Formule Algebra Clasa Ix Xii PDF Free

Uutu i.rli:::-.
l
\
r_)
& t.\.
;\39 *lJf':l
.J r lat==J* irt-r{JJ
*\
".-"
-
{)
lsBN 973-8355-98-2
Distribulie la:
Tel/Fax (021)2223312
Q21) 222 B3B0
E-mai : editura@meteorpress.ro
comenzi@meteorpress.ro J$XU$UIIIilIU][l
aZo DORU SAVULESCU
ALGEBRA
FORMULE UTILE
pentru elevii claselor lX-Xll
I lilll lilll lilll illltilil ililtiltil il ilr

*951
741 R*
':' Sr?- (**f .\f)
(rn Formule utile Futru elevii claelor IX-XII
Capitolul l. Elemente de logictr matematictr

Lucrarea a fost avizatl de Ministerul Educatiei,
Cercetdrii, Tineretului ;i Sportului
(nr. 24243 I iamarie 2005 ) l.l. Enun{. Propozifie. Valoare de adevtrr
p€ntru a fi utilizat[ ca material auxiliar in scoli. Notiunea de inunl este o noliune primara care nu se defineqte
(cu ajutorul altor noliuni). Ea se poate descrie ca un ansamblu de
semne carora li s-a dat un sens.
Meteor Press, edituri acreditati de C.N,C.S.I.S. Definifie. Se nume$tepropozilie (in sensul logicii matematice) un
Cod 145/2006 enunl aespre care se poate spune ca este adeverat sau fals, dar nu
$i adevtrrat $i fals.
Observagii:0 Propoziliile se noteaza'. p, q, r, s, P, O, & S etc'
0 Fieclrei propozilii i se poate asocia atributul ,,adev[rat" sau
,,fals".
Noliunile ,,adevtuat" fi ,,fals" sunt notiuni primare'
0
Referenli ;tiinliJici: Prof. drd. Simona Dinu 0 Logica matematica se mai numeqte logicd bivalentd'
Prof. drd. Costicd lttpu Dacl o piopozilie p este adevarata se spune cd are valoarea. Iogicl
sau valoarea de adevlr ,,adevlrat" $i notam = 1 sau v(P) = a'
'(P)
Daci o propozilie p este falstr se spune cd are valoarea logici sau
www.meteorpress.ro valoarea de adevdr
"fals" 5i
nottrm v(p) = 0 sau u(p) =l
Propoziliile se pot compune cu ajutorul operatorilor (conectorilor)
@ 2003, reeditarc 2010 Toate drepturilc asupra acestei edilii logici.
smt rezervate editurii METEoR PRESS.
1.2. Operafii logice elementare
Contact: C.P.41-128
Negalia propozi,tiei. Negafia propoziliei p este propozilia notata
Tel. / F ax: 021.222.33.12
E-mail: editura@metcorpress.ro non p, 1 p tu, care este fals[ cdnd p este adev6ratA $i este
i
adevlratl ctndp este falstr. PIL
Distribulie la:
Tel. / F ax: 027.222.33.12 Tabla de adevf,r a propozifiei p este: -I-fi-
E-mail: comenzi@meteorpress.ro rl0
Conjunc{ia propozifiilor. Conjunclia a doul'propozilii oarecare
ISBN: 973-8355-98-2
p, q esle propozilia notatA,;, $i q",,p n 4"' sau ,p & 4" care este
adev[rati cand ambele propozi{ii sunt adevarate 9i este falstr in
cclelalte cazuri.
FoflDule utile Pcntru cleviichsr ].-\ll Fo[nulc utile FErtru eleviiclaelor IX-XIl
Tabela de adev{r a propozi{iei p r' q este: Echivalenla logictr. Propoziliile p 9i q sunt echivalente logic $i
scriem p <+ q dach amdndoul sunt simultan adev6rate sau
Proprietate. Conjunc{ia propozitiilor este sinrultanfalse. Propozi{iape+qsecite$te p I q lpeq
- cotnulativa p q = q p $i ,ro dacd gi numai daci q".
- ^ ^
asociativA (p rq) r v= p,r(q n r) 'l'abladeatleviraechivalenteip<+4este: 1 I 0 I 0
0l1l 0
Disjunc(ia propozifiilor. Disjuncfia a dou[ propozifii oarecare p
gi q este propozilia nolall,p sau q",,,p v q" care este falsa cand Observalii.
anrbele propozilii sunt fhlse $i adeviratl in toate celelalte cazuri 0 Propoziliap -) q este echivalenti cu propozi{ia 1p v q.
(adicd cel pufin una din propozitii este adev[rati), 0 t)ropozifiap <+ 4 este echivalenti cu propozilia{p-->q)a(q--sp).
Tabla de adevlr a propozi{iei p v 4 este: plqwY Proprieta1i:
1tl I ) Echivalenla logicl a propo-ziliilor este asociativd $i comutativa'
Proprietd{i. Disjunclia propozitiilor este: l l0 2) Legite lui cle Morgan: a) I (p v q\ <+ I P n I q',
- asociativtr lp v q) v 7 = p v (q v r); 0t1 b)lrP" ql<+ lPv lq'
-comutativtr pvq=qvP. 3) Proprietdtile de distributivitate:
Observagie. Propozitiile compuse se obtin din propozifii simple p r) ++ (p n q)v (p aconjunc{iei ta{Ide disjunctie;
(p, q, r, .r, ...) prin aplicarea de un numtrr finit de ori a p
^(qv
v
^r)-
(q r) <+ (p v q) t (o v r) - a disjuncfiei faih de conjuncfie
' ^
conectorilor logici: 1. a, v. Folosind propozifiile p, q, r, ... qi simbolurile conectorilor
-1,
logici v, n, -r, e+ se pot formula diverse expresii numite
lmplicalia propozifiilor. Implica[ia propoziliilor p $i q este pro- foimule (expresii) logice sau formule ale calculului cu propozilii
pozilia notatl ,p 4 d' care este thlsd dac[ qi nurnai dactr p este care se noteaztr cu cL p. .. . sau 0(p, q, . . . ).
adevirattr qi q falstr, iar in toate celelalte cazuri este adevf,rata.
La implicafia p --, q, propozi(ia p se numeite ipotezd salu Expresii echivalente. Doui expresii o 9i p se utmesc echivalente
antecendentul iar propozilia q se nume$te concluzia sau daCa pentru orice propozilii pt, p2, ... cele doud expresii
consecventul implicatiei. reprezinta propozilii compuse cu aceeaqi valoare de adevlr.
Lcge, tautologie. DacI indiferent de valoarea de adevar a
Tabla de adevdr a implica{iei p -) 4 este: pls -) q propoziliilor componente, valoarea de adevdr a fbrmulei logice a
1 iste l, atunci fomrula se nume$te lege satt tautologie sau formuli
Propriet5[i : implicalia propozi{iilor este 0 identic adevArata.
tranzitivd (p -> q) n (q -+ r\ -+ (p -+ r). 1 Exetuple: I. Legea te4ului exclus: d= p v p =+ v(o.) = l '
I
2. Principiul contradicliei: B= p p =, v(0) =0.
"
Fonnule utile lEntru e]erii rlsor lX-Xll Foflnule utile lEntru elevii claselor IX-XII 7
1.3. Predicat
Reguli de negare.
Se numegte predica sau propoTiyie cu variabile un enunl Predicate unare (predicate care depind de o singurtr variabilE)
care depinde de una sau mai multe variabile qi are proprietatea c6
notatp(r).
pentru orice valori date variabilelor se obfine o propozilie.
Negarea cuantificatorului universal se face prin cuantificatorul
Predicatele se noteaz[ p(x, y, z, ...), q(xt, Jt, zr, ...) qi se numesc
existenlial qi invers: I (Vxeg.p(x)) <+ (l-reE' lp(x)) $i | (freE'
unare (cdnd au o variabild), binare (cdnd au douA variabile),
p(.r)) <+ (Vxe E. I p(x)).
i e r nar e (tr ei variabi le), . .., n- are (depind de n variabile). 'PreJicatul
q(.r) se numefte consecitl(d logicri a predicatului p(x) 9i
Mullimea de definilie este mulfimea valorilor pe care le pot
scriem p(x)=+q(x) dac[ propozifia (Vx)(p(x)-+4ft)) este adevarat5'
lua variabilele.
Predicatele p(x) Ei q(x) se numesc echivdlente $i scriem p(-r) e
Predicate echivalente. Dou[ predicate p(x, y, z, ...) qi q(x, y, z, q(.r) daci este adevaratA propozilia (V,r) (p(x) <.> q(x)'
...) se numesc echivalente dac6, oricare ar fi valorile pe care le iau i)b'servalie. Uneori pentru a infirma o implicafie care confine
cuantificatorul V este suficient sd se construiascaun contraexem'
variabilele x, y, z, ... in acelaqi domeniu, propoziliile oblinute sunt 'l
echivalente. Se scriep(x, y, z, ...) e q(x, y, z, ...). pti.Acestarezultd din: (v.rxp(.r)-+q(;r)) <+ (l-Y) (p(x) n I q(x))'
1,4. Cuantilicatori Predicate binare (care depind de doul variabile) notatep(x, ))'
Cuantificator existenfial. Fie un predicat unar p(x), unde .jr este Pundnd in fala unui pretlicat binat p(x, y) unul dintre
un element oarecare dintr-o multime data E. Se nume$te cuantificatorii V sau 3 se obtrin predicate unare:
' propozilie existenyiald propozilia: ,,existi cel pulin un x din E (3.t) p(x, y), (Y x) p(x, y) - predicate unare in care y este variabild
liber6.
astfel incat p(-r)" 9i se noteazd l-r, p(x) sau (ar) xe E, p(x) sau
(=y) p(x, y), (Vy) p(x, y) - predicate unare in care x este variabi16
,I (are$ p(x). Este adevlratA dacl existf, cel pufin un xg€E astfel libertr.
incit p(.v6) sf, fie adevirat[ gi este fals6 in caz contrar. Simbolul ]
Proprietati de comutativitate a cuantificatorilor de acelaEi fel:
I se numegte cuantilicatot existenfia/qi se citegte ,,exist6".
0 (VxXVy) p(x, y) <+ (VYXVx) P(x, Y)
t Cuantificator uniyersal. Fie un predicat 0 Gr)(ly) p(x, y) <+ (lYXlr) P(r, Y)
I numeEte propoziyie universald propozilia unar p(x), t€8. Se Reguli de negare:
,,oricare ar fi r din E, -
O I fVx)€yl p(x, y) <+ (atXvy)lp(x, y)
, p(r)" $i se noteazA V-rp(x) sau (Vx) p(x) sau (VxeE) p(x) sau
(Yx)xcE, p(r. Este adevAratA dacf, pentru orice xeE, p(x) este O I (:xxvy) p(x, y) <+ (V.rXly) lP(x, Y).
I adevara6 qi este falsl dacA exista cel putin un.ro€E pentru care
p(/0) este falstr. Simbolul V se numegte cuantificator universal Si
I
se cite$te ,,oricare ar fi".
Fonnule utile penn.u elevii ch*lor tX-Xll FohDulc utile pentru elevii clu*lor lx-Xll 9
Capitolul 2. Mul(imi este gi element al mullimii B. Spunem ca A este o parte sau o

submullime a mullimii B.
2.1. Mulfimi Avem eclrivalen\a: (A c B) <+ (Vi€A * xeB).
O mulfime este o coleclie de obiecte (numite elementele Relalia de neincluziune. Spunem cA mullimea A nu este inclusd in
mullimii) de naturd oarecare, bine tleterminate qi distincte. mullirnea 8 qi scriern A G B dacd3reA Si xeB.
- Mul{imile se noteaza cu litere mari A, B, e, p, R, iar elemen- Proprietdli: 0 VA avemA cA:
tele cu litere mici a, b, x, y. 0 VA avemA cA - reflexivitatea;
Mullimile se pot defini: - sintetic prin indicarea elementelor 0 (A c B) qi (B c A) + (A = B) - antisimetria;
lor (intre acolade sau in interiorul unei diagrame). Exemplu. {5, 2 }. 0 (A c 8 si B c C) *
A c C - tranzitivitatea.
- analitic prin specificarea unei proprietafi caracteristice ele- Mulsinrea pdrlilor unei mullimi (fi. Fie o multime A. MulJimea
mentelor lor. Exemplu: {xe N I x2 - 7x + I0 = 0 }. care are ca elemente toate submullimile lui A se numepte mulli-
Mulf imea care nu confine nici un elemerrt se nunlefte mea pa4i lor f ui A qi se noteaz A 4A). Dacd A = A a
;:ll,/\ = {A l ;
mallime vidd qi se noteazd cu A. P$en spune ca A = gl x + xl . dacf,A = Ixl 1."4A)= IA, &\l,dacbA= {.r, y} = qil= @,
{-r}, {y}, {-r, y}} iar dacd A are n elemente atlunci qA\ arc 2"
2.2. Relafii intre elemente qi mulfimi elemente.
a) Relatia de apartenen{i (simbolul e). Daci un elernent x apa4i-
ne unei mullirni .4 aceasta se noteazA,y€A gi citim ,;r aparline A,'. 2.4. Operafii cu mulfimi
' b) Rela{ia de neapartenentA (simbolul €). Dacd un elemenr y nu
apartine multimii A scriem xeA. Reuniunea (u). Se nume$te reuniunea a doui mul{irni A gi I
mullimea tuturor elementelor care aparline cel pulin uneia din
I 2.3. Relalii intre mul(imi muflimileA sau B. ScriemA v g = lxlxeA sau,r€B).
'. 2.3.1. Relaliu de egalitate. Dou[ rnulfimi A qi B sunt egale dacd Proprietdtile reuniunii :
' suntfonrate din aceleagi elenrente scriemA=8. Avem echivalenla: l VAavemAvA=A;

' A=B€(VxXr€A+>.r€B). F VA avemA v A= A -idempotenla;
' Relulitt de neegalitute. Dacd doul rnulfimi A $i B nu sunt egale > VA, BavemAu B = B v A-comutativitatea;
. scriem A * B citim mullinreaA este dif'eritl de mullirnea B. > VA, B, Cavem(Av B)v C=A u (B u C)-asociativitatea.
Avem echivalenta A* B <+ ((1reA)rr(xeB)) v ((lye B),^.(ye A)).
Intersec{ia (n). Se numeqte intersecyia mulfimilor A 9i B rnul{i-
I Proprieteti: 0 VA, A = A - reflexivitatea; mea formatfi din elementele (comune acestora) care apadin lui A
0 (A = B)
| = (B -_ A) - simetria;
C (A = B 9i B = C)
qi lui B. Notam A n B = {xlxe A Si xeB}.
= (A = C)-rranzitivitarea.
2.3.2. Relalia tle incluzittne. Spunenr cd mullimea A este inclus[ Doui mullimi A qi B se numesc disjuncte dacd A a B = A.
irr nrultimea B qi scriem A c B daca orice element al multimii A
l0 Fonnule utile peDh! elevii claslor IX-XII Fonnule utile pentru elevii claselor lX-Xll I
-
Propriettrfile i ntersec[iei: Complementara unei mul{imi. Fie A o submultime a mul}imii E

F VA avemA aO =O: Se numeqte cornplementara lui A tn raport cz E submullimea lu
} VAavemA aA=A- idempotenfa; E formati din acele elemente care nu apadin lui A.
> VA, EavemA n B = BnA-comutativitatea; Notam CrA = [xlxeESix*Al.
> VA, 8, Cavem (A a B) n C = An (B^ O-asociarivitarea; Proprietit(ile complementarei, Y A, B c E avem:
> Cr (CrA) = A - principiul reciprocitafii;
> VA, B, Cavem(A uB)nC=(A^C;u(Bn e-distribu- } AcBeCEBCCEA;
tivitatea interseclie fald de reuniune: > Cua=E si CeE=a;
> VA, B, Cavem (A n B) u C= (A u O n (B u O - disrribu- > CrA = E\A;
tivitatea reuniunii fa{A de interseclie; F A u Ce A= E-Wincipiul extinderii te4ului;
> VA, BavemAi'r (Ae B)=A giA u(A -absorbfia. F An CrA=@ -principiul necontradicfiei.
^B)=A Fonnulele lui de Morgan,VA,B c E avem:
Diferenfa 0 sau -).Diferenla dintre rnullimea A qi mullimea B ) Cr(AuB)=CrAnCsB;
este multimea fonnat[ din elementele lui A care nu sunt elemente
> Cr(A . B) =CEAJ CrB.
ale lui B. Scriem A \ B = {x l-re A qi xeBl.
Proprietlfile diferenfei :
Produsul cartezian a doutr mul{imi. Se numeqte perecftr
} VA avemA \A=A' ordonatd (cuplul) format din elementele x qi y gi o ordine intft
elementele .rr $i ) in sensul ctr x este primul element, iar y este a
> VA, BavemA\B =A \(A nB); doilea element. Se noteaza (x, y) in perechea (a, D), a se numegtt
> VA, BavemA = (A n B)u (A \B). prima componentd iar D a doua componentd.
I Avem (a, b) = (c, Q dacl qi numai dach a -- c Ei b = d.
i Diferenfa simetricl a multimilor A gi B se defineqte astfel:
, AaB=(A\B)u(B\A). Produsul cartezian al mulfimilor A qi B (in ac€asta ordine) est(
' Proprietl[ile diferen{ei simetrice: mullimea ale ctrrei elemente sunt toate perechile ordonate (a, b) 1r
care a€A $i b€8.
NotamA x B = 1@, Dl aeA n beBl.
F VAavemA dA=AaA--A; DaclA =BatunciA xA=A?.
I> YA, B avemA rB = (AuB)\(A nB); Propriettrtile produsului cartezian , VA, B, C, D avem'.
F AxB*BxAdacaA*B;
I> VA, B, C avemA^ (B^ C) = @ B)^ (A C);
l Ax(BvC)=(Ax8)u(AxO;
> ^
VA, B, Cavem(A tB) aC=Aa ^(Ba Q-asociativitatea.
> (A u B) x C= (A x C) u (B xC)',
(AnB)x C--(Ax C)n(BxQ.
12 Fomule utile peltru elevii olaselor IX-XII Fo[Dulc utile lEnrru elevii claselor IX-XII l:
Cardinalul unei multimi A, notat lA I ruo .r,'d A, este numarul Lernele sunt acele rezultate care pregAtesc demonstratia une
de elernente al mullirnii. teoreme. Fie teorema p(-r)
= q(x). Spunem cd p(.r) este o condilit
saJicientd pentru 4(,v) sau q(-r) este o condilie necesard pentrt
Mulfimi echipotente. Doui nrul{inri A gi B se nlumesc echipo- p(x)-
tente dacd au acelagi numtrr de elemente (sau existd o funclie Reciproca unei teoreme date este propozilia care se oblint
bijectivd definitl pe una dintre mulfimi cu valori in cealaltd inlocuirrdin acea teoremd ipoteza cu concluzia gi concluzia ct
'mullime).
ipoteza. Dacd reciproca este o propozilie adevarata atunci ea sr
nume$te teorema reciprocd a teoremei date care se va num
Mulfime finittr. O mullime ,4 se numegte.;/iziti dacd A = A sau
teorema directd.
existd ne N astfel incdt mullinrea A sa fie echipotentf, cu nrullirnea
Prin urmare: Teorema directl este p( \, x2,...,xn)=q(.r1, x2,...,xr',
U,2,...,n!.
Mullime infinittr. O mullime A se nume$te inJinitd dacd ea nt iar teorema reciprocd (TR) este q( \, x2,..., x n)+p( ty x2, ..., xn ).
este finita. (Exemple: N, Z, Q, R, C).
Teorema directd gi teorema reciproca se pot scrie cumulat:
Mulfime numlrabiltr. O nrul{ime A se nume$te numdrabild dacd
este echipotentA cu mullimea numerelor naturale N.
p( x1, x2, ..., xr) a q( x1, x2,..., .r, ) $i se poate citi: ,,o condilit
O nrulfime A se numegte mullime cel mult numfrrahild dach este necesarA qi suficientd pentru p( xr, x2, ,..,x, ) este q( ,rl, x2, ..., xn )"
finitf, sau numdrabild.
sau ,p(x1, x2,...,Xa) daca gi numai dacl q(x1,x2,...,xr)" sau
2.5. Teoreme ,,1t( x1, x2,..., x, ) atunci gi numai atunci cdnd q( x1, x2,..., xr).
Axiomele sunt propozilii admise adevlrate (propozilii t'undamen- in cazul p( x1, x2, ..., xn) 4 q( \, xz, ..., x, ) dar q( x1, x2, ..., x, 1
. tale) care nu se demonstreazf,. p(.\, x2,..., xn ) spunern ch p( x1, x2,..., xn ) este o cotttli\ie
Teoremele sunt propozitii care se dovedesc a fi adevarate in urma =
unei demonstratii. Forma gramaticalA a unei teoreme este a unei necesarii dar nu suficien d penfi'u Q(x1,x2,...,xr). Dactr avem
propozilii condilionale: ,,daci ...... atunci ......", iar forma xn) *
, p( x1, x2,..., q( xy, ) dar q( x1, x2,..., xn) A
x2,..., ir,
, generaltr (logicA) este p( x1,.r2,..., xn) * q( x1, x2,..., -r, ) unde p(.1, x2,..., xn ) spunem cA p(xt, x2,..., xn ) este o coruli\ie
, predicatul p(\,x2,...,xn) se nurnegte ipoteza teorernei iat sulicientd, dar nu Si necesard penrru q( x;, 12. ..., x, ).
predicatul q( xt, x2,..., -ro ) se n'umeSle cancluzla teoremei.
. Demonstra{ia teoremei este un qir de ralionamente logice 2.6. Ra{ionamentul este un Eir de judecd{i care conduce fa o
t folosind axiomele sau alte teoreme demonstrate. anumittr concluzie. in cazul c6nd concluzia este incontestabilA
Colsecin(ele sau corolarele unei teoreme sunt propozitiile (definitive) rationamentul se nume$te demonstrativ. iar cind
adevdrate care rezultf, imediat din aceasttr teoremS. concluzia nu este definita se nume$te /afianament plauzibil.
Fonnule utile pertrru Eleviicl{f,lor 1X-Xll Fomrulc utile lrcittru eleviiclaselor IX-XII
t4 l5
,Logica matem at icd utilize azA: Capitolul 3. Mul{imea numerelor reale
;J ra\ionamentul deductiv - permite trecerea de la general la
particular (este ralionament demonstrativ); 3.I. Mulfimi
de numere
',1 rasionamentul inductiv - permite trecerea de la cazui Mul{imeanumerelor naturale N = {0, l, 2,3, ..., n,..,}.
I particulare la concluzii generale caro pot fi adevtrrate sau MulIimea numerelor naturale nenule
.
I false (este ralionament plauzibil). N* =N\ {0} = {0, 1,2,3,...,n,...1.
rContrara unei propozi{ii. Propozilia I p
- I 4 se nume$te Mullimea numerelor intregi
contrara propoziliei p -s q. Z= 1...,- tl, ...,-2,- t,0, 1,2,3, ...,n,...1.
'Data
o teoremd p(x1,x2,...,xr) * e(xr,x2,...,-rn) propozilia Mullimea numerelor intregi nenule
z* =z\{0} = {.., _ t1,...,_2,_ 1,1,2,3,..., n,...1.
(V )(V xz ). .(V x)(f p( x1, x2,...,x,) + lq( x1,x2,...,.r, )) se
x1
Mullirnea numerelor intregi negative
nume$te conlrara leoremei. Daca aceastA propozilie este
.
Z--- {.. ,- tt, ...,-2,- l).
ladevlratd ea se va numi teorcma contard (TC) teoremei date. Mullinrea numerelor intregi pozitive
,Teorema contrarA are forma 1
p( x1, x2, ...,x,)=1 q( x1, x2, ..., xr). Z+ = 11,2, 3, ..., n, ...1.
ltt
rSe demonstreazd formula (p -+ q) o (l q -+ I p) este o
c[ g
tautologie adicd orice teoremd este echivalentd cu contraru
Mullimea numerelor ralionale a=] laeZ si beZ* I .
, sale.
l.l'l )
,reciprocei Mulfimea numerelor ra]ionale nenule Q* = Q \ {0}.
' Metoda reducerii la absurd se baz9rud pe un ralionamenl Multimea numerelor reale R = (- -, +-).
demonstrativ care const5 in inlocu'yzddemonstrafiei directe prin Mullirnea numerelor reale nenule R* = R \ {0}.
, pemonstrarea contrarei reciproc6i. Se presupune ca nu esl.e Mullimea nurnerelor reale pozitive R- = (0, + -).
' adevtrratl concluzia teoremei date qi se ajunge la o contradic{ie Mullimea numerelor reale negative R- = (- -, 0).
la neearea ipotezei sau a altui adevli mitematic cunoscut). Mul[imea numerelor irajionale R \ Q.
I {adica
Mullimea nunterelor complexe Q = {a + bila,beR,$i i'?= - l }.
I Metoda inducfiei matematice (ralionamentul prin recurentA) este
t b metod[ prin care se arata cA o proprietate PQl, n> a, ,?€N datA Avem incluziunea: N c Z c Q c R c C.
. Fau intuid este adevAratf, pentru orice numir natural n incepdnd Fiecdrui nurndr ii putern asocia un punct pe axa numerelor.
de la un numf,r n atural dat a gi presupune parcurgerea etapelor: Axa numerelor este o dreaptf, orientatA d pe care s-a fixat un
. 11. etapa de verificare in care se araffi cIP(a) este adevdratA; punct o numit o rigine si o unitate de misurl.
I 2. etapa de demonstrafie. Se presupune ci P(n) este adevdratd $i |1|lll
I 1 se demonstreazA cdP(n+ I) este adevtrratf,; -a,bc 0 --l, ;
13. se trage concluzia: P(rl) este adevtrrat[ pentru orice n 2 a, # CO AB
ineN.
I (l Fonnule utile pertru elevii cla$br IX-XII Frnnule utile pengu elevii claslor IX-XII 17
$i nurnerele irafionale se pot reprezenta pe axa numerelor. Asemanator penru a,beR, a < b se definesc:
A o-------- D
- interval deschis de extremitdli a, b notat:
(a,b)=laeLla<x<bl;
t\-t,
l\al'# J, - interval deschis la stdnga qi inchis la dreapta notat:
(a, Dl = i.re Rl a<x<b\',
Bl \c o M
- interval inchis la stiinga gi deschis la dreapta notat:
,l ta, b)= {xeRl a<x<-bl.
,3.2. Ordonarea numerelor pe axI
,
Considerim numerele a gi b cwe corespund pe axi punctelor A qi Intervalele nemtrrginite sunt:
B. Spunern ce 4 este mai mic decAt b qi notIm a < l, daca punctul - interval inchis la sl6nga,gi nemirginit la dreapta notat:
I A se afla Ia stdnga punctului B pe axa numerelor. (Mai spunem gi [a, +-; = {xe Rla(x}:
I cA D este mai mare decdt a gi scriem b > a). - interval deschis la stanga $i nemdrginit la dreapta notat:
(a,+-;={xeRla<x)l
,# - interval nemargrnit la stiinga gi inchis la dreapta notat:
(- -, Dl = {xe R lx < t'};
rAOB
- interval nemlrginit stanga $i deschis la dreapta notat:
1 Observalie. Numerele reale care corespund punctelor axei aflate (-*,b)={-reRlx<b}.
t la dreapta originii se numesc numere pozitive. iar cele care se atlf, (--, +-)' simbolurile
Observalii: l. Se mai foloseEte scrierea R =
'. la stdnea orieinii se numesc numere nesative.
I -- gi + - nu reprezintA numere reale.
R"rorp-rru doud numere irr.rrnna-i-rtuiililnt*qdouf, numere 2. Pentru un interval [4, b] numdrul b 'a se nunleste lungilnea
I date una dintre relaliile: mai mare, mai mic sau egal. -
intervalului.
' Relatia de inegalitate stricta (< sau >) este tranzitiva:
3. Pentru a = b avem fa, al = la]r Si (a, a1 - @, al = la, a) = A.
j ain a<b si b<()a<c. 4. Deoarece intervalele sunt rnul{irni de numere, cu ele se pot
r Relalia de inegalitate nestrictA (< citit ,,mai mic sau egal", efectua acelea5i opera{ii care se pot face cu orice mullimi date:
, \> citit,,mai mare sau egal") a ( D inseamni,,a < b salu a = b" reuniune, interseclie. di feren[a.
r { are proprietdfile:
, f l. a<a, YaeRi 3.4. Valoarea absoluttr sau modulul

