Povestea lui Charlotte

A fost odată o fetiță veselă, care, într-o zi, s-a trezit dintr-un somn adânc, într-o cabană la
marginea pădurii, având o durere de cap insuportabilă. Fetița nu știa cum o cheamă, sau cum a ajuns
aici, nu își amintea nimic din trecutul ei. Ea nu văzu pe nimeni pe acea insulă așa că o numi Insula
Misterului. Fetița a trăit acolo timp de 10 ani.

Într-o zi ,fata se plimba prin pădure admirând natura. Se plimba de cateva ore, dar când să o
ia spre cabană, văzu un tufiș care radia de o lumină orbitoare, care îi atrase atenția. Fata se apropie
de tufiș și vazu un tip ciudat de fruct care nu îl mai întalni până atunci . Curioasă din cale afară să
testeze gustul fructului, mușcă din el și dintr-o dată, o durere de cap o cuprinse, și căzu jos. După un
timp, fata se trezi și când se ridică în picioare ,văzu in fața ei un coridor lung și alb o mulțime de uși.
Fata începu să meargă de colo-colo, se uită la fiecare ușă în parte, și fiecare ușă avea un simbol, sau
ceva scris pe ele. Dintr-o dată, fata auzi un plânset de copil și se îndreptă spre el, când dintr-o dată se
uită la ușa din care venea sunetul, și pe ușă scria „începutul” . Confuză, fata deschise ușor ușa, păși
încet în cameră, și văzu o femeie cu un bebeluș în brațe, căruia îi cânta un cântec :„Rază de lumină,
un dar din cer, ai venit și ai luminat pământul, ai venit și ai adus bucuria și veselia în tărâmul
nostru...” și apoi fata auzi numele copilului „Charlotte” . Dintr-o dată o durere de cap insuportabilă
apare, și încep să îi revină amintiri. Fata știa acum că femeia care o ținea în brațe era propria ei
mamă. Aceasta depistă că fiecare ușă, înseamna o amintire, din trecutul ei. Charlotte intrase din ușă,
în ușă până când din capătul încăperii, se auziră țipete înfiorătoare. Fata se duse să vadă despre ce
este vorba , și văzu o ușă albă, pătată cu sânge . Curioasă să descopere ce se întâmplă de după acea
ușă, o deschise și o lumină ciudată, o trage în cameră. Charlotte începu dintr-o dată să țipe: își văzuse
familia sfâșiată de o bestie, o bestie care o luase pe ea de la familia ei, iar familia i-o omorâse. Fata își
aminti țipetele familiei ei, și se puse în genunchi lângă mama sa plângând. Charlotte observă ceva
ciudat la familia ei, vazuse ceva ce nu ii veni să creadă.

Familia ei aveau aripi, aripi ca de zâne. Fata căută prin toata camera ca să găsească ceva ce să
îi arate ce este familia ei. Charlotte găsi o cutie pe care scria „ Pentru Charlotte”. În ea găsi o scrisoare
care zicea: „Dacă găsești asta, înseamnă ca eu și familia ta am murit, dar e ceva ce trebuie să știi. Tu
ești o zână, o zână foarte puternică dar ca să îți poți activa această parte a ta, trebuie să găsești un loc
în care îți cântam tot timpul cand erai mică; dar pentru asta trebuie sa gasesti usa pe care o simți ca
fiind cea corecta. Bestia care a venit după noi, te-a luat ca sa te folosească împotriva celor ca tine și a
altor ființe supranaturale. Tu esti singura care poate să o omoare. Ea știe asta, trebuie să ai grijă,
deoarece poate lua forme diferite. Ca să o poți învinge , trebuie să găsești acel loc unde îți cântam,
trebuie ca să îți trezești amintirea și să te duci să cauți o carte, unde vor fi diferite vrăji care te vor
ajuta să te aperi. Cartea o găsești într-o căsuță de lângă acel loc unde nimeni nu mai locuiește.
Trebuie sa nu lași să se împlinească profeția, aceasta fiind că bestia va dori să îți ia toata puterea din
tine astfel că nu va mai putea fi omorâtă. Nu te descuraja!”

