ll. Fieclrui punct de pe aoeasta
magnetizarea remanent!
produsl pri.n apliaarea
Di suprtmarea cimpului
H la d.a tA
constant!. Pentru valo-
rile lui H succesiY ore-
catoare de la zero la H
s
se obtine curbs de mag-
.netizare remanenta Pl"O-
gresivl. Unei var1at11
ciclice a .cimpului i.ntre
+H
8
11 ..:as 1i corespu.n-
"' corespu.nde
\
Mr \
H
de o varietate a magnet!- VII.ll
zlrii remanente dupl uz. oiclu de Sl
interpretlm aceat procea de magnetizare diagramele lui PreiRach.
Ansamblul d.e ,partiau.l e, 1.n1 tial demag.ne tiza t in cimp altern a ti v
(fig. este supus unu1 cimp constant H
1
Du.pl
acestul cimp, o di.naceastl distributie ou-
pr1nzind cu. va r&mine magnetizat! in sensu!
aimpului Hl (.f'ig.VII.l2.b) in polaritate poz1t1vl. Pentru cir,n-
Puri Bl, succesiv aresc!toare pina la +B
9
momentu..l rema-
.pe.nt net c.reote progrea1 v pi.nl la valoarea de sa.tu.ratie. Curba
:362 -
ll.rh . :t(H) care porne,te d1.n or1g1ne pU!I la
(0) \b}
{d) (e) d)
Pig. VII.l2
(fig.VII.ll),ae priD efectuarea 1.ntegrlle1
m(H+H_) pentru H. B+ crescltor de la zero la H
8

Allasamblul fii.Dd tn fi.nal in polari.tate pozi tivl (fig
es'te apoi supus UDl11 -B
1
"negativ" (dirijat 1D
sene opus remanente de ,Dupl suprtmarea
cimpului -H
1
, o parte din ansamblul, cupriDziDd
va rimine magnetizatl 1n polaritate negativl (tig.VII.
Magnet1zlri1 remanente neta a ansamblului i1 va corespun- .N
de UD pWlct pe ramura desoend.entl a a1c1Ulu1 de magnetizare re-
ma.nentl (t1g.VII.ll). Pentru o anam1U Taloare a cimpUlui mag.ne-
tizant, Her' ansamblul va .f'1 .in doul pl.rti au momente
magnetice egale
1
1 onuae (f1g.VII.l2.f)l magnetizarea remanentl
)6) .-
rezultantl este nu1l iar Bar reprezintl cimpul coercitiv remanent
al Valoarea aceetui depinde de aonfigurat1a
m(H+H_). In aceastl manie.rl se poate u.rm!ri pe dia-
gram! ciolul de remanent! al ansamblu sau pot fi relA
vate ciclu..rile mi.n1me de rema.DeD'tl corespunzltoa.re u.nei varia:tU.
ciclioe a oimpullli magnet1zant
1
illt.re valori +H infe.rioa.re valo.r11
- I
cimpului aoerci tiv remanent B /
. ar
a.) Procesul de masnetiza.re .remaeentl a.nhisterktiol (liRA}
In aaest procea de magnetizare remanent! de
\
particule este supus act1un11 siiDultcne a unui cimp B
. . I
d"!acnscator la zero EJi a u.nu.i cblp constant H
Efectul se traduce printr-o ,separare a m(H+H_) ill
doua parti inegale desp!rtite priD linia trintl din
cea mai mare parte fiind magnetiza"tia in sensul cimpului constant
H. In cazul unei desarefiteri lente a ampli tudin11 cirnpului alter"!-
nativ, li.nia frintl tinde citre o dreapt.!l paralelA au bieeatoarea
.a+ =-H_ intereectind axa H ... 0 in punctul (2H, 0) .Momentul mag
a. b.
'
'
H_
integralei tu.nct1e1
intre biseatoare Qi
---"
--'
c.
aceasU.
d..reaptl
pa.rale-
11'1 la
biaea-
toare
(lig ..

,PigeVIl .. l).

l
-i
- )64 -
Rema01 Proaesul MBA sl aibl loo 11 prin
terea sipgltapl la zero a
cimpulld. al ternat1Y B 11 a
..
o1m.pala.l OOD.H.nua. B, qa
ou. ae petreo taptele in
p.rooeaal lnregiatrir11 mag-
.Detioe a aemaalelor pe ben-
zile de magaetoton oa. par-
ticule de ox1s1 feroaagne-
t1a1, 1D Umpal t:reaer11
partioulelor pr1n tata oa-
p&llai de breglatrare. l.D
l1g.VI1.14 aaeat cas fuDot1a de d1a-
t.r1bll'1e &e 1Jltegread oa 1A t1& VII.l4.
4. >. AJ?l1oat1e
.Peatru detel'lliDa.rea de d1atr1but1e a lui
6 1
--
P1g.YII.l5
P.re1aaah-IIel1 ae vaaeasl
ma1 iati1 aurbele de magne-
tisare NJD&DeDU izoteml la
D1Yelar1 ale aagDe-
t1zl.ri1 d.e Ill
tis. VII.l5 dim aoeate omrbl
d.etel'lli.llate de A01 peaua
IUl eeantion cle bandl peat:ru
aasnetotoa ooa'intDd parti-
olll.e de f -7e
2
o
3
orientate.
t1zat1e1 releYa-
te pe aceata aarbe a1Dt
)65 -
pr1Dt.r-u.n prooedea,uem.il.Diior <..elu.1 apl1oat de Ba*e (1962).
F1g.VII.l6
Wumerele a3oc1ate p!tra-
telor elementare din
lui Preisaah
(fig. IVII.l6), multipll-
cate. 10-7
!
magnetic
\ 2
nen.t, tn AID ) , a1 pa,r.;.
\
Oil cimpllri.le
\
arit1oe u.s_ oo.respUA-
z!toare pwnctelor d1a
fieoare pltrat. Cu.rbele
d1n f1g.VI1.16 contnrea
zi valorile fUnctiel
m(H+B_) reduse la maximl a aaestei funct11. Jig. VII.l7
di alura magne.tizatiei remanente histeretice -= ti. a magnetiza-
remanente anh1steret1oe MRA 1n de.cimpal magnet1zant
B. Cu.rbele trasate cont1.l11Ul si.Dt prb mlsu.riri d1recte
iar aurbele trasate punctate sint oele prezise de d1agrsma lui
P.reisaah prin integrarea functiel de d1atributie m(H H ) diD
. . - + -
b 1nd1aatl b paragraf'ele precedente.
.Pis.VII.lB t1 spectral cimpalu1 de lnteractiune n<st> v1 speo-
trul ctmpuiui ooero1t1v n(Bc) al ambele spectre
pe diagram& din f1g.VII.l6 iD maniera 1.Dd1aatl in
fig. VII.9.
Valqarea a:dml a tu.actie1 n(B
0
) corespunde cblpulu.1 ooercitiY
al upe tioe a usambllllui de parti.cllle dill bancil
(25 kA/a) ti este Oil u ordi.D de mlr1me ma1 mare dec!t valoarea
ae41t a oiapal.u1 .de interaa,iune ( 2,5 kA/iD).
-'
!
_,,
\
.366 -
t.lura tunc tiel A(Bs,) t(B) aqereazl ol tia Ru.mlru.lui
de partioule al aABambllllt:d
3
2
1

0
Jig. VII.l7
real dupl va.lorJ,le cimpaluf
de se su.pWlC!am.ei
legi de forma&
(7 .2))
1ll care cm
0
rep.rezinU .t:lWI!-
rW. de particu.le tlrl 1Dter-
<st 0) 11 dll naml-
l"lll de partiou1e al clroJI obap
de aste oapriaa
tntre Bi ei Hi + ds,
Aceastl lege pare sl se bucare
de un grad de remaroabil pentru mediile -.snet1aa
'
fl.g. VII.lS
pelioulare oo.nst1 'tUM dil1. part1al1le moDOdomen1ce (C.P!pnooi,
. - )67 -
P.Apoatol 198)).
)
0
Interpretarea les1lor lui R1fle1gh pe. baza
diaseelor lui Preisa.ch
Be propWlam si explicb pe baza d1asramelor lui Praisaoh
p$i"tea invers!bill a ciclului llli Raylelp. de magnet1sare ln
cimpu.r1 slabs (fig. I.ll) 9i fol'mllla partea .reverslb111
I ,"
f11n4 reprezentatl pria Jt
1
care eat:e
copstantl tn 1ntregul domentu Tal1ditate a legit
iu1. Rayleigh.
Variatia maximi a magnetizat1ei este (cf. l45)
. 2
(7 .25) A K 2k
1
1fm + ,
in oa.re
(7.26)
rejlrezinU partes reversibill g1,
2
(7 .27) 4b8Ua 6K
1
r
reprezintl partea 1reversibill a var1at1e1 magnet1zatie1. Proce-
sQI de magnetizare in cimpuzi slabe este slmulat succesiv pe
diagl"SIDele lui P:reisach din fig. VII.l91 pentru o varia tie cialicl
a cimpulu.i magnetizBilt intre O, +H, -H, o.
- - .
In cimp .nul
1
(tig.YII.l9.a), toate particulele pentra. care
JB+()(H_(sint magnet1zate negativ lar cele pentru care I B..)<lH-\
s1n pozi tiv. Dacl apliclm un cimp pozi tiv B, (B+ H)
(t1g.VII.l9.b)
1
toate particulele pentru care B>H+,sint !llagDe-
.t1zate poz1tiv. Celelalte rlm1n cum erau inainte de aplicarea
c!mpul.Di +B. Daclllllp.rizDia c!mpul +B, partlculele reprezentate
prin pwackle 4ln U1a.D&b1al OPB recleviD negativ
(t1g.VII.l9.c), tar cele 41D banda 08_ B A rlmin
-1
...
I
- .368 -
Apliclm apoi un egal au -H. Teate particQlele
-H-
[H=O)
-H A
(c) (H=O)
=-H-
' b) (H.=+i1 :
(d) (- t-L=- H ) (e) {H=Ol
Pig. VII.l9
pentru care -H_ -B stnt polarizate negativ (tig.Vi!.l9.d).
Ctnd se acest cimp se obtine situat1a din (fig.VII.l9.a).
Se observl cil particulele a ciror a variat, in aoen ..
aicla (0-++H .. o""" -HO) aint JU:IIl81 cele ale alror puncta reprs-
zentative sint s1tuate in OQ-H. Daci n(H+H_) este nu-
mlrul de particule pe unitatea de din planul H+H-
exprimat 1n (A/m) -
2
iar 11
8
este magnet1za11a spontanl a particu-
lelor monodomenice dacl admitem cil aceastl densitate n(H+H_)
)69
va.riaza foarte slab ill regiWlea baleiatl de c1mpul H, magnatiza-
tia ireversibill este (collfol"'ll fig. VII.l9.e)
(7 .28)
formula echivalentl cu (7.e7). netl este
(7.29)
I
I
fapt care interpreteaza legea lUi layleigb (Cdp.I,tormula 1.45)
\
stabilita experimental.
7.1.3. Efectul fluctuat11lor termice asuvra magnet1zat1e&
\
spontane a particulelor
1. Generalitati
Proprie ta:tile deacrise schematic in para.grafele preceden-
te ( 7.1.1 7.1.2) se referi la particule al caror moment
magnetic 1t, odata dirijat intr-un a11umi t sene al ciirectiei pri-
vilegiate, pastreaza la infinit aoeastl orientare, dacl nu inter-
vine actiunea unui cimp magnetic exterior mai mare decit cimpul
critic. In realitate mome.ntul magnetic al particulei este supus
fluctuatiilor activate termic. Acestea sint inapreciabile oind
dimensiunile particulei sint suficient de mari, insl exiati o
talie limitl sub care acoste .fluctuatii sint oapabila sl repar-
tizeze uniform momentele magnetioe intre diferitele de
magnetizare posibile. De .fapt acest e.feot al fluotuatii-
lor existl oricare ar .fi d1mensiun11e particule1 dar daca acee-
ea Ain't Auficient de mari nu se poate observa nici un e.fect in
intervalele de timp de care dispWJ.em pentrU. a ef'ectua observatii
sau maeur!ri de mement magnetic.
Daca energia termicl kBT este de ordinul de mlrime al
energie1 magnetice vP
8
Hc/2 necesare pentru a atinge inal tilUea
)70 -
dP care separl aele doui de ech111bru
ale momentului magnetic al unei part1oule monodomenioe cu oioln
de histerezis rectanglllar, momen'tul magnetic poate 13i se inverseze
spontan ill una1 cimp magDet1o exterior, numai pe eeama
energie1 de .te:rm1oe. si tuatie poate aparl
obiar fJi la temperatllrB amb1antl T
0
)00 K dacl d.imensiu.nile par-
tlaulei sint su.t1a1ent de m1a1. De exemplu., pentra o part1cttl.l
de .fier sfer1QI, adopt1n4 valorile uumerice urmltoare,
ka c t,JB.l0-
2
3; P 2
1
1; B
0
17,6.10
3
(Tabellll 7:1), volumul
pentru care spontane ale momentalal magnetic sint pos1-
bile la tempe.r&"'ura 8Dlb1aa:tl ( !
0
)00 K), este de ord1nul
v

2,25:1o-
2
5 J
Acest volum st'eria corespunde iullli diaJDetrv. de ord.inul. 75.10-
10

(75 lngstrCSm). In aaeste cond1"111 daol de exemplu ctmpai aaagne-
tic exterior este nul, de a gls1 momeutul magnetic
m dirija't intr-un sua aa11 altul A. de anizotropie, de'ri.D
egale la stirfital a.ma1 all.UPdt :11lterYal de timp, i.adependent de
Daci particul.a na. deoit atoad
ltrterval.W. de timp care separl 4oal 1D.Yersir1 al.e momea:tu.lui mag-
netic trebuie ai. ne de ord.iDu.l de mlr:i.Jae al perioade1 de osc1la-
tie a atomilor in reieaua criatali.Dl, dar el trebuie sa creasol
foarte repede CQ dimensiunile part1culei.
2. Timpul de relaxare a momentulu1 magnetic al unei
aarticu.le
Considerim an ansamblu de particule aferoidale 1dent1oe,pe
caro 11 magnetiz!m 1a saturatie tntr-un cimp magnetic H sutioient
de intens paralel cu axa de anizotropie A a particulelor.
mam apo1 aceat aimp (R 0) oon1ideria mpmentul saprtmlri1
o.rig:J..ne de timp ( t a: 0). Ca u..l.are a 1Jlversir1lor spo.11ta.ne ale
)69
foarte slab i.n regiunea baleiatl de cimpul H, mag.natiza
tia ireversibill este (co.nfol'$ fig. VII.l9.e)
(7 .28)
echivalentl cu. (7 .,27). remanentl net!
proportionall cu auprafata OQ-H
(7.29)

Mr n(H+li-)111
8
----.,:-- \
fapt care interpreteazl legea lUi 1.45)
stabilita experimental.
7 .1.3. Efectul flucttlatiilor termice magnet1zat1e1
spontane a particulelor
1. Generalitati
Proprietatile des.crise schematic in paragra.f'ele preceden-
te ( 7 .1.1 f}i 7 .1.2) .se refem la particule al oaror moment
magnetic lit; odata dirijat utr-un anumit sene al ci.i="Sotiei pri-
vilegiate, paetreaza la infinit aoeasta orientare, dacl nu inter-
vine unui cimp magnetic exterior mai mare decit cimpul
critic. In realitate momentul magnetic al particulei este eupus
fluctuatiilor activate termic. Aoeatea sint inapreoiabile oind
dimensiunile particulei sint sufioient de mari, insl 9Xistl o
talie limita sub care acnste fluctuati1 sint oapabile sl .T."epar-
tizeze uniform momentele magnetioe intre diferitele direotii de
UQoarl magnetizare posibile. De fapt acest efect al fluotuatii-
lor exista orioare ar fi dimensiunile partioulei dar daoa aoee-
Rint Aufioient de mari nu se poate observa nioi un efeot in
interva.lele de timp de care dispunem pentru a efectua observat1i
sau m!eurlri de mament magnetic.
Daoa energia termioa kBT este de ordinul de mlrime al
energiei magnetice v'2
8
B
0
/2 necesa.re pentru a atinge inaltimea
370 -
potential Care Separi Oele dOuS pozitii de 8Cbilibru
ale momentulu1 magnetic al unei partioule monodomenioe cu.
de bisterezis rectangnlar, magnetic poate se inverseze
spontan in abseD.ta unW. oimp exterior, numai pe eeama
energie1 de te:rmiae. situat1e poate sli aparl
ol:dar fill la tempera tu.ra ambiantl

)00 K daol dim.ensiwdle par-
tloulei sint smfiaieAt de mioi. De exemplu, pentra o particull
de tier adoptind valori1e Damerioe urmatoare, .
kB &

P 2
1
1; B
0
17
1
6.103 (Tabelul 7:1),
pentru care tranzitiile spontane ale momentalal magnetic eint pos1-
bi1e la tempe-ratura ambiutl (!
0
)00 K) este de ord1nu.l
2kBifo -25 3
v 21 25.10 m
-10
Acest volum s.ferio corespu.nde ww.1 d1BIIletra. de ord.inul. 75.10 m
(75 iagetrGm). ID aaeste condi,i1, daol de. exemplu aimpui magne-
tic exterior este nul, de a sls1 momentul magnetic
m dir1jat iJJ.tr-un saa. altul al axel A de anizotropie, deri.n
egale la unu.1 ammd.t 1Dtel."9'al de timp, 1lldependent de
condl"tiile 1D1tiale. Dacl parti.oul.a Dll oontlne deoi t oitlva atom1
ate.rvala.l de timp care separl doul i.Dve.rslr1 ale JBoraentului mag-
netic trebuie ai fie de de drillle al perioadei de osoila-
11<:.'::>1 a atomilor tn reieaua cristalinl, dar el trebuie si creasol
foarte repede ou dtmensiUDile partioulei.
2. de relaxare a momentului magnetic al unei
narticu.le
nn ansamblu de particule sferoidale identioe,pe
car0 11 la saturatie intr-un cimp magnetic H suficient
de intens ii paralel au axa de anizotropie A a particulelor. Su.pri""
mam apoi acaat oimp 0) t1 mpmentul ettprimlrii
orig:J.ne de timp ( t O).. Ca l.U."'Ila%'8 a 1D.vera!rilor spontane ale
371
momentelor magnetice valoarea probabila m, a
. tiel momentu.lui magnetic al Wle:i. particule pe BXB A "in cimp nul
.(H "" 0) ti dupi1 Wl timp t ae scrie sub forma
t
( 7 .30) m == m e-
0
in care mo este valoarea initiall a momen,llltli m la t .. 0; 1:
. \ 0
eate o constant! de timp pe care o numim de relaxare o1 se
defineete ca fiind timpul dupi care mome.ntul \magnetic mediu a1
a.nsamblului de particule identic3 este de !. mal mic deait
\
valoarea Ra initiall Pentru un observator,
magnetics ale unei particule depind de valoarea tim-
pului de relaxare 'lO in conditiile experi.mentului, in compara-
durata t a experime.ntului. Dietingem urmatoarele cazuri
/ -
importante:
1) !impul de relaxare este foarte mare de durata experien-
posibile ( t): In aoest caz eintem in teo-
riel clasice descrise in paragrafele precedents privind proprie-
magnetiae ale unei particule monodomenice. I.n partioular,
dupi1 actiunea unui ai.Llp magnetic h , paralel au A oi in.te-
rior valorii cimpului critic

stares initiall de magnetizare

a particulei nu modi.fioatl.
. 2)T1mpul de relaxa.re eate toarte mic fatM. de durata
lor posibile ( t): In aceet caz, particula atinge oompJet
starea de ecbilibru te:modi.namia. Preeupunem de e:x:empl\1 cimplil
h aplicat paralel au directia axei particulai'; momentul magnetic
al part1aule1 are douA pozitii de echilibru posibile una in
aenaul aimpului, oealalta in eens 1nvers. Apl1carea statistioii
lui Boltzmann conduce la urm!toarea expresie a momentului mag
7
netic madill m al partioulei (momentul magnetic net al unui
numar mare de partioule identioe):
...
-
...
)72
(7"31)
in care Ms P
9
sint reapectiv polarizatia snonta-
oa a particulei (P
5
= ?
0
M
8
). Formula (7.Jl) arata ca magnetiza-
tia medie a particulJi depinde reversibil de cimpul h; in parti-
cular, daca h;O momentul magnetic este nul: bistereziaul
a. di sparu t.
J. Variatia termica a timnului de relaxare
Conaideram o particula ou anizoiropie uniaxial&, care
poeedl o directie de magnetizare datorat! fie anizotropie1
de forma fie ani*otropiei magnetooriataline. Energia magnetic!
a aceetai particule, polarizatia spontana face un unghi
au aceaati1 este
(7.32)
Pentru ca momentul magnetic sit ae poatl inversa el trebuie sa
bariera de potential
(1 .. 33)
cind e.nergia termioa kBT' este aufioie.nt de mare, tranzitiile
spontana ale momentului magnetic-;, intre cele dot:Ll pozi'tii de
echilibru (paralall au axa A) devin
(1949), apliaind statistics lui Boltzmann la calaulul tim-
pului de relaxare in abeenta cimpului magnetic (h = 0). stabilet-
te urmltoarea expresie:
1 B vPsH
(7 .,J4) - = 2
0
exp(- 2 -v exp(- -)
"ro !tBJ:
0
2k T
3
i.n oare
0
eate un factor de frecven"tA (...., 10
10
sec -l) slab de-
pandent de v, H
0
?-i T, variatiile oi1ruia sl.nt practio neglijabile
in raport ou oele ale exponential .. In prim& aproximatie
expresia (7.)4) es'te valabill pentru oimpuri ms.gnetioe h
)7) -
:toarte slabe, care aatisfac conditia
. 4k
Pen tru viT _ , expresi'a timpului de relaxare este
. s
(7:35) "
0
(1-

h )l/2e:z:p r_

. . Ire l .. 2B k !
. - . "' B
{7.34) li siQt dominate de exponenttali;
pentru variat11 relati,v mici ale lui v,T sau. t1mpul de rela-
za:e Ta.riazl do la frac.tiun1 de s.ecWldl la a.n1: In Tabellll
. \
.. (7.2) dlm valorile timpulu1 de relaxare calculate\ de 114el t
. \ peJlrQ
par'Cialll.e tier !Ja de Ya].orile Y/'f, d1Ji
(7 .)4) Tabelul 7:2 .
T
10
27
4
<f>
,. . ),2 3,9 4,7 5,4 6,2 7,0
'l:o =
10-l
10 103 105 10
7
109 (sec)
. Se aprecta c., pentru ca pa.rticulele plstreze fM' .
o duratl de aproxima.ttv u.n an de zile,, io7 s) , magnetizarea
le-a aomunicatl 1n1tial,este necesar ca v/T si fie de
ordi.nul 6,2.lo-
27
m
3
/K. La temperatura ambiantl, T .. 300 K, .volu-
aull lor trebuie f'ie astfel superior lui 1,9:lo
2
4 m3, care
este volWillll Wlei sfere au diametrul. de aproximati v 150 i.
Formula (7.)3) aratl cl ttmpul de relaxare este o functie ra-
pid descrescitoare de temperaturl, care se ualeazl la punctul
C11rie T
0
, 3i t1.Jlde la inf1Jli t cind temperatura se apropie de oK:
ConsideriD.d. ca la temperatura ordinarl (T
0
= )00 K), timpu.l de
relaJta.re -z; a1 unei particule este mul t superior durate1 ! a ori
clrui experiment posibil, rezultl ol exist& o temperatu.rl '.I!B' cu.-
pri.D.si i.ntre !
0
,1 T
0
, la care To. = t, Aoeastl temperaturA TB ,
numitl temperaturl de blocare,care desparteintervalul de tempe-
raturi. (T
0
!
0
) iJ1 dolll intervale (!B T
0
) vi (TB,T
0
) joacl un rol
374
de important in comportarea magneticl a parti{Culai. I.nt;,...
adevar, in intervalul (TBT
0
) avem T
0
.c:.""-t (i'i momentul magnetic
- ')
diu m este dat de formula (7.31), care indica 0 reversibilitate a
lui m ou aimpul h; in particular pentru h-0, magnetic
este nul (m=O). Faptele se intimpla oa in paramagnetism, ou
oa T <Tc; dar a.ici eusoeptibili tatea magnetic& este mult ma:t
mare deoit in cazul substantelor paramagnetice. Aoeasta comporta-
re este numitl superp'aramagnetism. Dimpotriva, in in.tervalul
( TBT
0
) avem, 1: >> t Qi actiWJ.ea aceluia.IJi cimp h este inoapabill sl
modifioe sta.rea de magnetizare pe care o avea partioula la T = TB
In acest interval momentul magnetic mediu este o functie reversi-
bili de temperaturi,
(7 .36)
ireversibill de h.
4. Proprietatile magnetioe ale unui ansamblu de partioule
cu timpi de relaxare diteriti. Diagramele lui N6el
Avind in vedere faptul ca particulele unui ansamblu. rea:Itint
. A
distinctiTe dupl valorile H
0
ale cimpului lor critic la tempera-
tura ambiac.tl
To'
este avantajos sl n.>tlm
(7.37)
H
0
(T) = F(T)H
00
Qi
(7.38)
P
8
(T) = R(T)P
80
in care Jii(T) ei R(T) sint functi1
independent& de volumul v,
egale
ou l cind T a T
0
, lent variabile cu T in vecinltRtea lui T
0
11
tilld oiltre zero oind T tinde oatre pWlctul Curie T
0