r2. Va,beR, dacha<b qi D<aatuncia = D; Valoarea absoluti sau modulul unui numlr real x, notatd l;r l,
.13. Va,D,r:e R, dacda<b$i b<catuncid<c. este acela dintre numerele x gi - x care este pozitiv.
J1
ll 3.3. Intervale de numere reale Avem:
lx. daci x>0
Ixl= 1_r. dacl x<o
{ Fie a,beR,a<Dmulfimea: {xe Rla<xqix<D} se numeqte
i interval inchis de extremit6ti a, D gi se noteazlla, b).
I 8 FooDule utile pentru elevii claselor IX-XII Fonnule utile pentru elevii cldslor IX-XII lg
Pentru a>0 avemegalitalile: Propriettr!i:
1;eRl lxl <a) = t-a. al 9i {xeRl l-rl <a} = 1-a, al. 1. Asociativitatea: (r. )). z=x. O.z), Vx,y,zeR.
Opusul numf,rului real a este nunrarul real - a. Opusul numf,rului 2. Comutativitatea: x. y =y. x, V.r,yeR.
real - D este numdrul real b. 3. Elementul neutru este numdrul 1. Avem: "r 1=1 x=x, V.re R.
4. Elementul inversabil. Pentru orice r€R*, existA .r-l eR*
3.5. Propriettr(ile modulului
l. lrl>0. VaeR qi lal=0<+a=0. numit inversul lui x astfel incdt x. ,r-1 = x-l . x: 1 Numdrul
2. l- r l= la l, VaeR. x-r I /-r\-l
3. se mar scrie
-.x iar \x '/ = x .
lol=lble(a=b sau a=-b),Ya,beR..
4. l".bl=lol lul, va,beR. 5. Distributivitatea inmullirii fafd de adunare: Vx,y,ee R avern
s. lgl=la. va.beR. b+0. x(Ytz)=x!+xz.
1, I I l1,l Observalii:
l. Uneori este utild scrierea. !
6. -lol<o<lal, VaeR., ry ! xz = x(y z).
't. latbl<lal+lbl qi llal-lbll <lo-bl<lal+lbl. 2. DacIae R* definim a0 =1', al =ai an =a.a.d..,..a $i
|
3,6. Opera{ii cu numere reale o-' = . a-n ={. e"n,rra=0gineN+avem a' =0.
-n
ua
Adunarea este aplicalia f : R x R -+ R, (x, y) -r x + y numitd
suma numerelor.r qi y.
3. Numdrul 0 se numeqte element absorbant pentru inmul{ire
Proprietatile adunf,rii: deoarece 0. x=x. 0=0, V.reR.
4. Avem regula semnelor:
- asociativitatea: (x +y) + z=x+ (y + z), Vx,y,zeR. (-.r) ' y = x'(-y) = -xy si (-x) '(- y) = xy , vx,ye R.
- comutrtivitatea:,r+) =y+.r, V.r,yeR.
- elementul neutru este numdrul 0. Avem: -x+0=0+x--;r, V.xeR. 3.7. Puteri intregi ale numerelor reale
- Suma dintre orice numtrr real qi opusul sAu este zero.
VxeR=x+(-x)=-x+x=0. Puterea a n-a a numf,rului real a se scrie a' gi n se numeqte
Diferenla dintre numerele reale x gi y se noteaza x - y gi se exponentul puterii, iar d se nume$te baza puterii.
def Avem urmf,toarele formule:
definegte: x-y = x+(-y). t. aIil .un =ahr+il . L o :a =4
1
7.4
^
m .o
tm , t\m
=\aD)
Pentru ae R gi ne N+ notam suma: (! t4:!-:::r,g = n. a .
4. (o")' * u"' . 5. (+a)n =11' . 6. (-a12n =a2' .
inmullirea este aplicalia ,; " : R x R --+ R, @+)-+.ry numit pro- 1t. \-0)
t -\2x+r o q . _loL\"'
dusul numerelor x Ei y. =-a-2n+t 6. lnt
"hilt =( ) , O*0.
Fonnule utile penm elevii claelrr lX-XIl Furilule utile pentru elcvii claselor IX-XII 2t
20
3.8. Identit[{i O5icare ar fi numirul real a 2 0 6i Vze N*, existd un numf,r

Pentru orice numere reale a, b, t:, x, y avem: real .r) 0 astfel incit ,r'=a. Numtrrul ,r > 0 cu proprietatea
l. (a+b)(a-b)=a'-bt.
.,r" =a, n€N* se nume$te radical de ordinul n al lui a 5i se
2. (a!b)2=o2+2ob*b2.
noteaza x =\li .
3. (tt+b+c)2 =u2 +b2 +c2 +2ab+2ac+2bc.
Pentru: rr=l=+!,li=a:
4. (a+b)3 =a3 +3a2b+3ab2 +b3 .
,t=2= 'J; = J; (radical de ordinul doi cu propriet[-
5. ,t 763 =1a!b)(a2+ab+b2). tile de nrai sus);
6. (a+b+c)3 =a3 +b3 +c3 +3(a+b)(b+t:)(c:+a). n=j =1 {f este raclicalul cle ordinul trei care are pro-
prietdfile de mai sus in care dispar restricliile a > 0. b > 0 iar cele
'7. 1a2 +b211xz + y21=1ax+by)2 +(bx-ay)2 .
de tipul a > 0, D > 0 se transformdin a + 0 qi D * 0.
3.9. Radicali 3.10. Puteri cu exponent ra{ional

Numtrrul real -rr>0 care are propdetatea x2 =4, unde a>0
I se numegte rdddcina patrata a lui a sau radicalul de ordinul doi al Considerdm a€Q, a=!!, neZ, nez* $i De R*. Definim
n
lui a gi se noteazd, .r = Ji . n1
puterea lui D cu exponerrtul rational n numirul b" = bi =4{b'

Re{inem ca JF =l a | , Vae R.
Proprietili
Propriet{i ale radicalului de ordinul doi: tn 11 tn,f
r. va > o, b>0, J;; = J; .Ji . l. att.aq=dr 4,(a>0).
mmm
z. -E=8.r,>0. D>0. 2. (a.b'ln =an 'bn,(a>0, b>0).
lb Jt
m_p
nt l,
3. Jil' =(.6)", vo>o, vnreN*. 3. o,t : Ar! = A,, ,l , (A > O).
+. ,[ik + =noJi,vo>o,b>g-v*€N4 (
a\
n!!
an
,. .,fr =G)-', vo,o. 4. l-l
I hl
" =L,(a>0.r>0).
m '
bn
Folrule utile pentru elevii clawlor IX-XIl 23
ll Fonnule utile pentru elevii claselor IX-XII
Expresii
.l
I !\ !! Bi nresi r Exoresia coniusattr Produsul
5. \u" ) "
=a" " .(a>o)
J; J; a
a ),
-;- I
Fie a > 0 q; A eQ.
II
Prin definifie a m
o -Ji o*Ji -D
an o*Ji "-Ji oz-b
Ji *Ji J; -Jb a-b
3.11. Opera{ii cu radicali
,Lr- J; -.ti Ji *JE a-b
r (V,)" =, p.noua>0Ei nnumarparsauVaeRqi nimpar'
{i *{i ',fF -lm *{t;
a+b
a-b
'J; -1lb ',[7 *'J"o *{7
'"F -:m *{rs {i +3Ji a+b
,4t{ nri]i
\a d
,4, zu+fi =_a2*t =-2,,*li , @>O).
3.12. Baze de numerafie
l
5. \t; 'l; =t{ii , 1">0, r,>01. Cifrele fblosite in sistemul de numerafie zecimal (cu baza l0)
r: sunt: 0. l, 2, 3, 4, 5, 6,7, 8,9.
6. 4o,4lo=tlL, v>0. b>o). Oricare ar fi numdrul a > 0 existf, cifrele zecimale as, ay,
lb
4lo.4o =^4lo^*' , (o>o). . .., n, unic determinate astfel incat:
,7.
a=ar.l\n I nr-r.l}n-l +...+al .10+ao = rfr-t-ra%
.8. - (d>o).
- =44o,
\l4o
Pentruo althbza de numera(ie beN, b ) 2 cifrele folosite
.
9. Jo+JO=la+bt2Jab . (a>0. D>0). sunt:0, l, ..., b-l qi avem

: ;i;;A = o,' b' + a,-,'b'-t + + a,'b + ao'
10. ,l,tJi =lT.t/T dacd a2 -b2 =c2 \h)
:l
- Cornpararea a doui numere naturale se face astfel:
i
Fortrule utile Irentru elevii claslor tx-Xll Fomrulc utile pentru eleviiclaslor IX-Xll 25
24
Dacd numerele a $i b scrise in baza 10 au ru respectiv n cifre
c ./racfie zecimalii periodicit tttixtit, daci descompunerea numi-
<bem<rx
rtunci a sau 4< be>m=n $i=k<'ll astfelincat
torului in produs de factori primi.contine amt unul sau
amdndoi factorii 2 9i 5, cdt qi un alt factor.
d,=bn,.'., ak-t =bt-r $i a*<br'
441 441 16061
-
55 5.ll -B.0rr8r,
E.tenwre.
' =0.32(154).
49950
3.13. Nurnere zecimale
a
Fie numdrul rational , a,beZ, b * 0. Prin imPd(irea lui a 3,14. Transforrnarea i nverstr
b
Fi'acliu zet:inald./itlitd este egali cu fracfia care are la numS-
la b se obline un numdr de forma a,aga1...an... care se nume$te rtrtor fraclia zecirnald fird virguld, iar la numitor l0 la exponent
egal cu numirul de zecimale (ale fracqiei zecimale date)_
frac{ie zecimal6.
a+
Obsiervayie. Dac6 a gi b sunt nutnere zecimale atunci 9i
: nJt,b,-lr-" =olE10,,i;
D, 256
a ' b. - a, aD sunt numere zecimale. '
E.renryle.l,zso=7
1000
a, At At
+ --+- +--+- + ..., Fnrcyiu zecimuli lteriodicd simpld este egali cu numlrul de
= a^ +
Putem sA scriem an.a1a2...a,
" ---.:-
lo l# to' intregi unrat de liac{ia care are la num[rf,tor numbrul din
perioadd, iar la nunritor se scrie cifra 9 de atdtea ori c6te cifre are
unrle ag eZiar a1,a2,... suntcifreinbazal0' perioada.
I
in funblie de factorii in care se descompune numitorul D al
12'', btb' " 4
.
I
Exenyl e. 26,G27 \ = 26
,b ireductibile
fractiei a, fractia zecimala oblinutl prin lmpf,(irea eee I o b, b, - b - I = o
qJ
, cifre
lui a la D poate fi:
Fraclia zecimali periodicit ntixtd este egala cu numtrrul de
o .fraclie zecimald./initd, daci nurnitorul contine (in descompu- intregi urmat de fraclia care are la numdrtrtor diferenla dintre
nerea in produs de factori primi) factorul 2 sau 5 sau amandoi'
numIrul fdrd paranteze, situat dupA virgul[ 9i numlrul situat la
Exennte.
"..-....-_. l-=J---0.r5, 25=!--o.oz
?3- . partea zecimala neperiodictr. La nunritor se scriu atdtea cifre de 9
20 f.5 5, cdte cifre are partea periodicl urnate de atatea zerouri cate cifre
in acest caz, numf,rul de zecimale de la partea zecimale este are partea zecimal6 neperiodici.
egal cu maximul exponen!ial din descompunerea numitorului' 51268-5t
t zecimald periodicd simpld, dacd descompunerea
E.rentple. 61,51(268) = 0, -9nr0"' = 61 -:j-=j-
5t2l'7
r
.fruclie
nuinitorului in produs de factori primi conline alti factori
5.
decrit 2 gi a,b1b2...b1, Q6:2...c =a
,6:bkch...c^-rilq
t7 t-t - ^) 999...9000...0
++
'-"- -'--. r r I - 3.3'7-0,,"'"8=rP=3'(003)'
Erennte.
333 3' .37 rx ori I ori
26 Fonnule utilc [Entru elcvii cluselor IX-XII
Fonnule utile lcItru elevii claselor IX-XII 27
3.15. Rapoarte
Proprietatea fundamentall a unei proporlii
O expresie de tipul a, a,beR*, b + 0, se nume$te raportul in orice propo(ie produsul mezilor este egal cu produsul
D
termenilor d $i D. Numerele rz $i D se numesc termenii raportului. extremilor'=' oad=bc.

bd
Numirul c =4,
b
obtinut prin impd(irea lui a la b, se nume$te
Propor{ii derivate
valoarea raportului. o propor{ii derivate cu aceeagi termeni:
o d=c
Exemple de rapoarte =' -
bdba
lschimbareaintreei aextremilor.ll
Rapottul a doud mdfimi, exprimate prin aceea$i unitate de
nrAsurl, este raportul numerelor care exprimi mlrimile respective. a(ab
- "^himbarea intre ei a mczilor):
Titlul unui aW Q) este raportul dintre masa metalului b-7';-7'*',
prefios (nr), [a care ne ret'erim. qi masa aliajului (M) (cele doud D
mese fiind exprimate in aceea$i unitate de mdsurd). !-=L - =4 iinr.rrarea fiecarui raport).
bdo(:
Concentru(ia unei solulii (c) este raportul dinfe masa
I
substanlei care se dizolv5 (m) qi masa amestecului (M).
o propo(ii derivate cu al{i terment:
I
Scara unei hdqi este raportul dintre distanfa de pe hafia (d) a c a a+( a c a d-c
Jr
qi distanla din teren (D) exprimate in aceeaqi unitate de mdsurtr. b d b b+d - b = -d b b-d
Probabilitatea de realizare a unui evenimenl (p) este rapor- ocac .a t dc
tul dintre numdrul cazurilor favorabile (n) realizdrii evenimen- sl
tului qi numlrul tuturor cazurilor posibile (nr).
b d a+b c+d 'hd -=- - a-b c-d'
Aflarea unui termen necunoscut al raportului cAnd se cu- a c a+b t:*d .a c a-b c-d
noagte valoarea raportului ti celtrlalt termen bdbd 'bd bd
xaa a(: ac
-=c =x =Dc $l -=r = )=7 bd nrl ' mb ntd '
a _c u ka _ kt:
3.16. Propor{ii b d rnb+ nb mc+ tld
Propo4iaeste egalitatea a doua rapoarte expresiile
+=; Allarea unui termen necunoscut al unei proporfii
a, b, c, d sunttermenii proportiei;q$i
-\ d se numesc ertremi, iar b orodusul mezilor
$i c se numesc mezi. pxlremul: cunosclll:,adictr
Avem:extremulnecunoscut='
Forrnule utile pentru elevii clapkr IX-Xll
F()f,nule utile pcDtru elevii oluwlor IX-XII 29
28
xcbt' acbc :+ jr=_. intre nrullimile { \, *2, ..., xn i qi { ol , a2, ..., an I
b=; - r=- ll _=_

bxo exista o propo4ionolitate directd (d.p.) dacf,: 'l = "r2 = ... =
a1 4.2
Avem: nrezul necunoscut = @43t!!L n'ezul cunoscut
. uar"a
a (' ad o z x"
i.=- ji :=- - = k,(/< este coeficient de proporJionalitate).
yd'tb(l-b
- -=- - an
Doud mirimi, care depind una de alta, sunt invers

3.17. $ir de rapoarte egale proporlionale daca atunci cand una se mare$te (mic$oreazd) de un
anumit numlr de ori, cealalttr se mic$oreaza (mhregte) de acelagi
Mai multe rapoarte care au aceeagi vatoare lL=lL=
-"--[r,(
= numar de ori.
a, intre mullimile {xt, *2, ..., xn } Si { nt , a2, ..., alti}
exisll proporlionalitate inversd (i.p.) dac6: x1 .b1= x, . $r=
= +l
bn)
formeazr utt sir de rapoarte egale. o . ..
x, Yr _ _xn
...=tn.bn sau =f
I =-l-=
Propriettrfi
At _O2 _
btbr4
1 - On At+AZ+.-.1o,
br 4. bu bt+bz+...+bn' 3.19. Regula de trei simpll
, al _ a2 _ . Q, a1k+a2nt+...+ailr .
Regula de trei sirnpltr este un procedeu prin care se determinI
bt bz bn brk+b2m+...+b,,r' un element necunoscut al unei mullirni, cend sunt date doui
mulfimi intre care exist[ o propo4ionalitate directi sau inversi.
n ol a2 an lntte la, bl $i {c, .r} existI o propo4ionalitate directil scriem:
b, bz bn d.n.
o ...::f:..-c a ( b.r
ba:--... r: r--;
b=; -
3.18. MIrimi direct proporfionale intre {a, b} gi {c, x} existS o proporfionalitate inverstr; scriem:
qi mtrrimi invers proporfionale
o t'P t'
Doui nrdrimi, care depind una de alta, sunt dircct ptoporyio- :' o't =1J'J a.(
r.: nale dacd atunci cand una se m[re$te (micEoreazd) de un anumit b ............. x = .r=-7;
1 numdr de ori gi cealaltl se-mireqtu{micgoreazi) de acelati numar
t de ori.
Fonnule utile peDm elevii clarelor lX-Xll Fonnule utile pentru elevii claselor IX-Xll 3t
30
intr-un cdmp de evenimente se definesc urmAtoarele evenimente:
3.20. Procente
0 evenimentul contrar lui A, notat 7, este erenimentul care se
Un raport de forma * nume$te raport procentual (se realizeazl cand nu se rcalizeazd evenimentul A, in aceeaqi
# experienlA;
scrie PEo).
0 evenimentul ,r4 sau 8" este evenimentul care se realizeaz|
Aflarea apTo dintr'un numlr' Se lnmulleqte -I- su nssl atunci cand se realizeza cel putin unul dintre evenimentele
A qi B. Evenimentului ,r4 sau B" i se asociaz[ mullimea
P din Av B;
numar.
"""'*' 100 " "u 1100 'o'
-"-''a este egal 0 evenimentul ,,4 Si B" este evenimentul care se realizeazd,
atunci cand se realizeazf, ambele evenimente A gi B. Eveni-
Aflarea unui numtrr rational, cend cunoa$tem p%o din el'
mentului ,l li B" i se asociazf, mullimea A n B;
Notarnnumarul cu.($i avem: 1='*=o- *=to9-o 0 numim diferenla evenimentelor A gi B evenimentul care se
100 p
realizeazd atunci cdnd serealizeazlA dar nu se realizeazl B.
Aflarea raportului procentual a dou[ numere date' Se
SenoteazAA\Bi
face scriind rapoitul lor ca raport cu numitorul 100' 0 ,,evenimentul A implicd evenimentul B" (scriem A -+ B) daci
a D al00 B se realizeazd de fiecare datd cdnd se rcalizeazd A.
l, tj=4
b 100- b Dac6, A-+B atunci intre mullimile A gi B existn relalia AcB.
I
intrucdt un eveniment poate fi interpretat ca o submulfime a
cdmpului de evenimente E se poate observa dualitatea de limbaj
l
I Capitolul 4. Calculul probabilitlfilor intre evenrmente si multimi
iVeninientd' mliil: '11,.' ' ..!
I
4.1. Evenimente. Probabilittr{i lveniment submultime a lui E
( Se numesc evenimente rezultatele obtinute printr-o expenen- iveniment sigur N4ullimea totala E
ff,. Evenimentele care se produc intamplAtor se numesc aleatoare ' Mulfimea vidE Z
iveniment imposibil
I Mullimea tuturor evenimentelor legate de o .experientf, ron A (eveniment contrar lui A) C6,4 sau I-
i' tor*.La w cbmp de evenimente notat K in cimpul de eveni- lvenimentul elementar (81) sau E1 e E
I, mente al unei experienfe se intdlnesc: I gi B evenimente incompatibile
in 4 r-,8 =O
(: 0 evenimentul sigur {notatE) care se produce cu celtitudine lsauB 4,v B
efectuarea experienfei. (Exemplu: la aruncarea unul
I
zar se
I6i B 4^B
t.: obline unul din numerele 1,2,3' 4' 5,6); I minus B
in cadrul 4\B
1 0 -.*ptri.nt.i imposibil (notat Z) care nu se produce
evenimenlul t implicl B 4cB
t (Exemptuila o aruncare a zarului aparilia fe$ei
cu 10 puncte);
32 Fonrule utile peurt elevii claselor lX-Xll Fonnule utile peutru elevii claslor lX-XIl 33
Definifie. Doud evenimente referitoare la acelagi experiment (din Defini(ia modernl a probabilitalii. O probabilitate pe mullimea
acelagi c6mp de evenimente XJ se numesc: finita E (a rezultatelor posibile ale unui experiment) este o funclie
- incompatibile cdnd nu pot avea loc simultan (adicd A n B= A): care asociazd oricdrui eveniment A c E, un numf,r real P(A),
* contpalibile cand pot avea loc simultan. numit probabilitatea lui A, cu urm[toarele propriet5li:
Despre o submultime K' a hti K spunem ca este formatA din a)0<P(A)< l;
evenimente elementare Ei dacd'. b) P(r) = I si P(Z) = 0;
a) K'nu confine Z; c) Pentru orice evenimenr AcE are loc rela{ia P(A) = IP({r}) .
b) oricare dou6 evenimerrte ale lui K'sunt incompatibile (81 aE'=
=A)i êA
Se numegte cdmp de probabilitate rnullimea evenimentelor
c) K'conline toate evenimentele lui K, care verificl a) qi b)- legate de o experienlA impreunf, cu probabilitAlile respective.
Aceasta aratA ca pentru un cdnrp finit de evenimente toate Propriettr{ile probabilittrrilor:
evenimentele lui K se pot scrie cu ajutorul elementelor lui Kr 1.0<P(A)<1; 2.P(E)=t'. 3.P(A)=0i
astfel A; Ei; Eiu E1; Eiw \u E6 ...i EtQ Ezv ... Q E,, = E.
4. P(A)= I - P(A); s. P(A) < P(B) dacaA cB i
Considerlm o experien{f, qi un eveniment A corespunzdtor
6. P(A v B) = p(A) + P(^B) daci evenimentele A gi B sunt incom-
acesteia. Repetdnd experienla de n ori, evenimentul A se poate
realiza de nr ori.
patibileadicdA
7 P(A ^B=Ai
B) = P(B) - P(A) dach A c B ;
-
ttA variazi
Numdrul .f n(A) = se nume$te frecvenJs. Acesta 8. P(B - A) = P(B) - P(A B), Y A,BeE ;
9. P(AQ B) = P(A) + P(B)^- P(A a B), VA,BeE.
tl
in funclie de numtrrul de experienle dar tinde cf,tre un numar care ln general avem formula lui Poincard:
se nums$te probabilitatea P(A) a evenimentului A. Aceasta
P(Ayv A2u...o An; =!p(A;) -L ptAi c\ A j) +
proprietate se numeqte /egea numerelor mari. Deci P(A)=ttA
n + XP(Ai n Aj. At ) - ... +1-t1n-r pqAla A2r-t...n A,,).
Spunem cf, evenimentele A qi B sunt egal posibile dac[ au
l
! aceeaqi gansd de realizare.
4.2, Probabilitii[i condifionate
Definifia clasicf, a probabilitdfii - Laplace. Considerdm o expe- Fie o experienli in care se produc succesiv doud evenimente.
rienld cu n evenintente elementare egal posibile gi fie A ul Ne punem intrebarea care este probabilitatea ca evenimentul A sd
I
(: eveniment oarecare (ata$at experienlei) care se realizeazb de ar ori se realizeze dupf, ce gtim cf, s-a realizat evenimentul B. Notind cu
I (m < tt). Se numegte probabilitatea evenimentului A, numdrul
PB (A) aceastA probabilitate condilionati avem:
I: ttt adici
P(A)= raportul dintre num[rul cazurilor favorabile
1
t
n nertt=!!!!!)
realiztrrii lui A qi numlrul tuturor cazurilor egal posibile.
34 Fomle utile IEntru elevii clarelor IX-XII Fof,nule utile lEDtru elevii olaslor IX-XII 35
Se poate generaliza oblinand formula:
in schema anterioari avem pt= pz=...= pn= p qi
P ( Ar)' PAt ( Az)' Pef ( A3) ..... Ptr n a2 n n...r-t Ar4 ( An) =
h A3
qr=qr=...=qn-l- p.
= P(Al r\, Az n 43 n...n An ) .
Probabilitatea exu'agerii a k bile albe gi (n - k bile negre) este
4,3. Evenimente independente coeficientul lui X& dinpolinomul (pX +q)n

^dica
Spunem cA douA evenimente A qi I sunt independente dactr |
Pr,* = c* pk qn-o = '. , ." ,, '. pr q'-o
P(A a B) = P(A) . P(B). Trei evenimente sunt independente daca: t!(n-k)!'
.
P(A B n O = P(A) . P(B). P{q.

