Rem

De Mircea cartarescu

Rem este un text labirintic, adica un spaţiu multidimensional în care se

contopesc şi se ciocnesc o varietate de scriituri. REM, adică mișcarea ochilor în
somn, reprezintă procesul iniţiatic pe care îl parcurge Nana, personajul principal al
operei. Daca luam in considerare clasa lexico-gramaticala a cuvantului REM
(Rapid Eye Movement) nu realizam daca acesta este un substantiv concret sau
abstract. In traducere libera inseamna perioada in care se produc miscari rapide
ale globilor oculari sub pleoape.
Textul debutează cu un decor livresc, o cameră de garsonieră înţesată de
cărţi. Locuinţa se află la marginea Bucureştiului la care se ajunge prin multe străzi
întortocheate. Naratorul care deschide un dialog direct este ipostaziat într-un
păianjen omniscient, simbol al sufletului, ţesător al realităţii, care explica functia
de prezicator.
Svetlana, aflată la vârsta maturităţii, se tot gandeste la întâmplările de la 12
ani, nostalgice, pe care le retrăieşte cu aceeaşi intensitate în încercarea de a le
descoperi sensul si de a le descifra misterul. Odata, stand la discutie cu Vali care
preia titlul de narator, Nana povestește despre dăţile în care mergea la mătușa sa,
din cauza ca mama fetei era foarte bolnava. Aceasta nu regreta decizia, deoarece
acolo isi leaga niste prietenii stranse cu 6 fete: Garoafa, Ester, Puia, Balena, Ada şi
Carmina. Tot acolo, Svetlana face cunostinta cu Egor, un baiat foarte inalt, care a
venit in vizita cu mama sa la matusa Nanei. Acesta ii explica ca a ajuns la marimea
sa din cauza unei insecte care i-a efectat semnificativ glanda copilariei. Dupa
discutie, acesta ii daruieste fetitei o scoica magica ,ce reprezinta o expresie a
libidoului in vise, cat si o invitatie la aventura ce avea sa inceapa.
Aici, unghiul din care este povestita naratiunea se schimba, Svetlana fiind o
ipostaza a eului narant .
Timp de o saptamana, Nana a experimentat in realitate ,cat si in vise, multe
calatorii. Astfel, in fiecare zi, cate o fata alegea care va fi jocul pe care il vor
disputa pe parcursul intregii zile. Tema acestora nu era stabilita, de aceea ajung de
la un joc de-a tribunalul, pana la un joc despre casatorie. Fiecarei fete ii revenea
cate o culoare specifica si cate un obiect anume care constituiau semne ale
independentei . Jocul iniţiat spontan de către fetiţe se structurează în jurul unui
simbol foarte puternic: Regele . El este deţinătorul unui mandat divin, guvernând
lumea prin forţă, dreptate şi înţelepciune. Acest joc special reprezinta un prim pas
important pentru maturitatea Svetlanei.
In aproape fiecare noapte, imediat cu adormea, Nana se trezea intr-o lume de
poveste. Fata descopera o padure fantastica din toate punctele de vedere, mai ales,
peisajul fermecator de care codrul dadea dovada. Aceasta ajunge ,hipnotizata de
tabloul copacilor, la un izvor cu apa sclipitoare. In vise, padurea devine dorinta de
securitate si innoire, simbolizeaza revelatiile inconstientuluisi si reprezinta sursa
unei regenerari.
Mergand prin izvor, oglinda sufletului si a energiei spirituale, un izvor al
cunoasterii care duce la perfectiune, Nana da de un bustean misterios . Cand
inainta pe nemarginitele carari din padure, Svetlana observa un pahar de model
neobisnuit, cu o ramasita de vin rubiniu inauntru. Cupa este reprezentantul
renasterii supraomenesti, astfel omul primeste destinul harazit ca pe un pahar,
aceasta insemnand nu doar continutul, ci si esenta unei revelatii, fata urmand sa
realizeze ca s-a indragostit de Ester. Vinul din cupa apare in vis ca un element
psihic de valoare superioara,deoarece este un bun cultural, in raport cu o viata
interioara pozitiva. Dupa ce degusta bautura, aceasta descopera ca pe fundul
recipientului se afla un paianjen mort. Moartea unui paianjen reprezinta un mare
risc de a provoca moartea trupului adormit.
Trecand de pahar, Nana gaseste intamplator prin padure o cheie. Ea indica
nu numai intrarea intr-un loc oarecare, ci si accesul la o stare, la un lacas spiritual,
la o treapta de initiere. Gasind o casa veche, aceasta incearca sa se foloseasca de
cheia abia gasita, insa se trezeste chiar cand sa o bage in broasca.
In urmatorul si ultimul vis, Svetlana reuseste sa deschida usa casei ,iar
inauntru se afla chiar creatorul care a notat in cartea sa toata povestea fetei din
ultimele zile. Fata ramane uimita si afla intr-un final ,ca intrase in sfarsit in lumea
Rem-ului.
Dupa terminarea seriei de vise, Svetlana este nevoita sa plece de la matusa
impreuna cu tatal ei. Aici, povestirea Nanei se incheie,iar naratorul devine chiar
fata matura. Vali pleaca din casa Svetlanei, iar dupa un sfert de ora in care fata
ramane singura in garsoniera din Bucuresti, oul de pe masa ,care este legat de
geneza lumii, se crapa si iese din el iese o himera. Acest animal simbolizand o
deformare psihica si o primejdie a exaltarii imaginative.
 Dupa despartirea de Vali, Nana continua sirul de nu inceput de Egor,
reprezentand gravitatea problemei cu care fata se confrunta.
In final, "REM" are valoarea unui adevar absolut, prin el se ofera nemijlocite
adevarurile universale. Nuvela nu are doar ca tema jocul, ci poate fi considerata un
text creat in spiritul jocului, prin imbinarea categoriilor narative. Cea mai
pregnanta forma a jocului fiind, insa intertextualitatea.