Pieolrei particule de volum v 1i cimp ar1tio H
00
, ii corespunde
1m pWlot in plaJltll (H
00
,v). Pentrl:l a reprezenta in aceat plan par-
- 375
'ticulele intregului aneambltl de ?artiaule cu timli de relaxa.:-e
diferiti, vom transforms mui l.ntii expresiile (7.34) i (7.35)
care dau timpul de relaxare, tini.nd seama de valorile lui vP
8
h/kBT
ei de :formulele (7.37) ei (7.38):
\
(7.40)
in care Q ei Q' ain't date de relatiile
Q :: lg 2
Q' = + lg {<1 -. (1 +
Coeficientii Q EJi Q
1
si.nt fWlot11 de v, T, H
0
h, dar prin in-
termediul una1 lcgarltm astfel ol var1at11le lor sint neglijabile
in raport ou cele ale altor termen1 ai eauatiilor (7.39) ei (7.40).
Efectiv valoarea lor comu.na este apropiati de 22 cind eete verba
de particule fine izolate interactiun1).
Se defineete o curba 1t , ca fiind looul geometric al punctelor
planului (H
00
v} corespunzator particu.lelor al caror timp de re-
durata
laxare 't este egal au t a experimentulu1, la o temperatura T data
ei pentru nn cimp h dat. Pentrn a preciza aoeste circumstante se
.noteaza aoeastl curbi ou 1C(T,h,t). Distingem dol,la cazu.ri:
(1) Cimpul aplicat h este slab. In acest oaz ecuatia curbelor
este ecuatia (7 :39): Curbele 1t eint hiperbole eohilatere avind
oa asimptote axele de coordonate. Membrul al doilea al eouatiei
(7 .39) este o functie oompliaatl de temperatu.ril oare crelilte mai
tntii lent apoi din ce in oe mai repede cu temperatura. Pig.VII.20
tDdiai schematic alura acestor curbe 'l. pentru diferi te temperaturi
exprimate in valori reduae T/T
0
in care T
0
este temperatura Curie.
Datoritl var1atie1 extrem de rapide a ou v, H (conform
- co
formulei 7.39) o ourbl dt (T,h,t) care corespunde unor
376
. experimen tala date
1
definite pr1n T, h ti t ( "T; . =t) , 1foprezin tl
efactiv oa o regiune extrem
de ingusta in planul (v H
00
)
(praotic oa o
trioa) care separa planul
IV
I
(v H
00
) in doua regiani:par-
tioulele ale olror puncta fi-i
gurative se afla
te la dreapta ou.rbeil(T,h,t)'
au la temperatura T EJi in
aimpul h, timpul de relazare
ma1 mare deoii ex
perimen tulu1 t. ( L. > > .Aces-
tea sint magnetia stabile pe
durata t. Part1oulele repre-
0
zentate in planlll ( v H
00
) la P:Lg. VII.20
NET ICE
atinGa cu.rbei date 1{. ( T h t) au in condi'tiile experimentale
date T,h,t, timpul de relaxare mal. scurt deoit durata t. Acestea
sintparticule euperparam"..gnetice ( 1:<-<-t). La sfiritul
! partioulele care apartin acestei regiuni au capatat deja eoh1-
librul termodinamia oorespunz!tcr oimpului h aetfel ca momentul
lor magnetic media eete dat de formnla
vPsh
m ,. v MilT') th. _ . !T'
Ji:B-
curba care oele doua regiuni ale planului (H
00
V)"
se curba de blooare.
(2) Cimpul magnetic h nJLeste nul ei nici slab, Cind
1t (T h t) (7.40) ei reprezintl o
curbs da aJ.u.ri. hiperbolicl (fig.Vli.2l) avind oa absoisa.
draaDta H h/F(T) (curbele C, din figura VII.21).
ao
La fel ca in ce:.:.uJ. (l) ,
puD.c.tele situate la dreap-
ta CLU"bei dt- ( T h t) oores-
pund particulelor al
377
ti!np de relaxare este v
lui t ei care prin urmare
1
oon-
,
serva etarea.lor anterioarl un
t dupa aplicarea oimpului
h. Dimpotriva partioulele ale
caror puncte sint sitllate la
stinga, intre axele de coor-
d.onate i curba ?{ , au tim-
pul de rela.Xare "'l: t 1}1 0
ating echilibrul termodinsmio
in oimpul h la
. tei t. Fig. VII.21
5. Interpretarea proceselor de magnetizare remanentl
a unui ansamblu de particule pe baza diagramelor
lui Nlel
N4el (1949) cum diferitele proceae de magnetizare
ale anui anaamblu de cu timpi de relaxare pot
t1 tnterpretate ou ajutorul diagramelor din figura (VII.20) ei
(VII.21). Efeativ, o modificare a experimentale de la
valorile T, h, t la noi valor1 T' h' t' se va traduce printr-o
deplasare a curbei de blocare "J{ (T h t) catre o noua pozitie
1{-(T'h't') blocind sau momentele magnetice ale t11turor
particu.lelor dill aria ma tu.rata de curba 1{ in planul (H
00
V)
Aatfel, proceaele de magnetizare tii de demagnetizare pot f'i
zate aimplu,in tunctie de aria dintre curbele de blocare
7
deoareoe
remanenta magnetioi a granulelor bloaate este efactiv proportionall
378
oa

th (vP
8
(TB)hB/kBTB).
Dam oiteva exemplez
a
0
) Magnetizarea remanenti izoter.micl progresiva in
oimpuri

ratura ambianta T
0
Coneiderim. anaambllll de particule initial demagnetizat:: la
T
0
Curbs de bloaare dt(T
0
0 t) ee afla in pozitia 0
3
(fig. VII.21): Dupa o dnrata t, de exemplu durata masurar11 magne-
tizarii remanente la T T in cimpul (h = 0), toate particu-
o
lele situate la dreapta curbei

0 t) sint blo6ate dar momen-
tnl lor mediu ii este nul, isr oele situate la atinga eint auper-
paramagnetioe nu participa la remanenta magnetioa. Aplicam un
cimp magnetic hl la : T
0
pe o durata t& ourba s-a deplasat in
pozitia c
1
(fig. are oa asimptote axa axa
H
00
= h
1
/P(T) care, in virtutea formulelor (7.37), este axa
H
00
""h
1
Particulele situate la dreapta aoeatei curbe 1i.,(T
0
h
1
t)
sint blooate au momentul remanent nul, in timp oe particulele
Usate
1
a stings ourbei ;It (T
0
h
1
t) sint auperparamagnetice, mo-
mentul magnetic mediu al uneia dintre aoeste particule fiind,
(7.42)
vPaohl
Iii "" vM
8
{ T
0
) th ---:::.::....::.
kBTo
9data au suprimarea oimpului h
1
, ourba de blooare ee muti in pozi-
tia C , lasind la dreapta ei blocate toate particulele ouprinse
) i
intra ourbele c
1
c
3
iAiceste particuie vor oontribui la magna-
'
tizarea remanenta a ansamblului au momentul mediu dat de formula "
(7.42). 0 aplicare ulterioara a unui cimp

de supri-
marea lui, va magnetiza toate particulele cuprinse intra ourbele
c
2
f}i c
3
respectiv X (T
0
h
2
t) ti 1{ (T
0
0 t). Procesul de ma.g.ne-
tizare remanentl progreeiva in aimpuri h suocesiv cresaltoare con-
379
't1nUl in aaest mod pi.Jll oind ul timele partiallle vor ramin:a bloc.ate
dupa aplicarea u.nlii oimp h egal cu aimpul de aatu.ratie H
9
.Se in-
t,er;>eoeteazl astfel alura curbei MRH (fig. I).
b
0
) Mabnetizarea termoremanenta
0 magnetizare termoremanenti partiala, produsa prin rKci-
res. ansamblulali de la tempero.tu..:a Curio T
0
f
2
in cimp nul,
a poi de la T
2
la T
1
in h (slab) Qi 'de la .. la. temperatura
ambianti T
0
in cimpul nul, magnetizeaza aria
cuprinsa intre ourbeleJ{. t) J((T
1
h t)
Momentul magnetic termoremanent
al aoestor partioule la tempe -
v
ratura ambianta va fi:
' \
'
'
m=O
'
'
'
'
' ....
....
'
Acest moment magnetio nu este
af'ectat de incalzir1 ulterioare
pina la T
1
dispare oind tem-
peratura este ridicata ptni la
T
2
Daca raoirea ansamblulu1
---
_______ ,... __ _
este efectuata in prezenta cim- 0
pulu1 h constant, de la T
0
pinl
la T
0
, magnetizKrile l'i.g. 7.22
Partiale, olpatate in intervale consecutive de temperatura aint
i.Jldependente, autonome !iii ad1tive. Ma.gnetizarea termoremanenta
totall este egal.! cu suma magnetizarilor termoremat'lente partiale.
Se interpreteaza astfel legea de aditivitate a MTR sta-
.
bili ti experimental de Thellier ( 1.33.e) f}i (fig. I .. J2).
(7.44)

+ M(T
2
hT
1
) + M(T
1
hT
0
)
ca aceste interpretari aa.li te.tive ale :!"enomenelnr
(
r
- 380
ma.gnetioe observate relat1v la magnetiamul remanent .. <l partioule
lor fine ea fie verificate cantitativ au datele experimentale, in
?azul unlli ansamblu real de partioule, ar fi neoesar sa ae cunoas-
cl, pentru un dat, functia n(H
00
v) oare'regleaza
partioulelor dupl volumul oimpul lor coercitiv in planul
(H
00
v). Se ounosc diferite inoercar1 de determinare 8 aoeatei
functii, dintre care mentionam pe aoelea ale lui Dunlop West
(1969).
Intr-un mod mai r1guros, o ter.moremanentl
este definita nu numa.i de intervalul de temperatura de raoire
(T
1
T
2
) de 1ntensitate.a magnetizant, h, ci de viteza
.
de racire in acest interval 1971). Pentru a preciza
circumstantele o notam cu M(T
2
h T
1
w). Experimental teoretio s-a
demonstrat ca dm1o,orarea vitezei de de law law se tra-
0 .
duce printr-o coborire a temperaturi1 de blooare a granule!.
Aceat !apt are drept o crestere a magnetizlr11 termore-
:respeo't1Y
manente (MTR) a granulelor monodomentce o m1cgorare a MTR a gra-
nulelor polidomenice, dupa o lege de t1pal 1972,1973)
M(w) - M(w) lg(.lt)
(7.45)
0
-
M(wo) Q lgr
Ln aoeasta formula "C este timpul neoesar pentru aa tim.pul de
relaxare sa se mareasai de ori oa e:rect a1 rao1,1'11.
o
0
) Efecte oompar.ate ale timpului si temperatur11 asup.ra
magnetizati&t remanente. Stabilizarea unei magnetiza-
tii remanente prin tratament termia
Presupu.nem ansamblu.l de part1cllle este magnetizat . La
temperatura ambiantl

in cimpul (h=O), ourbe1 de

blocare se aerie (cf. 7.)9 Qi 7 .38)
)81
.in care -z: este,de masur8ri1 magnetizatiei rema.nente
Qi K este o constanta.
Toate particulele situate la
d..reapta curbei de blocare co-
.respunzatoare lt(T
0
o t) (fig.
VII.23) participa la magneti-
zarea remanent& a ansamblului.
Dupa un timp t ourba de bloca-
re .t (T
0
0 t) s-a deplasat spm
dreapta ocupind pozitia cl.
corespunzatoare ecuatiei
(7.47)

t)
= .K +.6.K
v
0
Iasind la stings toate
T.P.'l
1
0
,0, t ):X(T,O,l;)
le.le demagnetizate. Magn.etizarea remanenta ini a ansamblulUi.
se cu o cantitate corespunzatoare particulelor ouprin-
se intre curbele vH
0
= K = K + J) K reepectiv intre curbele
1(_ (T
0
0 r) r,i (T
0
0 t). Variatia magnetizatiei AM este propor-
tional& cu A K.
(7.48)
Aceeaei a remanentei A MJrespectiv aceear,i variatie
de la particule
1
poate fi realizata daca ae ridica
anaamblului de la T
0
la a anumita T
1
la
care ansamblul este mentinut timp de r secu.nde. Neglijind varia-
tiile termic. ale lui P R, se poate eerie pentru curbs ;J'_(T
0
0r)
(7.49)
tinind aeama de (7.46) ,
(7.50)
r
382 -
Formulele (7 .48) ei (7 .50) exprimS .faptul ci efeot asupra
magnetizarii remanente eatP. fie printr-o ooacere de duratl
, t t r
la tempe:atura T
11
t1e aeteptind un timp-sufioient,la temperatura
T
0
initialS.. In virt!J,tea acestor formule se poate aerie relatia
UDDitoare, independent& de valoarea iniiiall a-magnetizatiei rema-
nente:
(7.51)
sau
(7.52)
T -T
log!== (Q + logr)
l:. 0
Cu.rbele J{.(T
0
0 t) fli XCT
1
O-r:) sint ide.ntice (J'ig. VII.2)).
De exemplu dorim sa stabilizam magnetizarea remanenti a unui
magnet permanent, pe o durata de 10 ani, (3,15.10
8
s) la tempera
tura ambianti T
0
= 300 K, este sl se efectueze o inoil-
zire de durati r a 5 (3.10
2
s) la o Bllumiti 'temperaturl
T
1
> T
0
1
urmatl de moire la T
0
in cimp nul.
Utilizind formula (7. 51) ou Q = 22 se obtine Tf:
ci efectul unei a temperaturii ou 150 (de la

fi,li
la T
1
al timp de 5 minute T
1
, eete ecbivalent ou
efectul unei imbatriniri de zece ani a magnetulu1 la temperatura
ambiBllta T
0

6. Fenomenul de viscozitate magnetic! sau de trenaj
magnetic
Experimental ee constati oa magnetizatia M pe care o oapltl_
un material feromagnetio intr-u.n oimp magnetic H dat, depinde de
du::ate. de aplicare a cimpului; efecti v, in prezenta cimpului 1:i magne-

crete au timpul t dupi o lege liniam log t ot invers, 1 . .c
absenta oimpului (H=O) magnetizatia prcpor11onal ou
logar1tmul timpului. Acest fenomeD 4e 11 de demagneti-
383
naj magne tio ( Afterefec t) se nu-
mel}ie m;...gnetizatie de viscozita.te sau de trenaj. Acest fenomen
cn:;i;e relativ U.!iJOr de observat in cazul corpurilor cu structure de
1r-ticule fine (coerci tivi tate foarte marc) mai ales in pol ..tiu-
ini tiall a curbei de magnet1zare, in dome.rlful Rayleigh. Studiul
t.renajului magnetic a o dezvoltare oe
\
E . Thellier (1938) 1-a descope!'i t in e!i]antioane. \fie argile arse care
con tin particule fine de oxizi de fier in masica de cite ...
procente. Cercetari mai complete efectuate de
(1960) pe e"antioane ccntinind de magnetita
dispersata, au condua la rezultatele rezumate de curbele din f'ig6
VII.24. Aceasta figura d8, pe de o parte dependents magnetizatiei
Mv de log _tin cimpul H 250 A/m la diferite tamperaturi P'Etntru
aL ,,,
unul dintre studi:::-.te (fig.VII.24,.a) ourba
tere a magnetizatiei remanEmte in functie log t' tigura VII.24.b.,
( H: 0).
20
15
10
5
0
a
My10
1
A mfkg
10 ------------
5
b
'
384
1.2. Proprietati magnetioe ale paturilor subt1ri
7.2.1. Ge.neralitati
Principalele aspecte ale teromagnetismului p!turilor
subtiri se referl la magoetizarea spontani, atruotura de domenii
magnetioe,anizotropia 'i la meoanismele dH magnetizare.
1. Magnetizarea spontani
Dupa teoria lui Bloch (1930) ordonarea feromagnetial
nu poate ai apari. intr-Wl aranjament mono- sau bi- dime.rosional de
momenta magnetice atom1ae. Ar rezulta ci, la groaimi foarte
mic1, magnetizarea spontanl sa tinda sl dispari. Klein
Smith (1951) insl cl nu magnetizatia oi punctul
Curie trebuie sa descreasol odata ou miaQorarea g.r..,simii 'piturii.
Efeat1v, Hoffman (1953) Neugebauer (1959} probeazl expsri
mental cl magnetizatiei de temperatura este exact
asemlnatoare cu aea a materialului maaiv pinl la grostMea de
30 i, in de Ni obt1nute prin evaporare vid
(10-9 mm Hg). Teoretia, Valenta (1957) demonstreazl al, la
temperatura ambiantl, nu trebuie sl se observe aen-
aibile ale magnetiz!rii spontane a paturii. pinl la de
aproape 4 i. 0 treoere in reviata a rezultatelor ob:
pinl
tinuta in 1972 de au.tori, privind i.ntluenta difer1-
t1lor factori asupra aparitiei mBgnetizat1e1 apontane in
rile aubtiri (grosime, fol"Dlii, tehnologie de obtinere, tratame.o-
te de oxidare etc.) a fast f!cuti de Corciovei, Costache
Vama.nll. ( 1972).
.
2 i Struo tlira de domenii a pa turilor subtii1:,
In oapitolul V, relativ la structura de domenii mague-
tiae, au foet prezentate diferite de domenii care
)85
pot sa apari in straturile subtiri. 0 atructuri de domenii des-
chise, au poli liber1, este posibi!i in stratu.rile aubtiri au.
'anizotropie perpendicu.larl 5.).2). In anumite cDnd1t11este
favorabiU energetio, o at.ruotu.ri c.u domenii de inchidere {.5.
3.3). sau. de domenii banda ( 5.,.2} sau in fine, struo-
tu.ri de domen11 c111ndr1ce (.5.5.3). \
Structure. peretilor in&erdomeld.at, in straturile
\
a fost atudiatl teoretio de L .N&el Uectiv; energia
.fi.gu.ra VII.25. Teol"ia conduce la concluzia ca planu.l de rota-
tie al spinilor din .interiorul peretelui se va schim.ba de la.
orientarea paralelA cu su:pra.ta'a peretelu.i la orientarea para

lell 011 suprata'a pl.turi1. In peretele va prenata
poli liberi pe ambele fete iar energ1a magnetostatiai ae va
mic,ora aa descretterea gros1m11 pltur11 ca in VII.25
curba b. Se obaed in
fig. VII. 25 cl peretele
de tip BloGh (a) se
1n perete
5&el (b), au.b o anamiti
critioi apreo1-
a ti a ti de ordinu.l 10 -am
pentru Pe.
Este ?O&ibil ca peret1i
N&el sa ti.ndi si se a-
tragi intre ei dator1ta
existenlei polilor 11-
beri de pe
.Q 5
crt
I-

w
l
0 -r
10
10-e
:!Jf.l!:
{ o}
. I

l
10-
7
10-6 10
4
gros1me (m}
Fig. V!I.25
1
I
10/
I
)86
lor 11 al formeze un perete dublu. Aatfel de etructuri ae pe-
re't1 dubli au feet obeervat1 de Williams ei Sherwood (1957)

patu.ri de permallo7 au Mo ou &rosimea de 147 i. ta groa1m1 de
1)00 i peretii interdomenioi i.n aceRte o&turi Aint de tip
Bloch (180). In ciomeniul grosimilor i.ntermediare au feat
observate atructuri de pereii sub de de cruo1
(Huber, Smith Qi Goode.nnough, 1958) Figura VII.26, cu
aspect de a1rml ghimpatl.
Pig. VII.26
Jc. Anizotropia magnetic!.a straturilor aubtiri
Exiata un numlr impreaioA&At de privind anizo-
tropia i.ndu.sl !n etraturile subtiri feromagnetice in diferite
oircumetante exper1mentale.
In stratu.rile.aub'tirl de Ni Pe prin evaporare se
poate area o ax& de dup! directia de aplicare a
u.nui magnetic exterlor (Bloia 1955. Williams Sherwood
1959). 0 anizotropie poate fi obtinuti vi in absents
unu.i cimp magnetic exterior trimitib.d pe Ruportul de depunere
particulele din metalu.l evaporat sub un unghi de 1.nc1denta
d1ferit de zero (anizotropi.e de inciaei.i.;a obli1:1a, Smith (1959).
Reoent au fost realizate stratu.ri subtir1 de Co-er ou anizotro-
J87
.1Jie perpendicular! pe suprafata suportului, prilltr-o t
. . me o '-UI. de
pulverizare catodic! in radiofrecvent! in atmoa.fer! de argon.
{Iwasaki, Ouchi 1979). Stratul depue are 0 structllri
colwnnara, fiecare coloana avind comportare de monodomeniu cu.
axa pcrpendiculara pe suprafata
\
La origines anizotropiei a acestor plturi de
\
Co-er se afla anizotropia de form! a columnare:
\
. Aceste straturi sint propuse ca \medii de illregistrare
tiel perpendi c ulari, og deneita te i 111 trainal tli, de ordinlll
10 (Ou.chi 1i Iwasaki 1984). Stratu.rile subtir1 poll-
. cristaline sint in general izotrope in planul stratu.-
rile metalice de Co-Ni depuse electrolitic au
mente neferomagnetice ]$) tlin grupele v A vi VI;t-{P,
Cr, W) au proprietati mag.aetioe asemlnatoare cu oele ale u.nui
ansamblu de monodomenice pot fi utilizate ca medii
de inregistrare magnetic&, cu. perfomante supdrioare celor ale
peliculelol':" de oxizi de fier (C.Papueoi,. P.Apostol 1985). Etea-
tul impuritatilor se traduce printr-o segregare mai mul'li sau
mai putin pronunta'li! a cri.s'lialitilor de Co-Bi astfel inoit
acestea se comporti ca particule 011 ci.mp aoeroitiv mare IJi 011
un cimp de interactiLne magnetostatioa mediu ou un ordia de
rime mai mic deoit aimrul coeroitiv.
1.2.2. Procese de magnetizare in paturile subtiri
Proaesele de magnetizare dominants in straturile sub-
tiri sint procesele de rotatie a magnetizlrii. In general otm-
pul coerci tiv a1 pltuoilor oreete ou lllioeorarea grosimii pin!
lao anumitl.grosime sub oare B
0
se miCIJOreazl rapid.
Cimpu.l coeroitiv ma1 poate si creascl ei datoritl rugozi'lilt11
suprafe,el pltur1i respectiv a suportului p&turii. sau datori'lil
prezentel implll'i tltilo.r neferomaglletioe, dialoca,iilor fi
)88 -
teJllliWlllor uaaDioe. lleo&Alamul. l"'ta,:Lel ...-tlza,lel tD atra-
l&lrile sllb,l.ri a to at atudiat de CDDp:io (1955). Un obaJ ._.tlo
al'te:rna'lilY apU.oat perpeJldiomlal" .,. direo'la 4e 1188JW'tS.S&N
111 plalllll plturil esh eflalet !a escltarea aape'li1sa-
'1e1. Aoeat fapt dovedi' peDtru ...-etloe de tDal-
d de D.o.smth (1958) tl OlaoD ,1 PDJa (1958).
condl,la 4e inveraaze aasnetlza,iel lA cimpurl magaetlae
perpe.a.dicul.aN poate f1 cle4WII la felal Ul'llltora preiRlJNIIl al 41-
rec,la de qo&l'l Jla&A'Iiisare a pl'liu.rll eate p&n.lel& cu aza OJ
(f'i& VII.27).
Deaalta'liea volu.!Gl de enersl
ill proba sl t"a t1 i.D aiaplll ...-
netlo az:lal 11 lD oiapal
aacaetla traaawereal Hz 1a 001
dl,lile uael aolicltlri cle teD-
alwae cr aab cmsbJ.ul 'f' fa" 4e
ad eau I!JUII&. tatiU'Dr aoatri'bll-
\lilor 1a aaergla llberi
reapec'lilY,

_____ r: __
p
I
I
t
I
ft.& VII.21
(7.54) w, K ain
2
1 + ' }
8
cr au
2
('f' -'f) - y.ooa'f- YalA'f
lD care K ea'lie oonat&Ata de }8
aacnetostrlo,lunea 4e aa'liaratle. Con4:Lt:l.a 4e eobillbrm a weotorulal
magae'liiza,le1 P
8
.aoreapunde minimlllui .&Derglel totala, w,,
...
a-r
-0