^ Schema lui Bernoulli cu mai multe stdri
4.4. Scheme clasice de probabilitate Considertrm o umA care contine bile de n culori: \, c2 t ...,
7. Schema lui Poisson c^ $i pi este probabilitatea ca la o extragere sa se obtinA o biltr
Se dau n urne U;, Uz, ..., U,, care conlin bile albe gi negre in
de culoarea c; .
proporfii date. Prin urmare cunoa$tem probabilit4ile P, (, = 1l )
cu care este extrasA o bile albi din urma Ui.
Probabilitatea ca in n extrageri (cu bila intoarsd - reintrodusa
Probabilitatea ca extragand din fiecare uma cate o bila sA in um[) sI oblinem n1 bile de culoarea c1, n2 bile de culoarea
obtinem ,t bile albe (qi evident n - k bile negre) este egalf, cu c2, ..., n. bile de culoarea cD este:
coeficientul A1 al lui .rt din dezvoltareapolinomului: pn,nt,h...,nil, ttl
' = pi'',..' p:,1' (unde n1+n2+
n1ht2ln1l.,n*Tpi''
P(x)--(ptx+ q)(p2x+ q)...(p,x+ q) = p1pz...p,,x" + An_y{-t +
+ ... + ttn = ,1).
+ ... + Alrxk + ... + Arx + QtQZ...Ln. unde q; =l- pi Q =l,n ).
3. St:hena bilei netntoarse
2. Sclrcnw lui Beruoulli

Considerlm o urnl care conline d, bile de culoarea c; (i =
Cele n urne din exemplul precedent sunt identice. Deci avem = 1, ca in,l extrageri sA se scoatA nl bile
2, ..., rn). Probabilitatea
n ume identice, scoatem cate o bilA din fiecare qi dorim str de culoarea c1, n2 bile de culoarea c2, n^ bile de culoarea
oblinem k bile albe gi n - k bile negre.
Situalia este aceeagi ca atunci c6nd avem o singurd umd, c, (de fiecare dattr bila extrasfl nu mai este pusain umA) este:
scoatem o bil6, notdm rezultatul, o punem la loc in umtr. Apoi
gnt .6-nz ....,1-nrt
scoatem din nou o bill gi a.m.d. repeta pantr cdnd am scos n bile. D_ 4l A2 A,n
n1+ n2+...t h
m
C
4t+4, +,,.+A,tl
36 Fonnule urile pelrr!! eleviicla$lor IX-XII Foinulc utile Jtnnu elevii claselor IX-XII 31
.1.5. Variabile aleatoare
ProprietEfi
O variabild aleatoare este o funclie definitd pe mullimea finitd
E a evenimentelor elementare ale unui cdmp de probabilitate. Se l. M(X + a) = M(X) + a; 2. M(X + Y) = M(y) + M(Y);
reprezintt prin tabelul: 3. M6n = M(y) " M(Y) dacd,variabilele X qi I sunt independente.
Formulele 2 qi 3 pot fi generalizate.
,-( .r,, xt. ...- r- \ / r. \
At ', I se noteaztr "[p,
Xl", l, i' =1,n. Valorile tipice ale unei variabile aleatoare care aratA gradul de
\Pt. pz. ... p, ) -- )'
- "" unde imprd5tiere a valorilor variabilei aleatoare de la valoarea medie.
pi=P(X =.ri) este probabilitatea ca X sd ia valoarea .r, pi
Abaterea de la medie a variabilei X (sau scurt abaterea variabilei
pt + p2 + ...+ pa = I . Tabelul (schema) de mai sus se numeqte gi X) este variabila X - M(n.
repartilia sau distribulia variabilei aleatoare. Avem M(X ' nt) = 1V71Y1 - tn = 0.
4.6. Operafii cu variabile aleatoare

L DacE a este o constanta gi X o variabil[ aleatoare atunci aX Dispersia o2 a unei variabile aleatoare X este datl de:
gi
a + X sunt variabile aleatoare 5i x[ -rl 'r2 " ', )

o2 = D2 ( x ) = ul(x -,,t)2)= m (x')-,,t .
(Pr P2 ... Pn) =r

ak "' .rh.1sio+x(o+*, o tx2..' Abatcrea medie ptrtraticl D(X)are formula:
a+rr)
-ax(L\ \Pr P2 ... p,)' o = D( x \tfrl n V-,I:F
I p, P2 Pr) ) -- =
"tM
2. Fic variabilete xrrr '\2 *,
) ,l y[ Yt Yz ... ), )
\Pt P2...p,)' \ Pt P2 ... p^ )'
Capitolul 5. Logaritmi
( ,,y, \
Arunci (x * n(r::,,) f iir, =,.] iar (XY)
Fie a > 0, a * I $i D > 0 doutr numere reale. Se numegte
\nini ) \A;;' ) ln,n, )' logariln al numirului (strict pozitiv) D exponentul la care trebuie
(t, ) ridicat numirul a, numit bazA, pentru a obline nurn[rul b.
LLnii =l I unde pii= pip.i dac6 variabilele aleatoare sunr
I t=ri=r
\ ) Scriem logo b qi citim ,,logaritmulinbazaa a nurnf,rului 0".
independente.
Avem 6=4lo8rl'. Rezultaimediat logra=l , logal=0.
Valoarea me<lie a unei variabile aleatoare X( xt x2 ... ,, ) Dacda: l0 obfine log196. togaritmii in baza l0 se numesc
[p, p2 ... p,)
se
logaritmi zecimali qi se noteazd lg D.

este datd de fbrmula lr = M{X) = pfit+ p2:q +...+ pnxn =ip,*, Dacda = e se obline log"D . Logaritmii in baza e se numesc
logarifini naturali sau neperieni gi se noteazd lnb.

38 Fonnule utile pentru elevii claelor IX-XII Fonnule utile peDtru elevii claelor IX-XII 39
Formule de schimbare de baztr:
Capitolul 6. Ecua(ii
logrA=lo96A . log, b e log1,O=':"!
l) lo9a Se numeqte ecuatie o egalitate adevarat6 pentru anumite
Proprietlfile ale Iogaritmilor valori date necunoscutei dintr-o mul{ime datd. Mulfimea in care
necunoscutele iau valori se nume$te domeniul de deJini|ie. Dacd
l. logob . log6a = 1.
acest domeniu nu este precizat se convine ca el sa fie mullimea R
2. log,,xy=logax +log4y, x>0, y>0. a numerelor reale.
Se numegte soluyie a ecualiei acea valoare din domeniu de
3. logra-togox-log,,y, x>0, y>0. definilie care pusa in locul necunoscutei rezultl o propozifie
v adevarat[. Multimea formatf, din toate solutiile ecua{iei se
4. logaan nume;te mullimea soluliilor ecuatiei. A rezolva o ecuafie
=,1.
inseamntr a-i determina mullimea S a solutiilor.
5. log,Ub =-log,,b.
1
Defini{ie. Doud ecualii se numesc echivalente dactr au acelagi
a,b>tJ, a+1.
domeniu de definilie qi aceea5i mullime de solulii.
6. log,-r =log, ) <+.r=y .r>0, y>0. Pornind de Ia o ecualie datl se poate obline o ecualie
echivalentd cu aceasta printr-o transformare echivalent[:
'7. logob =log,,n bn . 0 adunarea in ambii membrir a aceleiaqi expresii;
0 inmulfirea ambilor membrii ai ecua{iei cu acela5i numir real
8. ot=rrl"t',(v)rcR, a>0, a*1. nenul.
9. Pentru n>l qi 0<b<c= logrb<logoc.
6.1. Ecua{ii de forma ax + b = 0, a,beR
10. Pentru 0<a<l $i 0<r<c=+ log, b > logot:. O ecualie de forma ax + b = 0, a,beR qi -reE c R se
11. Dacl 0<a<l $i D>1.=+ log.,b<0. nume$te ecualieliniard cu o singurE necunoscutd.
Pentru a*0 ecualia L\+b= 0 senumegteecualiede
12.Dacd 0<a<l $i 0<b<1=lognb>0. gradul I cu o necunoscutA.
13. Dactr a>l qi 0<b<1=logob<0. La rezolvarea ecualiei ax + b = 0 avem cazurile:
l4. Dactr a>l Si b>1=+ logdb>0. Q a*oa *=-b = s={-l} ecuatiaaresolutieunicd:

a I a)
0 a =0, b=0 +0x=0.+reR+ S= \ ecualiadatresteo
alie nedeter mi natd',
e eu
0 a = 0, b * 0
= 0x = -beste propozilie falsdqi ecualianu are
solu{ie. AvemS=2.
Foflrule utile pentru elevii clarekrr tX-Xll 41
4t) For:nulc utile ;rrruu elcviiclaslor IX.Xll
Ohseruulie
Se poate ajunge la o ecuatie de forma ar + D = 0, pdn
la axa Oy dusd prin punctul .r = -aa
transformiri echivalente, de la o ecuatie de fomra E(x) = F(x\. Dacd a--0,b+O=yb + t:=0
Dacd irr expresiile E(x), F(x) necunoscuta ,r apare la numitorul
(: - -.( x.- c)
,l'
c
unei fractii atunci domeniul de definitie al ecuafiei nu contine
valorile lui r: care anuleazi numitorii.
=+ y=--.PuncteleMl '"t"
Daci in E(.r), F(x) necunoscuta .r apare sub radical de ordin xe R, formeazA dreapta paralel{ la
par se pune conditia ca expresia de sub radical sA fie nenegativa.
axa ox dustr prin punctul 1, = - |b .
6.2. Ecua{ia de forma ax + b! + c = 0, a,b,ceR se nume$te
ecuafie de gradul intai cu douA necunoscute in care a $i D sunt
coellcien[ii necunoscutelor iar c este termenul liber. 6.3. Ecua[ia de gradul II *l
Pentru b + 0 y=J9r1
Se numeqte ecualie algebilcd de gradul II cn coeficienli reali e
putem scrie
'h Ei solulia ecua[iei
o ecuafie de tipul rrr2 + bx + t: -- 0, a,b,c-eR, a + 0. -
Cazuri particulare
este multi,nea ,=1[,,#)1,.* ].
.on","," din pran
l)b=t:=0= ax2=0 xt=x2--O'
=
b
care au coordon urt" f\.
*.ffLJ se ana pe dreapta numiti 2\ t: = $, b * 0a ax2 + bx =O e x(a,( +D) =0= xr = O . r, = -
a
:
dreapla soluliilor ecuafiei ax + by + c = 0.

3)b=0, <:*0= ax2 +r:=0 = "'=-.L:daca -a>0=
Considerdnd ab*0 9i x=0.+ y aa
/ -\
=+ "v =--i- + tvtl o,-- l. iar pentru + x12=! €R, iar daca -a< 0 = x1.2 eC \ R ti
b l. b) a
) = 0.=+ r = -L * Nf -i-.0) .
xt.z = 4i
a\a)
Pentru r=0 gi a*0=+ax+c=0
Cazul general: ax2 + bx + t, = 0, abt: + 0. NothmL=b2 -4ac.
- r=-:.Avempunctete ,(-; ,)
DactrA>0= xr,2 €RSi *t.r=alL
y€ R care in plan tbrmeazi dreapta paraleli 2a
PerrtruA=0= -rl=12eRli !
,r=*r=- za
Fonnule utile peltru elevii claselor lX-Xll Formule utile pentla elevii claelor IX-XII
42 43
A P'. s N atrira]S iisemni!liaddaifi ildi],t

Dac[ A < 0
= x1,2 € R. (in C avem solu{iile x,., = :!:4) a<0
-r1 , ,r2 e R (sunt numere complexe).
Condifii necesare gi suficiente pentru anumite relatii intre s>0 xL= xz> 0.
doud numere reale o, 0 qi r[ddcinile reale x1, x2 ale ecualiei A=0 PO s<0 xl= x2<0.
ax2 +bx+c=0, a+0. S=0
\= x2=o.
a>0 P<0 s<0
Conditii necesare qi suficiente "
-r1 , Jr2 € R, .r1 qi x2 au seme contrare
.rl < 0, -i2 > 0 qi I -xl l> l"r2 D.
L< x1<x2 \>0; a/(o) >O; u<--!- S=0 x1,*2eR, xt=-x2.

s>0 €R, x1<0,
x1 , .r2 x2 > 0 ii | .rl l< -{2 .
rr<xz0; a"f(p) rO, --!-.p P=0 s<0

-[1 , ,r2 € R, .tl = 0, .r2 < 0.
S=0
b J1 ,-r2€R, -)rt=12=0.
r<.r1 <x2 0, a/(o)>O, a/(F)>0; cx<-
2a
tFr-* s>0 ,r1 ,,12 €R, xI=0, x2>0.
xl<([<0<"I2 \ > 0, aJ(s) < 0, af(p) < 0 P>0 s<0 Jl ,x2€R,,Yt<0,,I2<0.
r<11<$<x2 \> 0, /(s) ."f(g) < 0 s>0 >0, -r2>0.
.r1 ,J2eR, J1
xy<0<x2 0, l(cr) /(p) <0 6.5. Ecuafia de gradul trei
Areforma ax3 +bx2 +cx+d=0, a.blldeF-, a*0.
6.4. Formulele lui Vj6te It
Notdnd cu .rl $i x2 rf,dicinile ecualiei ax2 +bx+c=0 se
Notlnd x=y** r. obfine ecualia y3+py+q=17
1A "u
c
aalculeaz|qi se noteazd: s =xt+.tz--1,d p=xtx2=-, iar <, ---;
b2 2b3 bc d
4 = ------ - ----i *
-a - 3a' il
a p= a cdrei solrrgie reali datd rJe
27 a-' 3a' -c
Xt+X)=S -ZP. formula lui Cardan este:
Avemechivalen\a ax2 +bx+c=0 es x2 -Jx+p=0.

Naturagi semnulradAcinilor x1 , x2 aleecualiei ax2+bx+c'-O
sediscutlinfunctiede L=b2 *4ac,S=.r1 *x2 qiP=.r1 12.
Fonnule utile pentru elevii claplor IX-XII 15
44 Fonrule ulile lEntru clcviiclcslor IX-XIl
r i- *5 * br4 ! cx3 ! t,x2 + ga+ 11 =Q s

unae e={--{-.l+-* <+ 1x + t;[ar4 + (+ b * a) x3 + (aT b + c) x2 + (!b - a) x + af= O .
Celelalte solutii sunt: Ecuatia reciprocd de gradul patru rua Lbxl tcx2 +b-r+a =0 se
A+B A-B r A+B A-B r rezolvd prin algoritmul:

v. ----+I.-Vj , yr =---t.--r,rj
2222 1. prin ;t2 d+bx+r,t!+1=O
6.6. Ecuafia de gradul patru
se imparte Ei se obline ecualia ( x
Are forma ar4 +bx3 +cx2 +dx+e=0, unde a,b,c,d,eeR, on(r'*l'itrr[r*1)t.=o;
a r0. Se face inlocuirea r =y --!-4a' 9i se obline forma
[ *'J I x)
2. se face substitulia y=.r+l - .r2 *{= y2 -2 qi se
yo + py2 + qy + r --0 qi apoi descompunerea xx'

obtine ecuatia a(Yz - 21 + 6Y a s = g
ya + py2 +qy+r= ()2 -o)+Y).
+crl,+0Xt,2
1
3. se rezolvd ecuatia in y determinandu-se y1 9i y2 ;

Se obline astfel ecua(ia (y2 +uy+p;1.v2 -oy+T): 0 $i se
rezolvd cele doud ecuatii de gradul al doilea. 4. x+l= -r+1=yr.
XX )1
se rezolvdecua{iile in -r urmltoare 9i
6.7. Ecualii iralionale
Se numesc ecua{ii iralionale ecualiile care confin necunoscuta Ecua{ia reciprocd de grad par, mai mare decdt patru, se rezolva
asemAnAtor.
sub radical. g* fiJ * {/J:l = 1
Se rezolvtr parcurgdnd etaPele: 6.9. Ecua{ii bipltrate

l. se pun conditiile de existenfd pentru radicali;
2. se rezolvtr ecuafia;
Ecuafia de forma axa +b] +c=0, a,b,t:eR,a * 0 se nume$te
3. se verifici solu{iile. ecilolie bipirtrutd Se face substitutia x2 = y $i se obline ecuatia
6.8. Ecua{ii reciproce
Ecuafiile reciproce sunt ecualiile ai ciror coelicien!i ai ay2 +by+c.=O care se rezolvtroblindnd solu{iile y1 qi y2. Se
necunoscutelor sunt simetfici. Ex. ttx3 !bx2 +bx+a=0' a + 0l rezolvi apoi ecualiile x2 = )r $i x2 = yz .
,oo +br3 +t:x2 !bx+a=0, a,b,ceR, a*a.

Teoremtr. Orice ecualie reciprocd de grad impar are ca solufie pe
x=-l.Exenryle.
,rr3 ! br2 ! bx + a = oc+ (x+ tt[cx2 + t-b - a)x + a)= 0 :
Fonnule utile peutru elevii claslor IX-XII
16 Fonnule utile pe,rtru elcviiclaslor IX-XII 4l
6.10, Ecuafii binome 6,13. Ecua{ii logaritmice
Sunt ecuafiile de forma ar' + bxk = 0 unde nt,keN, a,beC, Sunt ecualiile de forma log1q,, g(x) = a <+ glry = (/(x;) a
"f(.t) I 1, g(r) > 0.

4 + 0. Notlm p = rrll{nt, &}. Se imparte pin a.rP qi se obfirre o in condiliile /(x) > 0,
Alt tip de ecualii logaritmice este: logn./(x) = Iogo g(x) care
ecuatie de forma xa = -a . -aeC scriem
este echivalentl cu /(x) = g(r) in condiliile
"u,r, J(x) > 0 qi g(x) > 0.
b
--=r(cosg+lsine).
'ro,ur,,,. Capitolul 7. Sisteme de ecuatii
ecualiei sunr *r =rl;( irin I n 2h ) .
"orl:2kn* O multime formatE din doua sau mai multe ecuatii (in
ke {0, I , 2, .., tt - 11. aceleaqi necunoscute) formeazd un sistem.
Sistemul de ecualii de gradul intdi cu doud necunoscute are
6.1l. Ecuafii trinome
-
torma .{[a,x+b,v+.,
' .'' =o unde
Ecuafia de forma ax^ +bx' +cxt'=O unde m > n > p Si la2x+b2Jtt'2=l)
a1 ,a2,\,b2 eR sunt coefici-
ttt,n,peR se nume$te ecualie tilnomd. Ea are p rtrddcini nenule.
enlii necunoscutelor sistemului iar c, gi c2 sunt termenii liberi.
impA4im prin :rP gi se oblirre ecuatia arn-P + bxn-P + c =0 . Perechea de numere reale (o, B) se nume;te solufie a
Ecuatia trinomA arzk +brk +c=0, teN se rezolvtr folosind sistemului dacd propoziliile qc7+bl B +c1 = 0 Si a2a+b2p +
substitulia !=xk -s ay2 +by+c=O curlddcinile yr $i yz $i
+ c2 = 0 sunt amandoui adevarate.
Doui sisteme se numesc echivalente dact au aceeagi mullime
apoi se rezolvl ecuaJiile binome xt = y, gi rt = y2 .
de solulii. Obtinem sisteme echivalente prin:
a) p6strdm o ecuatie neschimbatd iar in cealalttr trecem unii
6.12. Ecua{ii exponenfiale
termenii dintr-un membru in celtrlalt schimbAndu-le semnul sau
. Ecualiile exponenliale sunt acele ecuatii in care necunoscuta inmullim / impd4im ambii membrii cu acelaqi num[r nenul;
estelaexponent' afc)=b unde a>0, b>0, a*1. b) inlocuim o ecuatie a sistemului prin ecuafia care se obline
Folosind injectivitatea funcliei logaritmice se obline: I
adundnd sc6zdnd, membru cu membru, cele doul ecuafii ale
srstemului.
/(x) = log, D sau /1x1 = JEI
lga
Ecua{ia de f6nna nf(x) = as('r) sunt echivalente cu /(x) = g(;r)
care se rezolvl
48 Formule utile Jrntru elevii claselor IX-XII Foilnule utile pentru elevii clarelor lX-Xll ,t9
7.1. Metode de rezolvare 2. se inlocuieqte necunoscuta exprimatd in cealaltl ecua{ie a
a) lVletoda gralictr. Metoda graficd de rezolvare a sistemului sistemului qi se obfine o ecuatie cu o necunoscutl care se
iIa,x+b,v+(r
' D2,''y + r',' =0lJ^ .' consta in reprezelltarea
rezolv6;
in acelaqi sistem de
la;.r'+ = 3. introducem valoarea gAsit[ in substitutia f6cutA Ia inceput 9i
determindm, astfel, prirna necunoscuta.
axeadreptei d1 asoluliilorecua{iei a,x+6,y+cl =0 $i adreptei
d2 a soluliilor ecualiei a2x+ b2y + cz =0. Pot apArea urmdtoa- c) Metoda reducerii. Presupune urmdtoarele etape:
rele cazuri: 1. se stabileqte necunoscuta care va fi redustr qi se inmullesc
'd2 cele doud ecualii ale sistemului cu numerele corespunzf,toare
t. d1ad2=ars.F)-
l;:; *" a astfel incdt prin adunarea ecualiilor obtinute (dupd inmullire)
aceasta sa se reducS. Se obline o ecua{ie cu o necunoscuta;
solulia sistemului, S = {(o, B)}. O 2. se rezolvi ecualia cu o necunoscuta obtinutA;
3. necunoscuta determinat6 se introduce in una dintre ecuatiile
'
Sistenrul are sotutia uni., (3r- * ir-) . sistemului qi se determinA gi cealaltd necunoscuti.
la, b.l
2. d1lld2
= d1 ad2=Qa 7.2. Sisteme de forma {'*':' esre un sistem simetric (prin
* S = A qi sistemul este incom- lxv=p
a, 1-r, ,, \ schimbarea lui x cu y gi a lui y cu x se obline acelagi sistem).
patibil(areloc '=:'/ '
. a2 b2 (2)l.
J. dt= dz dreptele sunt confundate,
sistemul are o infinitate de solulii
)t fa.
Se formeaz[ ecualia 12 -rz+p=0
solufiile z1 $i 12.sisrernul aresotuliite
'
care se rezolvtr qi se oblin
j1=i' r,{i ?.*

lY=zz |.Y=zr
5=](o.-''-''ollo.nl
'=1[*' ,, .jl*'^f
t' o+4-, S = {( zr , z2); (22 , z1)).
7.3. Sisteme de forma 1"'^ r' " .=

ln:rr-+| ,n,n,r,b,c€ R. d * 0.
se nume$te sistem nedetenninat (are
^"+=+=* lat'+bx*t=Y
b) Metoda substitutiei. Se rezolvd ecualia ax2 +bx+t:=nlx+n care conduce Ia x1 qi x2 .
Cuprinde parcurgerea etapelor urmatoare:
l. se exprimi o necunoscutf, (de preferinti cea care are coeflci- Solutiasistemului este S= {(;rq, rrrl +n);(x2,nt x2* n)|.
entul I sau - l, dacl existd) dintr-o ecualie a sistentului:
Fulilulc utile pentru elcvii cla$lor IX-XII
50 Fonnuie utile pertru elevii clarlor IX-XII 5l
Dacd reprezentim in acelagi reper cartezian jro), dreapta de
4. Pe mul{imea R au loc echivalenlele:
ecualie
0 x>ac+xe(a,+-); 0 x>ac+xe[a,+*);
] =,?tx.+fl gi parabola de ecualie y=ax2 +bx+c 0 x<a<+xe(--,a); 0.r<a<+xe(--,al;
putem avea una dintre situaliile:
Q a<x <baxe1a.b)'. 0 aS.r( b++xela, b):
0 a<x<baxela,b\ 0 a<x<baxe(a,bl.
8.1. Inecuafia de gradul intfli
Are forma:
1. ax+b<0, a,b,xeR.NotdmcuSmullimeasolufiilor.
Dac[: a=0li b<0=S=R;
a=0 $i b>0=ir<0 (F)=S=O;
comune distincte cu la parabold (au un nu au puncte a> 0
= a-r. - b o r. -! ad * S= (- -, -al,
parabola. Sistemul are singur punct comun). comune. Solulia
douI solutii. Sistemul are o solutie. sistemului este a <o
= ax< -b <=rx> -Ada = s = 1-L, * *1.
S = {(.rr, yr); (;rr, yr)} S = {(xo, ro) } S=A 2. at + b> 0, a,b,xeR.
Dacd: 4=0 $i D<0=D)0(F1=S=A;
Capitolul 8. Inecuafii gi sisteme de inecua{ii 4=0 $i ,>0=+s=R;
D,
Propozilia cu cel pulin o variabilA, care contine o singurd dat6
a > 0 =s a.x
-<-b =+ S= 1 - +-;:
a
Exemplu. 2x-5>7 , xeR. a<0 =+a't) -D =+ S= t- -' -ll'd

