Mitrea Gabriel

Tema si viziunea romanului Mara

Opera a aparut pentru prima data publicata in revista Vatra,in anul 1894,fiind considerata
cea mai buna scriere a lui Slavici,mai mult,Cioculescu face o afirmatie pe cat de indrazneata pe atat
de adevarata,anume ca este „cel mai bun roman al nostru inainte de Ion”.Ca si curent literar se
incadreaza in realism.
Romanul este o specie epica,in proza,de mari dimensiuni-cu o actiune pe cat se poate de
complexa,desfasurata pe mai multe planuri,fiind incadrata in timp si spatiu,continand un numar mare
de personaje puternic individualizate.Opera literara Mara este un roman traditional de tip obiectiv
prin specificul relatiei dintre narator si personaj cat si prin atributele
naratorului(omniscient,omniprezent)
Mara este un roman realist prin urmatoarele trasaturi:tematica,obiectivitatea p.p cu un
narator omniscient,omniprezent si detasat,construirea personajelor in relatie cu mediul in care
traiesc,prezentarea unei lumi omogene si a unor personaje tipice,tehnica detaliului
semnificativ,absenta idealizarii,veridicitate si stil sobru.Problematica sociala este de ordin
realist:relatia dintre individ-colectivitate,in contextul patrunderii relatiilor capitaliste si al dezvoltarii
targurilor de provincie,a breslelor din Ardeal,la sfarsitul secolului al XIX-lea.Romanul reflecta obiectiv
si verosimil o lume nuantata si totusi omogena,coordonata de coexistenta mai multor etnii.De
asemenea sunt prezente alte teme ale traditiei literare realiste,precum tema banului sau cea a
vaduviei.
Tema autorul prezinta eforturile unei vaduve de a se imbogati in parallel cu intretinerea
propriei familii formata din cei doi copii(Persida si Natl),ea sperand la o pozitie sociala mai buna pe
care vrea sa o atinga cu ajutorul harniciei si perseverentei.In acest roman autorul considera banul o
valoare pozitiva iar energia caracterului Marei ca fiind demna de respect.De asemenea Mara poate fi
citit ca un roman de familie sau ca un bildungsroman.
Titlul operei are o valoare sugestiva intrucat operea se sprijina pe destinul Marei care
constitue o axa fundamental a epicii.Totodata titlul mai poate sugera caracterul puternic al
Marei,putand fi asemanat cu cel al Vitoriei Lipan.Tot in privinta acestuia au existat cateva obiectii
fiindca titlul ar fi trebuit sa se numeasca “Copiii Marei”(N.Iorga) 12 11,dar G.
Calinescu justifica:”Mai vie decat toti este Mara”.
Perspectiva narativa se caracterizeaza printr-un narrator omniscient si omnipresent,partial
obiectiv intrucat pastreaza urmele subiectivitatii moraliste:prin vorbirea indirect libera,naratorul isi
exprima punctul de vedere asupra personajelor sau actiunii,care se inmanuncheaza cu gandurile
Marei(“A ramas Mara,saraca,vaduva cu doi copii,saracutii de ei,dar era tanara si voinica si
harnica”),sau mai este o voce colectiva,ca o gura a satului,suprapusa,din nou,peste gandurile
eroinei(“Cu cine adica sa se fi potrivit Persida,daca nu cu Codreanu?”.Totodata evenimentele sunt
cronologice,constructia rationalista,deductiva,remarcandu-se nararea la persoana a 3 a.Actiunea se
desfasoara intre Radna si Lipova,intr-un sat din Ardeal,mai tarziu la Viena,iar timpul este determinat
de sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20.
Din punct de vedere compozitional,romanul este structurat pe 21 de capitol cu rol
semnificativ pentru actiunea care se desfasoara prin alternanta celor doua planuri:destinul
eroinei(romanul Marei)si urmarirea evolutiei pe care o are cuplul erotic Persida-Natl(romanul iubirii).
Finalul cartii joaca un rol important in viziunea lui Slavici,surprinzandu-l pe cititor deoarece
aceasta trebuia sa fie partea in care spiritele se armonizeaza,iar aici Hubar este ucis de fiul sau
nelegitim,Bandi,care suferea de dementa.Motivatia este simpla:Slavici este un moralist,prin urmare
el incearca sa exprime principii de viata(necesitatea unui echilibru si constiinta masurii):Hubar a
comis un pacat,anume nu si-a recunoscut fiul si a lasat-o pe mama lui,Reghina,sa moara in
mizerie,asadar trebuie pedepsit.
In expozitiune, se prezinta locul desfasurarii actiunii si este descries caracterul fizic si moral al
Marei,statutul social,ramanand vaduva,munceste pentru a se sustine si pentru a sustine,dupa cum
afirma si Magdalena Popescu,iar banii obtinuti vor fi folositi in viitor,astfel ajunge sa-I pastreze in trei
ciorapi:unul pentru zilele de batranete si inmormantare,altul pentru Persida si ultimul pentru Trica.
Intriga este data de spargerea ferestrei pentru ca mai apoi privirile celor doi,Persida si Natl,sa
se intersecteze si sa se indragosteasca.Slavici prelucreaza aici mitul zburatorului,bazat pe acea
Mitrea Gabriel