(7.55)
o'f'
iar stabllita'liea echllibrulu1 aoreapunde aondi,iel
/
389 -
Considerind pentru aimplificare = i se obtinformule-
le urma to are:
<7.57)
(7 .. 58)
in care
reprezinta intensitat1le reduse ale cimpurildr H H a
I X y
cir...pului Bu datorat tensiu.nil.or "3. Notind cu.!
2K
(7.60) ..
a
Cimpurile de anizotropie magnetocristalina de Expre-

siile 1ntensitatilor reduse ee soriu sub forma urmltoarez
H H
( 1. 61) hx = Hx ; 11y = Hi ; her ... r{
Pentru o valoare data a unghiului o 1 a solicitarii o , ecua-
tiile = 0 i d
2
WT<'d'f
2
= 0 reprezinta drepte in plan,u.l
ow
Punctele lor de separa pe dreptele m 0
regiunea de echilibru atabil de regiunea de echilibru. instabil.
Astfel locul geometr:l.o al acestor ptmcte in cazul cind f.T ... o,
este o astroid! cu. axele in directia axelor ox o,, data de
eauatla
17 .. 62)
h2j
3
+ hy2/ 3 = 1
:a;/3 + = Hi')
li"igtJ.J:"a {VII .. 28) M construc-tia aoestei ourbe cri t1ae
11
d.upi
Slonezewakl {1956) .. I!l a azul cind ,. f. o, axcle astroidei sbr'c
rou te fata d.e axele Ox.oy ..
- )90 -
150!-Q.87
1'18 YU.28
Pelltra a 11WIU. a.'tUitatea aceatd aube !Ja 1Dterpretuea et1-
a1ea.'el -elllll.alld. de -tan a -..tt't1dr11 !Ja a!llpa.r.l. pe.r-
pea41alllaN ta piRrlle llllb'irl arAU. !a ftpn JD.29. d.
dad a!Jipgl lnuurleraal 11pota. leag:ltad:l naJ
Deaeaar peatn. 1.aftr8&1"8a -e't1slr.U. 'bebala .. fte -.1
deal-t clllpal de aldU.pJ.e D.lllpetrlwl. cdllpal. erlUAI 1-.
ptll4jpa) MMIIU' peatl'a ._u.slzoU.. Yll .....
.._qorat Ia preseap a!IQald ._u..
Datele experJaeat:ale Otlllft.:aii ... M .S. -t ---.
.U.. 4e -..eit.san eate 1a .._ aU1JIIIIt1 atraia.:rl.l.R
oa -...1.1 _.u.. !a eal.Gillataarele al.eetn.DS.
391 -
Relatia dintre aimpul
axial gi cimpul
transversal fix necesar
pentru inversarea mag-
. net1zar11 este indiaa-
ti in fig. ( VII.29
dupa Olson Qi Pohm
(1958).
tO
7.2.). Efeotul ProcopiQ
1,0
Fig. VII.29
Efectul Procopiu (19)0) consti in inducerea unei ten-
siuni eleQtromotoare i.Jltr-o bobini aoaxiali cu. o probi fero-
magnetici ailindriaa parcursa de un curent alternativ axial I"'
un cimp constant longitudinal (Fig.VII.)O).
In mod normal, daci proba este neferomagnetial in bobina nu
:Pig. VII.)O
05ciloscop
e
trebuie sl aparl nioi o ten-
elUDe electromotoare deoarece
aimpul magnetic alternatiT
produs de curentul axial I...,
oecileazl in planul epirelor
bobinei.
In oazul probelor feromagnetice
se constat& experimental ai
amplitudinea 11 forma tensiu-
nii eleatromotoare induse in
bobinl dep1Dd sensibil de 1n-
tens1tatea cimpului longitudi-
nal Hi de sol1a1tir1le mecaniae

experimentale definite
frecventa tensiunil alternative i.lld.use in bobi.D.i eete d11bll ta;l
de freaventa au.rent11lu.i al ternatlv I_
Curentu.l axial de pulsatie , f11Ad totdeau.aa siJ:lu9oldal se
co.nstatl ci forma tens1an1i iaduse au pulsatia 2w , este de
ob1ae1 nesiJ:lu.soidall, dar, in anumite

ea poate al aa-
pete o form! siJ:lusoidall.
Aceste tapte sint obse.rvate Qi in aa&u.l straturilor sub-
;iri teromagnet1ae depuse suporturi a111ndr1ae (t1re) condu.c-
toare neteromagnetice.
Aceste aspecte fe.nomenologiae pot tl lnterpretate deoareae iD
princ!plu. ale alat etecte ale Willi procea d m.ag.aetizare ill
cimpllri perpeadicula.re, ca eel desoris in paragrata.l preoed81lt.
De ratul tero-.snetia a111Ddrio diD tlg.(YII.Jl.a)
clepus pe su.portul etrlbltu.t d.e au.rutal altei'JlatlY axial I
1

afU 1Atr-un clap aapetlo alteraat1Y tl"'Ulswnal liz 4atorat
soe'tui au.ztut, 11 totodatl H atll lA a!apal aoastut lo.q1ta-
cllaal Bx, oare eate efeatlY oiaplll a,. perpu.diaalar pe
ID1'1al, ta abau'a clapurilor Hz ti a,. Yectorlll ._ettsat1e1
P
8
este dirljat du.pl dlrQc,la de aasa'tisare, &Dlsotropla
tU.ad arUMIIIIII.ll.tie to.ru1, fie dlmeaalwlllor ezteme loa-
&i tudlDale etc. Daai ee aoDslderl atratul aab,lre,. aa .t11A4 deou-
pat dupi a generatoare 11 apol destl,urat la plaa, po-
...
P
8
9i a aiapurllor vi H.v ae p.re&lAd aa 1A flgia-
ra YII.)l.b.
Suprata'a spirelor bobinet (perpendiclllari pe
cimpului Bx. respActiv este strlbltu.ri de Wl flux JIS&Iletia
. . -
variabll, deoarece proieo,la veatoralui p
8
pe dlrec,ia oy, ree-
pectiv P,aoa '9 , .eete '9"8.rlablli aa. c1mpulu1 alteru-
tiv Aceat tapt poate poate tl ur.mlrit ueor pe astroi4a din
'A
I
(a)
- 393 -
f
I
11_-
Pi& VII.)l
Yf
.. A
(b)
flgLU'a VII.)2. Admitea .118 1Dt11 ol sollc11ilrile mecan1oe ezterS.-
oare aht nule, {IT O), 1ar cimpul lllagD81i1a alterna'li1T transver-
-1 -18(j
(a)
i'i& VII.)2
-1 <p=18(j
{b)
datorat aarentulu1 s1nusoldal este, in valoare redusl
- )94 -
= h
0
sin(Alt ,
1D care c-J este caren"tul.Di I,., pr.t.a f'Ut .respec:t1Y a
clrapll].ai alter.natiT H"" prin pltarl.
Ciapul :t11Dd :t1xa't,respec'li1Y Taloarea sa .reGIIBI
= :f11D.cl .fixatl, iJlteD.Sitatea hxc a
dete:ndlli impreana au by liD puac't aJ. astmide1 {ft.n:I.)2.a).
A tit 't1.lllp c1 t vee to rill poate
dispa.ae clu.pi care .formeasi Wlgbiarile 'Pl 11 ,.
2
aa
axa probei (.f1s.vn.32.a). Dar de ill4a:ti ce lax> ncta.ral.
se poate d1spue DIJII&'i. dap& o ai.a&lu'&
cu aza probe1, l (:tip.ra l2b). Yal.oarea hxa odat& clepl.p.tl
(pentru conll't8111i) aiate.al JUl 881 reviDe 1a a1iarea eare
vectoral. se dispane dapA clod dlreqll. r .- de.
ad vi aat:fel. var1at1a in tillp a lid. hx all'treaead ill
tt.p a fiiUDlui upetic pr1D sup%'8fata bobiaei--..11. :Jil.&an
VII.)) dA var.l.a,ia ln timp a i.D'IieJla1tl.t11 c1wpulrd al'liullaUT,
liz Yariatla ln Ullp a fiiDillai mapetic pr1ll Sllpra:fa'a be-
binei., evalWI'IiA pe basa aodel.a1a1 prupaa, 1Ji corespaa-
ziitoare a 't.e.a. indase in bobl.al, e -4 V4't, obt1Du.tl pr1A
derivarea gra.ficl a aarbei
Curbele din ft.g.YU.Jl coresplllld s11iaa,1e1 iD care ct.-
pul circul.ar eate Jaa1 -.:nt decit dllplal de llld:m-
tropie Jlx :: hx > f ) Dla1i1.qea de parte casal. ia
care cilapal. longi.tlldinal B:. = K.,. e&rte ..S. ale dectt dmpa]. a
,:u .. izotropie (de eDilpla = a 0.2 ft.pra
iar pe de al parte caul. > lfx .b., 1.5 (ftc.YII.
)).b).
335
Daca tenaiurtile m.eaanice r:r J:tu sin t nule, loaul geome trio al
T' t
IJ
T=2T'
Fig. VII .. 33
i.n teraect:Lei dreptelor oW/a 'f' = 0 i o
2
W/o t..p
2
= 0 este tot o
astroid! acesta eete dat de ecuat11le:
h
hx = sin
3
'f ... -{- ooa 'f (1 + 2 s1n
2
'P)
by :z - COS)'f - \fJ (1 + 2 Oos
2
\f)
Astroida. aorespunzatoare lui her I- 0 eate rotita de cea
respunzatoare lui = 0, au un unghi & dat de tg 2 G = h
9
08
fig.VII.34.
Analiza ourbel!lr t)
a.oeste circumeta.I"J.teJ (.ho- # 0) efec:tua.ta ir, aceeali m.aniers cs
in cazul precedent (ho- = 0) dar t1n;nd seama. de poz.itia. ....
dei rotit.e cu Wlg.hiul .S. va releva o ao.respu..rmatoa!'e
396
a formei ourbe1 tensiunii induse in bobiaa
In modelul propus satisfloator aspeo-
tele fenomenologiae ale efeotu.lui
11
Prooopiua enu.ntate la inoepu-
tul acestui pragraf. In particular, freaventa dubl! a
induse, fata de oea a
aimpului alternativ
circular, hx este de-
terminat! de eimetria
de axa bobinei, a
fenomenelor de
pozitivl res-
negativl a oimpu-
lui fenomene ce pot fi
intuite pe astroida oo-
respunzatoare lui ha= o.
Efectele torsiunii, tensiu- Pigo VII.34
nilor mecanica efeotul cimpului JL asupra frec-
ventei a formei ourbei tens1un1i induse pot fi interpretate
satiefacator in cadrul aaestui model.
Varietatea alurilor tensiunii electromotoare ob-
tinute de difer1ti autori cu diferite materiale feromagnetiae
(Procopiu 1963 pentru N1 Pe, Koch (195,), Sorohan (1954)
pentru Fe, Skoraki Duraoz 1965 pentru permalloy) in diferite
aircumstaote experimentale, poate fi prin aalcul pe baza
modelului descris. in coAsideratie conditiile expertmen-
respective<}
- )97
B I B 1 I 0 G R A P I E
CAP. VII
AH.ARONI,A., Phys .Rev. ill 1478 ( 1963)
BATE,G., J.Appl.Phys., Jl, 226), (1962)
BER'UUT,J., 417 (1949)
BLOCH,I., Z.Physik 61, 206 (1930)
BLOIS,M.S., J.Appl.Phye., (1955)
BROWN, W .:P., Amer.J. Phys., _g,, 542\ ( 1960)
CONGER,R.L., Ph7s.Res., J, 1572
CORCIOVEI,A., COSTACHE G., VAMANU,D., :Perromaan. "Thin Films"
in Solid State Physics, vol.27, Academic Press, New York, 1972,
p.237

DU!fLPO,D.J., Magnetic Processes in Single Doma-rn-grains, Teza,
Univ. Toronto (1964)
DUNLOP,D9J., Rev.Gephys., l 709 (1969)
JREI,E.H., SH'!RI104AN,S., TREVES,D., P.bys.Rev., 106, 446 (1957.)
GOTTSCHALK, V., Physics, ., 127 (1935)
GUILLAUD,C., J.Phys.Rad., 492 (1951); C.R.Acad.Sci.Paris,
818 (1949)
HC1FMAJ,R.W., CRITTENDEB,B.C.Jr., Rev.Mod.Phys., 2, 310 (1953)
HUBER,E.E., SMITH,D.O., GOODENOUGH,J.B., J.Appl.Phys.,
2!, (1958)
IfSAKI,S., N.A.lC.AMORA, Y., OUCHI,K., I.E.E.Trans.Magn.MAG-15,
1456 (1979)
JACOBS,I.S., BEA.B,C.P., Phys.Rev., !QQ., 1060 (1955)
JOHNSON,C.E., J.Appl.Phya., Jl, 2515 (1962)
KITTEL,C., Rev. of Mod.Phys., l, 541 (1949)
-
SMITH,P.S., Phys.Rev., 81, 378 (1951)
KOENIGSBERGER,J., Ph1l.MaS., 105 (1947)
398 -
KOCH,F.A., ZePhys., 122 475 (1959)
KONDORSKII,E.I., Izv.Akad.Nauk.Fiz., 16, 398 (1952)
MORRISH,A.H., The Physical Principles of J.Willey.
680 PP ( 19G5)
MORISH,A.H., WATT.L.A.K., Phyl.Rev., 105, 1476 (1957)
NiEL,L., C.R.Acad.Sai.Paris, 241, 533 (1955)
NtEL,L., C.R.Acad.Soi.Paris, ,m, 1550 (1947); Appl.Sci.Res .
Haga, 13 (1954); Ann.Geophys., 2, 99 (1949)
NEUGEBAUER,C.A., Pbys.Rev., 116, 1441 (1954)
- .
OLSON,C.D., 274_(1958)
OUCH,K., IWASAKI,S., Japan.An.Rev.Elect.Comp.Telecom., vol.ll
2l (1984)
PAPUSOI,C., _ll, I-b, )1, (1972); 155 (1972)
I-b, 99 (1982);
Phye.Stat.Sol. (a), 1979; Jl, )1, (1985)
PREISACH,F., Z.Physik, 277 (19)5)
PROCOPIU,St., J.Phys.Rad., ! 306 (1930)
PROCOPlU,St., VISCRIAN,I., St.Ccc.St., !! 307 (1963)
RALEIGH, LORD (J.W.STRUTT)., 225 {1887)
SAPPA, B._, Ric ere a Scientifiaa, ( 1937)
SHIMIZU,J., J.Geomagn.Geoelectr., ll, 125 (1960)
SKORSKI,R., DURACZ,A., J.App1.Phys., l2 511 (l965)
SLONCZEWSKI,J.c., Unw . Beridete IBM Res.Cent.New-York (1956)
SMIT.H,D.O., J.Appl.Phys., JQ, 264 S (1959)
SOROHAN,M., Phys.Stat.Sol., 16, K 81 (1964)
STONER,E.C., WOHLPARTB,E.P., Trans.Roy.Soc., illQ, :..o99 (1948)
THELLIER,E., J.Phya.Rad., 205, Ann.I.P.G. Paris,
16, 157-302 (1938)
Izv.Akad.Nauk.SSR,F1z. 21, 879 (1957)
WILLIAMS,H.J., SHERWOOD,R.C., J.Appl.Phys., 548 (1951).
....


c....,:l
..........
......-

jij
)99
Qii
In aectiunea precedent! (Feromagnetismul) au foet exam1-
_............,.IIR.te substantele care prezillt! un caz de or:ionare a
\
momentelor o e.liniere a momente1or ma.gnetioe
atomiee in domenii de magnetizare
I
In ce vom arl'.ta ca al te catego.rii
sau claae de enbstante. tn care r.uomentele rjlagnetice atomioe aint
de asemenea ordonate, dar proprietatile lor magnetice preztnta
fatal
deosebiri esent1sle de oele ale substantelor feromagnetioe
Dintre aceste subatante vom retine aici doua mari clase: auba-
tantele antiferomagnetice gi subatantele ferimagp.etiee;-1!1- care
momentele magnetice atomice sint cuplate in con-
trast cu cazul feromagnetiemului ..
Aapectele fenomenologice caracterietice antiferomagne-
tismului sint cunosoute de mult ttmp: Weiss Forrer (1929),
Bizette Squire oi Tsai (1938) Snoek (1946)Q Teoria antiferomag-
netismului a foat elaboratl perfectionata progres1v, Neel
(1932, 1936), Landau (1933), Bitter (1938), Van Vleck (1941).
Nnmeroase rezultate experimentale 1 teoretioe, deven1te
au fost aomuniaaie ei aonseanate in 1uorlrile Colooviului Inter-
national de fero e1 antiferomagnetism de la Grencble {1951)
patronat de L. lieel ..

I
400
c A p I T 0 L U L V I I I
ASPECTE FENO:MENOLOGICE ALE
ANTIFEROMAGNETISMULUI
a.,l .. variatia termicli diecontin\1!1 a eusoept1b1litlt11..
magp.etice
Wl antif'eroma.gnetic se oa un pa.ra-
magnetio, a. clrui au.eoeptib111 tate are 0 1 a.llll'l: SflOmall in func ...
tie de temparaturlo Susceptib111tatea trace pr1ntr-un maximttm
m tura care corespunde aces-
oind temperatura ... empers
tui ma.ximwn, numi tl temperatura separa doua domenii in
t
ftftna. eete net diferita .. La temperaturi
care compor cw..... """""0'"'
. t t., ... ii N6e1 (T ,.tL) auscept1bili tatea
auper1oare empers .
1 1
da tip Curie-Weiss7
ae supune une . e
(8 .. 1)
c

- 400 ..
b111tlt11 1are x . a
o1lor poUar1ata11D1 4e

11 MilO. Dtlicont1D,Il1 tltile a-
par net la teaperatar11e
75. K pentru IIDJ'
2
ti ;-
.. 120 It puta liDO
!abel.Gl. U1"'ll. tor 41
'J]; pen ta ai teft.
antiferoaapet:lae.
lliO cr cr
2
o
3
;uo 520 400 305
MAO liD
IID02
r'-(K) 120 100 92
CoO
290
.... 2
75
/
1'18 VIII.l
:reo liDS
18) 140


52 35 24
SubataD\e1e ae bU.lAeaa 1181 beaftllt
deait aubataDte1e ferDaa&Detiae.
8.2 , Dtaoop.tiRuitaty p.l'Opr1etlt11or ftBce 1a
tepvatpra.
I,a. oanul. zlolrJ.l priD. t-..ratu.ra lel, sa.bll'tallta tNce
bru.aa 4e la o stare dezol"donatl. la o stare JIS&D8'tlO
ordoDatl. perataara Ilel ooreapwlCle deci 1111e1 ach1blr1 cle
atal'8 de ord1Dal 4o1. 0 t.n.asi,le s1mi1al'i a ftat obaervaU 112.
. la IIU.betaDPJ,e tea.apetioa !a OIIZ'Bal zlairli lor priD. taapera-
tlla Carle 'o s-. .,._, oA ac-tl 'trUal'le aatl!ell& d1scOAti.-
Da1tl'i ale pzooprietl,ilor 118&Mtloe ale llllbataD.plor
oe. A ..... a UaaoaUDaitltS. 8ll r,aat pae !a ld. t..a
- 401 -
cazul aubetaaielor 1a temperatara B'-1.
figua VIII.2 1nd1cl 41lpl hlx, &DDmaliile 't'aria'iei "te.rmioe
ale aoeficieD"ilor de 41l.aiare ). a1 aom.pqilor ant11'eroaaa-
netioi ..a, CoO, B10.
6
MnO
Pig. YIII.2
C(caljmoU
MnO
FeO
r-
30
20
10
0
Pig. YIII.) 41
alld.alri.1 speaU1ae a oom-
pqilor 11a0
2
, liDO, 1'80
1
Cr
2
o
3
1D fuaciie. de
mtnrl, dupl Millar ( 1928)
Ia uate aazu.r::Lle d1acon-

.
a..,.._tiM aa loa
1a taapera tiU'B Blel a

tice.
&.3. Structure subatan-
telor asti:terog= .
.aeiice
B:d.sk.D"a stru.ctur:l.l aat1-

a feat pre-
zisl de I4el. (19)2) 11
LandaA (1933) pe base uaei
aaalJ.H a ciaapalai meleoalar
Pia VIII.) vi .taptul. al ei reglaeall pe
aoeaatl cale proprietl"ile JDaClle'tioe ale subatantelor antifero-
magnetice (IU.UII1te pe atwaoi pa:ramapaUo1 ) ,
dovedea panotalui l.U' de vedere. In acord au teorla,
8118amblul atomilor purU.torl de 180118At ....,.tio diJltr-uA aDti-
teroi.asnet1o trebaie sl. n.a deaoompaa 1D 4oM subntele eahiva-
402 ..
lente A ei B, astf'el lncit fiecare atom al aubetan.tei A ali .aiba
Z atom1 vec1n1, subretelei B cu momentele dirijate
in sens opus atomului A oi reoiproo. l.i'igura VII.I.4 d! schema de
principiu a momentelor
magnetice atomice ant1tero-
m:agnetia.
Existents aoestordoal subretele a
_fost confi.rmata experimental, IIU11t
mai tirziu.. de SbuJ.l oi cr,laboratori
(1':751) au ajutorul neutronilor.
\
VIII.4
Se cl neu.tron11 nu posed! sarcina dar au moment
magnetic proprill. Un faaoicul de Aeutroni tri.mis printr-llD
..
cristal antiferoaagoetia.va fi supllS unor interaatiuni diferlte
dupa sensu! ma.gnet1ce ale ionilor subre
. 'ele. Pigu.ra nii.5 41 diq.raaele de difractie a neutroDilor
pr1D criatale de liDO, la haperatla.Ji.a d.e eo (11111 aobori tl elect t
-1\lj .
ir:Bll
-
J.:Aj
A
-
'
1\
0
__.
'--
'I
./1
T ... =1201
'II
lf=29: IK
n
6C
..
2C
J l 1\
_1, '-r---...._
.J '
-
o. . 1
0 20 30
J.Q
50
.unghi de difrClctie
"- 120 It) la care abe-
taut& te antiteroaasae-
tioi 11 la 'tiemperatua
ambim tl f 29) K la a are.
aubst&Ata este paramasne'tii-
cl. Ill spec trul o bti inu t la
temperatlU"a joasl {80 K),
apar linii de difractie
suplimentare doYadl a exia
auei per1od1c1tltl
magnetioe mai mar1 decit
per1od1c1tatea atomicl din magnetic dezordonatl (!=293 K),
AviDa 1D vedere cl in starea o.rdonatl ('! < T
5
) momentul
403
magnetic al ansamblului de atom1 identic este nul, aceastl perio-
dioitate magnetics mai mare nu poate fi explicatl deoit prin
existents a doua sllbretele de ion1 magnet1c1 ident'ioi A B cu
momantele magnetice orientate in sens opus ca in schema din
... ... w ...
Fig. VXII.4. Portela reeponsabile 4e antiparalelismul momentelor
magnetioe ale ion1lor din plane reticnlare veoine sint
de scbimb de origine Cllantioa la fel Oa Cele responsabile de
feromagnetism. S-a vazut (Capitolul III) ca aceste foria de
sohimb electronic nn se exeroita deott intra atomii veoini sau,
tn orioe caz la distante mioi, Majori tatea antif'eromagn.eticilor
sint oxizi, halogenlll'i sau sulfuri in oare ionii magnetioi sint
tndeplrtati unul fata de altul el adesea separati ioni dia-
magnetici. De exemplu
1
daca se examineazl figura VIII.6, care
ooreapunde structurii antiferomagnetice
a Mn0
1
se constat& al doul plane retiau-
lare A
1
B, continind ioni de Mil ou mo-
menta magnet ice antiparalele ( oerouri pli-
ne) sin t eepara te prilltr-Wl plan de a tom1
G.e oxigell (cercuri albe).
In aceste oonditii sohimbul electronic
Pig. VIII.6 direct, tntre atomii de liD relativ
este extrem de slab valorile miai ala iDtegralei de
schimb n-ar fi in mlsuri sa interpreteze valorile relatiT marl
ale temperaturilor de tranzitie Aceasta se
rezolvl dacl se adoptl un mod de cuplaj magnetic indirect
in care, interaatiunea dintre ionii magnetioi de Mn Sd face
prin intermediul atom11or d1amagnetici de oxigen
situati tntre ionii de Mn. Aceasta interaatiune indirect!, Prill
intermadiul atomului neutru de oxigen, ae numeete interactiane
- 404 -
:. da auperaah1ab. Call tatiY aaeat auperaobiab poate f1 tn"elea
Cal dol loni JI8&Det1c1 da l!t8"88D Oi ae:paft"i pr1a
. de ons.n. pertbz.ttl orbltel:e dol eleatrold. p u
-4 care clep11l4e. 4e a'h.rea de ap1D. a -
tora (Pis.
naca sp1ftllllll1
1
eate epl cia+ 1/2 el Ya . -
pertqrba bi ud 4Uer1t orbl tela .. /./ . . . .
. . . / 0
lor p dupl awa ap1Dal elect.roailo.r .a
1
.re. le Mt M
1
ooa.pl es"te :!:. 1/2. va afta loa deal o ;Pola-
a a toDIUl.ll1 de ozS.pa. Acba1 tea a. ftg. YIII. 7
exemplu ci orbi talal ocupat de alec trDDul de llp1a - 1/2 eate
ma1 apropiat de ioJWl ael ooapat de - i/2.
Dac.! api.rml ioJ:Ull.al eat. - 1/2 ao"1Dilea lliaetrlol
de aoeea a 1oaalu1 ti ee Ta atet18a lD-
deplrtiDd orbitalli atoau.llll a. 0 oa apiD. opu. Aoeat rapt -
n-a.r poaibll 4acl ap1D11 11 ar n egal1 (4e aoelql
sana) Aceate conaidera1;11 conclac deal la lDte:rp.retarea Ollpla-
Jlllui cle tip aD1fl.feroii&ID8t1 lntre ap1DJJ. io.allor -saetio1.
0. teorie a 1ate1"8C,i1Ud.lo.r de Bllperaobiab oare Ullead ftd.el
aecaDiaaul nsta a toat elaboratl . de .&D4enon (1950
1
1959).
84 tp1sojrop1a .onoaris!alelor
MeoaDlalll de J188Detizare a aDII1. -.a.oariatal aattrea-
mapetio eate net Uf'erl. t 4aol cblpuJJd. -.gaetia
exterio.r eate. paral.eU, ca cU.reo'la antUeromaanetlalllal (difta-
"1a JI8&D\1lor el-tarl tapaal 4e stl."'lcta..ra orlatallJII) -
perpeaUaa.lul pe. ao-tl direa,ie. lf'eot1Y IIIUICM!Iptibill tatea
:t 1\ 1D 41reot1a pa.ftl.ell oa Ureatla aa.tirercaapet1-.1111
d1ter1 tl ._. lialloep'H.ltll1 ta tea k .L 1D cU.fto'le pupe.D41..:J.al.
ftca,r.a tiii.a, .reterltoue 1a YU'la\la tull:lal a &loal
- 405 -
-
ausaeptibil1tat1 io caznl unui monocr1stal do MnF
2
, este tipial
MnF2.
100
0
120 160 200 Trl<)
Fig"' VIII. 8
pentru aomportarea antifero-
magnetia1lor normal1.
transver-
salS. k J. eate (1n-
dependentl de temperaturl)
de la temperatura N' 'el pinl
la. zero a.bsolut, in timp oe
susceptibilitatea longitu-
dinala k