Un numdr t0 se nulne$te solulie a inecualiei dacd propozifia
Analog se rezolvdecuafiile ax+ b> 0, ax + b < 0.
obtinuta prin inlocuirea necunoscutei x cu numtrrul .r0 este
8.2. Sisteme de inecua{ii de gradul int6i
adevaratA. A rezolva o inecualie inseamna
a determina mullimea
lax+ b>O
tuturor soluliilor. Spunem cd doutr inecua{ii sunt echivalente dacd Au forma 1-- -.- I sau o formd aseminltoare in care
au aceleagi mullimi de solulii. [.x+d >0
In rezolvarea inecualiilor se folosesc proprietitile inegalititilor: semnul ,,<" se inlocuiegte cu oricare din semnele ,,<, <, >".
l. Dac[ a>b=a+c>b+c Ai a-c>b-c. Solulia sistemului este ,l = 51 n 52 unde 51 este solutia
2. Dac6,a>b qi c>0=>ac>bc.
primei inecualii $i 52 este solu{ia celeilalte inecualii.
3. Daca a>b Si c<0=ac<bc.
52 Fonnule utile penhr elevii claelor IX-XII Fonilulc utilc Fntru elevii claslor IX-XII
)J
Observa{ie. Dacf, sistemul con{ine mai multe inecualii (de exem- 8.5. Sisteme de inecua{ii care confin ti inecuatii de gradul al
plu ,r) atunci solulia sa este S = S, n 52 n 53 n ... n S, unde .!; doilea
este solutia inecualiei l.
Exenrple. {*' or * "o
n . lax2^+
bx + r>0 ,r"
Inecualiile de forma (ar + b)(mx > 0 au ca solulie mulli- lmx+rt2O
+ n)
lmt, +ttx+ p<0
u s2 unde s1 este solulia sistemului {ar + b> 0 lil
Se rezolvd fiecare inecua{ie in parte iar solulia sistemului este
mea S = Sr '
lru+t>0 dati de interseclia soluliilor tuhrror inecua{iilor componente ale
acestuia.
s) b <0 Observa{ie. A determina semnul unei expresii, de exemplu
este solutia sistemului {ax+
Irar+n<0'
_ ax +ox+c
t, (-r) = ---------:----i: . revine la a rezolva sistemele de inecualii
8.3. Inccuafii de forma
* n b n*z +ttx+ p
<0. Se rezolv[ sistemele:
na+,1
lar+b<O . lat+b>O fa.rz +bx+c>o Iax2 +bx+c<o
]r,x+n >0
$'
1;..;; 9i se reunesc solutiile celor doud sisteme' L - $i i'-', +nx+ p<0
irr.x'+,rr+p>0
qi reuniunea solutiilor
lnu'
8.4. Inecuafii de gradul al doilea lor dau intervalul(ele) pe care aceasttr expresie este pozitiva.
au forma axz + bx+ c > 0 sau
Expresia este negativA pe R - S unde S este intervalul pe care
ax2 + bx+ c) 0 sau ax2 r bx* t: <Osau ar2 +bx+c (0. E(-r) > 0.
Rezolvtrm inecuafia axz + bx+ t: 50. 8.6. Inecua{ii ira{ionale
Scriem ecuatia alaSatd, ar2+bx+c= 0, calculdm A qi in Inecualiile care conlin necunoscute sub radical se numesc
inecua!ii irafionale.
cazul A > 0 determindm .r1 9i x2 . Avem situaliile:
r--:---i-
:.la'.. Ititid'.'i,'r:.i"i-,'.i.r',,r.t,lr:r1:.,;l E.retnpte.
#+ rr* t, J7*3 <4-x
^
A<C a<O i=R
.
Pentru rezolvare se parcurg etapele:

a<0 a>O =a
A=0 a>0 ={rl} 0 se pun condiliile de existenld pentru radicali, stabilindu-se
domeniul de d€finiIie D;
A=0 a<0 -x 0 se rezolvtr inecualia (prin ridicare la putere gi alte operafii);
A>0 a. <O =(--, rr)vlxz,+-), x1 <x2 0 se intersecteazd D cu solulia obtinutd.
!>0 a>O =[xy, x2), x1<x2 8.7. Inecuafii exponenfiale
Analog rnecualil. La rezolvarea inecualiilor exponenliale se aplicA proprietAtile
de monotonie ale funcliilor exponen{iale.
:_
clavlor IX-XII Fonnule utile pelm elevi.i claselor IX-Xll 55
54 Fonnule utile pentru elevii
Inecualiile exponenliale au forma: a'> b; a' < b; a'> b;

Capitolul 9. Funcfii
c'< b. Exemplificdm prin rezolvarea inecualiei a" > b a c6rei 9.1. Produs cartezian. Reprezentare geometricl
o notzirn cu Pentru doul mul{imi nevide A gi B s-a definit produsul lor
,.:a| .b,',: lsolufia.:i t: cartezian A x B = l@. b)laeA Si beB| iar elementele mullimii
a>1 b>0 S=(log,,b,+-) A x B sunt perechi ordonate sau cupluri de elemente. Doud
perechi (4 b) qi (c, d) sunt egale (qi scriem (a, b) = (c, d)) dacA 9i
0<a<l b>0 S=(--, log,&) numaidactr a=c $i b=d.
Analog se rezolvl
a*1 celelalte inecualii. Prin reper ortonormal sau sistem
a>O
b<o s=R ortogonal de coordonate carleziene intr-tn
plan 7 dat,notatx?y, in{elegem un ansam-
8.8. Inecua(ii logaritmice blu de doui axe de coordonate perpendicu-
in rezolvarea inecualiilor logaritmice: logo * > b', logo x 2 b; lare Ox gi Oy din planul ?, care au aceeagi origine, aceeagi unitate
de mf,surd qi sensurile pozitive indicate prin sagefi. Axa O,r se
logo x < b; logox < D se foloseqte proprietatea de monotonie a
nume$te axa absciselor, iar Oy se nume$te axa ordonatelor,
funcliei logaritmice: funclia logaritrnicd este crescltoare dacA Considerdm punctul Me P pi construim y
baza este supraunitartr ;i este descrescAtoare daca baza este MM, L Ox, M,eOx Si M% L Oy, MreOy. --tM(x, y)
subunitard. Notdm OM, = x $i OMt = y. Numerele.;r qi
Exemplificf,m cu inecualia log, x > D, beR. Avem: y se numesc coordonatele carteziene ale lui M"x
.-4. r,Sdllittih'r M in xOy: x este abscisa l:ui M, iar y este ordonat
Analog se rezolvl celelalte
a>1 defiil ? astfel 3= { (x, y) | .re R, ye R } .
S=(n/,,+-; inecuatii.
Definifie. Se numeqte reprezentare geometricd sau graficA a unei
0<a<1 S=(0, a') mullimi G c R x R, in planul @ inzestrat cu un sistem ortogonal
Sistemele formate din inecualii exponenliale sau logaritmice de coordonate carteziene, multimea punctelor M(x, y) cl proprie-
se rezolvi dupf, algoritmul cunoscut: tatea c6, (x, y)e G.
0 se rezolvtr fiecare inecualie oblinandu-se soluliile Sl ,..., S, i
9.2. Defini{ia func{iei
n
Definifie. Fie A 9i B doud mullimi nevide. Prin funclie definiti pe
0 se scrie solutia sistemului s=0s, mullimea A cu valori in mulJimea B inlelegem orice lege,
procedeu, formula notatA cu / in baza cdreia oricArui element aeA
i se asociazd un unic element din B notat /(a).
56 Fonnule utile penttu elevii claElor IX-XIl Fonnule utile peltru clevii claselor IX-XII 5j
Existenla unei funclii presupune trei elemente: O funclie / : A--+B se nume$te funclie numerictr dacAA,BcR.
0 dorneniul de definilie care este mulfimea A pe care funclia
este definita; 9.5. Func{ii monotone
0 codorneniul sau mullimea valorilor func{iei este mulfimea B O lunclie / : [a, b] -+ R este monotond pe [a, b] dack:
in care funcfia ia valori; - din ;t-1 lxz - l(,rr) < /(x2) sau x1)x2 - f(\)> f(xz)
0 legea, formula, procedeul / prin care fiectrrui element din se nume$te monotonA strict crescatoare. Are loc Ai relalia
domeniu ii corespunde un unic element din codomeniu.
Se noteazA h f = {f@)laeAl = lbeBllaeA astfel incdt (xt-xz)$(xt)-f(x2)) > 0 sau 'f@)-"f(x)> 0 (inlocuind
xl-xz
f (a) = b). Numdrul funcliilor ce se pot defini pe mul{imea A cu
valori in mullimeaB snde cardA=m $i cardB =n esteegal cu peste tot < cu S respectiv > cu > funclia se nume$te monoton
crescatoare).
n
-din x1 1x2 *
Dou[ func{ii f : A -+ B qi g : C -+ D sunt egale St scriem "f(xr )>/(x2)sau 11 ).r.2 - f(\)<f(xz)
se nume;te monoton stricl descrescltoare. Are loc Ai rela[ia
f = g dacdA = C, B -- D qi /(.r) = s(x), V"reA.
(xr-xz)$(.rr)- f(xz)) < 0 sau 'fG)-'f(x) <0 (inlocuind
9.3. Restric{ie. Prelungire xt-xz
Fie funcfia J : A -> B gi g : C -a D unde CcA, D c B. Dacd pe < cu < respectiv > cu >, funciia se nume$te monoton
S@) = f (.\), V;e C atunci funcfia g se nume$te restriclia funcliei / descrescdtoare).
la C iar funclia / se nume$te prelungirea funcliei g la mullirnea A.
9.6. Gralicul unei functii
9.4, Moduri de a defini o funcfie Prin graficul unei funclii / A--sB in{elegem mullirnea
0 O funclie f : A -+ B este definitf,sintetic dacd pentru fiecare G,=l(a,f(g)laeAl.
element din A numim elementul din B care i se asociazl.
Punerea in evidentl a acestei asocieri se poate face prin: Exenrplu./ : {1. 3} + R, f(I) = l, f(3) = 2,
enumerare tabel Avem G = i(I, l), (3,2)).
/ : {0, 2} --> {a, b, t:, d}
1,
9.7. Compunerea funcfiilor
f(0) = a, f(1) = t', f(2) = d
Fie functiile/ : A -+ B qi g C -+ D unde B c C. Se nume$te
compusa lui g cu / functia lr : ,,1 , D definita prin h(x) = g$@)),
0 O tunclie J : A -+ B este definiffi analitic atunci cind se V-reA.Nottrmh=g"f.
specificf, o proprietate, lege, formuld ce leagA orice element aeA
de elementul J(a)e B.
Estntplu./ : N -r R, /(x) = fu a l.
58 FouDule utile peDtru elevii claplor IX-Xlt
Fornule utile fEntru elevii olaselor IX-XII 59
Propriet5li A
Compunerea functiilor este asociativA
Teoremtr. O funcfie f :A -+ B este inversabiltr dactr gi numai
f: A -+ B, g : B -+ C, h : C --s D,
dacd f este bijectivl.
O mullime A c R se nume$te ,nterval simetric dacf, V;eA
(hos)"f=lt"(9""f).
+ -.r€4. =
2. Compunerea funcfiilor nu este comu- i
Exenrplu. A = (- 3, 3).
tativA: in general / o g * g o f .
Definifie. O funclie f : A-s R,A cR,A mullime simetric4se
numegtefuncSie pard dachVxeA, f(-x) = f(x).
Exentplu. / : t- 10, 101 -+ R, f(x)=4x2 +1 .
9.8. Func(ia identictr Definifie. O funclie f : A --t R, A mullime simetricd, se nume$te

O funclie f : A -+ A, f(x) = x, Yx€A se nume$te functia funclie impard dacd V,teA =.f(-.r) = - "f(.r).
identicdqi semai noteazf,qi cu la:A--->A, i1 (x)=x,V-reA. Exentplu. I :t 2, 2)-+ R. /("r) = - y3.
Proprietate. Fie / : A -+ B. Au loc:
f"1e=f qi lBof=f. 9.I1. Variafia unei funcfii
/
A studia varialia unei func1ii : A-+B inseamni a determina
9.9. Func{ia constanti irrtervalele din mullimea A pe care functia este cr€scltoare,
O funclie f : A -+ B,'A,B c R se nume$te functie constantA respectiv descrescAtoare. Rezultatele gasite se introduc intr-un
daclJ(-r) = c,VxeA. tabel numit tabel de varialie at funcJiei.
Exemplu. Func{ia J : R + R, f(x) = - x2 + 4x - 4.
9.10. Funcfii injective, surjective. bijective Pentru (- e, 2), x1* x2 *
.r1 , -r2 €
f
Delini{ie. Spunem cI o functie : A --+ B este funclie injectiv6
f(x,t- f(x"l
dactrpentruY x1 ,x2eAc:u xr+x2 rezulttrJ(x1 )*f(x2). -
=-lrlT.r2lf +=
- xt- x2
Proprietate. O funclie f : A -+ B este injectivf, dac[ qi numai
daci din /(,r1 ) = f ( xz) = 2 - xt+ 2 - x2> 0 =/ este strict
= x1= 7, .
Delini{ie. O funclie f : A -+ B este surjectiva (sau sut'eclie) dacl crescatoare.

pentru orice element De I
=
Defini{ie. O funclie f : A -+ =aeA
astfel incdt J(a) = b.
B care este injectivd $i surjectiv[ se
Pentru rr ,x2e(2,+-), .rr *rr-JSLJ2L
xt-x2
<0+/este
nume$te bijectiv[. strict descrescltoare. Tabloul de varialie este:
Definifie. O funcfie f : A -+ B se numegte inversabiltr daci existl rl-- 2 +*
o funcfie g: d -+ A astfel incAt I o f -1A 9i / o g = l, /(x)l -- -/'> =\
.
0 --
60 Fomule utile 1rrrtru elevii clarelor IX-XII Fonnule utile Jrutru elevii.claelor IX-XIl 6l
Considertrm functia / : A -+ R, A cR -{0 €A. Defini{ie. O functie f : R --+ R se nume;te peilodicd daci 3Ze R,
Spunem cA funclia are o valoare maximl pe mulfimea A in

I > 0 astfel incdt f(x + 7) = f(x), Vxe R.
punctul xe dacl J(,r) <.f(;o), V,veA. Numdrul .r0 se nume$te 9.12. Func(ia de gradul intii
punct de maxim iar /( xs ) este valoarea maximd a funcfiei. Definifie. Funclia/: R-+ R, f(x)=ax + D, unde a,beR,a+0
se numeite funclie de gradul intdi (sau funclie liniarl).
Notim max f(.r) = xo ), V-reA. Dacd a > 0 funclia / : R -+ R, f(x) = ax + b, este:
"f(
Spunem ci func{ia / are valoarea minim[ in punctul *[ eA - crescdtoare pe R;
- are reprezentarea grafici o dreaptf, ce
daca /(.r) > l(xi), V-reA. Numlrul ;ri se nume$te punct de
minim iar /(.ri) valoarea minim6. Notiim min f(x) = f(xi)),
V"re A.
Punctele de minim ( -r[ ) gi de maxim ( x6 ) se numesc puncte
de extrem iar I(x6) $i "f( -r0) se numesc valori extreme ale

- descrescf,toare pe R;
funcliei /. - are ca reprezentare grafice dreapta care
Delinifie. Fie / un interval din R. Funclia : 1+ R, se nume$te
/ b
convexi, dacA pentru orice x, , x2 e1 qi orice oe [0, l], are loc: trece prin punctele A(0. ai si a [ -
ldl
, o) .
/((1 - o) x, + o.{2 ) < (l - o)f(.rr ) + af( x). .

.- are semnul: x I -1)
/
Func{ia : 1 -+ R se nume$te funclie concavd, dacf,
funcfie convextr.
-/ este Ftl
I
.T--6:
9.13. Func{ia de gradul al doilea
Definifie. Se numegte funcfie de gradul al doilea o funcfie
/ :R -r R, f(x) = atz + bx+ r:, a,b,ceg, a*0.

Reprezentarea geometric[ a graticului func{iei de gradul al
Observafie. Fie M qi iV doutr puncte ale graficului funcliei /.

doilea este o curbi numittrp arabold alcarei virf este 3 :4)
,f'lz"'
t" )
DacA toate punctele graficului situate intre M qi N se aflI
dedesubtul dreptei MN tirnclia este convexA (iar dactr se afld
unde A = D2 - 4ac . Avem urmetoarele reprezenttrri:
deasupra dreptei MN funcfia este concava.
FonDul€ utilc lEutn elevii cluxlor IX-XII Fonnule utile [Ertru elevii claslor IX-XII 63
Dacd a>o avem: , l-- + +6
xel--,-+l
,,.iry
za) = /t )
pentru este descrescatoare iar penrru
\
(b\
xe I --:-. 1- I este cresc5toare.
\2a ) =.f(x)
9.16. Funcfia caracteristictr a unei mul{imi
Expresia funcfiei de gradul al doilea /(.r) = ai + bx+ t: scris[ sub
Defini{ie. Fie o mul{ime nevidd E gi o submultime a sa (A c E) se
torma r(.r)
lf x+-b\'l -"t,,-a.n.l
- all 1"' I poarta numele de fonna
nume$tefanclie caracteristicd a multimii A in E funcJia
Lt 2") 4a' I
canonicd a funcfiei de gradul al doilea.
<p1: E -+ {0. t }. aA(.r) =
{i. ffl i? i
9.14. Semnul funcliei de gradul al doilea Funclia caracteristicA are proprietatile:
Pentru A<0 avem: x l-- +@ 0 qr (r) = 1, VreE;
,f(x)l semnul lui a
0 Qa (x) = 0, VxeE;
A=o avem: * l-- u,L +@ 0 qeâ(x) =ea(x). ea(r) , YxeE, VA,BcE;
ffi 0 Qera(*) =9,r(x) + ea(x) -e,râ(x) ,YxeE,VA,BcE;
A>0avem: ,l-- xt x2 +q 0 eara(x)=ge(x)-ee(r) .AaG), VxeE, YA,BcE;
, 0 9ce(x)= I -qe(x),YxeE,AcEsi c1=E- A.
lui a
9.15. Monotonia functiei de gradul al doilea 9.17. Funcfia putere
pentru
'
(
,b
Dacf,a<0avem:,rl--
b\
r€l--,-il 2o)
/m -n
= f(x) este crescatoare iar pentru

+€
Observa{ii:
l.
/
Delini{ie. Fie ne N*. Funcfia : R -+ R, f(x) =x" se numeste
funclia putere de gradul n.
Pentru n = I oblinem funcJia de gradul intdi J@) = x iar

\ :2
(b\-- pentru ,? se obline funcfia de gradul al doilea /(,r) = 'r2 .
-re I - .+- I f(x)estedescrescetoare.

\ za ) = ""
64 Fof,nule utile Peitru elevii claselor IX-Xll Fonnule utile pentru elevii claselor IX-Xll 65
2. a) Pentru ,, numar irnpar funclia f(x) = xn este strict cresca- 9.18. Funcfia radical
toare. Funcfia/:[0,+*; -+ [0, +-), f{i=\1i,,?€N- {0, l} se
b) Pentru ,t numAr par funclia f(x) =.rn este strict descres- numegle funcgia rad ic al.
cAtoare pe (- -, 0] ii strict crescAtoare pe [0, + *;. Observafie. DacA n este num6r impar atunci se poate defini
Teoremtr. Pentru ,r numdr impar funclia putere este imparl (/(-x) /:R+R,/(.r)=(/i.
= -
"f(xD iar pentru n par functia putere este para
(f(-x) = "f(x).
Observalie. Graficul lunctiei putere trece prin oriqine. Propriet[{i:
l) Functia radical este crescAtoare.
Graficul func{iei.f :R -+ R, f (x) = x3 2) Funclia radical este bijectivl deci este inversabill. Inversa
simetric fa(i de origine. funcliei radical /:
[0, + -; -r t0, +-), "f(x) =Vi este
func{ia putere g : [0, + -) --l t0, +-), g(x) = x' .
Graficul funcfiei
"f
:[0,+-;+[0,+*), f :R-+R,
Craficul funcliei /: R+ R, f(x)= xa f(n=,1;. f(i=w v
este o parabold simetrici fa!6 de axa Oy. +f(i=w
l +--
o.
Functia.fr:R-{0}+R, Functia/z: R - {0} ->
,(;r) = -v-l are graficul o hiper- fz@) = x-2 are graficul format 9.19. Funcfia exponen{ialii
(doud ramuri simetrice fa!5 din doutr rarnuri simetrice fald
Considerlm cz€R, d > 0. Funcfia / : R -+ (0, + *), f (x) = a'
de axa Oy.
se fiumeilefunclia exponenliald (debazl O.
Dacd,a= I obtinem funcliaconstantdf : R-+ (0, + -), J(-t) = t.
Propriettr{i ale funcfiei exponenfiale
L ,r = 0
= f(0) = l. Graficul funcliei exponenliale trece prin
punctul de coordonate (0, l).
66 Fornlule utile fEilrru elevii clawlor [X-Xll Fonnule utile peiltru elevii chselor lX-XII 6't
.,
Dacia 0 avem a, < l, iar pentrux < 0 Graficul func(iei Graficul flrncliei
avem a'> L : (0, + -; -+ R, /(x) =log,, x f : (0, +-; -+ R, J(x) =logu x
nd a>1. cdnd 0<a< 1.
3. Daci a > i ai rnci pentru,r'> 0 avem a-'> I, iar pentru x < 0
avem a" < 1
DacI a > I tunctia e,yponen(iala este strict crescAtoare iar

dacd 0< a [. l(.t)=c-' unde0<a0
are graficul altrturat.
9.20. Func(ia logaritmirtr 2. Funcpia parte tntreagd: / : R -+ Z, f(x) - [x], unde [x] este
Fie ae R. a > 0. a * l. Functia / : (0. +-y -+ R, /(-r) = log,, _t cel mai mare numAr intreg mai mic sau egal cu,r.
se numegle cyi a loga rit mi c d. Graficul funcfiei parte intreagA
lu n
Proprietl{i
l. .r = I .+ /(l) = 0 =r graticul iiurcfie logaritrnice cou[ine
punctul (1, 0).
2. I)aci a > I funclia logaritmici este strict orescatoare.
3. DacE 0 < a < I tunclia logaritrnicl este strict descrescaitoare. 3. Funclia parte froclionord I :R
4. Funclia logaritnricd esre bijectiva. {x} = x - [x], .re R, are graficul:
5. Inversa functiei logaritmice este t'unclia exponentiala. (Crati-
cele lor sunt sinretrice la{[ de prinra biscctoare).
68 Fonnule utile JrcnAu elevii ola*lor IX_XII Fornule utile pentx elevii claelor IX-XII 69
4. Funclia,JS:2" (sau functia ,,semn") / :R -+ R, /f,r) = 5gn I Exemplu. tr : N* --+ Z, u(n) = - n + 3. Rezultd u1= -), 112= -1,
or[-1, pentru x<0 ,/3 = 0. ...
unde sgn.r = I 0, pentru .r = 0
0 $irul definit recurent
I l, pentru x>o
Modul recurent de definire a unui gir inseamnd indicarea
are graficul: unei formule care sa exprime orice ternren al girului, incepdnd de
la un anumit rang, in func[ie de unul sau mai mulli termeni prece-
denfi.
5. Fanclia tui Diricta f : t --+ R, /(x) =
{i,;??1,'.,o, ,
Exemplu. (-rn )
n, cu .\ =3 , :i2 =5 , xn+z = xnt - xzn .
ulde 1 c R este un interval.

1.0.3. Progresii aritmetice
Definilie. Un qir (an ) rl de numere reale se numeqte progresie
Capitolul 1.0. Progresii
aritmeticl dacd existtr un numer real r, numit ralie astfel incdt
10.1. $iruri numerice fiecare termen al stru incepdnd cu al doilea, se obline din prece-
dentul adunat cu /.
Definilte. Fre M o mulfime oarecare. Se numeqte gir de elernente
din mulfimea M o funclie a : N* -r M. Adicd'. a2= at+,', a3= a2+ r' ., dn=dn-l*r' d1
Pentru M c R girul se numegte 5ir de numere reale. fiind fixat.