pasiune subita,acea “dragoste la prima vedere” dar care este afectata de o tripla
interdictie:sociala,etnica si temperamentala.Incalcarea acestora duce la aprinderea conflictului.
Desfasurarea actiunii cuprinde spulberarea visurilor Marei in momentul in care copii ei se
decid sa-si urmeze propriul drum in viata.Astfel Persida ajunge sa-l respinga pe preotul Codreanu
deoarece il iubea pe Natl,insa se dovedeste a fi o iubire interzisa intrucat Mara nu era de accord cu
ea din considerente etncie,sociale,religioase si de educatie.Trica ajunge in cele din urma calfa la
Bocioaca insa este curtat de sotia acestuia,Marta;tot aceasta a fost cea care l-a convins pe macelar sa
plateasca pentru rascumpararea lui Trica,sa nu il ia in armata.Insa,cand acesta afla, merge la Mara si
ai cere sa-I plateasca lui Bocioaca fiindca nu vroia sa fie dator nimanui.
Punctul cuminant este reprezentat de revolta copiilor fata de planurile materne:Persida fuge
impreuna cu Natl la Viena,dar se intorc la rugamintea Marei,deschizandu-si un birt,Persida este cea
care asi asuma mai mult responsabilitatile,fapt pentru care Natl se simte inferior si sfarseste prin a o
bate.Cat despre Trica,acesta pleaca in armata intr-un acces de orgoliu.
Deznodamantul contine reconcilierea familiilor,un nou inceput dat de nasterea copilului,Natl
incepe sa-si assume rolul de cap de familie,Mara se impaca cu Hubar,Trica se intoarce ranit din razboi
insa maturizat ca barbat si experimentat ca meserias.Finalul imprevizibil este dat de uciderea lui
Hubar de catre fiul sau nelegitim,Bandi.
Personajele principale ale romanului sunt Mara si Persida,unde despre cea dintai s-a afirmat
ca este “prima femeie capitalist din literatura noastra”(N. Manolescu).Mara,o “precupeata” de la
Radna,domina opera prin forta ei,fiind energica,voluntara,dar in special optimista,fiind caracterizata
indirect prin vorbe,fapte,ganduri;este dominata de doua pasiuni:copii si banii intre care exista un
echilibru.Fata de mama ei,Persida vede viata ca o succesiune de datorii,asceze si reprimari,cu o
perspective tragic asupra realitatii,sau cu alte cuvinte “o Mara juvenila”(N. Manolescu).
Ca mai toti junimistii,Slavici a fost preocupat de probleme de limba si de stil .Scriitor
anticalofil,sobru,intentia etica este ascunsa sub un proverb(“Cine ce poate”,”Ce-I in mana nu-I
minciuna”)Totusi cea mai de seama particularitate a stilului lui Slavici este oralitatea,diferita de cea a
lui Creanga,este data de vorbirea indirect libera,de interogatii si exclamatii retorice(“Trebuia sa
treaca si prin asta!”),arhaisme fonetice si regionalisme(badanie,creitar,florini),in opera sa predomina
naratiunea.
Sunt intru totul de accord cu critical literar Cioculescu care a afirmat ca Mara este “cel mai
bun roman al nostru pana la Ion” datorita fortei de exprimare a lui Slavici cat si a celei creatoare care
il inglobeaza pe cititor intr-o lume ardeleneasca,cu specificul ei in care intalnim personaje tipice
dominate de veredicitate si verosimilitate aflate sub influenta-mai mult sau mai putin-banului.George
Calinescu remarca de asemenea ca Slavici nu are nimic din acel idilism abordat de samanatorism,el
doar transpune realitatea asa cum e ea,cu taranii observati “fara partinire”,metoda care va fi
preluata de Rebreanu.Cu toate ca taranii sunt egoisti,indaratnici,avari sau dusmanosi;au si
capacitatea de a ierta,fiind buni,se remarca acea fuziune de bine sir au intalnita doar la omul
adevarat.
Conchizand,Mara este un roman traditional,de tip obiectiv prin respectarea scrisului
conventional,prin prezentarea unei lumi omogene si a unui tip de personaj.S-a mai spus ca este un
roman balzacian prin tema sa(banul) cat si prin finalul “pozitiv”.Slavici urmareste in viziune realista
relatiile dintre comunitate(sociala,etnica) dar si aspect ale psihologiei feminist(iubirea maternal si
pasiunea).Autorul,prin relatia dintre cuplul erotic,a vrut sa sugereze faptul ca iubirea,pe care se
sprijina intemeierea unei familii,depaseste orice diferenta dintre oameni.