de la
valoare, k ..1.. pe lllB.-
suri oe temperatura aoboarl de la TN' tinde la zero oind tem-
peratura. tinde la zero a.baolut. Susceptibilitataa nne1 pulberi
eete o suaaeptibilitate media kp ega!! ou
expreaie a sueceptibilitatii oorespunde monocristalelor
antiferomagnetice cubioe, in care directia antiferomagnetismu- .
lui poate fi o axa cu.aternara [1,0,0] sau o axa ternari [1 l 1]
La temperatura Neel ausceotibilitatea k(fw) este egall cu kl...
iar la abaolut, T = 0 K, euaaeptibllitatea este ki
m1 k{!w)e
- 406 -
II
9.1. Aatif'e!'Dmagnetismu.l in aproPf'tia ol!pului
.Olecnler
I
I
llodelul teoreU.o de elabont de Ilel
(1932), peDtr.l aa'tUe1"1888Detia1 aubretele A 11 B,
'baseaZl pe o pneralisare a D0"1tmi1 cle oiap leolllar looal.
-
.A.ceat c!Jip S,. datora' -soetlae ale atomilo.r !
nc11d. aaa1 atoa ! dat, eate
!a oa:re taotDrJJ. llsJ Dll 4epia4 4eo1t 4e relatld. a
a'-lla.r 1 P. Ill ill'terpretarea meoaDlcil OWIIltlce faatorU.
pot ft aau. negat1Y1 11 't'&lorile lo.r desoreso
np14 ca.. dlstaDta R. 1-eraupetlaml. oorea_paacle Yalorilo.r
podtift. ol IUIIl1 anaambla de atold. ea't8
-rseuo .. taftl!il.blllobul -.n'tel.8 ale atom1lor Yeo1D1 WUl1
atoll_ 1 Cat a!.D.t orleatate 1D .ae.aa opus 180mentw.Lli ii, al aoaatd
11toa. A.aeaaU sltaatle presllpa&le o d1spoz11;1e a anaambllllui de
atoml lA daal aubre,ele eGb1YaleD'te A 11 B. ast.tel inait moiUUI-
tele atoailo.r c11Jl au.b.Nteaua A si f'1e paralele llltre ele. dar
1A aoelael aDtlparalele aomentelo.r a'tomilor diD subreteaaa
B. AsHel d1Dtre atca11 din aaeeq1 nbN1;ea este
.llaglletio tl taator11 ab.t poa1'tlY1 pentru A, eat1 1,3c: B.
Cmplajttl diDtre a'tom11 din subre,e1e 41teri'te eate ant1feJ:IR88-
... 407 -
tl raotor.U. a!at ..,.u.d. paAtl'U lc: A;
. B - t.c. Ba A.
PaatN a 8"1'14Mt1a 1d.M al
teo.rld aotUe ......... ti-ald !a dilpalal moleaalar
1
lD oele oe w.weasl Dia ,_ -.1 ooaa14ea -tela _.uae ato-
-r . .. -
ldoe o1 Dl88l Mpetisa,lUe II.& tills ale oelft deal fJIIbetallte.
Daol 21 llllllba1 total 4a --- ..... tloe 'told
pe llld.tatea 4e wl-. oele clolll -t;t.sqll dDt
(leA)
c.B)
ID aoeaatl &PftziM,le, h a.pl.'eai& otapalld. leaal.ar
JU:t YO.r 1Dte1"1'8al cleo1t doal ooaataDte 4e lDteraott-.
dtoare 11lte.rao"1aall.G:r 411 41.atre atoldl 41D I ..U.'ele cU.t ...
rite ol 1Dte1'80,1aallo.r M411 41Dbe ato.U. oe aputia -lelall
Bll'He,ele.
Coeflaieatal atapala:l leou.l.ar O&'N ao'loaeaal aaap.ra 1111111 ate.
tiD aubft,eaaa J.
1
dato:rat ato.ilo.r 4111 81lbNpau :a, te
(1 !=J.)
(lcB)
Coeftcleatal o!llpulat lMGlu' ean tiad .-pa ad ..,
Ua Sllbzeteaa.a J., --- taat.lo a. --; ..... ..,. At
(9.4)
&i
11 peDtft atDid.l 41A ........... B.
- 408 -
(ic.A)
Ill '-:o.nd1t11le antiferomagnetismului ou doul eahiva-
lente, pot fi scrise
(9.6)
WAB WBl W
{9.7)
u "m3 w
in care w>o.
Ctmpurile moleaulare oare asupra momentelor
magnetioe ale A oi B sintz

Magnetizat1a med1e a substantei antiferOmagnatiae poate f1 eva-
luatl in manieri oa in teoria lui a feromagnetis-
(f ),2.2), oimpul magnetia efeotiv, cu expreDii
corespunzltoare:
(9.9)
9.2. Comportarea ant1feromagnetia1lor la temperatu;i
1na1te, tp faza peramagnet!cl
La temperatur1sllfic1ent de tnalte oa
dintre,toni sl fie neglijabile, ion11
magnetio1 sa ca ioni au momenta magnetiae
409
ca maanetizatia lor (momentul magnetio pe unitatea de
poate fi exprimat4
la fel ca in paramagnetism, printr ... o ec11atie de forma (3.7);
I
(9.lo> l m =- Ca>
in care Lj(a) eate funotia lui Brillouin. data de eauatia (J.S)
iar argumen tul a este
{9.11) a =
JgflBB
kBT
B fiind aici inductia magnetio! efeativl in care se afll fieoare
moment magnetic, Pentrtl a.c.c; 1 (si tuatie este in general
realizati in aonditii normale de luoru), tunctia lui
Brillouin se reduce la:
(9.12) f r ( J + ,

expreaia magnetizatiei (9.10) caplta forma urmatoare,
- Jlg2J< J+l> - .... a
(9.13) :M
3
kB! B JkB! h = ! k
in care
(9.14) c
este constants 1111 Curie raportata la o singura subretea (21
fiilld nl.Ulllrul tota:L de ioni) iar
(9.15) m.. s v J( J+l) f'B
eate momental magnetio, J numarul ouantia principal g faato-
rul lui Land&.
_...
Tinind seams de f'aptul al in expresia (9.13) h reprezi.ntl oim-
pul magnetic efeotiv, dat de formulele (9.9), magnatizatia fieoa,
rei su.b.reple .:A ll:s poate f1 exprimatl prJ.a tel"DUllele:
410
(9.16)
-
- hB C - - -
MB = C T' = ! (H - WM.A + W'MB)
.14ag;J.etizatia rezul tantl, in oimpul magnetia exterior H, este
i
(9.17)_
_....Jo
M: = MA + .M}))
seama de
este&
. sau, tiJ:lind
(9.18) -- 11 =
in care s-a notat:
(9.19)
& = c cw - w >
para.me.gneticl, k MIH,respeotiv, (confom
formulei 9.18),
(9.20)
2C
k '!+"1; '
ae supune deci unei legi de tip C- m i
sa .,.n care, tempera.-
tura Curie Tc ar fi cu (-&). Aceastl temperatura & este
independent& de*elegerea.subretele1or: intr-adevar, tinind sea-
ma d.e (9.4), (9.6) oi (9.7), expresia (9:2) se aerie Rub forma
u..rml to are:
(9.21)
Rezul tl temperatura Curie & este proportional! cu su.ma aoef1
oient1lor de interactiune ai unui atom dat vecinii Ea
eete pozitivi .:nuna Z: n
1
j eate nega.tl.vl. deci daoa
ixlten:-ct:li.mea tu.u.ti atom cu veoinii sl1 eate de t:Ip ant:tferomag-
netio. Temparatura & poate fie negativi otnd interactiunea
dominant& eate f'eromagnetiot(, .fapt care n-ar exclude oa st.tac-
.
tura aa fie antif'eromagnetiaa.
Expresia temperatlU'ii ll&el ; poate :n. ded.a.si scrii.nd. c;a,
pentru. T fw enstl o magnt!tizatie spo.ntana dife.ri tl de
ill absents cimpului magnetia e:rterior. In aces"te oondi ID8glle-
tizatiile spontaae ale celor doai sint (c*t. 9.16)
(9:
22
) MAS (- +W'JiAS) ti f (-BAS + "'Kim)
solntia celor este
(9.23) I(AS =

aoeaata la expresia temperatur11 B&el
(9.24) !w C(YI + W)
In conditiile 1Jlteractiu.n11 utifE-l"'magDetice d!,nt.re
atomii celor doua A B, aaeasta ; t:re-
nu
buie sa fie totdeaana ROZitiv.l. Dacl pozlttYI ias&&BDI
al deacompWlerea in dod sab.rete1e de l'a care all plecat Dll esw
corectA, cA trebu.ie o ald aattte.I'O-
magnetici pe.ntru care se o telaperatar& ; pozi:Q.Yli.
Daca nu. se is i.n 4eci t interac,iuea diabe
ionii celor donA subretele {f:AA WBB "" W' 0) ), te.perata.ra
Curie e este egali oa temperatilr'a I6el ;.. Sf'& ot1111 rezllltl till
aomparatia expres11lor (9.19) tJ.. (9.24). Dl ammd.'te cazm:o:l a
poate sl d.evl.Dl negatiYI sao. al:trel,. d.reapta obtinuta peA.t:ru
temperaturi inalte si taie axe abaaiaelor paact
pWlzlto.r unei temperaturi pozi tive. Aces"t .rapt ex:l.steata
Wlor interactiwli patemice, aa' :tn anti..t'e:ro-
magnetioilor ou structari de exemplu ca la
PeC1
2
, CoC1
2
, CoBr
2
In te.ract1wdl.e cliabe atom11 ce sparti.D ane1
412
aceleial}i foite ai.nt feromagnatioe oi puternice (nij > O) in timll
oe interactiunile dintre atomii ce apartin la doua foite vecine
sint antiferomaz,netice ,1 alabe.
Raportnl dintr -w. oi T
1
parmi te ae determine, .tn
principiu, raportul W'/Wf care indica importanta relativa a in-
teractiunilor fero fi!:\.
Dacl W Oi W' aint ambele pdzitive, l}i daci W'>> W, temperatu..rile
i
Neel CQrie sint foarte Cu:
se obtine
(9.25)
Tli = C ( + \V' )
& "" d(w - w)
w - w
- "" W t W'
W'
1-
1 + !C
w
li!i pentru. rezulta .,.,& = T
0
fJi T
0
.::::: TB. Teoriile mai rigu-
roase da.u temperaturi mai cobori te deci t oele furniz::>.te qe
teorie cimpu.lu5. mo! ecnlar. Acest fapt sugereaza ca lege a. lu:.
Curie Weiss nu este eA totul valabila in apropierea temperaturii
TN : se oba0 ,.,,a J:n aazul .feromago.etismului, o neliniari-
tate a functiei 1/k(T) in vecinatatea lui TN' fapt care traduce
u.nei ordini ,le razl scurta.
In tabelul alaturat (9.1), dam valorile
pentru. oiteva sntiferomagnetice, cu diferi te va-
lori ale raportului 1Lteractiun11or W'/W.
Tabe1ul. 9.1
l
Tw(K)
I
- G
e.
'
Wt
l
TN
-w-
I
(I<)
I f
CoP
2
37 -50
\_
1,4 ... 0,17 j
l
Fe'r10
3
60 + 17 O,J 1,85
L
:PeC1
2
24 + 48
l
2
I
'I'>> w
413
se observl, in oazu1 Coli'
2
, al i.uteracijiu.nea din interio-
ra.l unei a.oe1eiq1 este ant1feromagnet1ca 1a fel oa
d1ntre difer1te. In oazul FeTi0
3
1nter-
act1unea dintre veoini eate feromagnetiol ma1 mare de-
. o1t W, avind o temperatu...'""i.Cu.ri.e T
0
- pozitivl. In cazul
JeCl
2
antiferomagneticl este mult mai alabl deoit
feromagnetici. Existl poaib1litatea ca un oimp
magnetic exterior sa produol deoupajul oe1or doul subretele 91
astfel s! devini feromagnetiel. Aceasta oategor1e de
poartl numele de metamagnetioe,
9.4. Susoeptibilitatea antiferomagnetioilor sub
temperatura B4el, in cimpuri slabe
a) Susceptibilitatea trapsversali
Cimpul magnetic exterior, H, fiiJld aplioat perpenY.ioular
pe
fig. tx.l, ma.gnetiza.rea aDtif'ero-
magnet1culu1 se produce printr-un
prooes de rotat1e, au ungbial &,
a momentelor magnet1oe elementare.
Pentru a determina ungh1ul &, vom
aerie oi suma energ11lor pase 1a
joe este miniml. Aceste energ11 11
energia de schimb, energia magneto-
I
I
- -- _/_ - _,
I
I
-_,/_ - /_ -
crista.l1ni, enerda oimpului myne- IX. 1
, pot t1 exprimate ill fel11l u.rm&tora Bnergia .le schimba
Energia magnetooristalinl:
- 414 -
(9.27) lit K s1D.2 &
Energia cimpului maSnetiz'ant
(9.28)
. - --
WJ; = - ro (MA + \B) .H lit .:_:.e.o.MAH SiD.
Energia totali, \ ,
!
(9.29}
trebuie sa
(9.30)
w! & ....slw + wll
fie mininil ! .
WT ,
-nr = 0
'Aceasta conditie conduce 1a ecuatia urmatoare
)
(9.31) {<2 foWM! + K) sin & - roMAH}
care d8 doua so1utii:
(9.32)
-
1'1nind seama de (9.33.) se obtine expresie
""'"
(9.35)
1.
----=----- '\e k..l
( W(l +
\. 2 fo A)
In general, in iitervaJ.QJ. ...,_ ooK t ,.
1
2
. '"'11 "" . ermenLll. K 2 roiMA este mic
in raport cu unitatea astfel ca suscept1bilitatea transversal!
este practio independentl de -d i
fo. _ LU.-a., valoa-
rea pe care
0
are-v; Aces't rezu.ltat este ill acord calitativ
415
faptele experimentale specificate in capi to1ul
( 6.4 fig. T.III.S).
b) Suaceptibilitatea longitudinal& kl\
Presupunem H paralel ou directia antiferomsgnet1.-ului.
Actiunea acestui cimp Re tradu.ce printr-o cre,tere e, polatoizati:'::
magnetice a unei subretele pe mic,orll"ii polarizatiei oe1t?1
lalte. Magnetizatia totali fiind magnetizatia medie
(9.36)
JI.A +
14
B
K.r == 2
vom nota
(9.37)
in care A reprezin ta variatia magnetizatiei rme1 subretele
iar MA gi MB aint definite pr1D ecwatia de for.ma(9.10), respectiv
(9.38) )(A = JlJg fB Lj [ ro (H - w Ka + W'KA>]
!=!QU
(9.39) ll.r +.!!. c IIJg ('B {

+
Jg n - J 1
+ ('1-W') A)
Tinind seama de faptul ca este constant, ecnatia precedent!
(9.39) permite sa se aerie, dup& derivare
" - BJ2g2 fo I Jg PB'r
(9.40) - - [ H - (W- w)AJ{J [ ki;T
0

san, avind in vedere ca, (ca. 3.27) se poste introduce

(9.41)
416
in C este constants lui Curie, expresia (9.40) poate t1
. serisa sub forma U%'lli to are, ( Jg R !1 J
( (W+W')M-
1 kBT --or
(9:42) A .; - (w-w')A_]
,Cj(O)
Pentru
..
(.9.4)}
formula (9.42) 41

lf::. C,R(T)
' T+C('f..W') R(T) H
Su.saeptirili tatea lo.ng1 tu.dinall k \l , a ambelor subretele este
)
'i.A 2C.R(Tl
(9.45 ! + c(i:W\) R(T)
Se observl temperatura este apropiatl de
T
5
, R(TN) deville egal au Wlitatea .,1 su.sceptibilitatea k" <;>
dati de formula (9.45) este
(9.46)
Dec1 la suscept1b111tit1 k k sint practio egaie,
JIJ 1\ .J... .
48Z' sub ;. k..L rim.l.ne oonstantl in timp oe kit desoreQte pe m!-
suri ce temperatura ooboari 11 tinde oAtre zero la zero absolut.
.A.oeete rezultate sint in acord oalitativ au faptele axperimentale
expuse in capitolul precedent.
9.5. Suaceptibi11tatea in

Cimpul magnetic H tiind aplioat in d:lractia ant1feromag-
produce o oreotere a'magnetizat1e1 subreiele1 polari-
417 .-
si.-.;e 1n sensul cim.pului, cone om! au. o a m.agnet1za-
tie1 subre"telei polarizate iA sene opu.s. "Sate qor de 1cagi.J:lat
al, daoa intensitatea orevte s va observa,
pentru o anamitl valoare a oimpului, o sahimbare brusca 4e eena
amomentelor elemeAtm:e deinata oe aoestea ajUDg sa tie dispuse
perpe.ndiau.lazo pe oimp. Pentru evaluarea aoestui aim.p de basau-
lare a magnetiae evalu!m energ11le puee in joe tn
aoest proaes. EDergia magnetooristalina este WK = K s1n2 & in
oare G este dintre momentului magnetic 1 axa
a.D:Iferomagnetiai. Cind momentele sint dirij ate paralel cu e.xa,
(& = 0) enargia WK este_nula energia care mai subzista este
energia de magnetizare.
(9.47)
Cind momentele sint dirijate perpelldicular pe
uei respeotiY pe direotia cimpului H, unghiul & = energia
maglletooristalJ..Dl All mai eate DU.l.& energia total.i w , este
swaa energiilor magnetooristaline 1 a eAergiei de magnetizare:
(9.48)
evident oa stares oea ma1 stabill 1n cimpul a oorespunde
aelei mai mioi di.ntre oele doua energ11. In oim:p B ore sea tor,
baacularea momentelor ee prodnca la o anwn:l t8 traloare H oare
0
fi determinatl soriind egalitatea celor doul energ11
(lq = pentru H = H
0
) a
1 2 1 2
- 2" f'ok./1 Ro = K - ! fo Ho
i.e Wlde rezlll.ta1
(9.49) H ::It
0
418
Acest cimp H
0
, prevaznt de N&el>a toat observat efeotiv
la antiferomagnetioi MnP
2
CuC1
2
.2H
2
0 el marcheazi
trecerea eubstantei de la atarea antiferomagnetioa la. starea fero-
:na.gnetioa.
9. 6. Metamagp.e tismul
Sub aceasta denumire dat! de J.Beaqaerel (1939) se inte-
lese fenomenul de treoere a unei substante antiferomagnetioe (cu
spini antiparaleli) in stare paraleli), sub
actiunea unui cimp magnetic sufioient de intene. Alura curbelor
oaenetizare M = f(H) indiol mai intii o a magnetiza-
tiei cu cimpul, pinl la o anumita valoare, inoepind de la care
magnetizatia rapid pentru a tinde la eaturat.ie in cimpuri
relativ mari. Figura IX.2 indio!, dupa Meyer Taglang, ourbele
de a MnAu
2
determinate la diferite temperaturi. Se
observi ca tranzi-
;ia este
ca ea apare su.b
temperatura NcS'el
care,pentru cimpu-
intensei se pxe-
zin ta oa o tempeara- 2 __ __j
to.r9. Cu.rie.
Un metamagnetia eete
deci un corp,care
sub efeotul unui cimp 0
magnetic auficient de
puternic treoe de -la
15
Fig. IX.2
419
antiferomagnetiam la foromagnetism.
Metamagnetiamul a fost interpretat teoretio de
(1956) o tranzitie antifero-feromagnetial provoaatl
L.Btfel
de cim.puri
suficient de intense pentru a produce
decuplajul ordo-
nate antiferomagnetio i a le orienta paralel. Aceasti
trebuie deci sl fie poeibillla toti antiferomagnetia11, iar
tul ci unele substante eint numite metamagnetice se po-
s1b111tat11 de a observa tranzitia antifero-feromagnetic! in aim-
magnetice realizabile in contitii uzuale. Relevlm in aaest
sene cristalele antiferomagnetice au structurl magnetial foiletatl
in care interactiunile antifero sint slabe,
08
in cazul haloganuri-
lor .PeC12 ,

indicate in Tabelu.l 9.1 Iii discutate in 10.).
Mecanismul de basculare a momentelor magnetiae 1n cimp magnetic
crescator. este eel descris in paragraful precedent
420
CA.FITOLOL :X
STRUC TURI All TD'EROMAGWBTICB
. 10.1. Structuri helimagnetice. Helimagnetism
10.1.1. Aspecte fenomenologioe
Exist& substante antiferomagnetioe ale alror proprietlt1
nu ma1 oorespund unei oonfiguratii de subretele au moments magneti-
oe coliniare. In l.959 Yoshimorilin Japon1a "i indapende.nt
..
. J. Villain ill Pranta. au deaooperit teoretio cl, iifanumite con-
ditii, configuratiile antiterom.agnetioe eliooidale pot sl fie raai
etabile decit aele ale subretelelor au momente elementare ant1pa
paralele. Calitativ. aoeste configura-
tit pot ti descrise in modul
Considerlm o aabstantl cristalizatl
sub forml de foite. Momentele
atomilor Un.ei toite sint pa-
ralele dar momentale atomilor din doul
toite consecutive tormeazl un anumit
u.ngbi & (f1g ... X.l). Ill aoest mod u-
mentele ma.gnetiae se rotesa regulat in
jurul unei axe, cud ae treae de la un
plan reticular la altul, extremitltile
lor descrU.nd o eliae.
Dovada existentei aoestei
structuri heli:magnetice, prevlzute teo- Pig. X.l
421
, a fost de Herpi.a Meriel oa; au
ficat-o in figurile de difractie cu. neutroni de MnAu
2
, compua
care,pina atunci era considerat un metamagnetic.
Efectiv, un helimagnetic, supue unui cimp magnetic, are o compor-
tare diferita de eceea a unui antiferomagnetio aparent ar
comportarea unui metamagnetia:in cimpnri elabe suaceptibilitatea
este relati.v mica, anoi magnetizatia orelte rapia cind cimpul
oapata valori apropiate de o anumita valoare critioa (H
0
), pentru
a atinge saturatia intr-un cimp determinat. De aceasta ase-
manare cu metamagneticii superficiala mecanismul
tor de exiatenta unui critic H
0
eete net diferit de eel des-
erie in 10.5 (formula 9.49): In metamagnetiamului anizo-
tropia blocate momentele magnetice in directia de
magnetizare atit timp cit este slab comparativ au H
0
In
cazul heli!llagnetismului, dimpotriva, anizotropia magnetic& nu in-
tervine direct are loa o trecere brusca de la o configuratie
in elicet putin deformata de cimpul magnetic, la o oonfiguratie
oblica, apropiata de feromagnetism.
Fe linga MnAu
2
Mno
2
toti helimagneticii ounoecuti pinl
in prezent sint metale de paminturi rare hexagonale ale oaror
proprietati magnetice aint foarte complexe in aparenta deoarece
ele prezinta diferite faze magnetics stabile in enumite domen11
de temperatura. Aceste domenii aint separate prin puncte de tran-
zitie oare pot fi de speta I eau de speta II-a.
10.1.2. Conditii de stabilitate a structurii helimagnetice
Pentru a evalua conditiile in care o structurl helimagne-
tica este mai stabila decit o configuratie cu subretele antipara-
lele, vom lua in ooneideratie energia de schtmb a unui lant 11-
niar de momen te magnetice, oa in figura X.l, in oare fie care ele.
ment al lantului face parte d1ntr-un plan reticular.
422
interactiu.nile de schimb au loc intre un atom ei primii doi atollli
Vf:Cini.t integralele de schimb respective fiind Jl e1 J2 (fig.
X.l). Intr-Wl aoela!ii plan interactiu.nea de schimb este
tioa J
1
> 0
1
momen tele ma.gne1iice fii.nd paralele. In aceste cond1't11
energia de schimb, a clrei expresie generall a f'ost stabili tl in
Capi tolul III, se aerie sub forma lll'IDl to are:
ll
(10.1) = L: <si.si+l> - 2J2 2:: cs1.-s;_+2>
s 1=1 1=1
in care N reprezi..ntl awlll.ru.l de atom1 a1 unui plan reticular.
Unghiu.l & dintre ma.gnetizatia un.ui. plan l}i cea din planu.l u.rmi:tor
fiind toate momentele elementare avind aceeaei marime
s, formula precedentS {10.1) poate fi B\:risi sub forma ll.l."'mitoare:
(10.2)
conditia de echilibra a acestei co.nfiguratii este ca ener-
sa fie miniml in raport cu parametrul &. san
. 2
(10.)) nf! = 0 & as ( Jl s:La Q. + 2J2 sin 29) II:
2liS
2
( J
1
+ 4J
2
cos 9-) sin 9-
Solu.,iile aceste1 ecuat11 ei.nt: sin 9- = 0, cu. & = 0 l,1i e- = ii:
care corespu.nd respec11v feromagnetiamului ei antiferomag.netismu-
lui. Existl insi 11 soluiia
care coresplmlie UJ::l.'e.i .rvtat11 progresiYe a magnetizarii de la un
pl.an reticu.lar la urma tor,ul, deci core::pan<ie helimagnetismulu.i.
a d:etel'Sl.i:tla care di.ntre acsste configuratii este
cea mal stabil.li ;EJl i!Vd.lllia energia W
9
:
423
compaJ"l...-rl energiile corespunza to are oelor doll& cazuri, se poate de-
duae ueor ca configuratie helimagnetica eate cea stabili daca