Fie girul a : N* -) R. NumErul a(n) se numegte termenul ile Exemplu. $irul 0, 2, 4, 6, 8, ... este o progresie aritmeticd avdnd
rangul n al girului gi se noteazd u, . Termenii in ordine crescf,- rulia2. 01 a3 a4
r i i r > Dentrur>O
toafesunt: ut. u2,..., un,..- dr at+r a2+r dt+r
A4 A3 A2
10.2. Moduri de definire a unui gir I I I | > pentrur<0
0 $irul definit descriptiv
di+r a!+r ai+r dr
Se scriu primii termeni ai qirului pdnd cdnd regula de obfinere
a acestora devine clartr. Observa{ie. Pentru a arf,ta cA un $i (a, ) r>r este progresie arit-
Exemolu. l, 4, 9, 16, 25, ...
0 metice este suficient sa aratam cI diferenta ah+r-an este
$iruri definite cu ajutorul unei formule explicite un= f(n) ca
constant6 (nu depinde de n).
ajutorul cdreia se poate calcula orice termen al 9irului.
Foflnule utile peutru elevii clawlor IX-Xll 'l
70 Fonrrule utilc fEnrru clevii clowlor IX-XII 1
Proprieti{i. 2. O progresie geometricf, este complet determinatl dacd se
l. $irul (an)n, formeaza o progresie aritmeticA dac6 gi numai dacd cunosc: primul termen gi ralia.
Proprietate. Fie (0, ),=, un $ir cu termeni strict pozitivi, $irul
pentru orice tre N, x 2 ? are Ia egalitatet Za,, = a,r,, * a,r*, .
2. Terrnenul general al unei progresii aritrrctice (a, )

(0, ) n, formeazi o progresie geometrica dacl qi numai dactr
o, cu primul
ternen al qi raliareste dn=al+(,t-l)r. pentru orice,?€N, n2 2 avem *, = bns' bn*t.
3. Fie nurprele at. aZ, ..., ar in progresie aritmeticd, neN*, Proprietate. Fie (0, ),r, o progresie geometricf, de ralie 4. Ter-
r > 3. Pentru orice &eN, I S ( 2'

10.4. S.na termenilor unei progresii aritmetice
Suma primilor r termeni ai unei progresii aritmetice rr,r cu primul 10.6. Suma termenilor unei progresii geometrice
fie (0,)r>l o progresie geometricl. NotAm ,tu =br+bz+
- n(n-l\ br(qr -l)
Jn=nat*-r- .r. * br= )b1 . Pentru ruliaq * I avem S^ =-:-Llr------i-.
...
k=t q-l
10.5, Progresii geometrice
Delinilie. Un gir (b,, ) d" numere reale se numesre progresie Pentru4=1* Sn=rt4.
r,
n+l
geometticd (sau qir geornetric) dacn D1 * 0 ii fiecare termen al sAu, Exemplu. l*x+x2+...lxn ='t -'
lncepind cu al doilea, se obgine din cel precedent prin inmullirea cu un x-l
acelagi numdr nenul numit ralia progresiei.
I = rl
Exemplu. : N+ -+ R, /(n) = J' = 5, bz = 52, ..., bn = 5n, ... se
vede cI 6n*1 = 5. |, .
Obserualii.
l. Verificdm dacd un gir (b, ) r=, este progresie geometricd cal-culand
raportul hL . Dac6 acest raport este constant $irul (0, ) r, este o

bn
progresie geometricS.
Fonrulc util€ IEtrh elevii clawlor IX-Xll li)nrulc urile IEntru eleviicla*lor IX-XII 73
72
Varianta II.
Capitolul 11. Induc{ia matematici FienreN, nr>2.Dacd:
Propozifiile matematice se pot grupa in propozitii generale ti
l. lnoe N astfel incat P(,b), P(no + I ), ..., PQr + rn - 1) sunt
adevArate;
propozilii particulare. Se nume$te deduclie procedeul prin care
2. Din P(k) adevArata
din propozitii generale se oblin propozilii particulare. = Pg + m) adevdratd, atunci P(/,) esre
adevdrati pentru orice n ) zr.
11.1. Inducfia este o metoda de ralionament care conduce de la Varianta IIL
propozilii particulare la o propozilie generala. Fie propozilia P(n) care depinde de n > noeN. Dac6:
L PQ?o) este adevArata;
Inducfie completl este un procedeu de demonstrare a unei 2. V nreN, ngm< k pentru P(rfl) adevarat[ +P(t) adevAratii,
propoi4ii P(n), care depinde de un numar natural rt, parcurgdnd atunci P(n) este adevArata pentru orice n 2 no, neN.
urmetoarele etape:
a) stabilirea celui mai mic numlr natural no pentru care P(a)
are sensi Capitolul 12. Combinatoricl $i binomul lui Newton
b) verificarea propriettrtii pentru n = na;
c) in ipoteza c6 P(rr) este adeverata se demonstreaztr ca 12.1. Permuttrri
P(n + 1) este adev6rat{. DeJinilie. Fie A o mullime cu n elemente. Fiecare din mulfimile
Prin ipoteza unei probleme. teoreme intelegem ansamblul de ordonate care se formeazd cu cele n elemente ale multimii A se
elemente iare sunt date qi pe baza ctrrora se face demonstralia nume$te permutare a acestei mullimi,
Fie n un numdr natural. Desemn6m prin z! (n factorial)
11,2. Axioma de recuren{[ a lui Peano numlrul natural:
Fie A o parte a lui N, astfel incdt n!= 1.2.3.... .(n -1). n dacdn+0$in! = I dacdn=0.
l.oeA; Fie neN. Numlrul permutlrilor de n elemente, notat e,, este
2. V neN, neA- il+ I e A- P^ = ttl.
Atunci rezultlA = N. Observa1ie. Daod n gi k sunt numere naturale gi 0 < k < n atunci:
ttl=(n -k)t .(n -k+ 1).(n -,t+ 2). ... .(n- t).n.
11.3. Metoda induc(iei matemrtice Pentru calcule cu permutIri mai retinem urmdtoarele proprie-
Varianta I. tIli:
Fie neN $i propozilia P(rD, iar nt3 tt' tn numa'r natural fixat'
Dacf,: l. rt.ttl = (n + l)!- z!; ^nll(z+1)
l. P(n) este adevarata; ! nt (r1+1) |
2. V &€N, k> P(k) adevdrata + P(&

nt, + l) adevtrrati, atunci
P0?) este adevArata Pentru V n 2 nt.
l-
Fonnulc utilc Peiltru elelii cluslor IX-XU i:(rmule utile ltrtru eleviiclarlor IX-XII j5
74
12.2. Araqiamente
<
2, n .C!-1- (n - k) c! = 1* + D .C:'1 i
Delinitre. Fii A o mullime cu a elemente gi ft n, &eN' Submulli-
miie ordonate ale lui A, avind fiecare cite & elemente distincte, 3. c: c[=cl.cl-X=5*-t.cl_r*p, peN, 0(ps*;
0 S & < n, setomesc araniamente de elemente luate cate t'
Tcorcml. Numlrul aranjamentelor de
't n luate cflte t' 0 <
elemente 4. C!+C)+...+Cf;= t"'.
<t(nnotat 4ert"el '0r-l)""'0-t+l) s. c!+cl+Cl+ . =C],+cl+Cs,+... = zn-t'
trr -k) !
6. cf,il =cl" +cj lformula de recurenta pentru calculul

(Convenimc[ Af = l). combinf,rilor);
Acest numir coincide cu numlrul funcfiilor injective J: A--+B
unde A are /< elemente iar B are ,l elemente'
1. (cl)' *(c',)'*...* (c;)'=cy,t
k< 8. cf. cfl+c). cl,t' *... +cl .cl^=Ci*^.
Proprietlfi. Dac[ z 9i t sunt doua numere naturale 03 n
ahmci:
12.4. Triunghiul lui Pascal
r. 4=4-r+*'e!,:!t 2' e!=n'Af-t
" Cu ajutorul formulei CI=CI-r+Cj:f putem calcula pe
3. A!=Qt-t+ r) ei--i : a' Af =-!= o:-, C! atunci cdnd gtim C!-, Si C!-1. Calcullm pe rdnd pentru
12.3. Combinlri n = 0, apoi pentru ,1 = I , pentru n = 2 g.a.m.d. Valorile le scriem
&eN'
O"tinitU. Fie A o mul$me (tinita) de n elenrente 9i t)< & S a' sub forma unul triunghi numit triunghiul lui Pascal.
Sribmu$imile lui A avflnd fiecare cite ft elemente se numesc n=0
t'
**ti"ari de n elemente luate cite Doui astfel de mul{imi tt=1
diferl orin natura elenrentelor (nu 5i prin ordine)' n=2
ii"i.itl. Numdrul combindrilor de n elemente luarc cete t' n=3 t33l
0<ksnnotat Ci este:
n=4 14641
n=5 I 510 10 5 1
,. tt! Al ,r(,t-l)""'('t-t+l) tt=6 I 615 20 15 6 I

"' (r-k)t'tt kt t! In linia Qr+ l) a tabelului sunt a$ezate in ordine numerele:
Proprietlfi. Dac[ n 9i k sunt dou4 numere naturale 5i 0 < t < n' cl ,c',, ,Ci. Semaitineseamacd C2=CX= l, C:=C],-t=
afirnci au loc egalitilile: = rr etc. ( Cl = 6^-* ). Observim c5 numerele Cf--f qi Cf-1 sunt
l. C* = Ci-k (formula combinitrilor complementare);
76 Fomule utile penm el€vii claslor lx-xll Founule utile IpDtru elevii claslor IX-XII '77
dispuse in acest tabel in linia precedentd celei tn care se glse$te Crpttrtrt tS. wtrtt
Cf la st6nga 9i la dreapta acestuia.
DeJinilie. Se numeEte numf,r complex orice element te(a, b)e
De exemplu 6 din linia a VII-a se obline din adunarea numerelor
e R x R = l@, b)l a.beR\ inzestratf, cu doua operatii algebrice:
I 9i 5 din linia a VI-a, numlrul 15 (din linia a VII-a) este suma
numerelor 5 qi I 0 de deasupra stanga $i dreapta de pe linia a V-a.
0 adunarea: Vaz'eRxR, x = (a,b) , 7'= (a',b') ,
def
l2J. Binomrl lui Newton z+zt=(a+a',b+b') qi
Pentru orice numere reale a, D gi pentru orice numtrr natural n 0 inmullirea: Vz,ztRxR, x = (a,b) , 7'= (a',b') ,
are lx fo rm ula lui N ew to n : def
(a+b)i =60an +cla"-tb+...+Cf a'-k6r +...+clbn . 77' = (aa'-bb',ab'+a'b) .
Notam cu C mulfimea numerelor complexe.

+ 1-\k cl -k bk + cf;bn
( (a - b)' = c$an - 6t on-r b + ... an ...+ 1-11n 1 -
13.1. Forma algebrictr a numerelor complexe

Coeficientii cl , ct, , C'z^ , , Ci, din dezvoltarea binomului Identificdm numlrul complex (a, 0) cu numf,rul real a. Notim
la putere se numesc coef cienyii binorutlui. , = (0,l) avem i2 = (0,1X0,1) = (-1,0; = -1 , iar numlrul
Termenul de rang k + I din formula lui Newton este dat de
(b,0) .(0, 1) = (0, b).
formula I1*1 =C!,a'-k .bk , k=0, 1,2,...,tt. Avem: (a, b) = (a,0) + (0, b) = a + bi.
Relafia de recurenta intre termenii succesivi ai dezvoltdrii Numirul complex 7 = (a, b) areforma algebricd z= a + bi.
La numlrul complex z = a + }i, numdrul a se n]ume$te pdrtea
binomiale este: T1*2 = 'l- *. ' b .70*, . reald Si se scrie a = Re(z), iar bi este partea imaginafi,
k+l a nurnirul D fiind coeticientul pa(ii irnaginare 9i scriem b = kn(z).
Folosind Ei triunghiul lui Pascal putem rapid calcula: Doutr numere z = a + bi qi zt = at + bi
sunt egale qi scriem
{a+b)t =a+b: z=Ae)a.=at $i b=bt.
DacI z = a + bi atunci nunrirul a * bi se nume$te conjugatul
(a+b12 =a2 +Zab+ bz
cd z +1 = 2a si : .i
:
lui i gi se noteazl I Rezulta = 2bi.
(a+b)3 =a3 +3azb+3ab2 +b3;
Puterile lui i. Avem: i? = -1 ; i3 =12.;=-i t io =,rj')'=1-1;2 =1
(a+b'.a =aa +4a3b+6a2b2 +4ab3 +ba:
ingeneral: i4k-l' i4k-t-i, i4k*2=-1 ' 14't+:=-i,VkeZ.
(a+b16 =a6 +6asb+l5a4b2 +2oa3b3 +l1azba +6abs +b6 .
Propriettr(i ale numerelor complexe conjugate
tl:r+q=i+:u; 2 -'-.'"; i, :l 7=G)'
?8 FonNlc urilc ftnttu clcvii clawlor lX-Xll Ii)nNle utile IEntru elevii ciarelor IX-XII '79
$ z= z a b = O(adicd zeR). Analog z = -i <+ a= 0 (adica Propriettrfile inmulfirii: inmullirea numerelor complexe este:
z€iR). 1) comutativi: 21. 22= qr.
\, eci V 21, zz
/-\ 2) asociativd: (zt.zz). 4= zt.(zz.zt), V 21,22,4 €C;
5)lal=jl,:z*0.
\zz ) Z2 3)numdrul z=(1,0)= I +0i = I esteelementneutrupentruin-
6) z.i =(a + bt){a - bi) = a2 + b2 .
mulfireanumerelor complexe: z. I = 1 . z- z, YzeCl,
4) Orice numlr complex diferit de zero z -- a + bi * 0 are un
Operafii cu numere complexe iovers notat z-r li z .z-t =z-r. z = 1 iar z-t =(a+bi!-l =
fre z1 = a1+ ih , z2 = a2 + ib2. Se definesc operaliile: abi
= ---;-------i - --;-----;-
0 adunarea: 4+ zz = (ar + a2)+ i(\ + b2).
.
a'+b" a'+b'
0 sclderea: \ - z2 = (e - a2) + i(b, - b2, . Modulul numtrrului complex
0 lnmulfirea: z1z2 = e\a2- b1b2 + i(a1b2 + u2b) Fie numdrul complex z = a + bi.Num[rul ,"il ,[717
. ""
nume$te modulul numtrrului complex z = a + bi 5i se scrie
zt aF2+btbz-i(a2bt-aP?)
0 impd4irea:
z2- oZ *8 lrl=lo * bil=,k;7.
Propriet[{i
Rezulta lrl=.ti .
0 ridicarea la puterea n, nG N*: in = (a + ib)n = r) lzl=0 aa=b=0. D lzl=lZ I
- on - 92 on-2 62 + ca an -a b4 - ... + i(c)a'1 o - cla'-3 tt3 + ...). Tl q.zz I=1., I'1., l.

0 oxtragerea rtrddcinii de ordinul n: 4lil6 =x+ iy unde
at I z, l-l ,rl<l ,1*12l.l al_t,l-l
tlt 42 t.
o={ -*,*nay'*4*'-oyo -... si b=c)x"-ty-c}xn-3y3 +.... sr ljr-l=L:rL

'lzzl 6)|zl='t7'I
Proprietlfile adunlrii: Adunarea numerelor complexe este:
lzzl
l) comutativi: 21 * z2 = z2 + z1,V \, z2 eCl I3.2, Reprezentarea geometrictr a numerelor complexe
2) asociativl: ( z1 + z2 ) + 4 = zt + ( z2 + 4 ), Y 21, 22, z3 € C; Numerele complexe pot fi pre- y
zentate in planul xQr prinE-un punct
3) Numirul 0:0 + 0i = (0, 0) este element neutru pentru adunare:
M(a, b) cwe se nume$te imaginea b
z+0=0+z=2, Vr€C: geometrica a num6rului complex
4) Orice numdr complex z =a+ bi are un opus, pe - z = -a - bi := a + b! (iar numlrul a + bi se
Si z+(-z)=-u +z=0. nume$te afixul punctului I4;. i
Notind cu o mf,sura unghiului MOx

O
Fomulc utile fErtru €lcviicleslor IX-Xll Fonnule utile fEDtru elevii claslor [X-Xtl 8l
80
Si cu r - OMseobline imediata = rcos cL D = rsin c, iar

Avem lz1 l=l $i z'=cos6+isin0 =r,,=ror?!!*irinZkn
tx
,
disril\ÔM =r este ,=r[@-0)'*(b-O)' =JFG,rr"
,t
2[ 2r *
numeste modulul num[ru.lui cornplex iar o = ar"tgl este
Vk =0,n-1. NoHm e = cos nn + i sin z1 =gk
a
Mullirnea rlddcinilor de ordinul n ale unitSlii o putem nota:
argumentul numdrului complex z = a+bi. Atunci
lt=d,;:i ) qi un = {1, e, e2, r',..., E'-'}.
z=a+bi= r(coso+ isincl) . Avem \ = z2 (+ \ = rz gi n= | zp
It
at=ttz+2kn , keZ. Formt i = r(cosct+isind,) se nume$te

tonna trigonometricd a numdrului complex z = tt + bi .
l4.
Capttotut Poti
133. Operafii cu numere complexe scrise sub formtr
Delinitie. Fie C(N) mul{imea qirurilor (infinite) de numere com-
trigonometrictr
plexe de forma / = ( a6, a1, ..., a n,...) care au un numdr finit
Fie z1 =r1 (cos or + i sin crr) gi z7-ti(cos o: + I sin cr).
Avem: de termeni a; nenuli, adici exist[ un numdr natural ,1 astfel incflt
0 produsul: \ z2= t\ 12 [cos(or + s, + i sin(cxr + ct:)]. di=0Pentru i>m.
zl 4 Se nume$te polinom cu coeficienli complecai iar numerele
0 catul: [cos(crr-o3)+isin(o,1 -u1)]pentru z2*0.
z2= ti a; (ieN) se numesc coeficien{ii polinomului /.
0 i" Se numegte polirrom nul polinomul / = (0, 0, 0, .. ., 0, . ..).
= r'" (cos no + i sin ,ro).
ridicarea la putere:
Formula lui Moivre (cazul r' = I ) (cos cr + i sin cr)" = DeJinilie. Fie polinoamele f =(ao, d1 ,..., an,.. ) 5i g = (Ds,
= cos no + i sin nu :+ cos nct = cos' cr - Cj cos"-2 osin2 o, + ,. . br, bz, ., bo,...) din CN. Polinomul f + g = (an+bn,
qi sin ncr=C) cos"-l ctsino-Cjcos"-3osin3 cr+ ... a1+ b1 , a2+ b2 , ..., dn + bn, ...) se nume$te suma polinoa-
0 extragerea rddtrcinii de ordinul n: i = r(cos u + i sin c)'a melor J gi g iar operafia astfel definitl se nume$te adunarea
polinoamelor.
*(t6)- =,*[.* "Y* *;,;n "124 ].k=0, r. 2...., n-l. Teoremtr. Adunarea polinoamelor are propriet6file:
- este corect detinit6, adicE / + g este tot un polinom;
-este asociativa $ + g) + h= f + (g + h);
I3.4. Rldlcinile de ordinul z ale unittr(ii - este comutativit f + g = g + f;
Soluliile ecuatiei zx =l se numesc rldlcinile de ordinul n - are ca element neutru polinomul nul / + /0 = /0 + / = f;
ale unitetii.
82 Fonnule utile pnm elevii claelor IX-XII Fomule utile pentru elevii claslor IX-XII 83
- Fiecare polinom f = (ao, a1, a2, ..., dn, ...) are un opus $i atunci polinomul J=(ao, at, a2,..., atr,...)sepoatescrie
notat-f definitastfel (-.f) = (-ao ,-a1,-a2, ..., -a,,...) $i subforma f = ao+atX+a, X2 *...+a, Xn,...= laiXi
i>0
"f+(-"f)=-f+f=fs. numitAforma algelrlcd polinomului
DeJinilie. Fie polinomul / = ( ap, a1, d2, ..., a n, ...), I = (bo, a f.
Avind /e C@ =+ lneN astfel incit a, = 0 pentru orice i > n
4, bz, ..., bn, ...)eC(N). Se numegte produsul polinoamelor /
(co, c1, c2, ..., cn,...) qi deci avem/= as*a1X*a2 X2 +...+a, Xo +...,= '
$i g notat / 'g polinomul I .
S= unde
?^"'*'
a; {0, l, . , ,}) se numesc
n
Numerele (ie coeficienlii
cr=\a1,bn-1 , VneN.
polinomului /.
Teoremtr. a) inmullirea polinoamelor: Se numesc mazoarae polinoamele de forma a Xn laeC $i n€N).
- este corect definiti, adicd / .g este tot un polinom; Pentru mullimea CN adopEm notalia ClXl - mul{imea polinoa-
- este asociativf, (J . d. h = f . Q . h); melor cu coeficienli complexi in nedeterminanta X. Are loc inclu-
- este comutativA I . S -- S. J', ziunea: ZIX) c QlXl c RlXl c C[X].
- are element neutru polinomul (1, 0,0, ...,0, ...) notat cu 1; DeJinilie. Se numeqte gradul polinomului /, notat grad /, cel mai
f.r=t.f=li mare numfu natural n cu proprietatea cd a n * 0.
- este distributivd fatA de adunare J . G + h) = f . g + J . h 9i Convenim ctr gradul polinomului nul este Polinoamele - -.
(/ +s).h=f .h+s.h, V/,s,fteCN.
constante au gradul zero, iar X este un polinom de gladul intii.
Dacd / qi g sunt polinoame nenule atunci produsul lor este un
Propriettrfi. a) grad(/ + g) S max(grad /, grad g);
poliuom nenul.
b) grad/. g = grad/ + grad g;
(Simplificarea cu un factor nenul). DacE f , S Si h sunt poli-
c) dacl grad/. 8 =0= $adJ= 0 sau gradg -0.
noame astfel inc|t f . g = f ' ft qi / este nenul atunci g = ft .
Notam cu CtC(N), C' = @, A, 0, .., 0, ...). Funclia <p:C-+C', Definifie. Fie polinomul /= ao + at X+ a2 X2 +...+ a n X' e CtX)
<p(a) = (a,0, 0, ..., 0, ...) este o funclie bijectivl. Putem deci
"f(o) = ao *d1a.*...
qi numf,rul o€C. Numtrrul +ao cC' se
identifica polinomul (a, 0, 0, 0, . . ., 0, . . ) cu numArul complex d.
Polinoamele de forma (a, 0, 0, . . ., O, . . .) = o se numesc polinoa- nume$te valoarea polinomului / in o.
me constante. ProprietS{i. DacAf ,g,heClx7 qi oeC atunci:
Notdm prin X polinomul (0, 1, 0, 0, ..., 0, ...) $i citim nede- a) (/ + sxa) = /(d) + s(s);
b) (/ .
s)(cr) = J(o,) . s(o):
terminataX. in general avem X' = (p,0....,0r 1,0, ...,0, ...)
'----r--,-
84 Fonnule utile penrru elevii claelor IX-XII FonDule utile pennu elevii claselor IX-XII 85
c) Daca /e RlXl $i crc C + /( a i = /tcrt : iii) daca g I /, si s I f, iu, qt qi 42 sunt doui polinoame
arbitrare atunci g | /rqr + /:q::
d) Daci /eQtxl, ae Q, De Q asrfel incar Ji eQ + iv) daca / | S 9i g | /, atunci existd ae C astfel incat /=4'g.
= f1a lJi ) = A t B Ji undeAeQ $i BeQ. Polinoamele / 9i g pentru ca.e / lg Si S l/ se utmesc asociate
DeJinilie. Fie ge Cffi. Funcfia / : C -+ C, /(o) = g(o).Vo€C se
nume$te func{ia polinomialf, atagatf, polinomului g. ln divizibititategi se noteaza ; I g.
1'eoremi. (Teorema impi(irii polinoamelor). Fiind date polinoa- Defini{ie. Fie 9i g doutr polinoame. Un polinom d se numeqte
/
mele oarecare /eCtX] qi g€C[X] cu g + 0, atunci existf, doul un cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) al polinoamelor / gi
polinoame cu coeficienli complexi c Ai rastfelincAt /= g. c + r g dactr verificd urmatoarele condilii:
gi gradr<gradg. Ddlf $i dlsi
Polinoamele r: (numit cat) $i / (numit rest) determinate mai 2) Orice alt divizor comund'al hti / 9i g divide 5i polinomul d.
sus sunt unice. Polinoamele / gi g se numesc deimpdr{it qi irnpdr- Teoremtr. DacI / gi g sunt doua polinoame, atunci exista un
Iitor. c.m.m.d.c. al lui / 9i g.
Teoremtr. (Teorema restului la irnpd(irea prin X - a). Restul im- Algoritmul lui Euclid. Pentru a obline c.m.m.d.c. a douf, polinoa-
p[(irii unui polinom / + 0 prin binomul X - a este egal cu valoa- me nenule / Ei g impa4im pe / la g (dacd grad f > grad g). Daci
rea /(a) a polinomului / in a. restul imp[rfirii este zero atunci g este c.m.m.d.c.; daci nu
Delinilie. Fie / qi g doud polinoame. Spunem cf, polinomul g impdr{im pe g le restul implrtirii, pe urmd irnpdr{itorul celei de-a
divide polinomul / daci existl un polinom c asrfel incit / = gc gi doua impS4irii la noul rest q.a.m.d. Ultimul rest nenul este
c.m.m.d.c. al celor douf, polinoame.
scne g l J.
Propriettr!i (ale relafiei de divizibilitate a polinoamelor): Teoremii. Fie / 9i g doui polinoame ;i d un c.m.m.d.c. al lui / qi
g. Atunci:
a) Din teorema impa(irii cu rest rezultA gll dacl Ei numai
dacl reslul r al, impi4irii lui / la g este zero: l) Dac[ aec, a + 0, atunci ad este un c.m.m.d.c. al polinoa-
b) Daca g | / gi / * 0 atunci grad g < grad /: melor / 6i gl
c) Polinoamele de gradul zero, adic[toate constantele nenule, 2) lnvers, dacd d'este un c.m.m.d.c. al lui / qi g existd un aeC,
divid orice polinom; d *0astfel incdtd'= a.d.
Q DacA /e CtXl qi oe C, o + 0, atunci uf | /; Teorcmtr. Fie / gi g doutr polinoame. DacI d este un c.m.m.d.c. al
DacI / este un polinom, divizorii de forma a qi af , aeC qi lui / qi g atunci existl polinoamele ft qi 4 astfel incil/ = fg + hr1.
a * 0 se numesc divizori improprii ai polinomului /. Divizorii Definilie. Spunem c[ polinoamele J $ g srnt prtme intre ele dacd
care nu sunt improprii se numesc divizori proprii. I este c.m.m.d.c. al lui / qi g.
e) Relafia de divizibilitate: De/inilie. Fie / qi g doul polinoame. Un polinom ,ri se numefte
i) este reflexiv[: / I /, VJe CtXl: un cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) al polinoamelor / gi
ii) este tranzitivi : dac6, I I g qi g I q, atunci J I q; g daci verifictr urmAtoarele conditii:
Fonnule utile lenm elevii claselor IX-XII 8'7
86 Fonnule urile peDrru elevii claslor IX-Xll
l. rnestemultiplucomunallui/qi gadicl flm qi glnr; Teoremi. (D'Alambert - Gauss - Teorema fundamentaltr a alge-
2. Orice al multiplu comun ru'al lui brei). Orice ecuatie algebricd an + ... *a1x +a6= Q, dg trnd
, / 9i g este multiplu al lui rr )cn
$lm'5i glm'=nlnr). mai mare sau egal cu I $i cu coeficienti complexi, are cel pulin o
Teoremtr. Fie / gi g douf, polinoame dintre care cel pulin unul rAdacina complexa.
este nenul. Daci d este c.m.m.d.c. al lui /
qi g atunci polinomul De/inilie. Fie /* 0 un polinom nenul gi ae C o rldAcinA a lui /.
,r= 'f 'rs este un c.m.m.m.c. al lui J qi g. Numtrrul natural ,?x > 1 cu proprietdfile cd (X -4)' divide poli-
d
DeJinilie. Fie feC[X]. Un numtrr complex d€C este rtrdEcin[ a nomul f iar (X - o)^*1 nu divide / se nume$te ordinul de multi-
polinomului J dacd f (a) = 0. plicitate al radacinii a.
Teoremil. (Teorema lui BEzout). Fie * 0 un polinom nenul. Teoremtr. Fie / + 0 un polinom nenul. Dactr cL1, cL2, ..., o, SUnt
/ kt, k2,...
Numtrrul 4€C este rdd[cintr a polinomului J dac6 Si numai dacf, rlddcini ale lui / avAnd ordinele de multiplicitate
X-a divide/. t, g
Definifie. Se numeqte ecualie algebilcd cu o singuri necunoscutA
respectiv atunci polinomul -q1kt 1x - oq1b ....' 1x - e^r)b
divide polinomul /.
o ecuarie de forma /(x) = 0, xeD, unde / este un polinom nenul
Consecinfe. 1) Orice polinom f de grad n ) I are n rAddcini (nu
iar D multimeain carex iavalori. Dacd f = a, Xn + ... + a1X + neaptrrat distincte; o rlddcinl se repetA de un numf,r de ori egal cu
* es, dq* 0 atunci ecualia algebricd are forma: ordinul sAu de multiplicitate).
2)Fie J =an Xn + ... +atx +ao, an*O, n> 1 unpolinom.
X' + ... + a1X + ao= 0.
an
lui / se numeqte gradul ecualiei algebrice iar
Gradul Dacf, x1 ,x2,...,.xu suntradacinile lui/, attJrilciJ =an (X--rr)'
numerele complexe ag, a1 , d2, ..., dn se numesc coeficienlii .(X - xz). ... .(X - xn ) qi aceasti descompunere a lui /in facto-
ecualiei algebrice. ri liniardeste unictr.
Oecualie care nu poate fi redusd la o ecua{ie algebricl 3) Dacl un polinom / de gradul n se anuleazf, pentru rz + I valori
folosind operaliile de adunare, inmullire, ridicare la putere etc. se distincteatunciJ=Q.
n ume$te e cu alie t r ansce nde nt d.
Teoremii. (Relafiile lui Viete). Fie f =e1, Xn +an-1 Xn-l+...
Numdrul o este solufia sau radAcina ecuafiei algebrice
a,, xn + ... *a1x +rt'= 0 dacd qi numai daca/(o) = 0 adic6s ...1an-k Xi-k +... +alx+ao unpolinom degradn, an*0.
este radAcina a lui /. Dacd dr, dz, ..., d, sunt rf,dacinile lui J atunci:
Teorema. (Abel - Ruffini). Ecualia algebricd de grad mai mare
decdt patru nu poate fi rezolvattr prin radicali.
Fonnule utile Jrtrttu elevii claslor IX-Xll 89
88 Fonnulc utile frentru eleviiclaslor IX-XII
( o-, Teoremtr. Orice polinom/= an Xn + ... I a1X + as,de grad> I

l0r * CIr* ... +U,=-L cu coeficienli reali.este un produs de polinoame de gradul I sau
lo,
I
gradulIl cu coeficienfi reali, adicd poate fi scris sub forma
o,o, +... + drc,,+... +0,,-rc[,, = f =an (X -cl)tr . ....(X -C,,ryku (X2 +b,tx +ct)Ir .... .
lo,or* T
I . {X2 + brx+cr)r. undeclr, orz, ..., flp€R$i bl -4c, <0',...:
\
I O,,O.. .. O.o*O,C.. ..04-1CI1*1*. ..*0,,-*+roG-l+z...otrr=( -tf . !f!- bf, -k:, <o .
lan Teoremtr. Fie / un polinom nenul cu coeficienli rafionali qi
I a+ Ji 1crt a,beQ, , >0 ti JE- e Q) o radacina a lui /. Atunci:

