Ce ne comunică Dumnezeu despre comunicare

Alexandru Neagoe
Ioan 1:1-4, 14

Introducere
• O experienţă/acţiune în care suntem implicaţi aproape tot timpul...
• Importanţa comunicării: Un trecător ajută un bărbat să treacă un frigider peste prag.
Constată că e mai dificil decât presupunea şi spune „Nu cred că o să-l putem băga!", la
care proprietarul exclamă: „Băga? Eu încercam să îl scot!"
• Comunicarea este un subiect despre care se scrie şi vorbeşte mult, în multe discipline,
însă acum ne interesează „ce ne comunică Dumnezeu despre comunicare" - subiectul
predicii
• Babel - nu doar încurcarea limbilor ci şi compromiterea comunicării
• De ce începem seria cu o temă despre comunicare: Ioan 1:1 - Cuvântul (comunicarea)
a fost punctul de pornire în actul creaţiei şi stă la baza multor lucruri pe care le vom
parcurge în această serie
• O precizare pt toţi ascultătorii: baza comunicării noastre este că Dumnezeul nostru
comunică: Cere-i să-ţi vorbească şi ţie (pentru prima dată sau încă odată)!

I. Miza comunicării
1. O fereastră spre inimă

- perspectiva lumii: „om bun, dar mai rău de gură"

- perspectiva Scripturii: Mt. 12.34

2. Un scut (protecţie) al sufletului: Prov. 21:23

3. Un termometru a disciplinei personale / înfrânării (Iac. 3.2)

4. O pârghie a puterii (Iac. 3:3-5) - spre bine sau rău; spre zidire sau distrugere

* frâul (3)
* cârma (4)
 * focul (5)

II. Şase premise ale unei comunicări bune

1. Dorinţa sinceră de a-L asculta pe Dumnezeu

• Mai mult decât să se facă ce vrei tu

• Mai mult decât să arăţi că ai dreptate

2. Modestia (Efes. 4:1-3)

Stuart Scott: „E nevoie de multă umilinţă ca să poţi comunica cu o motivaţie corectă şi să
nu reacţionezi cu mândrie la ceva ce spune celălalt. Un om modest este un om răbdător. Dacă
eşti modest o să ai răbdare atunci când ceea ce spui tu este interpretat greşit sau când nu îţi
place ce spune celălalt"

3. Simţul răspunderii în faţa lui Dumnezeu (Mat. 12:36)

4. Capacitatea de a asculta pe alţii (Iac. 1:19; Prov. 18:13)

• Avem două urechi şi o singură gură!!
• Ce înseamnă să ştii să asculţi?
i. Să nu întrerupi pe celălalt (decât în situaţii excepţionale)
ii. În timp ce celălalt vorbeşte, să nu te gândeşti doar la ce vei spune tu
iii. Să nu vorbeşti prea mult ci să faci pauze ca să poată interveni şi celălalt
iv. Să ceri clarificări, oridecâte ori este important sau necesar

5. Înţelegerea comunicării ca fiind mai mult decât cuvinte:

Exemple:
• Tonul vocii: Ex: „Te rog să vii lângă mine", spus în moduri diferite; Scrisoarea
soldatului („Tată, te rog să îmi trimiţi urgent nişte bani") citită de doi colegi pe ton f.
diferit
• Limbajul trupului: Privirea în pământ / încruntată / plictisită / cu ochii peste cap;
aşezatul jos sau statul în picioare etc.
 • Contextul: „Copiii ăştia nu te lasă să te plictiseşti" - spus după o serie de boacăne sau
la joacă
• Acţiunile: cadouri, etc. Ex. reclama „nu înţeleg ce spui, dar ce ai zice de o cafea?";
dacă spui soţiei că vrei să petreci timp cu ea, fă-o!
• Temă de casă: cere cuiva apropiat să listeze câteva moduri nepotrivite în care tinzi să
comunici

6. Disponibilitatea de a aloca timp pentru comunicare

(Efes 5:19a: „Vorbiţi...")
• Multe subiecte importante /delicate necesită un cadru relaxant şi nu pe fugă
• Importanţa găsirii unui cadru potrivit / a unei discipline etc.

III. Patru principii practice pentru o comunicare verbală bună

(Efes. 4:25-32)

1. Comunică onest (adevărul) - Ef. 4:25.

Comunicarea neonestă poate însemna mai multe lucruri:
• Minciună efectivă
• O exagerare (menită să inducă în eroare): „Cuiul din talpă"...
• Un adevăr parţial / jumătate de adevăr: Bărbatul care s-a spovedit că a furat o sfoară ...
de care era legată o vacă
• O ocolire a adevărului - prin schimbarea subiectului; prin răspunsuri „diplomate" (Cain -
Gen. 4:9)

2. Comunică la momentul potrivit (Prov. 25:11)

• Nu cu întârziere inutilă (4:26-27)
Consecinţele problemelor neclarificate/nerezolvate/acumulate
• Nu în pripă - pe necugetate sau la mânie (Prov. 15:28)
• Importanţa alegerii momentului (şi cadrului) potrivit: ex. pt mulţi bărbaţi după masă
(pe sătul), nu înainte!
 3. Comunică cu un scop bun /„cu har" (Ef. 4:29-32; Col. 4:6)
• Pentru gloria lui Dumnezeu („faceţi totul pt... 1 Cor. 10:31)
• Pentru binele/zidirea semenilor (Ef. 4:29) - enumeră exemplele negative din verset
• Într-un mod corespunzător (Ef. 4:31-32)

4. Comunică clar (Mat. 5:37)

• Vânzătoarea care făcea reclamă la dispozitivul pt spălat geamuri ... cu margarină:
„câtă margarină trebuie să folosesc?"

Încheiere
Cea mai dulce comunicare şi baza oricărei reforme în comunicare: comunicarea cu
Dumnezeu (prin rugăciune şi citirea Scripturii).