41J
2
1, ultima conditte fiind impusa de formula
(10.4). La MnAu
2
ei Mno
2
la care au fost aceste
structuri helimagnetice unghiul & eete aproape
10.2. Feromaspetiemul Blab
10.2.1. Aepecte fenomenolcgice
Se intilnesc alte antiferomagnetice in struc-
tura carora epi.nii nu aint colinia.r1 (structuri si.nusoidale,conice,
triunghiulare eta), dar fata de acestea distingem o categorie &par-
te de subetante cu proprietati epecifice
insa care
1
la temperaturi joase
1
prezinta un moment magnetic perma-
un
nent. Compusul eel mai mult studiat eete sesquioxid de fier rombo-
edric - Fe
2
o
3
al carui moment magnetic foarte slab,
per atom; a fost initial atribuit unor impuritati feromagnetice
1ntrinseci. Studii mai recente, efectuate pe eubstante a caror
puritate a foet riguros controlata, au pus in evidenta aoeasta
proprietate la un numar destul de mare de antiferomagnetiai: CrF
3
,
N1F
2
Coco
3
, MnCO., etc. In general 'proprietltile ac'eetor subata.nte
slab
CU feromagnetiem Sint urmatoarele:
a) Susceptibilitatea magnetica la temperaturi inalte ee
au.pLW.e unei legi de tip Curie-Weiss ,
(10 .. 5)
in ce,re consta.nta Q este pozl tid, .fapt car'e indica domillante,
interactiunilor aotiferomagnetioe. De remaroat aa aceasta auscep-
tibili tate cra'i te foarte repede izltl"-un i.n terval de tempera truii
- 424 -
de cite.va grade sub temperat'U'n de tranzitie cum ee
termial a inversului suaceptibilitatii CrF
3
(f1g.X.2).
b) Sub temperatura magnetizatia
20J0
100)
0
8
6
4
TN10Q 200
Fig. X.2
MJ0
5
Afm
fig. X.)
T{K}
300
variazl in de cimp. In elm-
puri relativ mari, magnetizatia
variazl dupa o lege forma:
(10.6) M(H,T) M
8
(T) + k(T)H
Figura X.3, d8. variatia magnetiza-
tiei cu cimpul sub temperatura de
tranzitie TN <curba 2> ei deasupra
TN (curbs 1).
Alura magnetizatiei spo.ntane
f'unctie de temperaturl
este asemanltoare cu cea a unui
feromagnetia, in timp ce
bilitatea variaza slab cu tempera-
tura oa in cazul unui antiferomag-
netic.
d) Studiul de .neutroni
H{A/m) prin cu feromagnetism.
slab indicl o etructura antifero-
magnetic&.
10.2.2. Origines feromagpetismului slab
Pentru a explioa magnetiamul propriu foarte slab al
oc- Fe
2
o
3
, Mori.ya (1960) a presupue o inoli.nare a momenta-
elementare in raport ou axa antiferomagnetica, aQa cum suge-
reazl X.4. In acest oaz exista e spontana
perpend1culari pe
- 425
Dae.i1 momentelor magnetice din aele doal
' .
s1a:t deaalate cu. un unsh1 2 ax foarte .
mio, spontanl .M
8
in di!"' -/'-;. L -/-
<.)toe
perpendicularS este
(10.7)K
8
K
8
(T) aiD 2 ... 2 oc K
0
(T)
M
0
fiind fieclre1a din
oele doul la temperatUft !. ,
Dezialoahinski (1957) demonstreazl
cl un astfel de aranjament al spi-

-/- ;/--

li'ig. .X.4
nilor din aele doua poate sl fie datorat unu.i
antietmetria intra spini. In aceste energia liberl a
aiatemulu1, serial in cimpu.lu.i molecular, cu aons14e-
auplajului de schimb antisimetrS.o, se sene
(10.8)

in care 1 D 1 eate diferi t de zero nWDai iA aazul ar:l.stalelor care
tndeplinesc oonditii partlaulare de simetr1e (cuplaj ant1simetr1a
intra spin11 3ubretelelor 1 ei j) ,1, in general liDr este m1o tn
raport ou W (eusoeptibilitate magnet1cl slabl). Notind magnet1za-
tiile veaine am
(10.9)
expresia energie1- libe.ra oapl ti fol'Uia ia.rrdtoare a
2 _ .. ...,
(10.10) J - --- + .. + 2D L z 8) .
Aoeastl energie este m1 "'"' 0-.na> o, dacl veator11 D, i' 1i 'i
formeazl un t1 :edrQ oriogoBal direct (Pig. X.5). In aoeste
ae obtinea
: :.. (Ja.ll) . . \f.\.:
. tl
(10.12) - db
. Ill .ooaolasle, . .;..Usatsa
peaM"tl 0&1'8 OO"IIPQDC\e .
.f.roJ188118t1-.lai a1a1a eate
. ... _. -
(lO.ll) lis. + .3 2.
if
-M
.' ....allilll 4e uoala;J 2 at a1 oelor dod 81lbntele
, . _, 4e
.,10.14)
' ... ,
pe&atft toarte lld.o11 ae o'btlAe, ti.Dlli4 - 4e
(lO.U)
(l0.15)
Aoeat uabl 4ept.a4e 4e tpeatual !D acelq1 011 SJatepalele
. . . aoldalt ( ooet1o1eat11 D 11 W), tapt care uterpreteasl e1 alua
. 9U'J.atS.el t.Ml a &JMUltaDe (m) aate.eJibltoaN
-
. 011 a _.titlel apoataae a aJUd. (!A aoori. n
obaanate, 4eacrs.ae111 I 10.2.1., pncrat1a1 o):

BibLIOGRAFIE ANTIFEROMAGNETISM
Capitole1e VIII, IX, X
l ANDERSON, P.W., Pbye . Rev., llt 350 (1950)
2. BECQUEREL, J., VAN DEH HANDEL, J .Phya.Rad. 1Q., 10 ( 1939)
J BIZETTE, H., SQUIRE, C., TSAI, B., C.R. Paris, 449 (1938)
4 BITTER, F., Pbys.Rev. 2! 79 (1939)
5 BIZETTE, H., J.Phya.Rad., 12, 161 (1951)
6. DZIALOSHINSKI,I., Phys. a Chem. Solid ! 241, (1958)
7. FOEX, M., C.R. Paris 227, 193 (1948)
a. HERPIN, A. , Ml!UUEL, P , VILLAIN,. J. , C .R. Paris, ill_, 13 34 ( 1959)
9 LABDAU,L.D., Physik z. Sowjet Union !,,675 (1933)
lO. MEYER, A.J.P., TAGLANG, 17, 457 (1956)
11. MILLAR,R.W., J 2Q, 1875 (1928)
12. KORIYA,T., Phys.Rev., !Q, 91 t1 97(1960)
l). L., An. de Phys. 5, (1932)
14. SHULL, e.G., STRAUSER,W.A., WOLLAN,E.O., Phys.Rev. J,
l5. SNOEK, J.L&t Philips Teoh.Rev., 353 (1946)
16. VAN VLECKt J.H., J.Chem.Phys. it (1941)
17. VILLAIN, J., J.Phys.Chem.Solids, 11, 303 (1959)
18. WEISS,P., FORRER,R., Ann.de (10) 279 (1929)
l9. YOSH!MORI, A.,J.Phys.Soc.Japan., 14,, 807 (1959).
I
E:d..s. tl D aateprle de aabataDte ale clftr papr1etltl
ca 1Dte.IW8dian !atre cele ale p. uU.-
r___.tlcil.Dr. In aceste BRbetall\e. Da1 te. feri.llapetl
41abe c.'-1.1 tiAd al atabUlaeze ablao-.
ta.zt. ia oan ..e.a'tel.e a deal au.'bR'ele Yeei.De dDt
aatlparalele. Spre taal de antif'erollagl'leticl, ill care
_abll11 d1a V"ec: ne au eB].e, f'er1snet1c11
con'izi atf1111 tU.fert.tl utf'eJ iDo!'t, la teaperatiU"! joase, dad
--.atele lo.l' td..Dt ord011ata aaU.pa.rale4 apare o aaguetlsar.e

speataral la fel oa iD cazul ca
care aaeace aabatiiD.- aD f'aat 1mlt 't1ap conf'unda'te. De exempla.
._utal. prJaa aaNtuti -.petiol 0Qill)seu1l, era de tept aa
ale ol.ra1 paprtetA'1 JUI wiaa a1 14eDt1flce !a
Ia oadnl fe.ro-.pet1.ala1 .
AC-" altaa,le 1Ateaedlarl a &paN
.S. Ia ..,.nuea ......... ud. I.a teaperatui. 1Da1 te l.anrsal
--.ultUt.tltu, 1/k, Uacle aalaptets.e dtte t'Naptl oare
We ua a'bact..eler ah-Qa ,...., ee coreapiUlde 111181 ...,_ra-
tlll'l oa !a casal e.xi-
tup IIDDr latenottaai aeaats.ft. La 8 aaaitl tellpeatuf. en
.,_.. -.pet1 zare apoataal fl, imed1a t sa.b aaeastl
fe.liMpeUea.J.ai 'I'Uiaz4 la tel
- 429 -
..au oea a u.nui feromape tic.
La tempertuzi masnetisatla fieolrela diDtre oele
dod aubre,ele Yar1azl au temperatU"Jl iD.tr-1111 mod. asemi.J:aitor
a anui teromagnettc, dar dif'ere.n'a lor, care
macroscopiol, poate sl 1Dtr-o com-
plea. ED.stl .. ca la .o nam1tl
punot de J?Om.pensa,ie magna t1za,i11e qelor doul sa.bre,ele sl fie
egale ei aagnetiza,ia macroscopiol al fie
Aspectele pur observate .in
de.cursul timplllo.i ...relativ 1.@- ,proprietl"ile aoestei oategorii
de subatan,a, au tost integrate de LJIIel (1948) teorie
a anti tati'Vl _,cu.pr1nzi DDei aaa1
bune a a perm!a con-
siderabil al tehn1ai1 materiaJ..elor izolaate,. oa slAt
in principal iD domenial
BWDeroase lucrlri ezpertmentale remarcabile, elaborate lmediat,
in lumi.na aceste1 teor11, de J 1i. E.'I.Gerter, .tloa.t
terimagnetismul sl aapete taportan'a oe i ae aco.rdl astlzi
tu practici. 1i ill teorie. Ulterior au tost __ JD&te-
riale
rare care, posedi.nd llaglletice deoaebit de intere-
aante, oterl totodatl noi de ta tehniaa
ele_c !A domeniul ..Ye!l telor.
430
. CAPITOLUL
ASPIICTE PEIIOIIEIIOLOGICB .U.X
FERI:lAGNETISJruLUI I

11.1. Structsra oristalelor ferimagnetioe
In substantele ferimagnetioe
sint oxi.dici ai diferi1.o<:lor metale. In oele ce Ul"Dleazl
vom prezenta mai inti1 part1cularitatile structarii ox1zilor
in pentru cg sa principalele tipuri
de et.ructuri ferimagnetioe (spinelice, ,tr}.11.Q,gh1ulare etc.),
iar. in fi.llal sa descriem macroscopiae
aie
11.1.1. Structure cristaltpl a ox1zilor
I,n

prin unirea unai .ion metalic ou UD
anion de oxigen 0..:- s3 fomeaz! a.n MOx in care !!. repre-
zb,tl_,val,enta ionului_metalio (x:;;..: n/2) . +oJnajoritatea .cazu-
1onului metalic din oxizi esta egala cu 2 sau p
;1 ma1 rar pot :fi intilniti in onzi
In cxizii t1pio1, 1ndicele
din formula JlOx poate lua in mod obif}D.u.it _valori in intervalul
2. Se. va vedea imed1a.t cj DJ.i)leculele d.e MO:x: nu reprezin-
tl elementare din care sint constituite monocristalele
4e . !J! .. Jil+ !}1 o
2
-JJe dispun unul in raport
c.u al.tul intr-llll mod _regulat sub efectul fortelor de legiitu.rl
datorate iD prj,nci_pal_ atrac1;ie1 d1ntre aa.rcinile
+ne !}1 -2e ale ionilor o
2
-. Adeses aceste cristale se
431
se .numeso "io.tliae" D1 "t
ame rele aelor doui u Llr1.
siderati oa.dietribut11 f P de ioA!, ODD-
s de sarow, in
se estimeaz! oa raza o2- s t net diferite;
1on1Ior metal1 este 1,JJ I in timp ae raza
esta de ordinnl 0,6 - 0
re de di.ametre e_ste in 1 ,8 l . deoseb1-
l"e atie di.reat!
t.n ex'tel'ieZ'U:l i.nve11 Ill. au exaesu1 de eleotron.i
Ui la io.nul de o2- -
ttll. de n ale a tro.n.1 1 1 . s1 a a def1c1-
a o.nUl meta11a f ta .
lD struotura 1 . a de atomQl neutrq.
or s ta1u1ui Ya f'i tf "' . .
metalia1 as el
1
nait cation!!
care au d1ametre1e mai mic1 v
tre an1o.n11 "sf'erio1" o2-. ' or ooupa spatiile
au diametre mai mar1
aaeatora sl oorespnadJ aranJameatal
a.nei impachetiri a.it lla1 aom-
paote.
lD fig. XI.l.a, dim ttn model ci 1m
bidimensionala (i.D.tr- e pachetare OODipaotl
Wl SingllJ." st.rat) a iO.nilOl." de Dxi'ge.n, 02-,
a.
b.
c.
deaaupra aoeatu1 st--t 2
... Q de 0 lUI al doilea
lll oond.i t11 de den.ai 'tate m ... ""'"" -lot
10nii se dis
maraate ha i . . . pune .a
tlra!o n .figU!"it l:I .. P
d celt..!!
e a.l t.reilea strat peats .y.
stratal al doilea, exist! doni va-
- 432 -
riante posibile: ca .in fig .. XI .. l.c in care ionii
11
sferic1" de
o
2
- . -;Jo.t f'i exact deaaupra sferelor din primul strat
sail ca in fi_g.XI.l.d in care ionii o
2
- oaupii apatiile dint.re
afarele stratului al doilea. Prim.Ul aranj_ament oorespu.nde celui
al u.ne1 retele hexagonal oompacte (h.c.p.) 11 1ar al doilea, unei
retele cu fete oentrate (a.f.o).
In reteaaa cubiol e%1sti doul tipuri de poz1t11 pe care
le pot ocupa ion11 .p+ in raport au ion11

Distingem in
fig: de tip .A. in oare.ionl.ll. de K
2
+ eate inconja-
rat de 4 o
2
- a1tuat1 1n virfUl unui tatraedru,.iar in
- - -
fig. XI.2.b distin&em de tip B in care 1onal metal1o
este inco.njurat de 6 1on1 vea1n1 de o
2
- 31 tuati in virfu.rile
Wlui octoedra (cs.rollri albe).
a:
b.
Ionii metal1oi din oriatal, situati in pozitiile tetrae-
drale A formeazl o a11brctea A iar ionii. meta.lioi situ.at1 1n. po-
z1t11le octoedrale B o subretea B. Dtmenaiunile
lor dintre 1on11 o
2
- sint de regula mai mioi decit
ionilor astfel incit, in ozizi1 reali, 1on11 de
- _433
aint de'Pl8sat1 ma1 mult ma1 AM+-. 1
........... ""e poz ilih
oorespnnzltoare de maxtmi dGDBitate
(tniiaate de e%elllplu to f1g. n.l).
Daoa 1oni1 metal1c1 -.n+ stnt JISgll&t':-o1; in.terac-tiunile
sah11ab electroDia a1_ aa loa pr1n interme-
diul 1onlllu.1 de o.rlgeJl. Aceate cl a'aj,eNGhiab pot
antrena ou probabilitate mare orientlri ani1teromagoet1oe (aati-
S'P1Dilor 1on1lor atnt situat1 pe
aceeqi liAie. ca atomul de oxJ.geJl .<fig. XI .) anghial 0 .t11Dd
apropiat de 180) aaa. oriuilri
te.romagnatioe (paralele) ale
spinilor ioailor ao+ daol 41reo-
'11le de ia1eraot1ane ala aoea-
tora au 1onal o
2
- an-
;bia.r1 apropiate de 90 .
Marea Yarietate cle -a
ioQ!lor metalial care popaleasl
1Atent1,11le 411atre 1o.D11 o
2
- P1g. U.)
81ltreneazi astfel o -.zoe varietate de 1.Dterao,111D1 aape't1oe
illplicit o varietate col"8&PI1Dzlto&Z'8 de coaportlri lla&DHoe
ale o:d.zilor macnet1o1.
11.1.2. S\Notpta_ onz1lor de tip
IPiDel
t1p1a1 a1 oa
structiU:'i de spiDel stat ooapql cristelJ.Id. . .-ttl ferite. oa
ro1"'11111& leoalal"' geae.rall
(11.1)
434
in care X unul dintre ionii divalent1 Mn
2
+, Fe
2
+,
Co
2
+, cu
2
+, Zn
2
+ sau Mg
2
+ iar Y unul dintre ionii triva-
lenti Mn
3
+, Fe3+, C"J+, Al3+, Ga
3
+. Sillt posibile ei alte substi-
tu,11 care constau in inlocuirea ionului de o
2
- din formula
generala, cu ion de sulf s
2
, san de seleniu se
2
- eau ou un alt
metaloid divalent (Si, Te, etc.).
In etructura tipioa (de ex. cea a mineralului

ionii de oxigen

formeaza o retea cu. fete

centrate (o.f.c). Celula de ba.za oontine 8 "molecule" de n
2
o
4
,
formind un cub cu. latura a (constants retelei). In acest fel
celula contine 32 ioni de 24 ioni metalici (x
2
+ si

Pentru a augera iruagi.nea aoestei divizi1m aoeasta ce-
lula cubica in opt cuburi mioi de latum a/2 (fig.XI.4) care.
d.u.pa aranjamentul lor, reprezentat .haurat, sint de doua tipuri
Ionii de formeam o inlanttlire de tetraedri, fiecare cub
mic continind un tetraedru: ei sint situati pe diagonalele a-
castor cuburi la distants de centru Qi de un virf oa in
XI.5.
Pig. XI.4 Pig. XI.5
435
!n acest aranjsment exist! doul feluri de pozit1i
pozitii octoedrioe (B), avi.nd oa veci:DJ. 6 ioJ11 de o2-, f}i pozi-
tii tetraed:-ioe (A), avind oa veaini 4 1on1de o2 ... In total
sint 32 pozitii octoedrioe (B) Qi 64 poziti1 tetraedrioe (A) di.n
care numai 8 pozit11 A, vi 16 poz1tii B sint ocupate de ionii
metalici.
Formula senerala a feritelor nu impliol Qi repartitia
ionilor metalici intre oele dou! A ei B. Aceaata. de-
pinda de mai mnlii factoriz ionilor, lor el&e-
tronicl, energia eleotrostatiol.
In structura 4e sp1Del normal, oa aea a compusului ZnPe
2
o
4
,
ionii metalioi divalenti z.u
2
+ coup! cele 8 poz11;i1 tetraedrioe
1ar ionii trivalent! :Pe3+ oou.pA cele B poziiii octoedrice.
Aoeast! repartitie poate fi desoris! sugest1v peutru de
sninel normal ' in felul urmator:
(11.2)
a {

cy3+ o
4
l
A B B J
(ll.J)
0 a.st.f'el de s1tu.at1e, in care ionii metalici 011 saroini pozitive
ma1 mici sint inconjurati de 4 1on1 de o
2
- in timp ce ioni1 me-
talici cu sarcin1 pozitlve mai mari aut inconju.rati de 6 ion!
0
2.,
coreapunde une1 energii electrostatice minime.
In mod faritele puternic magnetice au o
tara de spinel oa de exemplu oea a compusului Pe
3
o
4
.no-
mit mag.ne.tit. In aceastii atruo'ura 8 ioni divale.nti x
2
+ ocup,.
8 din cele 16 poz11;11 ootoedrice iar 16 ioni trivale.nt1 y.3+ ocn-
;"J! 7.n numar .ega:l pozit11le tetraedr1oe ei reatul poz1t11lor
- 43to
octoedrice. Aceasta ill aela.la de spinel invers poate
fL formulata . astfel:
a x { y3+

o
4
}
i B B
(11.4)
:::speott.v pentra. magneti 't,
8 {' IPeJ+ (:Pel+ Pe2+) 0 }
' j .. 4
A. B B
In.mod.obi,nuit ionii,diva1en1;1 au o razl ionicl mai mare deoi't
cea a ionilor trivalenti.
Avind in vedere cl voluma.l interst1tiilor tetra-
edrale esta mai mic deoit volumul ootoadtrale,
probabilitatea de ooupare a A de citlre ionii ma1
mari (divalent1) este mai mica astfe1 aoest aspect,

structura de spinel inversM. eete favorizata. Structurile de
spinel normal l}i de spinel in.vers sint i.nea e:xtreme.
In mod frecvent ionilor metalioi intre cele doni
subretele ale cellllei are loa dupi formula tlrlll8.toare
r . 2+ 3+ - 3+ 2+ ) }
Sx t yl-x)(Yl+X Xl-x
0
4
" l
A A B B
(11.6)
in care parametrul x se numevte de invergie. Aceste
ferite se numesc adeaea ferite Perita de mangan are o
astfel de structurl in.termediarl in care 80 % din ionii diva-
len1;i

a:.e a1 ta.eaz! in subreteaua A iar 20 1' in B. Pol'Qla.la

acestet' reparti1;1i este Ul.'!Dltoarea:
(11.7)
Gradul de tnversie-x, depinde sensibil de termic.
437
Probabilitatea de repartitie a ionilor metalioi in
subretelele A B este in relat1e direct! au volumul ionilor
metalic1 comparativ cu volumul 1ntersti1;iilor A B.
In structura de spinel, fiecare dintre cele 8 aubur1 din oeln-
2-
la contine 4 ion1 0 Dacl se noteaza oa. D, diame-
trul ionului o
2
- au constanta retelei, se poate determina
1mediat oa diametrele dA dB ale sferelor care tncap in gola.-
rile tetraedrioe octoedtrice (sfere tangente la ioni1 o
2
-)
aint respectiv:
(11.8)
1
dB= Ta-D
Cu valorile cunoscute D = 2 x 1
1
3) R 2,66 i vi
a = 8,50 i, formulele (11.8) dau dA = 11 04 i ti dB = 1;62 l.
Rezulta oa diametrul dA al golului efer1o oorespunzator pozi-
A este mio in comparatie cu diametrul ionilor metalioi
care, in mod obinuit eate cuprina intre 1,2 gi 1
1
6 i. Deci,
introdu.c.erea ionului metalio in golurile A implici o deplasare
a ionilor o
2
- inoonjuratori fatl de pozitiile oorespunz!toare
re1;elei ideale. Acesat! deplasare a ionilor o
2
- este caracte-
rizata de parametru1 S a_ carui semnificatie rezulta din fig.
XI.6.
Fig.
Daca ionii o
2
- se afli in
poziti11e normale, valoarea
acestu1 parametru eate
d = = 0 1 )75, iL timp oe
in feritele reale J = o,)Bo-
- 0 1 )85. Lutnd in oonsidera-
1
t1e.paremetrul &, eca.atiile
(u.s} oapl tl fo.rma ll1"'D8 to are:
4)8
' (11.9)
Aceste formule dau pentru = 0,385 valo.rile: dA= 1,31 i
dB = i,44 !, care dimensiuni acceptab11e ale .go1ur1lor
A 111 B 1on11or metalic1 in amb.e1e ..
11.2. Proprieta.tile magneti.ce_.le ferimagpeticilor
I
upine1ici
11.2.1. Structura magneticl. Magnetizatia de aaturatie
In descl"ise in aint
posibile numeroase modalitlti de aranjare a ionilor metalioi in
raport cu ionul o
2
-. in coneecinta, .ma.rimea .i semnul inter-
.. a.ctiunilor da superschimb depind de pozitia relat1vl a aceetor
ioni. In fig. XI.7 dam exemplu de configuratii ionice in re-
teaua d& tip spinel (Smit I., Wijn H.P.J. 1959), participante
.la interactiunile de superschimb dintre ionii din aubretelele
A lii B.
A-B
B B
ch 4A.p
Ay

-w
B
B-B
Fig. XI .. 7
8
A-A


A
I.e. general co.nf'igu.ra1;11le A-0-B se caracterizeaza printr-u.n
unghi o( mai apropiat de 180 deci t B-O-B sau A-0-.A, fapt care
uoor interactiuni de schimb negative mai
439
.puternice intre A B, conducind :a CTlentiri
antiparalele ale spinilor din subreteaua A in raport cu B.
De exemplu o astfel de ordonare antiparu1ela ponte fi
simbDlic sub forma urmatoare, in oazul feritelor de
spinel invera in care pozitiile A sint ocupate de ionii
2+ 3+
poziliile B de ionii X de restul ionilor Fe
(11.10)
__. ..-- ,.___
Fe
3
+ (Fe)+ x
2
+) 0
4
A B B
Momentul magnetic al ionului Fe)+ (Jd
5
) eate egal on 5 rB (aioi
fB eete magnetonul Bohr-Procopiu).
Considerind ca ionul metalic divalent x
2
+ poseda momen
tul magnetic n fB' momentul magnetic de sa.turatie per molecula,
coreopunzator feritei de tipQ! (11.10) la 0 K este rezultanta
momentelor celor doua subretele antiparalele.
(11.11)
m = { ( 5 + n) 5} = n P.B
Este evident ca mo.mentele spinilor Fe)+ se compenseaza
intre ele raminind: numai momentul magnetic al ionului x
2
+. In
seria ionilor divalenti x
2
+ = Mn, Fe, Co, Ni, Cu, Zn,
3d contine euccesiv, 5, 7, 8, 9, 10 electroni a caror orien
tare ae modifies de la un ion la urmatorul (in conformitate cu
regula lui Hund cum indica senaul sagetilor din fig. xr.a), nu-
marul a de spini necompensati itnd succesiv 5, 4, J, 2, 1, o.
Cu aceEte valori ale lui n, rezulta, in virtutea formulei (11.
11), ca momentul magnetic molecular m al
FeJ+(FeJ+ x
2
+)o
4
, se succesiv de la 5 fB pentru fe-
de Mn 18. zero pentru feri te de Z.n, valorile calculate co-
respund dreptei din fig. XI.a. In realitate valori1e determi-
nate experimental pentru aceste ferite cad in apropierea acestei
-. 440
drepte, de .regtl.A deasupra ac_esteia e:xcepti.Dd _teri_ta de M.D.
5
.,
t:
"'
/'B
1