Lo,or' ... '0, = (-t)" .5 l. a - Ji este de asemenea rdddcind a lui /;
an
2. a + Ji Ji au acelaqi ordin de multipticitate.
ga-
Invers, dacd numerele complexe or, oz, ..., cr, satisfac rela-
liile (*) atunci or, oz, . . ., g, sunt ridlcinile polinomului /. Teoremfi. Fref in * ... + arx + as un polinom de gradul
= (tr'
Consecinltr. DacA noum lSr = or + 0] * ... + Ox
S: = 0rdz + 0,1C13 * ... + (I,,- tCI, n Qt> l) cu coeficienli intregi. DacI cr
p q prime intre ele)
= q
@,
este radicina a lui / atunci:

atunci ecuatia care are ca if,dtrcini pe oy, 01, ..., cq, este: l. p divide termenul liber a6 ;
xn -s1x"-l + Srx'-2 +... +(-l)n.gr =0. 2. q divide coeficientul termenului de grad maxim: a, .
Tcoremtr. Fie / un polinom nenul cu coeficien{i reali. Dactr

a = a + bi (D * 0) este o rf,ddcind complextr a lui /, atunci:
Consecinftr. F,re f =a, X' + ... + a1X + an un polinom cu coe-
ficienti intregi. DacA o, este o rf,d6cinf, intreagA a lui J, atunci o
l. a= a-rD este de asemeneaorlddcinda lui/;
este un divizor al termenului liber a6 .
2. o gi d au acelaqi ordin de multiplicitate .
Rezolvarea unor ecualii algebrice de grad superior
Consecinle. l) Orice polinom cu,coeficienli reali are un num6r
par de rddtrcini conrplexe (care nu sunt numere reale). a\ Ecualii binome suntecualii de forma,rn - a =0, aeC, n> 1
2) Orice polinom cu coeficienli reali de grad impar are cel pulin o gi pentru a = r(cos g + i sin g) avem soluliile
rddlcinl realf,.
*o =r1f ,or'p*2kn
"tnn-l * i.in Q*2h l, 0 <ft <, - r.
90 Fomule utile pentru elevii claelor IX-XII
Fonnule utile pemru eleviiclarelor IX-XII 9l
b) Ecualiibipdtrate. ax4 +bx2 +c=O, a,b,ceC, a+0.
Capitqlul 15. Matrice gi determinan{i
Se face substitulia x2 = y gi se obtine,,rezolvanta" ecualiei
date. ay2 + by + c = O care se rezolvtr 9i gdsim soluliite: 15,1. Matrice
Definifie. Fie mulfimile M = {1,2,..., nr} 9i N 11,2, ..., rt). O
=
funcliaA : M x N -+ Rse numeste matrice. NotAmA(,, j) ar,
x=r =
on at2 at3 ... ar, )
(
c) EcuaTii reciproce sunt ecuafiile de forma:
az: o22 a23 "' o2,
a, xn +an-1 ,'-l + ... *a2 x2 *alxiao=O, an*O
aii €R sau ,1, --l
" I ... .,. l=h,,\
... I ' ',t',l<isn
I an2 am3 ... ar,
I l(i(n
cu proprietatea cd an-i=ai, i = 1,2, ..., n, adic| an=as, [arl )
An_l = Al, .-.
la orice element ai,, primul indice i arati linia pe care se
g5se$te acesta iar al doilea I
coloana pe care se gase$te prin
Propriettrti: 1. Dacl 'r = 0, + 0 este o solu{ie, atunci .r =l0 urmare aiJ se gase$te la interseclia liniei i cu coloana j. Numerele
"r,"
tot o solulie. nr (numdrul liniilor) 9i n (numtrrul coloanelor) reprezinti dimen-
2. Dacd n este impar, atunci x = - I este solutie $i ecuatia r[mas6 siunea matricei; An.n se cite$te ,,matricea A de dimensiuni rr, n,,.
dupd simplificarea cu.r + I este o ecualie reciprocA de grad par. Definifie. Fie E o multime de numere. Se numeqte matrice cu nr
O ecuafie reciprocf, de grad par azp x + a2p_r x2p-t + ... linii qi n coloane (rn,neN*) orice familie A =(o,r),=* A"
j=1' n
*a1r+r xp+l +ao xp +ao-y xp-l * ... *r\x+ag= 0 so rezolva
elemente din multimea t.
astfel: se imparte prin xP , se grupeazd primul termen cu ultimul, Dacd E = R scriem A€ -4^,n (R) este o mulfime cu elemente
al doilea cu penultimul g.a.m.d. Se face substitulia x+ I = y $i
numere reale, pentru E = C scriem Ae -4^,, (C), este o matdce
x cu elemente numere complexe. Tipuri de matrice:
rezthd x2 *I= 0 Matricea nulf, este acea matrice in care toate elementele sunt
. **=
xx- r' -2 -3)
x3 yfy, erc., apoi se
(o o ... o\
o=l o o. ol
rezolvA ecuafia in y gi se revine la substitutia f6cut6 de unde se
egale cu 0
determind;r.
[; ; ;j
92 Fonnule utile pentru clevii claelor [X-XII Fomule utile nenrru elevii!.laselor lX-XIl
o|
at2 ... atn (t o ... o\
o Matricea opusd matricei A =lazr
I
a2z " azn , -llo r
,n
.. ol .
t"' I""l |
\art am2...amn
[o o ... t,
( -ott -aD ... -aln \ Egalitatea a doul matrice poate avea loc numai dacd au aceleaSi
matn6ea - A = I
l-o", -' -a 22 "' -o'n l.
I
dimensiuni.
I......1 Spunem cd matricele A,Be -{*,n, A =(o,)i=r,t, A =(U),=&
[-"' -am) "' ''^' ) j=l,n j=l,n
o Matricea linie - rnatricea cu o singurd linie sunt egale (9i scriem A = B) dacf, gi numai dacd aU=b,r,
A=(an at2 ... q*)e.,/4,".
(Vie 1fr je l,n , .
l.'" )
o Matricea coloana- matricea cu o singurtr coloantrA -1'z' e 15.2. Opera{ii cu matrice
I
Adunarea. Fie matricete A,Be -4,,o, e =(",)*@,A =(b)it,^.
U;,,l j=t,n j=l,n
€ 'drr.t' Spunem ca suma matricelor A fi B este matricea ce -lfi,n $i
o Matricea pltraticf, in care m = n numf,rul liniilor este egal cu
scriemA + B = (),C=G,),=U dach ci,=aii+bii, (V),e r,,n,
("' ao ''' )
numirul coloanelor Ae . t4 . e =l zr
o a22 ' o" 'i=L'
n
I
je 1,,, .
[";, olu,z ;",, ) Proprietlfile aduntrrii:

all a22
Sistemul ordonat de elemente ( an, ) se numeqte l. Comurativitatea A + B = B + A,(V)A,Be -/41\n.
diagonala principalI a matricei A, iar sistemul ordonat de 2. Asociativitatea(A + B) +C=A+(B + q,(V)A,B,Cc -/4.n.
elemente ( a1, d2 n_t . ani ) se numegte diagonala secundard
..
3. Elementul neutru este matricea nuld: A+ 0r,, =\n.n + A = A,
a matricei.
(V)Ae .4n.n.
o Matricea unitate este matricea patraticA in care a;i = 1 pentru
4. Orice matrice are un opus: A + (-A) -- - A + A, (V)Ae -fi, .
i = i si ai1 = 0 pentru i * j, (V)i je(1 ,2, .. . , tt), lcdtlereu matricelor este posibiltr nurnai dacd acestea au acelea5r
.lirnensiuni.
Fonnule utile ltntru elevii cluslor IX-Xl] Fonnule utile pentru elevii claselor IX-XII 95
Matricea O = (d,i),=r,^ se nume$te diferen{a matricelor B, adicd ci1, =ai1b11, +ai2bzk+...+airbg. (Yli=t*, i=G
j=l' n
g
tl=(a,,\. , a=
si (r,,) daca D = A+(- B), adica SCflS restrans ci1, = /aiibil .
-
\ tt tl=l,m
-
' \t,t=I.nt
i=\' J=l
'j=\'
Observalie. Produsul a doutr matrice nu este comutativ. in general
tlii= ai1 - b1. iVl'e t'' je tn . ' A'B*8,A.
htmultirea nrutricelor Propriettr{ile inmulfirii matricelor:
A. inmullirea unei matrice cu un scalar. 1. Asociativitatea: (A .B) .C = A.@ .a;
Fie matricea e =("u),=r- gi )"eR. Produsul matricei A cu 2. Distributivitatea: (A+B).C = AC+BC pi A.(B+A = AB+AC.
ij|it 3. Elementul neutru este matricea unitate. Fie Ae -.//),r(C) *
scalarul I este matricea B=lA unde bi1 =)'ai1. tVlie t,rr. je I7 .
= I..A=A'ln=A.
I arr at2 ... ay \ ( \a11 Lorz ... lar, )
4. FieAe -/y'^,, (C)=A.\nk=omk; 0p,.A=06.
, , .-, I azr azz ... ,r, l-l M,, )'rzz ... ),"r, 5. a. (A. B)=(d,4).8=A.(08).
"^-"1......1-ll 1
6. DacdAB = BA arunci: a) (A! B)2 = A2 +2AB + 82

[r,, dn2 ... o^,) lM^, M^z . t"o^,)
;
b) A2 - 82 =(A- B)(A+ B) i
Proprietlfi:
r. A. I = A; 2.)'A = A)"; 3. l.(sA) = o'(M) = ()'cr)A; n
c) (A+ B)n =\C',e'-iAi
4. (1. + cx)A = ),A + oA; 5. 0 .A = 0n.,
.
.
i=0
B. inmul{irea a douh matrice este posibild dacl numf,rul coloane-
Se poate defini ridicarea la putere prin: Ar !. A.+..... A.
lor primei matrice (deinmullitul) este egal cu numarul liniilot = I
celei de a doua matrice (inmultitor). non
Fie A = ("),=A si o =(u,),=r. Se nume;te produsul Ao=In; A^.A'=A^*n; (A^)n=trn.

j=1, n k=1, P Transpusa unei matrice
matricelor A qi B matricea C (qi scriem C = AB), C =(ci*)i=t* Transpusa unei matrice A = ("U)H_ este matricea 'e =(a1)i=6
k-J, t, j=l'n
unde c, este suma produselor dinhe elementele din linia I a ma- (obfinute prin schimbarea Iiniilor ?n coloane qi a coloanelor in
linii).
tricei A, cu elementele corespunzatoare din coloana t a matricei
Fonnule utilc lentru elevii claslor IX-XII
96 Fonnule utile pentru elevii claslor tx-Xll
( a1 do ... al, ) ( arr d2t ... arr ) -.

Fre6=l ll 2... ,r)lslo=l 11 2 ... rr)I=
ny a22 ... azn I - | ^ I op a2z ... a,nz f o, o,2 ... o^ ) [q' Qz ... Q, )
^ -l
^-1..1"^-1..1 I
(12...n\
t^rrt
lont dn2 ... ann
) \dtn aZ, ... ar, ) =oo=l'
lotQr) o(Qz) ... o(Qn)/
l.
Proprietl{ile transpusei unci matrice oarecare A sunt:
Se noteaza o2 = o.o; b3 = o2 'o; o4 = o3 'o; ., a'*l = o' .. 'o.
r. '('a)=e; 2.t(A+B)='A+'B; 3.t(AB)=tB tA: Proprietdf ile irrmullirii permut2trilor:
4. t(ctA) = c.tA .
l. Asociativitatea: o(pq) = (op)q.
2. Elementul neutru este pernutarea identici: a'o = o'e = o.
15.3, Permutilri 3. Orice permutare o€ Sn are o permutare inversd o-le S,

O funclie bijectivl J : 11,2, ..., n\ -+ 11,2, ..., n) se numeqte
astfel incdt oo-l =o-l o= e.
permutare sau substitulie de gradul r $i se noteMa
1 I 2 3 ... i ... l\ *" (4' kz" Transpozifia. fie ijeA = {1,2, .... nl, i* j. Funclii t, : A -+A
[0, ;, rr i, ... r,) 't,)'
,, li d^ca k=i
Numdrul permutarilor de gradul n este egal cu !
definitr prin ril (,() = ] i daci t = .r se nume$te transpozifia
Se noteazd cu S, mul{imea tuturor permutarilor ds ordinul n.
[fr daca ,t e {i, i }
Se numeEre permutare idenrici permuta*. =[l ', 1 ',i,) tt 2 ... i ... k ... j ... ,,)
" iJ $i se noteaza tir = (i,, =l
\l 2 ... i ... k ... i .. n)'
,
(adica /(;r) = x, xeli ). Numlru] tuturor tratrspoziliilor de gradul n este egal cu
15.4. Compunerea sau produsul permuttrrilor ^2 tt(n-l)

2
Fie o qi q doud permutf,ri dinS,. Avem o : A -> A, rg : A -s A
15.5. lnversiunile unei pcrmutlri
sunt funcfii bijective pe mulfimea A rezultd ci qi (o o Q)G) = j), i <i.
Fie o permutare o€ .t, . O pereche ordonati (i, cu
= o(q(r)) este bijectivd pe A deci este permutare de gradul n.
Aceasta se nume$te compusa sau produsul permuttrrilor ,o gi tp qi proprietatea o(i) > o(7) sau k; > k; se nume$te inversiune pentru
se noteazd oe. permutarea o. Numdrul tuturor inversiunilor o se noteaza cu ,,r(o)
Observa{ii: l. Doutr permutIri se pot compune (inmul}i) numai n(rr-- l)
dacd sunt de acelEi grad. sau l( kr , k2. .... t, ) qr are loc: 0 < ili(o).
7
2. in general produsul permutdrilor nu este comutativ og + qo.
98 Fomule utile peurru elevii clarclor IX-XII
Fonnule utilc pcrtru elevii claselor IX-XII 99
15.6. Semnul unei permuttrri
Se numegte semnul permutdrii ( t1
, k2 , .., tr l',, an anl
.
) numtrrul
gryt(h,k ,...,t,5
A = det A =lo1 o2 a4l= arp22ay* a2p32ap+ aeozja3r-
sau (_l)a(o) .
la3t a3z aBl
Permuarea o se numeste pard dacd (-l;'to)= I gi respectiv - a11a22ag - a32d23ai - a2pna33.
imparl dacd (-l;'t"1 = - I. Numtrrul t(,t) (&) Reguli de calcul pentru determinantul de ordinul trei:
se numegte=(-1)u a) Regula lui Sarrus. Se copie sub ultima linie a tabloului determi-
signatura (semnul) permut6rii.
nantului primele doul linii din tablou:
Observafii. l. Orice transpozilie este imparA t(r,) ) = - 1 unde I a11- ap ..as I
Tij = G, i, i <j este transpozilie. det A = n2

| 1r.);i-, n 23 | = n ro 22n33 + a zp32a j + a pa 2ta3t -
r I
2. Dacd permutlrile o gi ge .tr arunci e(og) = s16;61q;. | || - a31a22a3

nrrnrror, - t\2a23a11-
a32a23a11 - a2gDa33.
a2taD(43
3. Orice permuhre din

"-tid"'
lrir-,-ar1 an Aduntrrn produsul elcmentelor diago-
S, (n > 2) este un produs de transpozilii.
ai a22 -az.,
nalei principale gi a liniilor paralele cu
4. Mulfimea permutarilor pare de ordinul
u ur"
,! elemente.
aceasta (linii continuie) qi scddem produsul elementelor de pe
diagonala secundarl gi a liniilor (punctate) paralele cu aceasta.
I5.7. Determinanfi b) Regula triunghiului.
Determinantul de ordinul doi I ott at2 ar.r I
art det A =l a, at> ar.l .

Fiemariceaa=( ar2
dete=lrn orrl= l";''
\ozr ozz
l.Numtrul
) -lou ozzl- ';; ";;l
= alp22 - aeazt se nume$te determinantul matricei A sau deter- latr,-opan I Termenii precedafi de semnul plus in dezvol-
minatul de ordinul doi. la21)ffa41 t*.u detenninantului'se obtin astfel: se face
Determina ntul de ordinul trei I a3i-i32\ n33 I produsul termenilor de pe diagonala principa-
la gi apoi elementele care se afltr in vdrfurile triunghiului care au o
ort at2 arr )
(
laturtr paraleli cu aceasttr diagonal6.
Fie maricea O =lo4 azz ,r, jNrrnirn determinantul de
(':r a32 aB ) lar $Ezrlr:
I termenii precedali de semnul minus in dez-
ordinul trei sau determinantul I rI2F\rZ I
>423 voltarea determinantului se obtin astfel: se
maricei A numarul
I n.l/n$ n33 | face produsul termenilor de pe cliagonala se-
cundarl qi apoi elementele care se afli in vdrfurile triunghiului
care au o laturtr paraleli cu aceasttr diagonali.
100 Fomule urile pe[rru elevii claelor IX_Xll i ,- t'''
Fomule utilc JErlru eleuir cla*lor lx'xflf l I] i
Detenninantul de ordinul patru

Fie A o matrice p5tratici
I
l. detA = det /A
I
.
2. Dac6, toate elementele unei linii (cotoane) in malricea A sunt

zero atunci detA = 0.
3. DacE elementele a doui linii (sau coloane) sunt egale sau
de ordinul 3 rrotat di care se obtine din matricea A prin elimi- propo(ionale atunci detA = 0.
4. DacI in matricea A schimbdm intre ele dou6 linii (coloane)
narea liniei i 5i a coioaneil.
atunci notind cu A'matricea obtinuta avem det A = - 6s1 4,.
Complementul algebric al elementului a, din determinantul 5. Daci intr-o nratrice o linie (coloand) este o combinatie liniar[
a celorlalte linii sau coloane atunci detA = 0.
matricei A este numirul Aii =(11i+i 4.. .
6. Daca intr-o matrice patratic[,4 inmut{im o Iinie (coloan6) cu un
Numim determinant de ordinul patru asociat matricei A numarul numar o., oblinem matricea notatA B gi avem det B=cr det A.
4 '7. Daci la o linie (coloand) a matricei A adundm elementele
det A =}akjt-Dk+idkj (acest determinant contine 4|= 24 ultimei linii (coloane) inmullite cu un acela5i numir, atunci
k=l aceasta matrice are determinantul egal cu det A.
termeni formali fiecare dintr-un produs de patru factori care sunt 8. det (A .B) = det A . det B.
elemente ale matricei de ordinul patru care figureazl c6te unul de
pe fiecare linie, respectiv coloanA). Aceasta se mai nume;te gi
9. DacdA = (aii), ij =t,, ii Aij=GDi+id- sunr comple-
dezvoltarea determinantului det A dupi elementele coloanei ,t. menfii algebrici ai elementelor a,; atunci
Asemanator se poate realiza dezyoltarea determinantului dupa D
detA=ia,1All =t n,o,,.
elementele liniei l: aet,O,=lo1,Gl)tn'de, .
i=l t=l
15.8. Tipuri de determinanti
in mod asemf,nltor se pot defini determinanlii de ordinul 5, 6 etc. Determinantul orincipal al unei matrice Ae _/{^,n este determl-
nantul de ordinul maxim care se poate forma cu elementele
Deterntinantul de ordinul n matricei A, care nu este nul.
Fie matriceaA = ( aU ). i,j = ti . Determinantul Vandeermonde este determinantul de tipul:
Numirul ){-l)t(")o,o,,ra2a(2)...dna(il) notat detA =l r"

o€ S, "u I
-a i)
nume$te detelminantul matricei A sau determinantul de ordinul n.
Pentru calculul determinanfilor se utilizeazd pi propriet6tile acestora.
41
t02 Fomule utile pentru elevii claslor IX-X]I
Fonnule utile pentru elevii claplor IX-XII 1 03
Determinantul triunghiular care eLre formele:
l
11 at2 at3 ... arn I
Matricea B se nume$te inversa matricei A $i se noteuA B = A-1 $i
| 0 a2z a23 ... a2n I are locA' A-l = A-l A = I n. .
I o o ,x ... ,..,, l=a1p22a33...an, 5i

tt
t""""'l
Inversa unei matrice patratice A dac6 existd este unicf,.
Teoremtr. O matrice Ae .//"(C) este inversabil[ dacf, qi numai
| 0 0 0 ... annl
dacd este nesingulari adicl det A * O.
I o,t ot2 aB ... uhl
|tt ,r, an dn ... 0 I r(r-1l 15.11. Matricea reciproctr (sau matricea adjunct6)
. ..|=t-tl 2
| anlan_12...a2n_tdtn. Fie matricea A = (aij), ij
=1,n. Se numeqte matricea
lan-tt un-t2 0 ... 0 |
0 0 ..01 reciproctr matricei A (sau matricea adjunctA a matricei A) qi se
lon,
4t A:r . 4,r ) ( At,
15.9. Rangul unei matrice noteaztr A* urmatoarea matrice: A* =la,
e, er, ' 4,
i,, a,+,,)
I
Fie matricea Ae -,y'{^.n (C), rz,n,reN* qi r < minQn, z). De-
terminantul de ordinul ," format cu elementele matricei A situate la [r;; i,,
interseclia a r linii qi r coloane so nume$te minor de ordin r. in unde A;; sunt complemenlii algebrici ai elementelor din
total se pot forma CI .C'^ minori de ordinul r. matricea rA .
Fie matricea nenulf, Ae .,flr,,(C). Se spune cA matricea A

Inversa unei matrice pdtratice nesingulare se calculeazd dupd
are rangul r qi scriem rang A = r, daci matricea A are un minor
algoritmuL:
nenul de ordinul r, iar tofi minorii, lui A de ordin mai mare decdt r
I . se calculeazA det A:
(dacd existtr) sunt nuli. Matricea nuld are rangul zero.
2. se scrie matricea transpusa 'A ;
15.10. Matrice inversabile (il 4t .. 4')
O matrioe plraticd se nume$te sinsulari sau degenerata dacd
determinantul sf,u este nul. O matrice pdtratictr A se numeqte 3. sescriematriceareciprocd(adjuncta)A+=l 4z 42." ,\a I
nesingular[ sau nedegeneratf, dac[ det A + 0 (determinantul sAu

este nenul).
Spunem ca matricea pAtraticd de ordinr.rl n este inversabil[ 4.
li; 4,)
t'
Se scrie matricea inversd A-1 = o-.

dacl existlmatriceaBdeordinul n astfelincntA. B = B.A = In . #
104 Fomule utilc pentm clevii claslor IX-Xll Fornrule utile pentru elevii clasehr lX-XIl 1 05
(a11 ap as1 Capitolul 16. Sisteme de ecua(ii liniare

Exemplu. A=l at aT o)7 l) detA =atp22afi+a)ta32aB*
l: lr
1.n31 n32 oe 1 Un sistem folmat din ecualii lirriare care contin ,r necunos-
cute .rl , x2, ..., ta cste u;.. sistem de forma
+ aea23a3t - a3p22aB * d32d23a11 - a\aea$;
( all a21 all \ la1 yr 1 a1,x2
+ *... * a1,,.t,, = b1
zt'e=1";; .;; "r,l, :l A,,=(-r)r+r lli:, i:Xl,*, -' - d>txt * ...* at,,x-
ldtr.b
"
It.........-"...,...
-- b>
' (*) care se Poate scne resrans:
lr,3 ,r3 n3-,
J
lar,1-r1 + a,,,2x2 + -..+ Amnl. b,,
4tA.t= | -A*.
' detA
!o,1*i=t,, I <l<r.
Propriettr{ile inversei:
(o" oP "' ar')
I ) (a-')-' = A; 2) (AB)-t = 6-t o-t; 3) de( A-1 ) = det A-r ;
Sisternului i se poate ata5a matricea e =lnt
d)2 "' o"
t...1 I
+1'(e-t)=('a)-' ; sl (la;-r= 1 a-r . ont2 " annt )

["''
formatZt din coeficienlii necunoscutelor lnumill matricea sistemu-
Alte tipuri tle matrice pdtratice. att at .-. At, 4
{
l. (aii), I,I a22 "' azu th \
Matricea p[traticd A = ,J =m se nume$te simetricd

Izi gi rnatricea A=lazt numita maticea
I
N)ij =li
r""'l
dacf, 9i numai dacd a1, = a ,
ii adicd A =t A .
Inr' au,2 ... a^n b,,
)
2. Matricea pitraticAA=(aij l,ij=l,n se nume$te antisimetficd etTinsd a sistemului.
O mullirne ordonata de numere (lr , lz ,..., Lr) se nume$te
rlaci qi numai dacdA=-tA sau ,, = -a1i,ft)ij =tj .
solulie a sistemului (*) dac6inlocuind numerele xt, x2,..., xn

3. Matricea A = (ai.i), i,j =l-u se nume$te ortogonaltr daci gi prin aceste numere, toate ecualiile sunt verificate adici
numai dacf,A .t A = l, adicf, A-l ='A. Avem de(A'a ;=1 b1, | < i < msunt toate adevdrate.
\ai;)t 1=
=cletA. detlA = I =detA = I sau detA =- l.