Charlotte ieși din acea încăpere și alerga pe holul alb să găsească ușa în care îi era amintirea
ei cea mai de preț. Fata se opri la un moment dat și văzu o ușă cu un simbol care arăta ca și o mamă
îmbrățișată cu copilul său. Ea știu că acolo trebuie să îi fie amintirea, intră acolo și văzu un lac, în
mijlocul pădurii. O vazu pe mama ei cum îi cânta. Lângă lac vazu o casă care era înconjurată de o
mulțime de flori, Charlotte stiu că acolo este cartea, așa că se îndreptă înspre acolo. Nu stia cum să se
trezească. Dintr-o data, fata simți o magie profundă venind dinspre o altă ușă. Allergă spre ea ca să o
deschidă, și în momentul în care a a reusit, s-a trezit. Charlotte a alergat cât de repede a putut spre
acel loc deoarece știa unde este, fiind că acolo cânta și își petrecea și acum majoritatea timpului dar
nu intrase nicodată în acea casuță. Intră, așadar, în casă, și văzu diferite cărți ,borcane și sticle foarte
ciudate. Fata începu să caute cartea. Au trecut cateva ore bune dar nu a găsit nimic, când dintr-o
dată fără speranțe rămase, se împiedică de ceva în podea. Se uită mai bine și văzu că este o ușă de la
subsol, aceasta știind că sigur acolo e cartea, intră. În timp ce cobora, atingea pereții, deoarece era
întuneric besnă, când dintro dată o lumină puternică îi luminează cărarea. Aceasta se uită să vadă de
unde a venit lumina, și observă că este un cristal curcubeu. Îndragostită de frumusețea cristalului,
fata îl atinse, și dintr-o dată încăperea a început să se cutremure. Charlotte începu să simtă o durere
cumplită în spate. Strigă de durere și dintr-o dată ochii i se schimbară, părul îi crescu și din spatele ei
ieșiră niște aripi uimitoare. Charlotte își dădu seama că a declanșat transformarea așa că luă cu ea
acel cristal. Se plimbă prin peșteră când nimeri într-o încapere plină de carți, dar cu o carte mare care
lumina în mijloc. Charlotte alergă spre ea ca să vadă ce este în ea. Așa cum zisese scrisoarea în cartea
fermecată erau vraji cu care putea să se apere și pe care le putea folosi împotriva bestiei. Charlotte a
stat în acea cameră ore în șir pentru a se putea pregăti să înfrunte bestia. Dar aceasta, neștiind unde
să o poată găsi, învăță să facă o vrajă de localizare. Doar că la această vrajă îi trebuia ceva ce îi
aparținea bestiei, așa că fata se puse să citească niște jurnale din acea încapere în care erau scrise
detalii despre bestie. Între timp ce citea, se auzeau niște pași care se îndreptau spre această cameră,
așa că Charlotte speriată, făcu o vrajă de invizibilitate. Aceasta era speriată, fiind sigură că nu mai
văzuse pe nimeni pe insulă. În cameră ,apăru o înfățișare îngrozitoare, aceasta fiind însuși bestia. Fata
îngrozită încercă să își țină răsuflarea. Charlotte observă că bestia se transformă din acea ființă
îngrozitoare, într-o vrăjitoare. O vrăjitoare foarte, foarte puternică despre care erau multe legende.
Charlotte știa că bestia își schimbă forma așa că trebuia să aibă grijă. Aceasta observă că vrăjitoarei i
se alătură un goblin, această ființă slujind vrăjitoarele malefice . Vrăjitoarea interpretă o vrajă despre
care Charlotte citise și știa că acea vrajă îi va anula vraja de invizibilitate așa că încercă să fugă dar,
era prea tarziu, vrăjitoarea o văzu. Aceasta zise:

-Micuță zână, ești atât de puternică încât să mă ucizi, nu-i așa, Charlotte?

Fata încercă să iasă din cameră când dintr-o dată o vrajă o aruncă la pământ.

-Fetiță prostuță, nu poți să ieși, am pus praf de diamant astfel încat să nu poți să fugi de aici,
zise vrăjitoarea. Încă nu am făcut cunoștință, eu sunt Leah, știută ca și „bestia” precum știi, exista o
profeție, pe care intentionez să o adeveresc, așa că tu vei coopera cu mine și ne vom comporta
draguț una cu cealaltă, dacă nu v-a trebui să o fac cu forța.

-Ei bine, Leah ,eu una nu te voi lăsa să mă învingi, ca să adeverești o profeție moartă, zise
Charlotte. De ce mi-ai omorât familia, cu ce ți-a greșit?

-Cu ce mi-au greșit? Te-au creat pe tine, o ființă atât de puternică încât să mă poată ucide,
doar pentru ca tatăl tău a fost jumătate vrăjitor, jumatate Phoienix, astfel tu fiind zâna,vrăjitoare și
Phoienix , ești legendară...

Între timp ce vrăjitoarea vorbea, Charlotte își aminti de vraja de amnezie asa că o făcuse, și
toți din încăpere căzură pe jos iar vraja care o ținea închisă se anula. Charlotte luă cartea și fugi cât de
repede, înapoi la cabana ei. Aceasta puse o vrajă de protecție asupra căbănuței, atâta timp cât avea
nevoie să găsească vraja cu care să o poata ucide. Fata găsi vraja doar că trebuia să adune niște
ingrediente pentru a o prepara. Avea nevoie de sângele lui Leah, un fir de păr de-al ei,magia ei și o
floare de sânge pur pe care o găsea în fața casei părinților.

-Ok, nu am mult timp la dispoziție până Leah se va trezi și va veni să mă caute, trebuie să mă
duc repede și să ii iau din sânge ca să pot să fac vraja,zise Charlotte.

Aceasta se duse cat de repede putuse, ii luase sangele si acum mai avea nevoie de un singur
lucru.Floarea de sânge pur. Când ajunse la casa părintească ,văzu floarea și alergă ca să o ia, când în
fața ei aparură goblini, careîncepură să alerge spre ea dar aceasta știa deja vraja potrivită pentru a-i
opri. Luase și ultimul ingredient și se duse să facă vraja care apoi să o pună pe un cuțit ,pe care să îl
înfingă direct în inima bestiei. Dar ca și de obicei, își făcuse și Leah apariția în fața cabanei lui
Charlotte și zise:

-Fată prostuță, vei plăti pentru asta, ieși afară!!

Charlotte iese din cabană și dintr-o dată niște goblini sar pe ea și o pun la pământ.O târăsc
spre Leah ca să poată împlini profeția. Leah o ține în mâini și își începu vraja. Charlotte profită de
moment și îi străpunse cu cuțitul cu vrajă inima. Leah se facea cenușă și tărâmul se renascu, zâne și
alte ființe supranaturale reveniră la viață, Charlotte văzând asta, alergă spre casa părinților și dădu
buzna în casă.

-Ai reușit draga mea,micuța mea Charlotte.

-Mamă? Mamă, te-ai intors!!

-Datorită ție,toți ne-am intors.

Charlotte își îmbrățișă toată familia și de atunci toți o onorau pe fetița legendă. Asa cum se
termină orice poveste, Charlotte și micul lor popor au trait fericiti până la adânci bătrâneți.