..
6 7 8 9 10
Fe Co Ni Cu Zn
Numarul r;e eiectroni 3d
t t t t t t
'
t
'
t t t
'
.t t
f '
f
t '
t t
t '
"'
t '
t
f t
t ' t ' t '
t
Pta. U.S
Abaterea paaatelore2pert.eatale de la 11nia teoretial a
. i .. . ..
atrlbul_tlfJ.e, abatedloZ' 4e la 1deall a icDilor M-
. W1a1.1A "'aDa api.Delllld lJanre, fie aon_tribu.'liei mciiUulte-
lozo orb1 tala bqlll'atl) lD euul teri tel de aplael 1D-
ftl'll de

.,.atl'll care lllallrir1le dan illl iDome.nt
de 4,6 hs *d. clec!t ael oalculat- (5 PB)' abaterea 4e la_
valoa:Na teoretlol aa poate r1 e%Pl1catl pe seama mcditioll'li
41a\ZtbR,lel ioDllor fa'l de 41atribu'lla 14eall deoa-
, bU. 11_ h)t. a aoaeat magaetlc (5 fiB).
DJ.baa'S.. ... -V.Jd la41al preHA'la a 80 J de 1oD1
2
+ !a
- 441 -
. pozi tiile de spinel normal, 1ar restul de 20 % i.tJ. pozi ti1le de
. spinel invers. constatare sugereaza urmltoarea explioa-
tie pentru valoarea momentului rezultant de 4,6 ionii de
Mn
2
+ din pozitiile B davin ioni de mn
3
+ dupa oe eli-
berati tree. pe o parte din ionii Fe3+ transformindn-1 in Fe
2
+.
In oonsecinta ionii de Mn3+ ei de Fe
2
+ astfel att con-
figuratiile electronice 3d4 ei Jd
6
Qi acelaei moment magnetio
de 4 f.B Daca pentru spinelul normal care in ferita dati cons-
tituie 80 % se ia 5 fB iar pentru restul de 20 % care consti-
tuie ferita de spinel invers Be ia 5rb J rB' momentul
rezul tant capi ti valoa.rea:
(11.12)
care concords cu valoarea determinata experimental.
s-ar pares (cf. fig.XI.a) oa momentul magnetic molecular al fe-
ritelor de spinel invers nu poate fi mai ma..re decit 5 PB
Exista totui ca acest moment sl fie mai mare
decit 5 PB in cazul feritelor mixte. De exemplu daca se ames-
teca o ferita de spinel normal oa ZnPe
2
o
4
(care are moment mag-
netic nul) au o feritl de spinel invers PeJ+(Pe3+ x
2
+>o
4
, in
proport1a x/(1-x), respectiv,
x (Zn
2
+)(Fe3+ FeJ+) 0
4
+
(11 .. 13)
(1- x)(Fe3+)(Pe3+ X
2
+) o
4
un numar de x ioni de zn
2
+ vor ocupa pozitiile A obligind an
numar egal de ioni Fe)+ sa place din pozitiile A in pozit11le B;
)':li;inind.u.-Ae astfel u..rmiitoarea ferj.t! mixta
(11 .. 14) (z
2+ F J+ >cu 3+ x2+ )
0 n..,...... e
7
_.... Re
1
...._,... ..
1
_ . .,.
4
,
1 l ,-a T '"- t 4'-
- 442
a1 c!rei magnetic per molecu1a este
(11.15) m a I:Cl+x) + n(l-x) -.5(1-x) = [n + (10-n)xJB
v--.. '--v-' I
. '9 A.
Rezu1 ti cl, teoretic, magnetizar3a feri tei va trebui sa
creaacl liniar cu continutului.de z.n, tinzi.nd catre
10 fB cind Z-+1. Ex:perimente1e connuc insi 1a cc,.noluzia oa, pen
t.ru de ZJl mar1, relatia (11.15) nu este satisflcu-
ta, momentuJ. magnetic incepe l se miclioreze qa cum ae vede
in fig. II.9 dupa B.W.Gorter(l954).
x2
Mn
Fe
Co

./
,


.....



Ni
Cu
Mg
4v,
_,J

.;

;_ ...
,


/,;""'
rf'
Q2
.... ;
...
"" "'

"
,.. ,..//
"
,.
"" ... .;
// ,
/
-'l
..... ..,., / .-:
...

"
.....
__,,
/

,.
Cu.
............
'
""
--
""' ... '"-!
,,,
....


0.4 Q6
___ ,...,. ...
Fig. n.g
..
... "

, ..... / /,'


' ....
...


'/ _,.,

k:'

10 Ms
9
8
7
6
5
4
3
2
Yafet Kittel (1952) interpreteazl aces' efect oa
fiind tormlrii unor configuratii de spin trianghiularea
Ia u.rma..:f'e a dila!rit eubretale1 . A cu 1on1 de zina (nemagna-
tio1) sUbeac iar 1nteractiun11e B-B inoep
sa domina, floind poaibilS aatfel unor oontiguratii

44)
tie spin neco1iniare. Pe de a1 pa.l"t.l Ishikq,wa ( 1962) atri-
magnet1o,
buie s.oeaata a momentulU.i unor .olastere"
de spin a oiiror :!..nteractiWle de eohimb este diminuata tot ma1
mu1t de prezenta ionilor de z.a
2
+
fapt care favorizeazl oomportarea superparamagnetiaa deoi
diminuarea magnetiRmulu1 remanent al aoestor ferite
mixte.
11.2.2. Var1aiia termioa a magnet1zatie1 spo.ntane s!
a ausceptibilitatii
Datorita faptului .ol magnetizatia 1'1eolre:La di.ntre ce1e
doua diferi in functie de natura de numaru1 ioni-
lor datorita varietatii 1nteract1un1lor de achimb
dintre ioni, alura variatiei a magnetizatiei
apontane rezultante poate sa fie extrem de diferita de 1a o f&-
rita la alta .. Fig.XI.lO indica, dupa Nlel, alura tipicl a di-
varselor carbe de dlsparitie a magnetizatiei spontane cu oreu-
terea temperatu.rii, in cazu1 aubstantelor fertmagnetice. Part1-
cu1aritat1le esentiale oonetau in faptul cl pe maaura ce tempe-
ratura creliJte, se poate inversa na numai semnul variat1ei mag-
netizatiei spuntane dar, in unele cazuri, chiar magnetizatia
spontana poate sa se inverseze cu temperatur11.
De exemplu, daca pentru T = 0 K msgnetizatia spontana rezu1tantl
este M
8
>o respectiv MA>li3 Qi adm.ltind ca ordo.narea magnetiol
a sp1n11or din subreteaua A dispare mai repede cu temperatura
deci t in B, rezul ta ca va exist a o temperatura T
0
de compenaare care raportu1 dintre magnetizatiile subrete-
le1or devine MA<. MB deci M
3
c;::. o.
In unele cazuri pan ta la origine a carbelor de varia-
tie termica a magnetizatie1 spontane esto pozitl vl (ca.rbe d.e
- 444 ..;
. tip M, fig.XI.lO), tn alta cazuri panta este nula cu variatie
nor:ilal.a a M in fu.nctie de T ( Q) sau au variatif1t mai in-
S.
tii pozitiva a-poi negativi a M
8
(curba P).
Ms
(Ml
( P)
I
I
I
Tc
( N)
,
,'\
T
Ms
0
Ms
Fig. XI.lO
( Q)

( R)
blteori panta este negativi la origine, (cubele R) iar mag-
.cetizatia a-pontan! prez:Lnta temperatur1 de compensare &
0
( cuzo:ba B N ). In toate cazu.rile variatia termio'/ a su.soepti-
b .. l.i magnetiae in domeniu.l temperatu.rilor mai marl 4ec!.t:
pu.nctul Clll"le !
0
(domeniul parame.gnetis:nulu.i) prezinti o alura
tipici pentr11 feri*agnetici ei anum.ea inverslll susceptib111ti1;1i
- 445 -
ln 1'11Dct1e lie ! ue aliiiC fl&Uatl ,..._.
iJa fi&UZ"& n.10.
Ia _cuU.l tert.elor aptaelloe H tNOwat
...._ cle tlpal a. Ia uele caal'l oa de euapla 1D oel. a1
teloJI ie

odatl oa repol'talfd,
z u ls are la 117 ...._le 4e tlp a tzwo Pft&N8lY 1a oelle
4e tip }l oa ia n.a.u.u (Upl 1954).
t
..9 Q3 .......

-0,1

-Qlo 0.1 Q2 t'P Oft
T/1---
Pia n.u
ase!!liaitoare aa toat obaervate p. !a oaslll fel'lhlol' ,;
de Bl-Al. Cube de "lpll]. I- aa foat oltnate 4e Corte la
Ri-MD-!1 tl
Dla$1Dpa ll.rlilltoarele groprieti':L apeaUt.oe 4UU'loio
t1pur1 de tertie
u liD aa -U.satia te lid llliN
446
(pt"i.ntre .feritele spinelice) totodata au punctul Curie ridi-
cat Pri..n a,;.nestec cu feri'tel
poate .fi inca marita, Sa cum rezulta ?i din fig.XI.9. Totuei
da tori ta faptlllui ca la feri tele de Mn-Zn rezisti vi tatea elec-
... :r'ica este mica, aceat material nu poate .fi utilizat ca. miez
'ag:netio in bobine decit S:.n domeni!ll freoventelor relativ joase.
Perita de Fe sau Fe
3
o
4
numita magnetita, poseda urmatoa-
proprietati: Punctul Curie Tc : 850 K, magnetizatia de sa-
turatie la 0 K este M
8
= 5,14.10
5
A/m respeotiv magnetizatia
2
specifica de saturatie = 98,2 Am /kg; constants retelei
8 39
. .
a = , 4. u m. o ferita de spinel invers
Fe3+( Pe
3
+Fe
2
+ )0
4
, Iii tinind seama de ionul Fe 2+ poseda
momentui magnetic 4 fB iar ionul de FeJ+ 5 fB' formula (11.11)
da momentul magnetic p:r m = 4 fB in timp ce experimen-
tal dam= 4,1 fB (fig. XI.a). Magnetizatia de saturatie M
8
a
magnetite! poate fi caloulata, raporti.nd momentul magnetic
m = 4 la volumul celulei elementare V = aJ care contine 8
lccule M8 = 8m/a
3
= 32 rB/a
3
=

A/m. Aceasta valoare con-
co.rda rezonabil cu datele experientei 'i ea consti tuie, aH1tur1
:ie rezultatele difractiei de neutron! (Shull 1951), o con-
firmare a justetei modelului de ferimagnetic cu doua subretele
A ei B c11 momen.teantiparalele i.negale, propus de Neel pentru
&.Xplicatia de satQratie a magnetite!. Directia de
magnetizare este axa [111], iar constants de anizotropie
.K1,care la. temperatlll"a ambianta este Qegativi (K
1
=
l/m
3
), prezinta o variatie termici anomaU (Bickford L.R, e.a.
1955) schimbindu-y1 semnUl la temperatura de 125 K.
Feritele de Co an momental magnetic de saturat1e 3,94
t'B; acesta depleeote sensib11 valoarea 3 PB pentru
447
de spinel invers. Aceasta diferenta eate in r;::latie direc-
ta cu momentului orbital care conditioneaza o
tropie magnetics extrem de mare
In feritele de Ni, ionii de niohel capita numai valenta
egala cu doi,motiv pentru care trecerea electronilor in pozilfii-
le B nu are loc. Ca u.rmare rezistivitatea electric! poate sa
atinga valor! mari. Peritelede Ni-Zn sint larg utilizate in spe-
cial in domeniul frecventelor inalte ca miezuri magnetioe.
Oxidul de fier f -Fe
2
o
3
nu.mit maghemi t, are o st:uctura
cristalina spinel invers care oontine pozitii vacante. Distri-
butia ionilor in cele dona subretele se supune f'o.rmulei u.rm8. to are
(11.14)
1/9 din numarul pozitiilor ocupate de ionii de Fe sint vacante
acestea sint localizate cu precadere in pozitiilA octaedrale
Momentul magnetic per atom de fier masurat este 1,18 rB $1 con-
cords rezonabil cu valoarea calculata in conditiile distributiei
descrise ma! inainte. Constanta retelei maghemitei este a=
= 8,350.10-
10
m. Aceasta f'eri ta este folositi ca material pentru
inregistrare magnetics pe benzi flexibile.
Daca se inlocuieRc in feritele apinelice ,ionii de FeJ+ cu
cr3+ Re obtin oxizi numiti cromiti a carer formula generala este

aceasta formula x
2
+ reprezinta ioni divalent! ai
metalelor Mn, Fe, Co, Ni, Cu, Zn etc. In majoritatea cazurilor
ionii crJ+ ocupa pozitiile B formind .Jpineli norm.ali. Notind oa.
nfB momentul al ionilor x
2
+ care ooupa pozit1ile A ou
6 magnetic al oelor doi ioni din pozitiile B se
obtine urmatoarea formula pentru momentul magnetic de saturatie
446
la 0 K per mo1ecula
(11.15)
m = (6 - n) P.B
Aceasta formula uu este inaa satisfacuta in multe ca:;uri datort-
ta aparitiei unei ordonari sub forma de spirals conioa a momenta-
lor msgnetioe 1a temperaturi joase.
Prin inlocu1rea 1on1lor de PeJ+ din feritele spinalice
J+ .
cu ioni de MD se obtin ox1z1 num1t1 mang..:U. cu formula gene-
rala

Romentele magnetioe calculate pentru aceste fe-

r! te siat mici deci t Se presu.pune ca in majo-
r! tatea cazu.ri.lor se realizeaza o ordonare neoolinia.rii a spini-
lor.
In fine exista o categorie de oxizi nnmit1 ob-
'ti!'lu.ti prin in.locu.irea ionilor de li'e.3+ 1L.11 :t'eri tele sp1!1el1ce cu
ioni de Co3+. Aceste ferite au generala

Pentru
x
2
+ = Mn, Pe, Ni temperaturile sint respectiv T
0
= 170, 450,
350 K. iar momentele magnetiae de saturatie per molecula aint
Rlabe 0,1 ; 110 ei 1,5 rB
11.3. Propr1etat1le magnetice ale o;iz1lcr cu structura
de grasat
constituie categorie de oxizi
a clro1 formu.ll generaliS. este 3R0
3
.sFero
3
, in C'are R reprez1ntl
u.nul di.ntre ionii de paminturi rare ca Y, Sm., Eu, Gd,
Tb, D,J, Ho, Er, Yb, Lu. Ace1t1 ferimagnetici, desco-
periti la Grenoble, de Bertau:t, Porrat ?i Pauthenet (1956), au o
st:-uctur! criatalina cubica, f'oarte comple:,:a. In celula elemen-
tara, c.are contine 160 atomi, a.nionii o
2
- .96 de pozitii,
1on11 Pe)+ ocupa 24 tetraedrale (A) 16 pozitii octo-
odrale (B) iar ionii R3+ sint distribu!t1 in 24 pozitii dodeca-
- 449
oarale (c). Raza ace8tor ioni RJ+ fiind 1,) i, comparab1la au
2-
raza ionilor 0 , lor in pozit11le dodeoaedrale,
provoaca 0 deplasare se.n.si'bi1a a ionilor o
2
- de .la' poz1t11le
coreapunzatoare unei retele normale. Predominante sint 1nterac-
t1unile a.ntifrQmagnetice de superachimb
1
A-0-B fLghiul. de lega-
tara fiind 125,8. Urmatoarea ca este A-o-o,
unghiul i'ii.nd 122,2. Interactiunea B-C este mai slabS u.nghilll
fiind aproape 100. Ca rezultat al aoestor 1nteract1UD1 momente-
le magnetioe ale subretelelor C B sint paralele iar cele ale
su.bretelelor C A aint antiparalele. In aceste condit11 momell-
tul magnetic rezultant al .ferogranatilor cu paminturi rare la
Q K dat de formula:
R
'lileJ+ :<1 3+o
"ll "' 2 -e"l 1'";
tJ " " ' '-
(11.16)
c A B
(in care R = Gd3+, Eu)+ alte pamintu.ri rare), potr1v1t
de magnetoni Bohr este
(11.17)
llo = [(nA - Da) - nc] = [Dpe - 3zla)
Daca R2 = GdJ+ rezulta ol n
0
= 16 fB
Momentul magnetic al ionilor RJ+ este relativ in mod
obiEJnUi t, iar magnet,iz;area de a la 0 K
coincide ca sens cu. momentul R)+. intruc1t interactiu-
aea c-c (respecttv R)+- RJ+) este slabl acegt1 ion! se aompor-
tl ca paramagnetic! in cimpul molecular al ionilor de tier, pe
rnasura ce temperatura creete, magnetizatia subretele1 C {pamtn-
turi rare) se brusc :Ji adesea se observii var1at11
termice ale magnetizatiei apontane de tipul N. Fi.g.XI.12 da va.-
riatia termioa a de in magneton1 Bohr, da-
terminatl de (1958) granai11 au pimtnturi rare,
450
f 1

La toti granat1 temperatura

c.u . ormu a .., __ &?
Curie este practic fapt care sugereaza ca la aceeti
interact1unea de superschimb dintre ionii
Fe3+ PeJ+.
Fig. XI.l2
Aceste proprietati magnetice au fost interpretate de
:;eel pe baza unu.i model simplP.: Se consider& magnetizatia re-
a A B ca fiind MFe iar magnetizat1a
corespunza toare io.nilor RJ-; diJL aubreteaua C egala ca Ma;
ultima va fi datorata at!_t ci.mpului magnetic exterior H cit
cimpulu1 molecular pro ;rotional cu magnetizatia MFe' reapeotiv,
(11.18)
11
11
... k(H + WFe)
in care sueceptibilitatea magnetioa iar W conet3nta
cimpului molecalar. In conaecinta magnetizatia totala a grana-
tLllui este 1
451
Primul termen reprezinta magnetizatia spontanl. Anu.la-
rea ma.gnetizatiei de satu.ratie in aaest model are loc fie penk
tru
(11.20)
adica in cazul paramagnetiamului ( T > T
1
), fie pentru
(11.21) 1 + kW = 0 saa k = - j
Daca se consldera ionii R
3
+ paramagnetiai, susceptib111tatea
din formula (11.21) se va miceora au temperaturi1 ei,
in punatul in care ea este egala au -(1/1) (mlrime pozitivl
deoarece N 0) magnetizaiia spontana dispare. Aaest pgnct ae
temperatura de aompe.usatie &
0
lD Pi& XI.l2 ae obser-
va aa se pe masura areeter11 numaralui de eleo-
troni 4f la R = gd, Tb, D.y. 0 astfel de variatie eate in rela-
tia directa cu monotone. a sninului S al 1nvelioalui
electronic in aceasta ordine a elementelor R.
Avind in vedere faptul ca interaatiunea de sahimb indirectl
sa realizeaza intre spini S, cimpul molecular 111 deal
aoefioiental W oi totodata temperatura de compenaare.&
0
se
vor in ordine. Deoareae oxizii de tip granat
contin ioni trivalent! de FeJ+ iar ionii divalent! lipseso in
nu
general, mai pot avea loa sal turi de. eleotroni, Qi, oa u.rmare,
reziativitatea electriaa i pierderile magnetide la frecve.u1;e
inalte s1nt mici.AceQti compui gaseso largi aplioa1;11 in
tehnica frecventelor inalte. Daoa se decupeazi fotte snbtiri
de granati aint transparerite in domeniul vizibil i
permit observarea domeniilor magnetiae folosindu-se efeatul
Faraday.
In granati pot fi intro4u1 simultan ioni
452 -
de pam.inturi rare., iar ionii de sa fie inlocuJ.ti au Al3+
sau Gal+. Se obtin astfel structuri de granati ferimagnetici
nun t1 a!.uminati reapectiv &allati, in care singurii ioni mag-
netic! sint ionii de paminturi rare.
Pe de altl parte, s-a sa Be introduoa in pozi
t i ile 24 c ,1 16 a ioni de ca2+ gi Mg
2
+ impre una cu can ti ta t1
egale deiOni tetravalenti de Si
4
+ ae4+ in pozitiile 24 d,
pentru a se realiza compen.sarea elec.tl"!_cl 1967).
In acest mod,. reglind compozitia granatului pot ti obtinute
valori dori'te pentru temperatura de compensare, magnet1zat1a
de saturatie, anizotropia magnetica, tactorul g, pentru
Constanta retelei. Aceasta tehnica este adeaea folosita pentru
obtinerea unor materiale mai perfectionate cu struoturi de do-
:nenii m.agnetice cililldrice.
11.4. Alte tipuri de substaste ferimagnetice
Exista a substanta naturala crista1izatl, cu formula
Fe
7
s
8
numita pyrrhotin. Ea poate fi considerata ca o sulfurl
de fier Fe
8
s
8
in care lipseate an atom de Fe la opt. Ca urmare
a acestor 1acune avem de a face cu doui aubretele de atomi de
Fe ei asttel apare ferimagnetiamul.
Magneto-plumbitii sint substante uniaxs cu formula
A06B
2
o
3
san AE!
2
o
19
in care A este un metal (Ba,
Pb) Bun metal tr1val.ent (Al, Ga., cr .Fe). Print.re aceste
substante mentionam BaO,

compus numit adesea de
Ba sau fero:x.duri. Acest1:1 este utilizat sub forma de pulbera
in magriet11 permanent!.
453
C A P I T 0. L U L X I I
TEORIA l'ERDU.GB:ftiSKULUI
12.1. Ferimagnetismul in aprorlmatia ctmpltl.!Q
moleoular
P:oprietatile magnetice ale diteritelor olase le subs-
tante ferimagnetice, terite, granat1
1
oriott de variate aint
ele, prczinta unele trasaturi care t1 lnterpretate
calitativ in cadrul unei teorii generale, luind ca baza modelul
de ferimagnetio cu doua subretele. In llnii genrale, teoria
ferimagnetismului poate fi dezvoltata in manierain care s-R
procedat in cazul subatantelor antiferomagnetice cu doua sub-
retele (cap.IX. 9.1). Deosebirea esential! oonst! in oa
in cazul antiteromagneticilor purt!torii momentelor magnetice
aint aaeminAtori ii in aoelBQi numir in ambele subretele Qi
astfel eel .. doua subretele sint ecbivalente din punct de vedere
cr1stalograf1o, in timp oe, in oazul acevti
purtatori aint d1eriti 1 in numir illegal pe cele doua subre-
tele care nu mai stnt oristalogarfio eohivalente. In ambele ca-
interactiunile dintre cele doua sub-retele stnt negative
tapt care antiparalelisma.l.momentelor magnetioe
la temperaturi ooborite. Antiteromagnetismul apare aattel ca un h
ao.z particular al erimagnetismului. Efectiv Wl antifel."omagrie ..
tic eate un "fer1magnet1o oompenaat". Consideram deoi un solid
ferimagnetic in care atomii magnetici sint s1tuat1 tn oele
doua aub.retele A i1 B. Notlm 011. ll A vi BB numl.l"'ll de atomi A vi
- 454 -
B pe unitatea de YDlum ei magnetioe
respective. Celor doua subretele le coreapund magneti-
-
macroscopice IIA i Ka=
r:.:.l)
Ca Qi in cazul antiferomagneticilor, interactiunile
dintre subretelele A 3 sint negative, impl1cind un coefici-
ent de cimp negat1v pe care il notam ou. w. Vom lua in
consideratie ei interactiunile din interiorul-fiec!rei subre-
notind cu WA Qi WB coeficient11 molecular pen-
tru interactiunile de tip A-A respectiv Acevti coefi-
cienti pot sa fie pozitivi sau negativi dupa cum interactiunile
sint de tip sau antiferomagnetic. In aceste oondi-
- expresii1e cimpurilor efective care actioneaza asupra unu1
ion din subreteaua A i respectiv B aint:
- -+
hA = H - DB + 'fl AMA
(12.2)
Eo tind cu raportul A-A E}i A-B l}i cu ra-
portul interactiunilor B-B A-B, reapectiv,
(12.3)
J
formlllele (12.2) capata forma urmltoare:
(12.4)
455
12.2. la temperatut
in2.l te {f'aza psrsmag!leti.oa)

Urmarind actilat}i rationament ca in 1 9.2, se obtiD-
. --.. .......
e.xpresiile magnetizatiilor calor do11a subretele /'A Qi tn

cimpuri1e efective hA
(12.5)
--. CA-.