Un sistem de ecuatii poate fi:
l. compatibil dacd are solulii
106 Fonnule utile pltru elevii claelor IX-XII Foflrrule ulile peotru elevii ciaslor IX-XII I 07
a) determinat dacA are solutie unica; 3. un sistem in care ultima ecuatie este de forma 0 = D, DeR* $i
b) nedeterminat daci are cel putim doutr solufii; atunci sistemul este incompatibil.
2. incompatibil dacl nu are solufii. Metoda lui Cramer de rezolvarea sistemelor de z ecuatii cu z
Ecuatii matriceale necunoscute
Un sistem de n ecualii liniare cu n
Un sistem de ecualii liniare (*) io,1*1=ti, 1< i < rn se trot
A= det A + 0 este compatibil determinat $i solutiile sunt date de
mai poate scrie sub forma ecuatiei matriceale AX = B undeA este A_
matricea coefi cientilor necunoscutelor sistemului:
formuleleluiCramer: r,=-i, i=1.n unde Ar_ estedeter-
(ort an ... arn\ [r,] (br\ minantul oblinut din A inlocuind coloana i cu coloana B a terme-
a22 .. rr,l.x=lrrl.
e=l"l
t......tt...i't_..t B=lhl nilor liberi.
. o.'( atr or2) si a=derA=

[r,, an2
Exemolu. {a16r+ar2x2=b.t
o^,
) [r, .,J [r, .] Idz$t+a22x2=b2 (r2| a22 )
Rezolvarea sistemelor o,,o r, - a pa *o' o =lui
Metoda matricealA 73r', ?r:l= 2 1
!r' = u p r, - t rq,
", |
;
Ecuatia matriceald AX=B,pentru det A+0 are solulia X = A-l . B.

o,,=l::r', uil=""r- a21b1=,,=+ $i ,*, =+
Metoda lui Gauss
Sistemul tiniar (*) dat se transformd folosind metoda Rezolvarea sistemului de ar ecualii liniare cu rr necunoscute.
reducerii, in alt sistem echivalent in care .r1 apare intr-o singurd folos ind determina-nti i
ecualie (spunem ci Teorema Kronecker-Capelli. Un sistem de ecua{ii de forma
x1 a fost eliminat din celelalte m - 1 ecuatii).
Analog din cele m - I ecualii (care nu conlin pe x1 ) obfinem o () la11x, =bi, I 3 i <,,r este compatibil dacd qi numai dacd
ecua[ie care sdin conlinA pe "r2 .
Repetand acest procedeu se poate ajunge la: rangA=rang 7.
1. un sistem in care ultima ecualie contine numai necunoscuta Observa{ie. Sistemul (*) este: a) compatibil determinat dactr qi
x, , gi atunci sistemul este compatibiI determinat; numai dacd rang A = rang 7 = numdrul necunoscutelor;
2. un sistem in care ultima ecualie este de forma x* = f( x*+t , b) compatibil nedeterminat dacd pi numai dacf, rang A = rang tr
< numdrul necunoscutelor.
..., rn ) unde t < n gi atunci sistemul este compatibil Numf,rul necunoscutelor principale este egal cu rang A. Dacd
uedeterminat. (Notand xk+t = d, x*+z = 9, .., xn =.0. , rang A = r, atunci exist[ un minor de ordinul r nenul al lui A,
Fomrule utile pntru elevii claselor [X-XIl FolDule utile peDtru elevii claselor IX-XIl 109
r08
notat cu d. Acest minor se nume$te minor principal sau deter- Capitolul 18. Relafii binare
minant principal. Orice minor de ordinul r + I
care se obline
prin bordarea acestuia cu coloatra termenilor liberi qi cate una din l. Rela{ii binare. Fiind date doua mulfimi A gi B distincte sau nu,
Iiniile rf,mase (in afara minorului principal) se numegte minor orice submulJime 9l a produsului A x I se numegte relatie binard.
caracteristic. Elementele -r, ) pentru care ("r, y)e 9t se numesc elemente
Teorema lui Rouche. Un sistem de ecuafii (*) este compatibil asociate prin relalia !t gi se scrie .r 9t y (citim: , este in relalia 9t
dacd qi numai dacA toli determinanli caracteristici sunt nuli. cu )).
Alsoritmul de rezolvare a unui sistem (*) comoatibil este: Exemplu. Relafia de egalitate pe mullimea A, 91 = {(.r, illxe4.
l. Stabiilm determinantul (minorul) principal Ei scriem sistemul Avem (.r, y)e9l <+ x = y.
principal format din ecualiile gi necunoscutele ai clror Proprietali ale relatiei binare
coeficienti tbrmeazf, determinantul principal, trecfuld ln a) Reflexivitatea. Spunem ci o relalie binard 9i pe o mullime A
rnembrul drept toti termenii care conlin necunoscutele este reflexivi dacA pentru orice xeA are loc x 91 x.
secundare gi atribuind acestor necunoscute secundare valori b) Simetria. O relatie binartr 91 pe mullimea A este simetricA dactr
arbitrare: 0, p,y, ... etc. pentru orice .r,r€A astfel incat x !t y, atunci are loc Ai y 9i x.
2. Rezolvf,m cu formulele lui Cranter sistemul principal qi obli- c) Atttisintetria. O relafie binarl 9i pe mullimea A se numegte
nem necunoscutele principale lt tunclie de termenii liberi Ei
antisimetricd dacd din ,t 9t y 9i y 9t.r rezultd x = !.
de necunoscutele secundare. (Gradul de nedetenninare al d) Tranzitivitatea. O relalie binarl 9l pe mulfimea A se nume$te
sisternului este egal cu numlrul neounoscutelor secundare)
tranzitiyh dacd oricare ar fi x,y,zeA astfel incdt.r 91 y qi y 91 z
atunci x 9l z.
Relatia de echivalenttr
Capitolul 17. Sisteme de ecua(ii omogene O relalie binari 9l definitl pe mulfimea A se numeSte relalie
de echivalenld dacl este reflexivi, simetrictr qi tranzitiva.
Daci 9t este o relalie de echivalenld, atunci doui elemente
DacAinsistemul(*) iailxi=bi , 1<i<nt
j=l
to[i termenii
asociate prin relalia 9t se numesc echivalente.
Clasd de echivalenlI. Fie 91 o relalie de echivalenti pe
liberi sunt nuli bi = 0, t < I < nr sistemul se numefte omogen.
nrullimea A gi .reA. Subrnullirnea C r = ltteA y!tr)
I se nunle$te
Orice sistem omogen admite solutia banaltr .r1 =0, x2 {, ..., xn d)'
clasa de echivalenyd a elementului x $i se noteaza Cr = i .
Fie un sistem omogen pentfu care rangA = r.

Propriettr{i ale claselor de echivalenltr
l. Daca r = n, atunci solulia tranald este singura solulie a siste-
Fie A o nevidd qi 91 o relalie de echivalen{i pe A. Atunci
mului.
clasele de echivalenla determinate de 91 pe A au proprietdfile:
2. Dactr r < n, atunci sistemul are qi solulii nenule. Acestea se
determind aplic6nd algoritmul de mai sus. l. C, I A, (V)xeA.
ll0 Fonnule utile pentru elevii clarelor IX-Xll Fonnule utile pentru elcviiclaelor X-XII III
Dacf, 9l y atunci C, = Pentru cazul cdnd mullimile A $i B au numtrr finit de elemen-

2. "r C y, iar dacd x nu este in relalie cu y
te legea se poate defini cu ajutorul unui tabel al operafiei.
atunci Cx {lCr,=9. Exemplu. A-- 11,2,3), B = {1, 2,3, 4, 5} 9i * : A x B ) M,
3. Orice element din A aparfine unei singure clase de echiva- x este a/' unde ae A qi beB.
len[[.
Defini{ie. Fie 9i o relalie de echivalen{l pe A. Mullimea claselor
de echivalenld se numefte muqimea factor (sat mulimea cA) a
lui A in raport cu relalia de echivalenli fr qi se noteazd A / 91.
Rela{ia de congruen!tr modulo n se define$te astfel: Fie
n€N. Definim relalia 91 pe Z x Z astfel: x 9t y x - y esre e
multiplu de z. Relafia de congruenll modulo ,r, x 9t y se noteazd Se numeqte lege de compozilie ertemd sau operulie extetnd,
x = y(mod n) gi citim ,,r congruent modulo n". o aplicalie x '. M x A -; M. (Exemplu: inmultirea matricelor cu
Utilizdnd teorema impar{irii cu rest ln Z avem: J : /, = c rest un scalar).
r, cez ;i 0 1 r < nscriemx= r(mod n) = . =i i Se nume$te lege de compozilie internd sau operulie
aplicalie * : M x M -+ M. (Exemplu: inmullirea numerelor natu-
intemd o
Multimeaclaselord esteZ,= {0, i,2,..., rale).
n-l l.
Relatia de ordine 18.2. Lege de compozifie intern[ definittr pe o multime
O relalie 91 : A x A se numefte relafie de ordine dacf, este Fie A * @. O aplicalie definita pe A x A cu valori in A,
/
refl exivA, tranzitivtr qi antisimetric6. f : A x A -+ A, (d, b) -+ f (a, b) se nume$te lege de compozilie
internd saa lege internd. Numlrul J@, b) se numeqte compusul
18.1. Legi de compozi{ie binartr lui a cu b prin / qi este unic.
Prin lege de comoozitie binard sau operatie binarA inlelegem
o aplicatie a mulJimii A x B intr-o altl mullime M. 18.3. Partea stabiltr a unei mulfimi fa{tr de o lege
Aplicalia o notam cu o literi J, g sau cu un semn: +; -; x; I Fie o muljime A pe care este dattr legea de compozilie /. O
$i scriem/ : A x B -+ M, + : A x B -+ M. submullime B c A cu proprietatea : (Y)a,beB f(a, b)eB se *
Aplicafia notatl ,,+" se spune ca a fost notatA aditiv, iar nume$te parte stabiltr a lui A in raport cu legea /.
notatia ,,." se spune cA a fost notatfl multiplicativ. Tabla unei legi de compozitie e : A x A + A, definiti pe o
Exemple: l) +:N x N-+N, (.r, b)-+a + D (adunareapeN).
mullime finiteA = I at, az, ..., a, I este un tabel cu n lunii qi n
2) Z x Z --s Z, (x, y) + x - y (sctrderea in Z).
coloane, la interseclia liniei a; cu coloana a; afldndu-se elementul
3) -./{,(C) x -/{,(C) --+ ..1./,(C), (A, B) --> A . B (inmultirea q(ai, oj).
matricelor pAtratice).
tt2 Fonrrrle utile pentru elevii clo*lor lX-Xll Ii'nrNl( utilc pentru elevii claselor lX-XIl I l -l
Pe o mullime A pe care s-a definit o lege nohtA multiplicativ

'r(rlfactor)'dacan>0
qi are element neutru e avem: -' -,{x'x-
.r'
daci n=0
le,
Rezultii: Vnlne N gi xeA .x" = x''*n
= x'n
Pe o mulfime A pe care s-a detinit o lege notatd aditiv, 9i are
g(ai,a1)
I-r+-r+ "+r (rt termenil'daci rr>0
element neutru 0. avem: ,Lr =
10. aua n =o
Rezultf,: Vrn,neN gi xeA
=,ta + nx = lrrr + rt)x.
4. Elenrcnt regulat (sitttplifrcare). Fie o mul{imeA 9i o lege *. Un
ProprietSfile legilor de compozitie internl element aeA se nume$te regulat fald de legea * dacf, Vx,-veA din
1, Asociativitated. O lege de compozilie * : AxA ---> A se nume$te
a*x=a xy saudin x*a=yxa rezultd x=y.
asociativA dacA Y a,b,ce A are loc (4 * $) x c = s * (b * c). Dacd a * x = b * x cu
Exemple: 1 ) (-r + y) + z = x + (y + z): 2) (x . y) . z = x . (l . z);
= a = D spunem cax€E este element
care putem snzplifica la dreapta.
3) (-rry) -r z=xr Cvrz); 4) (/ og) o lt =Jo (g o h). Dactr .r * a = x * b
= a = b spunem cdxeEeste element
cu
2. Comutativitatea. O lege de compozilie * : AxA -+ A se numegte care putem sirzplifica la stdnga.
comutativa daca Vx,yeA are 169 v * y =y *.r. 5. Element singular. Fie legea * definitA pe nrullimea A. Un ele-
Exemple: adunarea matricelor, interseclia (n) qi reuniunea (u) ment.r€A se nume{te singular dacdVaeA ate loc r*a = d*s =.r.
mullimilor, innrullirea in R. Exemolu. 0 este element singular la illmulfirea in R.
3. Elenrcnt neutru. Un element eeA se numeste element neutru Otrservafie. Se pot defini elemente singulare la stinga' la dreapta.
pentru legea *: AxA JA dacdVx€A au locegalitalilex* a = 6. Elenrcnte sintetrizabile. Fie o lege * asociativa qi un element
= x * x = x. Elementul neutru, dactr exist6" este unic.
neutru / definita pe mullimea A. Un element ,r€A se nume$te
Exemnle: 0 pentm adunarea in N; I pentru inmullirea in Q; 1, simetriubil fa15 de legea de cornpozilie x, dacl at'e A astfel incat
:t' * x = x * x' = e. Elementul -r'se nume$te simetricul lui r 9i este
pentru inmulfirea matricelor de forrna Ae .,/1,(C). La o opera{ie unic.
necomutativA se det'inesc: element neutru la stdnga es* x = x, Exemple: Pe N, falI de inmulfire singurul element sinretrizabil
este l. Pe Z falh de adunare orice xez este simetrizabil (are ca
Vxe A gi element neutru la dreapta x* ed= x,VxeA. simetric pe - -r).
[-a o lege notatA multiplicativ elementul neutru se nume$te Dactr legea datl este aditivl simetricul lui -r (care este simetri-
elemerrt unitote (notat cu simbolul 1). zabil) se nunre$te oprrs gi se noteazf, - x.
La o lege notatl aditiv elementul neutru se nume$te element
nal (notat cu simbolul 0).
I 14 Fonnule utile pertru elevii claselor IX-XII
lijrmule utile penhu elevii claselor IX-XII ll5
Dacd legea data este multiplicativA simetricul unui element
simetrizabilx se numefte invers gise noteza r-' ruu l. Capitolul 19. Structuri algebrice
x
Au loc egalitaf ile: x-' = (r-' ' =1 n€N*, x * 0, xeA gi Se nurneqte structutd algebricd o mulfime A de elemente pe
care sunt definite una sau mai multe operalii (notatd (A, *) sau
)
xn
(- n(- x), neN*.
n)-r = (A, *, o, I, T).
Fie o lege de compozilie * datl pe A care este asociativ[ 9i cu
element neutru. Au loc: 19.1. Parte stabiltr
a) Dacb a,beA sunt simetrizabile atunci a*b este simetrizabil Delinifie. Fie (A, x) o structura algebrici qi BcA, B * A. DacL
qi (a * D)' = b'x a'. Va,beB rezultd a*beB, atunci spunem cA B este stabil[ a lui A in
b) PentruaeA simetrizabil areloc (a') = a. raport cu operalia *. Despre legea de compozilie x '. BxB --> B
spunem ca este indusd de legea de compozilie din A.
c) Dacd d€,4 este simetrizabil, iar De A nu este simetrizabil Exemole. (N, +) este parte stabild a lui N in raport cu adunarea;
atunci a * b 9i b x a €A nu sunt simetrizabile. (R, .) Si QcR, Q este parte stabild a lui R in raport cu inmullirea'
Observafie. Se poate defini simetricul la stdnga (la dreapta). Observa(ie. Propriet{ile pe care Ie are operatia * in A le are $i
cd;reA este simetrizabil la st6nga (la dreapta) in
Spunem legea industr de eape BcA.
raport cu legea x dacl 3-rieA (respectiv x',1eA) astfel incat
x'r* x=s, (respectiv"r * x'd=ert). 19.2. Semigrup
x
'1. Distributivitatea snei legi fafl de alt[ lege. Pe mullimea A Defini{ie. O structurf, algebric[ (S, x), unde mullimea S + O 9i
este o lege de compozilie pe S se numeqte semigrup dacf, legea
*
considerdm doul legi de compozilie x gi -1. este asociativd.
a) Dac[ pentru orice a,b,ceA ere lss ax(bLc) = (axb)L(a*c) in cazul cdnd legea * este comutativa semigrupul se va
* este distributivf, Ia stinga fafd de operatia 1.
li
spunem ca operalia
numi semigrup comutativ. Exemple. (N, +); (Q, ')t ("//,(:C), +)
b) Dac[ pentru orice a,b,ceA areloc (a-J,b)*c = (d*c)-L(b*r) spu-
in cazul c6nd (S, *) este semigrup 9i AcS, A * A, (4, *) este
nem cd operafia * este distributivi la dreapta fa{tr de operalia I.
semigrup, atunci A se nume$te subsemigrup al semigrupului S'
c) DacA *este distributiva atat la stanga cat gi [a dreapta fa{[ de
operafia -L atunci spunem ca operatia * este distributiva fafa de I. 19.3. Monoid
Defini{ie. O mullime nevidaM estemonoidir' raport cu legea de
compozilie * definith pe M dac6
Mr. Legea * este asociativa x * (y * z) = (.r * y) * z, V x)t,ze A'
Formule utile pentru elevii clarelor IX-Xll
Fonnule utile ;crtru elevii claselor lx-Xll 1 l7
I I6
*) un semigrup. O submul{ime nevidtr A a lui S,
Defini{ie. Fie (S,
M2. lrgea * are element neutru (:e€M astfel incat e * x =
care este parte stabil[ fa1a de operalia ,,*", se nun'le$te
=j6*s=a,YaEM).
Spunenr cA monoidul (M, *) esle comutativ dacA: subsentigrup al semigrupului S. Aceasta inseamnd ca (,4, *) este
tot un semigrup.
M3. Legea * este comutativd (x * y = y * x, V x,ye lv[).
Dac6" in plus, elenlentul neutru e'al monoidului A coincide
Exernole: (N. ')r (2. -)t ( , //n(Ct. +).
cu elementul neutru e al monoidului M (echivalent, c€,4), atunci
Se observd cA orice monoid este subgrup. A se numegte sabmonoid unilar al monoidului M.
Dat un monoid (M, *) se poate defini submonoidul (A, {.) al Delini(ie. I) Fie (S, *) gi (S', ") doud semigrupuri. O aplicatie
monoidului (M, *) daca AcM, A + a si (A, s) este monoid. / : S -+ S'cu cu proprietatea cA: /(r * y) = /(-r) " /Cv), (VEy€S
Delinifie. Fie (M, *; un monoid. Un element x e M se nume$te se nurne$le morllism de semigrupui.
element simetriubil al monoidului M fatd de operatia ,,*" daca 2) fie (M,,r) qi (M', .) doi monoizi. O aplicatie f : M -+ M'
existA un element -r' € M astfelincat-r * x' = x' x r = /. NotAnl care este morfism de semigrupuri se nume$te morfam de
u(M) = {x e M I x simetrizabil}. monoizi. DacI in plus / satisface proprietatea: f(e) = e', ul.de e, e'
Observalie. U(M+A, deoarece eeU(iO, e fiind elementul neutru. sunt elemente neutre din M, respectiv M', spunem ca / este un
TeoremI. Fie (M,' )un monoid $i jr € M. Atunci: morfim unitar de monoizi.
t)/'' /' =./'--, (V)n,rt€ N; 3) Un morfism de la un semigrup (monoid) la el insuqi se
ntrmelte endomorfisnl al acelui semigrup (monoid).
zy Gu)^ = x"'^ , (Y)n,,r € N. Observalie. Prin compunerea a douA morfisme de semigrupuri
Dao6, in plus, xe U(M) (.x este inversabil) egalitatile precedente au (respectiv de monoizi) se obline un morfism de semigrupuri
foc pentru otice n,meZ. (respectiv de monoizi).
Teoremtr. Fie (M, +) un monoid qi xeM. Atunci: Delini{ie. l) Un morfism de semigrupuri, respectiv de monoizi,
l) rtt + na = (n + nt)x, (V) n,rrr e N; care este inversabil (func[ie inversabili, cu inversa de asemenea
morfisrn de grupuri, respectiv monoizi) se nume$te izomorfism de
2) niln-r(= (nru)x, (V) n,rre N.
semigrupui rcspectiv izomorfism de monoizi.
Dac6, in plus, -reU(M), egalitAlile precedente au loc pentru orice
2) Un izomorfism de la un semi$up (respectiv monoid) la el
,1,nt€2,
insuqi se nume$te automorfism al acelui semigrup (respectiv
Observalie. Rezulti, in particular, cA orice doud puteri naturale
monoid).
ale unui elernent (respectiv orice douA puteri intregi ale unui
3) Dac[ intre doutr semigrupuri (monoizi) se poate defini un
element iuversabil) comutd intre ele, adic6./' . l" = {'. f,
izomorfism, spunem ca semigrupurile (monoizii) sunt izomorfe
(V)n,rrre N [respectiv, (Y)n,nrcZ, cind -re U(I[)].
(izomorfi). Scriem (S, x; = (S', .), respectiv (M, *) = (M', o).
Corespunzitor, in scrierea aditivd, oricare doi multiplii
Teoremtr. Orice izomorfism de monoizi este un morfism unitar.
comutA: ,Lr + fia = mrc + rrr, (V)n,rneN (respectiv, (Y)n,nrcZ, Teoremii. Un morfism de semigrupuri (monoizi) este izomorfism
cind xe U(M)). de semigrupuri (monoizi) dac[ qi numai daca este bijectiv.
l l8 Fonmle utile pentru elevii cla*lor IX-XII Fonnule utile fErilu elevii claselor IX-XII I 19
Teoremh. Fie G o mul{ime nevida inzestratA cu o operatie nota6

19.4. Grup multiplicativ. Atunci (G, ) este un grup dacA $i numai dacA sunt
Fie G o mullime nevidl 9i * o lege de compozilie pe G. per indeplinite axuimele:
chea (G, *) se nume$te grup dacd: G'1) Operafia este asociativa;
G1. legea este asociativd; G':) Pentru frecare a,beG ecua{iile a,c = b $i xa = D au solutie
G2. Iegea x are element neutru; in G.
Gl. orice element al lui G este simetrizabil. Teoremtr. Fie G o mullime nevidi inzestratd cu o operatie notata
Dactr, in plus, legea * are qi proprietatea: multiplicativ. Atunci (G,' ) este un grup daci 9i numai daca sunt
Ga. legea * este comutativd indeplinite axiomele:
Spunem cA grupul (G, *) este grup abelian (sau comutativ).
G"1) Operalia este asociativtr;
Exemple: (2, +); (Q, +)l (Rr, .): (../1,., (C), +): (2,,, +) este
G"2) Existd ee C astfel incat ex = x, Y xeG:
G":) Pentru fiecare xe G existi G astfel incat ,v:r = e (se poate
-r e
grup abelian, numit grupul claselor de resturi modulo n.
formula o propozilie asemanAtoare pentru intnulJirea la dreapta).
Ohservalie. Dac6 grupul )G, ) este abelian, putem simplifica
Reguli de calcul in grup: l) a".a'n ={t'*^ , b')^ =o". printr-un element indif'erent daca acesta este situat la st&lga sau la
,
dreapta. De exemplu: xz = zy e x = y.
vae 6. rr,ae N+ . D b,, ), = (r, )-, , vae G qi rre N*. Teorem[. Daci intr-un grup (G,' ) avem x2 = e, (V)xe G, atunci
3) ab = at: * b = c; ba = ca grupul este abelian.
= b = t:,ya,b,ceG. Observa[ie. in grupul lui Klein arem/- = e, (V).reK $i acesta este
4\ ila = g + a + ... + a, Vne N+, ae G; n(- a) = - (tta), VneN*.
un grup abelian.
n ori
Gruouri remarcabile
Observalie. Un grup este un monoid in care orice element este
simetrizabil, adicl in care U(G) = G. Reciproc nu este adevprat, 1. Grupul claselor de resturi modulo n. Fie neN* I Zr= {0 , i ,
adicf, nu orice monoid este un grup.