_.1
MA = "Y' hA = T L H - WMB + tX
CB r--"' --+ _...,
MB = T h_s = "Y - H - WMA + w:Ma)
In aceete relatii CA Qi CB sint constantele Cnrie pentru
doua snbretele:
(12.6) CA z
B
9
1
1l1.A = gA YJA

nzB = gB
7ormule1e (12.5) permit sa ae determine magnetizatia totali,
(12.7)
(12.8)
Notind:
(12.9)
0 = CA + C.B
in care C reprezinta constants 1ni Curie medie a ansambllllui de
momente magnetice 11t,A 'JttB' fie obtine pe.C.tru inversn1 suscep- ..
tibili tatii 1/k. din formula (12.8), urmitoarea exp_resie de
alura hiperbolica:
( 12 10)
1 T 1 A , T + &P _ -_A_-
-
0
in care,
<llljl!illlilji
Ul<ii<oq.,

456
(12 .. 11)
(12.12)
(12.13)
La temperaturi su.ficient de are asimptota
dreaptu:
(12.15)
i.ceasti:l. d:reapta ta:te axa temperaturilor iut.r-un pu.nct T c ,
p
de abscisa negativE! . liceasta temperatu:t..'a eate numita punct Curie
.. Pants. dre;?tei (12 .. 15) este inversul constantei lui
Curie. Tinind seams de formulele (12.,6) i aceasta
sCl"ie sub forma u:cmatoare,
( 12.16) c =
+
3kB
fapt cr:..re sugereaza posibili tatea dete.rminarii valorii medii
a momentului mae)net.ic, din pants dreptei 1/k(T) la
temperaturi inalte., In acest domeniu a1 temperaturilor foarte
compr.,rtarea fnrim.ugnetici1or este asemanatoare a
&nttferomagneticilor. Pe masura ce temperatura coboara, cowpor-
ferimagneticilor devine net difcrita de cea a antiferomag-
neticilor.
Efectiv, 1/k se tot mai rapid cu diminuarea tempera-
turii Iii curbs 1/k = :f(T) (fig .. XII .. l) de alurB. h;l.perbolica,
o curbura in sens invere fata de cea intilnita in
cazul ferimar.neticilor, taie axa temperaturilor int."t"-un punct
de abscisa pozitiva. Aceasta temperetura, numita punct Curie de
457
y:cdine (care este efectiv o temperatura Neel). v
sep::;.ca regiunea.
oaramagnetica ( T > T ) de
Cl
o regiune (0 < T <T
0
) in
care aele doua subretele
A Ei!i B au o magnetizatj.e
nenula in absenta cimpu-
lui magnetic. Prin acest
aspect ferimagneticii se
aseBllliina cu feroma.g.neti-
cii. Aceasta temperatura
de ordonare T se deter-
a
mina au ajutorul forma-
lei (12 .. 10) punind condi-
.1 1
a itT:) 0; ae obtine
c
........ "'e
p
0
e::rc
I
astf'el: Fig. XII.l
(12.17} T
0
= lliCA + pcB + \4cACB + (<x CA -
T
Cind T
0
este negativ, este paramagnetic. Daca in.ter-
actiunile magnetics A-A Ei!i B-B dint.re atomii ace1eiai subrete-
le pot fi considerate de A-B,
= 0), formulele {12.14) (12.17) care dau pu.nctul Curie
nsimptotic Gop i pu.nctul Curie de o.rdine T
0
o forma sen_..
sibil aimpli.ficata:
(12.18)
T ./- l'({AYflB r-
c = WVCACB = W JkB V NANB
12.3. Comportarea ferimagneticilor la tempereturi
(sub temperatura de ordone.re T
0
l
Sub temperatura Curie de ordonare, comporta.rer.,, i'e1:'1.magne-
- 458 -
ticilor este extrem de variata. De fapt structura simpla de
ti Cu doua cu momenta magnetice antiparalele ferimacne c 11
pe care am considerat-o aici, nu poate sa existe in realitate
dec:it numai daca interactilmile dintre atomii subre-
tele (AA sau BB) sint fie de tip feromagnetic fie suficient de
slabe pentru a fi neglijabile in raport au interactiunile A:B
In aceasta aproximatie vom i.nti1 ca rx. = = o. In
acest caz la punctul Curie T = w\/cACB apar cele doua subre-
c -+ ....,.
tele, in absenta cimpului, douK spontane MA MB
care, in virtutea relatiilor (12.5) ae exprima una in functie
de cealalta prin relatia:
\ 10:.
c12.19) MA
sub temperatura Curie T
0
aceste dou:,i magnetizatii spon-
tane,pe care le preaupunem dirijate dupa aceeal}i directie (de
exemplu directia Ox), sint definite de doua ecua-
"1ii:
{12.20)
. in care
{ 12.22)
1)1
(12.22)
_., -
Luind in conaideratie valorile lui hA 1)i hB date de formule1e
(12:&), pentru. H exterior nul vi pentru Ol 0
1
Q1 utilizind
- 459 -
llotati11e
(12.23)
exp.resiile (12.20) pot f1 scriBe sub fo.rma

(12.24)
Deoarece fWlctiile lai Brillouin sint functii 1mpa.re
1
vi sint de . opuse.
La temperaturi foarte joase, functiile lui Brillouin
tilld ca tre valoarea unu, vi, in. ace at caz, II A vi MB tind cit.re
valorilea
II - }llflB
Magnetizatia rezultanti eAte
(12.26)
Alura variatiei termice a fiecirei magnetizaii, MA(T? UB(T)
luata aeparat, calculabilS au ajutorul (12.24), este
absolut asemana toare aelei a magnetizatiei u.nu.i feromagnetio
(fig., XII.2). Dar variatia :.bermici a magnetizat;f.e1 globa1e
care este diferenta magnetizatiilor aelor doul (for-
mula 12.26), poate sl aibl caracter1st1ae
11

aint oele .notate Q. P, B, ln (fig.n. o ) sau cele dill f'ig.
XII.2.
Teate aoeste ourbe o tangenta paralell au axa temperaturilor
la zero absol.u't ti tind aat.re zero la puctul. Cu.rie T
0
e
In aele ae u.meaza vaa aolldi,iile ln care pot
\
tWttlitll''
460
sa existe in aoeste diferite. Mai intii ne oprim
a.
b.
Fig. XII.2
cur'uclor cara prezinta o temperatura de inversare a
Pentru a interpreta acest tenomen vom studia mai
intii variatia a magnetizatiei spontane in
pur.c tu.l11i. Curie. Tc. Pentru aceasta vom utiliza dezvol tarea in
serie a fun-ctiei ltli 3rillouin (l2.Z2), pri.mii doi
doi termeni ai dezvoltarii, reapectiv,
2 2
L
3
(a) = J
3
j
1
a(l- J2 J a
2
+ )
pentru temperaturi T apropiate de T
0
ecuatiile (12.24)
pot fi scriae sub urmatoare
461
a'.
12.26)
weB 2
MB = - T MA ( 1 - tX JifN
Tinind seams de formulele (12.18) ei (12.19), aceste exPra811
(12.26) capata forma:
[
2C A T-0 - T 1 "/2
MA = rtAOB+ rta0A
I
2CB T . -
14a = cB + rxgC J. o!c
(12.27)
Magaetizatia rezultantl M MA - Ka socot1ti poz1tivl
_.
in directia lui MA' eAte
(12.28)
Rezulta ca, intr-un ferimagnetic, la fel ca intr-un
feromagnetia, patratul magnetizat1e1 variaza. l1n1ar ou tempera-
tu.ra. ill apropierea pu.nctului Curie. Magnetizat1a M este d1rija-
ta in sensul subretele1 care are constanta Curie
cu valoarea cea msi
Sa admitem ci, la temperaturi aoborite magnetizatia
_,. -+
rezultanta dirijsta in sensul lui M.A astfel
1
in con-
formitate cu (12.26),
(12.29)
-?'
In vecinatates temperaturii Curie,M va ramine in aoelaei sens
. .
cu. MA daca CA> C.B' af}a cum se intimpla in ca.zul din :fig. XII.2.a..
...
Dac::. dimpot.riva, CA este inferior ltd CB' magnetizatia
. __...
va fi dirijata in aenaul in vecinatatea temperaturii
- .....
lui Curie. In aaest oo.z M:'3 crevte mai repede deai t MA in veoi-
natatea temperaturii Curie astfel rezulta.o magnet1zat1e
-. . .
".negativl" (op11s! llli .IIA). Dar, deoarece la temperaturi joase
IW!IIIilf 1
462
....;,;:.
este mai rJ.."\.re rie.cit (c.f. l2.2.a) 1 ex.ista i.n mod .uecesar
. o temperaturi, pentru care cele .doua magnetizatii, ."MA MB
sint ma&netizatia rezultanta M este nula. Aceasta
este tempe. ratura de compensare & (fi XII 2 b)
comp. g.
Pentru oa sa existe, este necesar
ca, pe li.ngii conditia (12.29) t sa fie indeplini ta totodata
conditia
CA < CB
sail. o conditie eahivalenta CLl aceasta. in virtutea relat11lor
(12.6)
(12.30)
Comparind conditiile (12.29) ei (12.30) rezulta oa fe.nomenul
de 0. magneti:.o.tiei J4 sa aiba loc numai daoa re-
'teaua A, care; este mai popula ta (N A> B
13
) po seda momente magne-
t ice decit ale retelei B reapectiv, mB.
Alur.a curbelor M(T) poate fi .discutata intr-u.n mod mai
general se ia in aonsidlratie pe de o parte raportul va-
. lorilor momentelor magnetiae din subretelele A i1 B
1
31)
iar pe de alta parte raportul num8.rulu1 de atom! pe un1 tatea
de volum, din oe1e doua aubretele
B
y =
. B
(12.32)
Conditiilor (12.29) &1 (12.30) le coreapund inegalitatile:
r:a > 1 ei x
2
y < 1
Cons1derind cazul x 1, rezul ta oa aria cuprinsa intre curbele
rt .. 1 111 = .l fig. XII.3 coreapunde tuturor oazurilor
ventru care are loa fenomenu1 de inversare a
Curbcle M(T) tipice. notate de Nee1 cu L,M,N,P,Q, pot fi inter-
pretate in functie de parametr11 x y. Curbele iimita, oorea-
punzatoare aazurilor CA = CB sm = BBDB au forme particu-
lare. In primul caz, punctul de inversare se confunda ou puno-
tul Curie aurba M( T) are o tangent! orizontalll la puatul
Curie (curba M fig. XI1.3).
y

D_6_l_bl_
Fig. XII.)
In al doilea caz punctul de inveraare a magnet1zatie1 este la
zero absolut (curba L dupa Daca x
2
y este mai mio decit
unitatea)curba de magnetizare este de forma Q, magoetizatia la
saturatie la zero absolut f11nd paralel! au cea a subretele1 B.
Daca dimpotriv!, ry eate putin mai mare deait u.nitat.. urba
464
::.O:(T), diferita de zero T = c, incepe prin a cre:}te (ta.c.genta
1:::. ori,;ine fiind nuFi) , va trace prin tr-un maximum vo tinde
la zero le Curie. Aceasta estc CQrba P. Cu cit valoa'
xy este mai mare en atit se deplaseaza aatre tem-
peraturile joase. 11mi ta pe.ntrll care acest maxi-
mum ajuAge exact la T = o. Pentru ca aceasta sa se intimple
trebuie ca variatia lui MA(T) sa aompenseze exact pe aceea a
lUi MB(T) in apropiere de T=O. Pentru T foarte mic se poate_
scrie:
(12.:33)
De aici,
(12.34) M(T)
[ (- romA!!i3W B )
NAmA - - 2lBAmAexp. kB! B
(
P:omA Dlnw >}
- Nh - kBT N A +
:-t(T) va recapata valoarea pe care o avea la origi.ne pe.ntru. o
te:nperatura:
. N:ti13
(12.35) ! = -,c:- (lfB- NA) log lr.iii:"
B A A
Aceasta temperatura este .nnla originea reprezint?i
nn pnnct stationar daca
.( 12.36)
Pentru valor1 NA> NB san y > 1, curbs M(T) nu mai pre-
zintl singularitate este aaemanatoare cu cea care reprezinta
variatia unni feromagrietio. Aceasta corespunde
din nou une1 curbe de tip Q dar pentru care globa-
465
1u este paralela cu cea a B.
a fixa ideile enuntate mai inainte sa oonsideram
o-serie de in care momentale mA sint ace-
(mA > mB), dar raportul y = NA/NB, variaza de la unul la
altul, de d:luind atomii din subretelele A ei B ou
mii diamagnetic!. Acef}ti aompWji dii'eriti vor f1 repreze.ntati
D
in fig. XII.3 prin punctele unei drepte paralell cu axa Oy.
Fizura XII.4 indica variatia magnetizatiei in funatie de tem-
in valori reduae T/T
0
, intr-un numar de aazuri parti-
oulare.
M
T
Fig. XII.4
Pentru punctele segmentului IA (f1g.XII.3), M(T) este de tip Q.
In A avem o curba care aate stationara la orig1ne. Pantru
tela segmentului AB, M(T) prezinta un origines fiind
un minimum. In B ajungem la curba de tip L tangenta ls origines
la axa De la B la C exisU wi pu:nct de irJ.versB..!'e
466
a magnetizari!, curba de tip B. In c, M(T) este tangenta la
\c,
axa absciselor Curie (curba de tip M). De laC laD
-,,"'
regasim curbele de tip Q d.ar magnetizatia rezultanta este diri-
-+
in sensul lui KB.
1.2.4. Perimagnetismul triunghiular
Teoria pina aioi, este limi-
tata la o structura de spinel formata din molecule de
tj.p A(B
2
)o
4
(confom formulei 11.2), in care A oi B sint 1on1
magnetici difer-iti iar interaotiu.nile A-B.dintre ionii celor
doua subretele sint auficient de puter.nioe pentru a asigocra
ordonarea feri.magnetica. In aceasta teorie nu s-a mai tinut
seama de interactiunilor de tip A-A B-B dintre ionii
din cadrul acela.iaei subretele.\ Exista in care in-
A-B este de ordin sau ma! slaba, decit
int9ractiunile A-A sau B-B Iii, in acest caz, modelul folosit
mai nu mai este valabil pentru a interprets fenomenele
observate. De exemplu, in cazul limita, al unei interactiuni
A-B nule
1
ordonarea ferimagnetica va fi posibila numai dao!
es in cadrul fiecarei subretele, in mod independent.
In ace''lte cond1'tii va trebui sa divizlm eubret:ea.ua A in doul
subretele A
1
A
2
ecLivalente, avind momentele orientate
an.tipa.rs.lel ei in TUod ase.r:nB.nato-:r, subreteaua B, astfel inoit
formula moleculara a spinelului:capata forma A
1
A
2
(B
1
B
2
)o
8
..
Acest model a fost analizat de Yafet el
apare ca un caz particular al: modelului p.ropus de Lotgering
(1956) in care era'breteaua B es.te divizata in 4 eubretelet for-
mula molecular! avind forma A
1
A
2
(B
1
BzB
3
B
4
)o
8
In aoest model,
mai general decit modelul Y-K, reteaue magnetics a
este tor.matl diD 6 aubretele in care magnetizatis globala
ooneiderata, la fel ca in teoria precedentl, oa fiind aceea a
unei struoturl epineliae.
Dacl veatorii magnetizat1ei subretelelor A
1
-v1
___,.
B
1
au MAt oi magnetizatia rezultantl in A
oi B, la o datl Ta f1
(12.37)
__.
Notlm au hAt
11
hsi aimpur1le moleaulare aare
pra u.nui ioA diD subreteaaa Ai respectiv B
1
Co.ustant.ele atm-
pului molecular aorespunzatoare A
1
-Bj' A
1
-Aj'
A.
1
-A
1
, B
1
-Bj IJi Bi-Bi silt t respea ti Tl \J, WQ, 'ItA', 'I p
in care ac, o:, J f ain't .ln. aoeeal)i
manierl aa in (12.3)&
w "B a
(l2.JB) IX lll ; rs._l J -i!1 ; a -j!!
hpresiile cilllpurilor molecu.lare care aau.pra f1e-
(12.f1}:
In. aoeste expres11 (12.39) oo.natanta oS:.pului molecul.al'
\

este pozitivl pentru interactiuni negative iar su.bretelele
sint alese astfel inc it 01..
1
<::: oc 1}1 <: Ca pri.ncipiu. general,
se admite in acest model ca momentu.l magnetic al unu.i atom
trebuie sa fie paralel cu cimpul molecular care ii este apli-
. -
cat. Prinurmare, din ecua-tia de definitie a cimpu.lu.i hA. se
1
vede ca vectorul + MB trebuie sa fie paralel sau. antipara-
. . . _,. "
lel cu vectorul MA In mod, din eou.atia c1mpului hA
i - . 2
rezu:::.. ta. oa acelai vector oJA + MB trebuie sa fie paralel sau
-
a.p.tipa:ralel cu vector:l IIA In consecintl, daca U:A E?i IIA nu
2 1 2
sint paraleli ci antiparaleli, este satisfaoutl oondit1a
(12.40)
fapt care implial
( 12.41)
In mod asemanator ee poate rations in subretelelor B.
__..
Dac! vectorii M' nu sint paraleli estn satisfacuta conditia
Bi
(12.42)
(12.43)
Expresiile (12.41) Qi (12.43) aint asemlnatoare cu cele ale
cimpului molecular pentru materialele feromagnetice, fapt care
sugereazl ca variatia termicl a magnetizatiei spontane a unei
eubretele Ya fi aceeaei ca a unui feromagnetia, implicind ex-
preaii IIA (T) ei KB (T) asemanatoare oelor utilizate in teoria
i 1
reromagnetismu.lui.

Din aele spu.se rezultl oa dacl a.ei doi vee tori MA
- i
simultan cei patru. vector1 JIB nu. sint paraleli ci 81ltip8.1"aleli
1
469
in raport au o directie data, este necesar ca ftmbele
QU4 eouati1
(12.40) (12.42) sa fie satisfacute
concomitant, fapt care
este posibil numai daca
(12.44)
Produsu1 Ol l! nefii d 1 1 co-
r n. ega ou .L..U general, rezult a ca
sint posibile numeroase alte ale mo t
1 v men e or mag-
netics ale subretelelor pentru care sa fie
oond1-
tia de echilibru stabi1 a1 orientarilor momentelor mJ:Ian t
1

"""'I) """C>-e ce.
De exemplu, daca MA sint paralel1 intre e1 1ar i
1 ' B nu s nt
paralel1, un numar infinit de moduri de a st!bil1 direc
t1avectorilor MB
1
astfel inoit sa se obt1al acelaei , ei,
din acest mo_::.v, putem .inlocui cei patru vectori Mn pri.n alt1
doi vector1 U:B1 far! a p1erde din notind
K
M' =II' = ;1'
B1 BJ
(12.45)
M ' z If.! z -..r-
B2 -B4 c:::
i cons1derind = B' 0 (12.39) d
r ' v ecuatii1e
cimpurilor moleculare pentru aele patru aubretele A.AB B
1 2!f"l' 2
1ar oonstante1e cimpului molecular, oorespnnzatoare interac-
Ai-Ai' A1-Aj' B1-B1' B1-Bj 01 aint respect1T,
o, rt.t, w, 1 wjast.rel:
(12.46)
111111''
- 470
momentelor magnetics la 0K valorile
corespu.nzitoare ale ma.gnetizatiei apontane pot fi exa.minate
.evaluind energia ionilor magnetioi in cimpul lor molecular. ei
stabilind conditiile ca aoeastl energie sa fie minimi. Expre-
sia acestei energii este:
(12.47)
Problema este considerabil simplificatl daoa se res-
numarul de aonfiguratii la nrmatoarele patru aituat11
posibile.
-- __,.
a) Cazul in care MA fi sint antiparaleli, awDai
- MA
subreteaua B este descompusa. In acest oaz M" = M.A = -..r- iar
. ""l! 2 1:.
- --.
iar MB MB 'i magnetizatiile aelor doua subretele se supun
1 2
relatiei urmatoare:
(12.48)
care poate fi scrisa eub forma urmatoare
- - - _.,.
( 12.49) MA = MAl + MA2 = - +
- -) -
in care MA ei MA au modul \MAV2. Pentru oa aceastl
l 2
ecuatie {12.49) sa satisfacuta in condi'tiile Ml\ antipara-
_.
lel au MB' este neaesar ca vectorii MB ei M
3
sa fie simetriai
. - l 2
in raport cu direatia lui MA' in plus, ca
- I MA. I
(12.50) (\ ,M;j
Aceast! situ.a,ie ooreapunde oonfiguratiei din figurt:. XII.6
-
in care magnetizatiile !Ji 11
82
sint egale in modu.l au
to.rmeazl intra ale WJ.gb.iu.l 2 'f in care
cos f = MA
lfilB
Aceasta oonfigurat1e poate
fi reprezentati ur-
mator in figara(XII.7). 1R
a are
(12.52)
471
Vi va f1 .notata sim.boUa oa (>.
- -
Formulele (12.51) ti (12.52)
sint valabile pe.ntr-:J ItA =DlA
l.

=2:Ms
1
Conditia
fii.nd echi val en ti Oil sin 'f' 1.
In aceate ecua-
title aimpului moleclllar (12.46)
pent.ru t> deri.n:
Jlig. UI.6
Fig. xn.7
ti h:_ 1 --

M&a .
iar energia cim.pului molecular (12.47) corespw:ur.itoare aceste1
configuratii este:
(12.54)
- - b) Cazul in care MA ti si#'t antiparaleli dar numai
subreteaua A este descompusi. Jlagnet1zat11le 11 se supun


IX. JlA + KB = O
raiionind in aeee81 maniera ca in cazul a) se deduce c!
singura conf1gurat1e posibill pentru
- 472 -
(12.55)
este cea din figura lii.B
in care
.Cim.purile IID1eca.1are corea-
punzltoare acestei
notate si.Dlbolic cu <l
sint respectiv: Pig. XII.B
iar energia acestui cimp- molecular este
( 12. 58) = - roW f 0( Mi + ( - ' ) )
c) Cazu1 configuratiei 'f.! in care MA eete an:tiparalel
-.... _.
cu UB dar IIA sint pa:balel1 deasemenea Formulele ( 12.46)
1 1
dau urmatoarele expres11 ale ct.pului molecular:


+ ; = W(2iA-
. oi energia corespundtoare este
(12.60)
d) In fine, pentrn al petrulea caz,cel al oonfiguratiei
ll in care ambele A 11 B sint 11 f1eoare
..... ...... -
in parte este antiferomagnetiel (MA - MA o1 lin
. 1 2
se obt1n expresiile
(12.61) = ot-: ;

i r "i:a
- 473 -
. 1
c12.62> st = - fo [ .. -! + l 1.
Pentru moleculele de tip A(B
2
)o
8
, valor11 x
1
la
T 0 K ooreapWDd valorile
L .
iloA J (aA) ,-
A
(12.63) .
lloB LJ <as> .;B
B
iA
31 hA
1
respect1T sint date pentru tieaare coAt1gurat1e de
ecuat11le (12.53), (12.57), (12.59) 11 (12.61).
Acwa se poate determiaa ator aoatiguratia aea ma1 tavorisatl
energetic pentru MAli MB date ia funotie de 'i 1 deoareoe
momentele magnetioe vor olpAta aranjamentul. oare
oelei ma1 mici eaerg11. Utiliztad aoeste eauat11 se glsa,te
o! oare ooafigarat11le stabile se repar-
tizeaz! :!.A pla.nul (o , ) awa se Yede 1a fig.XII.g. AAa11-
sa aratl ol plaaul este implrt1t in reg1ua1 de stabili-
tate a diferitelor aonfigurat11 ale momentelor magaetioe de
oc. o l, 111 dreptele o!tre ramura nasatiYI a hiperbole1
MoB lloA
Of. = - IQA , - !l()i
ool.l.figura.tia t> este stab ill pe.a.tra 0( 1 > :0&
I OB
eate
atabill peatru 0( <1 g1 O<>
aoaf'isurat1a f ,1. este
etabill peatn. at< ei .(
aoatipratia ft eete stabill 0( .> 1..
474 -


-ex.
0

MOA
Mo&
(
Fig. XII.9
12.5. Variatia termics a magnetizat1ei iA cazul
structurilor triunghiula--e
Vom admite '1 ia oazul struoturilor triumgh1u1are de
la orice oimpul molecular
tip Yafet-Kittel,
ramime para1e1 eu magnetizatia fiecare1 aubretele, 1a fel oa
d
.. bretele co1in1a-
in cazul atructurilor ferimagnetiee au au
re ant,_pa.ralt'!le.
Po.mulele (12.53) (12.5'1) a.teata de altfel eM.,.
1 1
ular depinde ;aumai de
pentru fiecare aubretea., cimpu mo eo
ti
1
fel ca in faro-
. magnetizatia. respeo ve, a
magnetiemulu.1 ..
In aceste conditii, pentru a atudia variatia
1 ll f(T) in cazul de moment
a magnetiz-.. = ' -
id
te ia paragraful preaedeat ( 12.4), ae
magnetic cons era .
t
. ..-..1":r1 aoelae1 ca in ( 9.2)' care ne va
poa e .............. . .
475
parmi te sa obtiaem expresii1e magn.etizatiilor 'Subretelelozo ,.
A ei B de forma&
-. CA. .y - CA .....,
(12.65) IIJ. -y (h.A +H) 11 +H)'
asemaaltoaredealtteli'o.rmule1or (12.5) iA care H este cimpu1
,magAetic e%terio.r iar hA Vi hB siat aimpllrile IUleculaN ale
aubre,elelor A 01 B.
In particular, peatru cont1aurat111e ooliaiare J
ai'late la aproplate de temperatura de
la expresiile (12.65) 1a care se iAlocuieso
valorile aimpu..r11or uleculare au oe1e date de tomu.lele (12.
- ..... - - - .l-
59), respectiv, W(- oc JlA + 2MB) vi W(211.A - '2'
deYia peatru H Oa
,l2.67)
0 a aoestor ecua,11 peatru KA e1 1'1a1te este
pos1b1ll auma1 daal determiaaatu1 (12.67) este aul.
D1a aceasti rezQltl expresie peatru tea-
peratllra Cllrie,
Cl2.6a) !
0
; {-coc.cA + tfB> + + c:a>
2
- <-i - 4)CA.c:aJ'
2
} ,
Pwli.Ad b aoeaati fomul.l oc o, Npsia, exp.resia tpera-
'
tu.r11 Curie de ordiae (l2.18) stabilltl anterior, ( 12.2).
Sl examta&m acw:a termlcA a
tr1UJISh1ulare C> 1D. care se al au.mai subre,ealla B
este desaompusl ia doul subreiele au o1
476
MB
2
In aoord ott (12.5)) moleculare.
mapet1zatt1lor IIA, 1 Ka
2
stat,
._, 2 ...-,.
h '1(--
A J.
iar ex,reai!le ma&net1sat11lor ia funot1e de tam,eraturA,ia
oia,ului exterior,,ot fi sorise ia aoeeao1 manierl oa
ia (12.20) f!oiad de fuaot111e lui Br111ouia oorespuazltoare,

La orice tem,eraturl, unshiul f format de MBi ou direotia maaae-
t1zat1e1 medie eate (ct.(12.51)

CDS 'f iii:
B
iar magnetizat1a rezu1taRt! (cf.f1&.XII.7) eate dat! de re1atia
IU"!JJ! to are
(12.70) II= MA- MA- IIBoos-.p IIA(1- !>
Bate eTideat ol aceaat! maanetizatie medie au de,iade deoit
de Yar1aiia termicl a masnetizatiei subretelei A.
Analiza Yar1at1ei termiae a use! struoturi triUAghiu-
lare pWle in en.deatl existeata mai mul tor faze magnet ice; o
aatfel de n-ar putea a! exiate 1med1at sub puaatul
Curie. Daca aceaeta eate stabilA la zero absolut, pe masura
ce temperatura pe il forMeazA magnetiza-
- -:11> - <
ti11e Mal ei .B2 au lui MB (f1g.XI1.6) Yariaz!; daol
acesta subreteaua B tinde sl devinl
magnetizarea eubretelei A descrete a.at:fel sub o
477
anumita A eete paramagnetic! iar B ant1feromagne-
t1ca. Daca dim).'Otriva '-P ae miclioreaza se tin.de aatre o str
11
c-
;
turs normala care ar exista intra o temperaturA
Ji punctul Curie T
0
Daca dimpotriva,atructura triunghiula-
este stabill la zero abaolut,eete poeibil aa exiate 0
zona de stabil1tate a unei aatfel de structur1 iatre tem-
peraturi invecinate in exterior au domenii stabi-
litate a structurilor ooliniare. Vom preoiza aceete
studiiad aucces1Y cele doua cazur1:
1) ca triunghiulari constituie
faza magnetioa stabila la foarte joase, fapt care
im]l)lica peatrll (of'. 12.5o).
Magnetizatia fiecareia dintre cele subretele se m
miooreazl cu temperatura, una de alta, dupl lee1-
le (12.69). Fiecare poaeda deoi o oritiol la care
magnetizatia deacrisa de aceste formula, ar trebni a! fie au11.
Aceate temperaturi critice fictive sintt
( 12. 71)
(12.72)
a) Presupu.nem ca
11
temperatura Curie" '1'1. a aubretelei A
este eupe:rioara ':rB ('1'
1
> TB). I.n aoest oaz,
I(
intr-QD punct imediat sub temperatura TA raportul tinde
B
la infinit (deoareoe este egal ou zero), iar
si tuatie ntt este posibiUi pentru oonfiguratia triu.nghiula.rl
M
t> care apare nu.mai pentr11i < P.. De aici ca, la
M B I
',emperatura T
0
pentru oarc Jt = , trebuie a! .. modifioe
B ,
oonfiguratiaJ ei a.oeaeta se ma.nifesta prili modif1carea f>-. t
Intr-adevar, dac! trasam curbele MA(T) 1L
de (fii.Xli.lO), aceate doul ourbe se interseo-
478
teazl peatru o temperaturA T
0
La orice temperatura inferioa-
rl temperatur11 T
0
faza etabill are
con.:' tr1-
Ullgh1ul ari t> Un-1
ghiul defiAit
mai iaainte
la 12.51)
de la waloar_ea \f'
0
pe care o aYea la
zero absolut, Qi ae
aJluleaza la tempera-
tura T
0
, ceea ce oo-
respUJlde unei
antiparalele.
M
T
Fia. XII.lO
temperaturi auperioare lui T
0
avem o atruoturl de ferimaa-
!let: . au dou! aubrei;ele A ei. B. Punctul Curi.e '1'
0
al
aeestei atructuri eats dat de formula uzuall. Deasupra lui !
0
substanta deYine paramasnetiol, inveraul suaoeptibilitli11
arlnd forma hiperbolicl olasicl. Maenetizatia spontalll in fWlO-
tie de temperaturA ,raziatl o Tariatie de paAtl oind ae trace
pria temperatura T
0
, cum ae Tede 1n f1a.XII.lO, dar aio1 nu
eate yorba de o Teritab1li tranzitie de fazl magnetica deoareoe
trecerea priA aceastl temperaturl n11 este de nici o
SJ:...,maJ.ie dilatometricl sau de clldu..ri.apecifioA.
b) Prea11punem ol d1mpotr1T8, temperatura TB este
auperioari temperaturii T:A. (!B "> TA). In aceat caz UJlghiul
oreete cu. temperatura, ma&netizarea aubretelei A descreacind
mai repede decit cea a aubretelei B (fia.XII.ll). La tempera-
1
(
479
. tur.a TA mag.netizarea aubretelei J. fii.nd aull, aubretear.aa B
at1ngind deja Taloarea
h-/2 ( fig.XII.6) La temperaturi auperioa.t"& temperaturii T
, A
aubstanta eate in aparenta paramsgneticl dar de tapt de
18
T
J.
la TB subreteaua A eate paramaanetiol t1m
-.- P ce aubreteaua B
eate antiteromagneticl <t>. Deaaupra temperaturii T cele
. B
M
Pia. XII.ll
subretele A ei B ai.nt paramaDnetice. p 1
WlC .. u este WI JUDOt:
oritio care corespunde ordonar11 aubretelei B. La aceaatl
temperatur! are loa o Yariatie aDomall a lui 1/k.tn
de T Gi o a.nomalie a olldurii speoifice, la tel oa la o tem-
peratura
In :od aaemanltor ae poate arita pentru
<J a!, pentr11 TB< T <TA existl o stare ill care momentele de
480
1e su.bretealla A eint drdonate antiferomagnetio iar momentele
ie pe su.breteau.a B sint para.magnetice expresiile aelor doul
temperatur1 din formu.1ele (12.57) ei (12.69),
respectiv;
(12.73)
(12.74)
(12.75)
etabiU .
2. Ca.zu1 L1 care, zero absolut, structu.ra stabila
este struc"::u.ra ferim.agnetio!

Acest oaz corespunde conditie1
a) Daaa 1'A > 1'B' atructu.ra ferimasnetiol norma1A Ta !1

,b) Daca TB' va exista un domeniu. de temperatur1
T
1
,T
2
in care conditia de ferimagnetism oblic va fi satisfa-
cu.ta. Fig.XII.l2 da variatia termica a magnetizarii in cazu.l
unei structuri YK stabila sub o temperatura T
1
In acest aaz
s-a pu.tea observa patru. faze magnetiae su.ccesiTe in functie
de temperatura:
faza de ferimagnetio normal, t , feri.magnetic triunghiu.lar t>
antireromagnetia t 1}1 paramagnetic (1>).
Ferimagnetismu.l triunghiular apare aici aa o faz! intermediara
intre ferimagnetismu.l normal oi aotiferomagnetism.
Regiu.nile din planul tX care corespWld diferi telor
aint definite pria .temperaturile de ordoaare
in felu.l IU'IIl!tor
481
M
T
Fi& n1.12
. 2 B
pentru (1- n:\
!A TB pentru. C Arx CB
. XII 13 del1miteaza regiunile din
F1.gura
ale magnetizatiei indicate
care corespund diferitelor evolutii
corespunzator in figura XII.l4.
ti
.le f o:ri 11'(,1!!) .sint:
In figura XII.lJ func
1
v \
g (a., = c A ( - 2) - CB ( 3 -4)
a.na.lizei, condensate iD fi&u:ra :XII.l4 '
1
extrem de variata.a magne-
interpreteaza satiaf'acator a ura


T


_ .. 482 -
-o<
.M
- - K
- J('Ta=TH
L
Fig. ni.lJ
Fig. :III.l4
in f +"e de temperatura.
tizatiei ferimagneticilor WlC1
)
- 483 -
B I B 1 I 0 G R A F I E
BERTAUT, F., C.R.Aoad.Sci., Paris, 234, 1298 (1952);
J.Phya.Rad., 1J, 372 (1953)
BERTAUT, P., FORRAT, F., C.R.Aoad.Soi Paris, 242, 382 (1956)
BICKFORD, L.R., Phya.Rev. _m, 449 (1950)
PORESTIER, H., G.GUIOT-GUILLAIN, C.R.Aoad.Sci., Paris, 2)0, 1844
(1950); 48, (1952)
GELLER,s., zs.Xrist., 125, 1, (1967)
GORTER, E.W., _2, 295, J21, 403 (1954)
ISHIKAWA,Y., J.Phys.Soo.Jap., ll 1877 (1962)
LOTGERING,:F't,K., Phy1ips Res.Rept., li
11
290 337 (1956)
Ann.Phys.J, 137, (1948); Ann.Inst.Fourier ,
163, (1948)
PAUTHENET, R., 1, 710 (1953)
PAUTHENET, R., An.Phys., 424, (1958)
SHULL, G., STRAUSER,W.A., WOLLAJ, E., 333 (1951),
( 1955)
YAFET,Y., KITTEL,L., Phys.Rev. 1, 290, (1952).

I
- 484-
C U P R I N ...JL...1!
SectiUllea I
FEROMAGNETISMUL
CAPITOLUL I. ASPECTE FENOMENOLOGICE MACROSCOPICE
.1. Proprietat1 ale substantelor feroma.gnetice . 4
1. 2 Magne ti'smul tehni a . 9
1.2.1. Curbele de magnetizare (11): Curba de prima magneti-
Legea apropierii de saturatie. Curba de mag-
net'tzare ideall
1.2.2 . Histerezis (19): Ciclul de hieterezis.
Remanenta magn0:ica.Cimpu1 coercitiv. Pierderi de
putere-prin histereJ. Legea lui Rayleigh.l'enomenul
de reptatie. Histerezis de rotatie.
1.2.3. Permeabilitatea i susceptibilitatea magneticl (37):
1.2.5.
Permeabili ta tea re.la ti va, ini tiala, maxima, diferen-
tiala, reversibili.Suscept1bi1itatea magneticl.
Magnetizarea substantelor feromagnetice in cimp
magnetic alternativ (45): Definitii. Magnetizarea in
domeniul lui Rayleigh.
Efectul formei eantionului asupra curbelor de mag-
netizare (52).
1.3. Interactiun1 magnetice termice 53
Modificarea curbelor de magnetizare in functie de
tempera.tura (53): Portiunea de saturatie. Portiunea
initial!. Variatia. term.ica a magnetiza;iei, a
permeabilitatii i a cimpului coercitiv.
Temperatura Curie feromagnetiaa i temperatura
Curie paramagnetic! (56)
1.3.3. Anomal11 ale_ variatiei termice a proprietatilor
memagnetice la temperatura Curie (58): Anomalia
caldurii specifice. Efectul magnetocaloric.
Anomalia dilatarii term.ice a solidelor feromagne-
tiae. Anomalia rezistivitatii electrice. Magnetismul
te.rmoremanent.
1.4. Interactiuni magileto-elastiae .. 77
1.4.1. Efectul tratamentului meaanic (78):ifectul tensiuM
nilor. Efectul laminarii la rece. Efectul vibrati-
ilor.
1.4.2. Penomenul de magnetostrictiune (81).
1.5. Premiza pentru integrarea fenomenelor obeervate in
teoria magnetiemului. Ipotezele lui Weiss 85
Bibliografie Capitolul I .... .. .. .. 90
485
CAPITOLUL II. NATURA
MOIIEN'l'ELOR IIAGNETICE ELEMENfARE IN
SOLIDELJ FERoMAGIE'l'ICE
2.1. Genera11 '.
2.2. giromagnetice . " 92
. . . .
2.2.1. Efeat Maxwell. Mom t 97
- - magnetizlrii intera datorat

Efect Einstein - De
tizarii) (100):

datoratl magne-
nantl. Metoda de zero.
8 0
.Metoda de rezo-
2.2.). Efect Barnett (magnati .
Metoda inductometrica z:r; datorat! rotat1ei) (lll)a
2.3 .Fenomenul de e oda magnetometrica
feromagnetiOe rezonanta magnetic! U substa.ntele
2.3.1. Principiul t .118
me odei de rezonanta (118)
2.).2. Rezonanta in 1
Efectul feromagnetiae izotrope (120):
2 4 C emagnetizant.
oncluzii generale
Bibliografie Capitolul 125
CAPITOLUL III. TEORIA 128
3 . 1 .tlatura 1.nteractiu.n11or
elementare din domenii1dinftre momente1e magnetice
3
e eromagne tice
.2. Teoria feroma ti A 129
molecular

aproXimatia cimpului
3.2.1. molecular (131) 131
3.2.2. Teoria lui Weiss (133)
spontane de cimpul magnetizarii
termici a magnetizlrii c ex erior. Variatia
paramagne tiai. spon tane Comporta.rea
3.2.3. Aspectul termodinami 1 .
molecular (144)& Di c at teoriei c1mpului
specifice la !1' . inui tatea c!ldurii
.3 2
a 14.&. magnetooaloric
.4. Concluzii ( 151)
).). Teoria cuanticl a
J 3 1
__... spontane
eromagne tismul" . 152
de schimb interaatiunilor
i de schimb Modi loleculade hidrogen
D!rac. uorelatia di.ntre iutu lui Heisenberg-
molecular Mod
1
n egrala de schimo
tul de cimp folosesc concep-
).).2. Feromagnetismul in
delul vectorial

undelor de spin. Mo-
tele teoriei undlor de t! .Fundame.D-
magnetizl.rii spontane 1 r Variatia termicl a
).).). Alte modele ale a emperatttri joase.
Bibliogz,lfie Capi tolQJ. III eroa&CDeti.smului (183)

0 0
.. 186
486
CAPITOLUL IV. PRINCIPALELE FORD DE INTERACTIUNE m CRISTALE
FEROMAGNETICE SI CONDITIA DE STABILITATE A
STAR!I FEROMAGNETICE
4.1. Generalitati privind interactiunile din cristale
origines structurilor de domenii magnetice
4.2. magnetocristalina
4.2.1, Structura cristalelor feromagnetice (142)
... 187
192
4.2.2. de magnetifrf Anizo-
'""tropia feromag..r:tetic 19
4.2.3. Energia de anizotropie magnetoaristalin! (199):
Originea anizotrop1ei
sia e.D.ergiei in cazul cristalelor cubice li!i in
cazul cristalelor uniaxiale. Calculul curbei
de magnetizare a men de f1er. De-
terminarea constantelor de anizotropie
cristalinl. Variatia termica a de
an1zotropie
4.3. Energia de deformatie magnetostrictivA 220
4.).1. Generalititi, definitii (220)
4.3.2. Constantele de magnetostrictiune ale mono-
cristalelor (224): magnetostrictiunii
izotrope 1}1 anizotrope
4. J. 3. Varia.tia termicl a magnetostri.ctiunii ( 229)
4. 4. Energia magnetoelastica . 230
4.5. Energia magnetostaticl (energia cimpului demagne-
tizant . . 235
4.6. Energia cimpului magnetizant .. 237
ei 4.7. Energia totala in cr1stalul feromagnetio
. J., de stabili tate feromagnetica 237
/.,E. '
Energ1a peretilor interdo:nenici
240 ";
I
Energia de aohimb in regiunile nesaturate din
eristalul fe::-omagnetic. Formula lui Landau ei
Lifsitz (240)
4.8.2. Calculul energie1 al groeim11 peretelui
interdomenic {243)
Bibl1ografie Capitolul IV
-
CAP! TOLUL V. STRUCTURI DE DOMENII MAGNETICE
247
5.1. Generalitat1 privind structura de dom9nii . 248
5.2, Me'!;ode de vizualizare a configuratiilor de domenii 249
5.2.1. Tehnioa pulberilor magnetice (250)
5. 2. 2. Metode magn.etooptioe ( 2SZ.): E.teat Parada;v.
Ef'ect Kerr.
5.2.3. Alte metode (255)
5.3. Calculul unor oonf1gurat11 de domen11 256
487
5. 3.1. Generali tati { 256)
Cazul uniaxiale ou domenii desohise
5.3.3. Cazul cristalelor UD1axiale cu domenii de inahi-
dere ( 260) .
5.4e Struqturi de domenii seaundare 264
5.5. Structuri de domenii in straturile subtiri feromag-
netice . . , . . . . . . . . ; . . . . t
. . . .
iir;)
Structuri de domenii bandA (270)
5.5.2. Domenii magnetioe cilindrice (271): Conditia de
stabilitate. Aplicatii
5.6. Structuri. de monodomeriiL Dimensfiiriea cr:i
Particule sferice (285). Particule aciculare (287)
Bibliografie Capitolul V , , , ,
CAPITOLUL VI. TEORIA CURBELOR DE MAGNETIZARE 'I A
CICLULUI DE HISTEREZIS
Dinamica domeuiilor in procesul magnetizarii
Teoria procesului de prin deplasarea
neretilor . . . , , . . . . . , . .-
6.2.1. Histerezis conditionat de proaese de deplasare
a peretilor (298)
6.2.2. Cimpul coercitiv permeabil1tatea initiala in
proceae de deplasare (301): Efectul tensiunilor.
'l'eoria lui Becker. Inf'luenta incluziunilor. Teoria
Kersten. Efectul cimpului demagnetizant. Teoria
N4el-Kondorsk1i
6.2.3. Histerezis condit1onat de germenilor.de
magnetizare (315). Cimpul de nualeatie. Cimpul de
propagare. Germen1 de magnetizare in&hetati.
Efectul Barkbausen.
Teoria procesului de demagnet1zare prinrotatia
polarizatiei spontane
6.).1, Generalitati (325)
MaRnet1zare prin aoerentl in oazul anizo-
tropiei un1axiale. Susceptibilitatea cimpu1
aoercitiv (327): Cazul energiei
dom1nante. Cazul energiei Energie
magnetostatica.
Bibl1Dgl'6.f'1e Capi tolul VI , ,
CAPITOLUL VII. PROPRIET.ATI IIAGWETICB ALB PARTICULELOR PIBB
SI ALB STRATURILOR SUBTIRI J1Ea0MAGNETICE
7.1. magnetice ale partiaulelor .fine teromagnetioe
1.1.1, (341)
7.1.2. Cimpul_aoercitiv al partioulelor fine (342). Efeotul
dimensiunii. Ef'eotul rotat1e1
incoerente a magnet1zatie1 spontane. Efeotul 1nter-
aotiunilft ..
'
281
289.
290
294
325
)40',.
)41
7.L,j,. Diagramele lui Preisach. (357): Fu..n.c-tia de di.:atr:l;-
butie a partioule lor dupa valorile c impuril'J-
cri tine. proceeelor Je mag.:::e J::-e
pe diagrams lui Preisach. Interpretarea legilor
lui Rayleigh
7.1 .. 4. Efectul fluctuatiilor termioe a.supra magnetizarii
particulelor fine (369): Timpul de relax:are al
. magnetizarii particuleL Varia'l;ia termica. Pro-
prietatile magnetiae ale l.lllui ansamblu de partiau-
. ---'le,cu timpi de relaxare diferi 1;1. Diagramele lui
Interpretarea proceselor de magnetizare re-
manenta pe baza diagramelor lui Neal. Fenomenul
de viecozitate magnetica.
1.2. Proprietatile magnetice ale straturilQr subt1r1 fero-
magnetice . . 384
7.2.1. Generalitati (384): Magnetizarea spontana. Struc-
tura de domeni1. Anizotropia magnetics.
7. 2. 2 . Procese de magnetiza.re in turile subtiri (387)
7.2.3. Efectul Procopiu
B1bliograf1e VII 397
Seotiunea a II-a
ANTIFEROMAGNETISMUL
CAPITOLUL VIII. ASPECTE FENOMENOLOGICE ALE ANTIFEROMAGNETISMULUI
t 8.1. v disc:ontinua a BUS'ceptibili t!tii /

. magnetice . ( 39 . .;,
. 2 .. Diecontinui.tatea fizioe la temperatura, '-
Neel . " . , . . , . . 400
B.J. Struatura substa.ntelor antiferomagnetioe 401
8.4. Anizotropia monocristalelor antiferomagnetice 404
CAJ;!ITOLUL IX. TEORIA ANTIFEROMAGNETISMULUI
,.:;-':.
in aproximatia aimpul11i molecular 406
9.2. Comportarea ant1feromagnetie11or la temperat!lri
in faza paramagnetic! 408
9.3. Temperatura N'el. Comportarea antiferomagnetio!. 411
9.4. Suaceptibilitatea antiferomagnetioilol" sub temperatura-
N 'el in cimpuri ala be !' 413
9.,. Suaoeptibilitatea in cimpu.ri puternioe e 416
Magne tiamu.l D s 418
CAPITOLUL X. STRUCTURI ANTIFEROMAGNETICB
lO.l.Stru.ctQri helimagnetioe. Helimagnetism
10.1.1. Aspeote fenomenologioe (420)
10.1.2. Cond1t11 de stabilitate a structur11 helimagnetice
(421) .
420
489
10.2. Feromagnetismul s1 b
a
10.2 1 Aspect f
e e.nomenologice (
423
)
1
423
10.2.2. Origines
Bibliografie Cap1to1ele VIII IX lui slab (424)
. , !iii .I
Sec tiu.nea a III-a. .. 427
FERIMAGNETISMtJL
CAPITOLUL .II. ASPECT.B FEN
OMENOLOGICE ALE FERIJ4AGNETISM
Structura criatale1or ferimagnetioe ULUI
1.1.1. Structura cristalini (430) .
ll.l.2. Structur d t
a e ip spinel (433)
11.2. Proprietatile magnetice 1
430
apinelici
8
e ferimagnetiailor
11.2.1. Structura magn t1
(438) e c Magnetizatia de saturatie
438
11.2.2. Variatia
apontane !iii a
11.3. Proprietat11e
de granat magnetiae ale oxizi1or ou
. structura
CAPITOLUL XII. TEORIA .
12.1. Ferimagnetismul in
448
12 2 .. apronmatia oimpul i
Comportarea ferimagneti u molecular 453
(faza ci1or 1a temperaturi inalte

Comportarea ferim e t , I
455
sub temperatura temperaturi joase
12
4 li'erimagnetismul triunghiul 457
L
2
5 Variatia . termioa a.r 466
triu.nghiulare a magnetizatiei in oazul struoturilor
,iblio
. grafie Capitolele .II !iii XII ..
e
9
0 48J
. . 474
:,.
.101
fi p I.X: Rn G! fl' t
. ? ... . { 1:::"-J:n .

..
. c; C., EP..Ei!8.1l""KO, B .. B .. Lec+-ii po
'i
;Jni "V" .. . Harkov. 2+ 7 p.. ( 197?)
-:Fizi _c&. t'ell.or;Ienelol" Ecl .. Ac.l.id. ... :a.'SR n cur t.l;
1 . . . , a e.E} 11"'0 ,
; __ ( yol.,II 368 P" ( 1981) vol., III . 575 ( 1993) .
S., . .:.iegneti pel"t!la.nenti , Ed ti.- p ...
{ 1 :.s:6} . . . . . . . . .": .. ..
J. t . 5_12 i ( 19.66)
. .
. .. . 7 J ., of 1lsgD.e tiam, 3ons, :-;ew-
.
:; .::!: ..: .w;:ri ,.:,. t fizice in metale ....
150 p .. 0.965)
.. 'r'eoria. tica a ma_gne Ed. Docia.,. Cll.j
:p. t { 1177)
... , Masson 673 p .. ) ( l968)
:;:t,:.=t:rnj, A., .'l'hecrie d.ll Presf;le::; J'ni "'(.FrancS: .. 882 p. t {
E, f ti smue, ... Verlag, 3el"lil1 fJ (
Kdt:?ICJKA,S ... -li'izl.ks. farri.t(lT1 Ml.t-, 1i:osk.Yire..,. 353 p ., {l37 Fi),
vol.II 504 Pt(l976)
. ll IClf.L.A ;.,:._ m.agnetiea, l!A Did .. :;i :Pede, B!l.(:l1reljl ":1, 2(1 fl J
.

11
teo1"1i magn!. tn&J.a

.Mir .
324 p.,". (19G7)
URSU', 1 .. ilezor..s.n:ta ele<',tr-on1cti de sribt Ed
4.5] ;l .. .
URS!J f me.gnetica l,,[l c r::u IU'S.ft1u. Ed .;. ce.d, RJa.
2J7 p., ( 1979) ..
VC.IS0VSi<:"rJ t .. V., Ed .. St. !;.uc ic lo pedici!, ti
13-11 t 19au ..
Magnetic Metter
232 p.,l966)f
. .. .. ,L,
! f11:
CDiRVL 1S .rr..-!IPLICID .&L
tl'n"VDSir.i!'U .
11
UBI
08DIIIda 288
'
..
.
.
:'.