2, , ;:l ) mullimea de resturi modulo n. Definim operalia
...
Defini{ie. Fie (G. x; un grup. Dacd mullimea G este finita spunem
cd grupul G este finit, iar numf,rul elementelor (cardinalul) + : Z,xZn-)Z,, (a,b) --s k+6 = {lu.Atunci (2,, +)
mullimii G se numegte ordinul grupului. Dacd multimea G este este grup aditiv al calselor de resturi modulo n.
infinitd, spunem ca G este un grup infinit, sau av0nd ordinul -. 2. Grupul rddf,cinilor de ordinul n ale unit6{ii este grupul ( U, , ')
Teoremtr, Fie (M,. ) un rnonoid. Mullimea U(M) a elementelor
inversabile din monoidul M este un grup relativ la operatia abelian finit in care n€ N+ iar I) n = lzeCl zn = I) este mul{irnea
monoidului, numit grupul elementelor inversabile (grupul ridhcinilor de ordinul n ale unit[tii date de formula
unitAlilor) din monoidul M.
ai =cos-+l
2kn sln-,
. I,n-
zkn k= t .
nn
-
Fornule utilc frertru el l:onnule utile peDtru elevii claselor IX-XII 121
120
Tabla de operatii este:
Se mai scrie u, =b,E,L'....,6'-']={E"lr.a} unde
, 2tt..2n
q=cos-+tsil'l- j S.,
I S, 56
s, srisosy
3. Crupul permutlrilor de ordinul n. Fie M = 11,2,..., ,r) $i S,, S), 56 i S.,
o.. M ) r.o J -|l ,l

-1".... o('r)/
-'.,. o(z) s-a notat s, rnutlimea
Iottl
tuturor permutdrilor de ordinul n gi definim compunerea Defirii{ie. O mul{ime AEG a unui grup (G, *) se numefte subgrul
pennutdrilor o : S, -) S,, , (o, rp) -+ o " <p. al grupului (G, *) dacI legea * din G induce pe.4 o lege de
compozilie astfel incdt (H, *) sa fie grup.
Grupul ( S, , o) (care este grup finit de ordinul z !) se nu- Exemple de subgrupuri: 1) (2, +) este subgrup al grupului (Q, +).
me$te grupul permuttuilor de ordinul x. 2) (Q+, .) este subgrup al grupului (R*, .).
4. Grupul (G, .) unde Q = le, a, oz , n3 7 qi a4=esenume$te 3) (R*, ') este subgrup al grupului (C+, .).
grupul ciclic generat de elementul a- Defini{ie. Fie (G, *) un grup Ei .re G fixat.
5. Crupul lui Klein. l'. Dacf, (:yre W* ct x" = e cel mai mic numdr neN* cu aceasti
proprietate se nume$te ordin u/ elementului x in grupul G.
Pe planul 17 = p1p inzesffat cu reperul xoy se considerd 2". in caz contra, adicd (V)ze N* xn + e , spunem ci elementur
urmtrtoarele transformiri :
=
x are ordinul - in grupul G.
?--s 'fl i(x, y) = (x, y);
a) aplicalia identicd a planului:l :
Exemple: I ) in grupul (Q*, .), elementul - 1 are orclinul 2.
b)simetriain mportcu Or: S, :,7-->,? Sr1x,y)=(A -y); 2) in grupul (C*, .), elementul I are ordinul 4.
c) sirnetria in raport cu Oy: S , : ,?--s ? S , (x, y) = (--r, y); 3) in grupul (R*, .), elementul 7 are ordinul -.
DeJinilie. Fie (G, ) un grup qi rcc un element fixat- Submul-
d) simetria in raport cu O: 36: ?-+ @, 561x, y) = (-.r, -y). limea lui G formatd din toate puterile intregi ale elementului -r,
Pe mulfimea r( = {i, S.r , Sr, , So } se defineqte operalia,,o" adic5: <, > = { ro lk Zl un subgrup al grupului 6, numit
"tt"
subgrup ciclic ger.erzl de elementul ,.
de compunere a funcliilor. Grupul abelian (K, .) se nume$te
grupul lui Klein. Exemple de subgruouri. ciclice:
1)ingrupul(Q*,.)avem:<*1 >= lGDr l*eZl ={-1, l}.
2)ingrupul(C*,.)avem: = { (Dr lkezl = {1,-1.-,,,}.
122 Fornule utile pentru elevii cluElor IX'XII
Fonnule utile peum elevii claselor IX-XII 121
3)ingrupul(R*,.)avem: <7>= { <lf lfeZl= {, +r'' l' 1 8. Func{ia aritmeticf, rp : N* -+ N*, qfr) = numlrul numerelor
naturale k, mai mici sau egale cu n gi prime cu lr, se nume$te
1,7,72,...1.
funclia aritmeticd a lui Euler.
Teorema lui Lagrange. Ordinul oric[rui subgrup al unui grup Teoremtr. Funclia lui Euler q : N* -+ N* are expresia
finit este un divizor al ordinului grupului.
Consecinle. l. intr-un grup finit ordinul oric6rui eletnent este finit I
oo,r =,.[r-11[,--L]
p,/[ [, p.)l. una. p,. p2,.... p,,, sunr
P,) \
gi este divizor al ordinului grupului.
I
2. Pentru orice ,reG ate loc x"''l(") =4, unde e este slementul numere prime care apar in descompunerea lui n in factori primi
neutru al grupului G, ,t,l-t,
\tt= Ot ' Or' ""' P; )'
3. Orice grup de ordin prim este grup ciclic.
Teoremtr (Fermat). Dacd peN* este un numdr prirn qi aeZ un
Funclii aritmetice. Func{ia lui Euler num5r intreg, atunci af' = a(mod p).
DeJini(ii TeoremE (Wilson). Dacd p > 2 este un numdr natural atunci
L Se numeEte funclie uritmeticd orice funclie / : N* -+ C. urmAtoarele afirma!ii sunt echivalente:
Notam mullimea funcliilor aritmetice cu F". l'.p este numf,rprim; 2".(p -1) !+ 1 = 0(modp).
2. O funclie aritmeticd /eF. se il)me$re funclie multiplicativd Teoremtr. Fie J : G + G'un morhsm de grupuri. Notdnd cu e, e'
dacd f * 0 9i /Qn . n) = f(nt) ' fQr) pentru orice pereche de elementele neutre din grupurile (G, ") respectiv (G', .) avem:
numere ,rr, n relativ prime (nr, n) = 1.
1". f(e) = s'. 2". f(x' )= [,ftrll-', (v)-reG;
3.Spunem cd funclia aritrnetici JeF" este o funclie complet
muttiplicativd daca f * 0 qi JQn ' tt) - f(nt) /(n) pentru orice 3'. f ( *" > [f txl]' , (v)xe G, (Y)nez.
pereche Qn, n)e N+ x N*. Remarca. Transcrierea aditivl a teoremei de mai sus conduce la:
4. Dac[ (G, *; qi (G', o) sunt doul grupuri, func{ia / :g + 6'se l'. /(0) =0i
2". f(- x) = - f(x): 3" f(nx) = nf(x)' (Y)xeG'
nume$te morfism de grupui dacd f{x * y) = /(, ' "fcv), (Y)neZ.
(V)ayeG. /
DeJini\ie. Dactr : (G. .) -+ (G'. .) este un morfism de grupuri,
5. Un morfism cle grupuri f : G -+ G'se numeqte izomorlism de submullimea lui G definita prin: Ker 1 = lxeGlJk\ = eJ se
grupuri dacf,J este o funclie bijectivd. nume;te nucleul morftsmului f .
6. Un morfism de grupuri f : G -+ G se numeqte endomorfism al DeJinilie. Un grup (G, +) se nume$te finit dac[ G este mullime
lui G. finita gi card G se nume$te ordinul grupului. Dactr G este infinita
7. Un endomorfism al lui G care este Ei izomorfism se numefte gi grupul se nume$te grup infinit.
automorfism al fui G.
111 Forlnul( utilc leilttu clcvii claselor IX.Xll I-innrule utile pcnrru elevii claslor IX,XII l2S
19.5. Inel -. [x'(- v) = (--r). ] = *.r' v
t)
Fie A o mullime nevidf, pe care s-a defirrit doud operalii 1. . .'',(V)x,yeA(,,regulasemnelor"la
inteme ,,+" qi ,,." nurnite adunare respectiv irrmullire. Se numeEte
[(-x).(-v)=x.y inmullire).
inel tripletul (A, +, .) dacd au loc axiomele: -
J)
[.rt v -.) =.rv -.r:
i.(.v .(V),r.y,:eA (innrullirea este distributiva
Ir. (A, +) este grup abelian; - ;)x = ,x - ?J
{ lata de ,.scAdere'').
12. (A, .) este semigrup; Teoremtr. Dacd A este un inel cu element unitate, urmdtoarele
I:. Inmullirea este distributivd fa{d de adunare: afi rmafii sunt eclrivalente:
a.(b + c)=a.b + t:.a, (b + c).a--b.a + c.a,Va,b,ceA. l) Inelul A con{ine cel pulin 2 elemente.
Daci (,4, .) este un monoid atunci (A, +, .) se nume$te inel cu 2)0*1.
element unitate sau inel unitar Teoremtr. DactrA este un inel cu elentent unitate gi 0 *
l. Atunci:
Daca are loc gi axioma:
^ I) Elementul nul 0 nu este inversabil, adica 0e U(A).
Ia. lnmul{irea pe A este comutativ4 atunci inelul este comutativ.
2) Dacd.re U(A), atunci $i -.re U(A).
Elementul nul al inelului este elementul neutru al grupului
Tcoremtr. Fie A un inel cu element unitate. Daca elententul .r€A
(A, +), notat cu 0.
este inversabil, atunci x nu este divizor al lui zero.
Elementul unitate al inelului este elementul neutru al Teorem5. Fie A un inel integru. Pentru oricare trei elemente
monoidului (A, .), notat cu 1. a,x,yeA, ca a * 0, avem echivalentele:
Exemple: (2, +, .): (R, +, .), (. /1,,(Cl. +, .) inelul matricelor l) cut = ay (+.r = y.
pAtratice de ordinul ,r, (C[Xl, +. .) inelul polinoamelor cu 2)xa=va€)r=-v.
coefrcienti complexi, (7.lil. +, .) inelul intregilor lui Gauss unde Definifie. Considerdrn un inel A. Un elementleA cu proprietatea
Zlil = la + ibla,beZ. i' = - I ). I = .r se numeste elemert idempotent al lui A. Un element .reA
Regulidecalculintr-uninel: l) I *0; 0.-r=.r.0=0, VxeA; cu proprietatea cd (3)neN* astfel incat./'= 0 se numeqte element
2) (--r).y= jr.(-)); (-x).(-y) ="r.); (-x)'=-rtr penffu,r ttilpotent al lui A.
Teoremtr. DacAA este un inel, atunci:
numir par qi (-r)" = *,r' pentru,r numdr impar; .r'Cv - z) = I ) Orice element nilpotent nenul din A (dacd existl) este divizor al
x.y -x Z: O -z). x = y' x - z. x, Yx,1t,x6!. lui zero.

=
2) Dacd, A este un inel cu element unitate, orice element nilpotent
^ .rn -) n =(J-y)(.r
J) , ,. ,Fl +Jr
n-2 n-l -
J+...+y ); r + y
)h+l 2n+l
din A diferit de 0 gi I (dac6 existd), este un divizor al lui zero.
Teoremtr. Fie A un inel cu element unitate qi xeA un element
=(x+,v)(.{2n -x2'-1y+...+ y2'; . vayeA.
nilpotent. Atunci elementele I +,r gi I - _r sunt inversabile.
Teoremtr. in orice inel au loc egalitlfile:
Definifie. Fie A un inel cu element unitate. Dac6 (i)ze N* cu
I ) -r. 0 = 0. x = 0, (V)-reA (se spune cA 0 este,,absorbant");
proprietatea n. 1 = 0 (adic6 !+l+...+l=0 ) cel mai mic n cu
n ofl
126 Fomule utile pentru elevii claselor IX-Xll FonDule utile pcruu elevii claselor IX-XII 12.1
aceilsta proprietate se nume$te cdrdcteristica inelului A. Altfel 19.7, Subinel

spus caracteristica este ordinul elementuhri I din gupul (A, +). in Definifie. Considerf,m inelul (A, +, .). O mul{ime BcA nevidl se
caz conlrar, adici (V)neN* =a n. 1 + 0, spunem cl inelul A are nume$te subinel al inelului A dacl legile de compozilie din A
caracteristica 0. induc pe B legi de compozi{ie astlel irrcdt (8, +, ) s6 fie inel.
Teoremtr. in orice inel integru cu element unitate caracteristica Defini{ie. Fie A un inel cu element unitate 1a, iar B un subinel al
inelului este 0 sau un numAr prim. lui A. Spunem cd B este subinel unitar al lui A dac6 B are element
unitate lr, $i are loc lr = la.
Teoremtr. Fie (A, +, . ) un inel (respevtiv un inel cu element
19,6. Inel integru unitatel, iar B o submul{ime nevidtr a lui A. Urm[toarele aflrmaqii
Fie (A, +, ) un inel. Un element ae A, a * 0 (0 este elementul sunt echivalente:
neutru penru adunare) se nume$te divizor la stdnga (la dreapta) I ) B este subinel (respectiv un subinel unitar) al lui A.
al lui zero dacl existf, DeA astfel incat ab = 0 (respectiv Da = 0). 2) (V)x,yeB * "r - ye B qi .rye B (respectiv lleB qi (V)aye B
x - ye B si .ry€ B).
=
Exemple: Dk(Zn,+,'), *0, q 4+0 dar 9.4 =0.
/0 0\
2) tn (. /4(zt. +,.). a =[j $i B
r0 0\
=[0 i)*0, au, 19.8. Morfism de inele
[J+oz Definifie. Fie (Ar, +,.) qi (A:, x, o) douI inele. O aplicalie
AB =02 spunem despre inelul (A, +, .) ctr are divizori ai lui zero f: A1 -+ Ar se numegte morfism (sau omomorfism) de inele dacd
satisface:
dacd A confine cel pulin un divizor al lui zero.
I ) f(x + l) = *
Se numegte inel integru sau domeniul de integrilale un inel "f(x) /Cy), x,l,€A r;
care nu are divizori ai lui zero, este comutativ qi are element 2) f(xy)= f(x) o f(y), x,yeAr.
unitate. Un morfism de inele este in acela$i timp gi un morfism de
Exemple: (Q,+,'); (C,+,.); (ZtN,+,.); (RtE,+,.). grupuri (de Ia (Ar, +) la (A:, *)). Dactr Ar = Az = A morfismul
Considerf,m un inel (A, + ). AfirmaJiile urmAtoare sunt echi- f : A -+ A se nume$te endomorfism al inelului A.
valente: Definifie. Fie doud inele unitare (Ar, +, .) qi (a,, x, o). Se numeqte
a) A este inel integru; morfum unilar de inele, an morfism f : A1 -: A2 cu proprietatea
b)Ya,beA, a+0 qi b*0=abi0i "f(t) = l'(unde I qi 1' sunt elementele unirare din A1 qi respectiv
c)Ya,beAcu, ab=0=a=0 sau b=0. A).
Daci (A, +, .) este inel integru atunci Va,.r,yeA cu a l0 are loc: Fie / : 41 -+ 42 un morfism de inele:
@c = ay e x = y (simplificare la stinga), a) dacd, f este injectivE atunci f se numegte morfum injectiv;
xa = ya <- x = y (simplificare la dreapta). b) dac[ / este surjectivd atunci / se numeEte rzo rfism surjectiv;
c) dacd / este bijectivd atunci / se numeqte izomorfism.
128 Formule utile peDtru elevii claslor IX-XII Firrnule utile Jcrlu elevii claselor IX-XII 129
Dacl / : At -) A: un izornorfism de inele spunem ci inelele 19.10. Subcorp

sunt izomorfe ($i scriem Ar 'Az). Fie un corp (K, +,') 5i KrcK, Kt*A. Ktse nume$te subcorp
Un izomorfismJ:A -+A se nume$teautomorfrsm. al lui r( dacd legile de compozitie din inelul K induc legi de
TeoremX. Fie / : A -+ A'un izomorfism de inele. Daed unul din compozilie pe r(1 astfel incfrt (Kr, +, .) sd fie corp.
inelele A sau A'are element unitate, atunci $i celtrlalt inel are ele- Exemplu: (Q, +, .) este subcorp al lui (R, +, ').
ment unitate, iar izomorfismul / este un morfism unitar de inele. Teoremfi. Fie (K, +, ) un corp gi L o submullime nevidl a lui K.
Teoremtr (Teorema fundamental{ de izomorfism de inele). Fie Urmitoarele afirmalii sunt echivalente:
f : A --+ A'un izomorfism de inele. Atunci: l) (1, +, )este subcorp al lui (r(, +, ).
te L*.
l) Exista un izomorfism canonic de inele A I r*r = Irn.f . 2) (Y)x,ye L
= x - ye L $i(V)-r,)eL* = ry-
2) Daca / este morfism surjecti v arunci A I x* 1 . /'. Teoremtr. Fie A un domeniu de integritate qi l, un corp care il
include pe A ca subinel. Atunci L include corpul de fraclii r( al lui
19.9. Corp A. Echivalent spus corpul de fraclii al unui domeniu de integritate
Defini{ie. Fie K o mullime cu cel putin doud elemente qi doul este cel mai mic corp ce conline inelul respectiv.
operafii ,,+" numiti adunare 9i ,,." numitd inmultire. Se numeqte
corp tripletul (r(, +, .) care satisface axiomele: 19.ll. Morfism de corpuri
Kr. (rK, +) este grup abelian cu elementul neutru 0; Fie (Kr, +, ') li (&, *, o) doua corpuri. O aplicalie f : Kr+ Kz
Kr. (K-{0}, .) este grup cu elementul neutru 1i se numegte morfsm de corpuri dac[:
K3. Inmullirea este distributivd fa{f, de adunare: 1).f(.r + y) = f(x) * f 6,), Y x,ye Kt
a (b + <:1 = ab + ac, (a + b)' c -- ac + bt:, Ya,b,ceK. 2) y) = f(x) f(y), Vx,ye K1.
f(x .
"
Daca este satislicuttr gi axioma: Proprietate. Orice morhsm de corpud este injectiv.
IQ. inmullirea este comutativA a.b = b.a V a,be K atunci (K, +, .)
se nume$te colp comutativ sau cdmp. 19.12. Izomorfrsm de corpuri
Alttr definilie: Un inel (1(, +, .) unitar in care I * 0 (deci are Fie corpurile (Kr, +, ) li (K:, *, "). O aplicatie f : Kt -) K2se
cel pulin 2 elemente) qi in care orice element nenul este inver- nunteste izomorfrsm de corpuri daci:
sabil. l) / este morllsm de corpun:
Teoremtr. Inelul ( Z, , +, .) al claselor de resturi modulo n este 2) / este bijectie.
Un izomorfism de la un corp la el insuqi se nume$te automorfism
corp dacd gi numai daca n este nurndr prim (gi se numeqte corpul
claselor de resturi modulo n). al acelui corp.
.); .); Dac[ intre dou[ corpuri r( 5i K'existl un izomorfism, spunem ca
Exemple de comuri: (Q, +, (R, +, (O( Jt ), +, .) unde ele sunt izomorfe 9i scriem K = K'.
pez-{l} este Iiber de pdtrate .
TeorenrI. Orice corp este un inel integru, adictr lird divizori ai lui
7.ef o.
'l
130 Fornule utile pe[fiu elevii c]aselor IX-XII !:omule utilc pettru elevii claselor IX-XII 1 3l
I9.13. Spa{ii vectoriale
i A + B =(aii + b,), i=Ln,. j =1.n.
Fie (r(, +, .) un corp comutativ. Se numegte spaliu vectotial
(sau spa{iu liniar) peste corpul K multimea ordonatA (K, % @, O) li) aA = (aai), i = t. rt . j =t^ n,
unde y + A, @ : VxV --> V este operalie internd pe V, atunci tripletul (../1,, +, ) este un K spa{iu al matricelor de
O : Kx7+ Veste operalie extema pe Vcu domeniul cle operatori ",(K),
tipmxn.
K, care satisface axiomele: 4'. Spa[ii vectoriale de polinoame. Fie r<[X] mullimea
SVr). ( Y. @) esre grup abelian: polinoamelor in nedeterminata X, cu coeficienJi, dintr-un cimp
SVr). lO (ur @ uu) =i.O vr +), Ovz, V],eK, yr,v:eV; (K. +, '). Considerdnd ,.+" ca ilind adunarea uzuald a
SV3). (l.r +12) O y = O v @ lz O y, Ylw,L ze K, Y veV.,
lr polinoamelor din I([Xl 9i ,; " inmullirea unui polinom din KlXl cu
SV1). (Ir .tr) O v = trr O (l: O v), V},r,l"ze ,(, Vve V; elemente din K, obtinem spaliul vectorial (,qXJ, +'' ).
SVr. 1 O y = y, Vu€ V, unde I este elementul neutru relativ la Reguli de calcul in spaliul vectorial y
inmullirea din K. 1) ). O 0y = 0v, Vl.eK qi 0 O u = 0rr, Vve V iar 0 este elemen-
tul neutru la adunarea din K.
Exemple:
l. y = { 6 } constAnd dintr-un singur vector (cel nul), este K
\ tr A v=0v dacd$i numai daci)'=0 sau v =0y.
spa(iu vectorial, peste orice camp 1(, numit spaliu vectorial nul. 3)l O (- v) = (- )") O v= -(l o v), Vl.eK$i vey;
2. Spayii vectoriale aritmetice. Fie (K, +,. ) un cdmp qi ne N, iar
(-i)O(-v)=)"Ov.
K'= Kx...x K= 1i =1x. xz,...,xu) l;rer() pentru n> l gi
19.14. Subspa{iu vectorial
n0= {0i (0-elementul neutru al lui K). Daci pentru i = (-rr,x2, Fie un spaliu vectorial (K, V, O, O) peste corpul K qi ScV'
..., x,), ; = St,!2, ...,y,,)eK' 9i aer(definim: Atunci (S, O, O) se nume;te subspaliu vectorial al lui V, dactr S
este spaliul vectorial peste corpul I( in raport ou operaliile O
il i + i =(x1 +y1,x2+yz,...,x, +)J $i respectiv O.
ii) qz = (arr, o-r:, ..., o*,,), Atunci cdnd nu se pot confunda operatiile @ $i O ce vor nota
atunci (K', +,. )este un spafiu vectorial aritmetic n dimensional. + respectiv ..
3. Spalii vectrtriale de matrice. Pentru un corp (K, +,. ) Si Fie spafiul vectorial (K, V, +, '). Mulfimea de vectori {v1, u2,
,il,,?€N*, fie nrullimea matricelor de tim,,t x ,1 cu elemente din r(: ..., v,,) c Yse nume$te:
- liniar indepentlentd dacd din l.rvr + )'zvzt ... +1",,v,=5,
. //,,,,,,1K) = lA = (ati\. a,leK, i - l.nt, j =l- |
Pentru A = (ar) 9i B = 1b,,)eJl,,, qi ae K definim: l,e K. i =l.n I
=),r=12=...=1,,=0,
- liniar dependentd dacd existf, )'r,)' 2,...,tr,,€ K, nu toli nuli
astfcl ?ncit 11u1 * i'2v2 + .. . + )',v, = Qy
132 Fomrulc utile JrcDu! elevii cluselor IX-XIi Fonilule utile pentru elevii clasekf IX-XII 1 33
Teoremi. Fie (7, +,' ) un spatiu vectorial peste K. O submultime TeoremI. Fie. y,, un spatiu vectorial peste r(, de dimensiune finitd
nevida W c y este spatiu vectorial peste K, in raport cu restricliile n. Atunci, oricare n vectori liniari independenli al lui % fbnneazl
la W ale operatiilor fa{tr de care V este spa{iu vectorial, dacA $i o baza pentru 14,.
numai dacl: Definifie. O aplicalie /: V+ V'se nume$te:

a) "r' y 6 W, (Y) x,y e W; l) morfism de spalii liuiare (vectoriale), dac[ verific[ proprietl'
b) ctr € I4l, (V) s e K, x e W. in acest caz !7 se numeqte tile:
subspaliu al lai V. a) /(.r + y) = /(r) + f(v), (V)ir,) € 7 (se spune ca / este aditivd);
b) /(Lr) = l"f(r, (V)l€ 1(, (V).re v ( se spune cA / este omogena).
19.15. Bazf, Un rnorfism de spaliu liniar de ta un spa{iu la el irrsuqi se nume$te
Mullimea let, et, ..., e,,) de vectori din spaliul vectorial (K, 7, endomorfism.
+, .) constituie o bazd a acestui spatriui vectorial daci rnullimea 2) izontorfiun de spa{ii liniare (vectoriale), dac[ verifici proprie-
ler, ez, ..., e,,) este liniar independentf, gi ea genereaztr spa{iul tilile:
vectorial (K, y, +, -). Numlrul ,1 se nums$te dimensiunea bazei. i)/ este morlisnr spalii liniare.
TeoremI. a) Orice spaliu vectorial (care nu se reduce la vectorul ii)/ este biiectivl.
nul) admite cel pulin o baz[. in acest c.v spunem cE spaliile vectoriale V qi V' sunt
b) DacI un spa{iu vectorial admite o baz[ finitd cu n elemente izonrorfe Ei scriem V z V'. tJn izomorfisnl de la un spa{iu liniar la
(neNx), atunci orice bazi a sa are tot n elemente (un astfel de el insuqi se nume$te aulomorfism.
spaliu se numeqte n - dimensronal $i se noteazf, V,,).
TeoremI. Se cousideri V,, un spaliu vectorial peste corpul K gi 19.17. Aplicatii liniare
nrullimea g = le1, e1 ..., e,,) inclusl in y,,- Atunci, B este o bazd a Fie doud spalii vectoriale peste acela$i corp comutativ tr,
lui % daci qi numai dacl orice -y€y,, se poate scrie in rnod unic (K, V. +, .) qi (r, Vr, +, '). O tunclie f : V --> Vi se nume$te
sub forma: x = x(r * x1e2 + ... * xt€tr, xieK, i = 1,2, ..-, n (ca o aplicayie liniord a lui Vin Vr daci au loc proprietafile:
cornbinafie liniari a vectorilor din B). I ) Vvr,v:e V avem /(vr + v2) = J(v1) + f(v) (f este aditivf,);
Z\ VXe K, Vve Vavem J(tr v) = tr' /(v) (J este omogeni).
19.16. Coordonatele unui vector
Dacf, {e1, et ..., e,\ este baz[ in spafiul vectorial (K, V, +,.\ Consecin{e
qi un vector ueVse scrie v =),er*),zez* ... +),,e, atunci scalarii 1. Dacf, f este aplicalie liniari de la V la V', atunci:
trr,l :,.. .,tr ,e 1(, unic determina{i se numesc coordonatele f(cra + Fv) = c-f(&) + B/(v), (V)o,p€R, (V)r,ve V.
vectorului v in baz\, datd,. 2. Dacd 0r,e V este vectorul nul din l/, iar 0r" e 7'este vectorul nul
din V', anrnci are toc /(0r) = 0r" ' oricare ar fr f : V --s Y'aplicafie
liniartr.
134 Fonnule urile rentru eleviiclaselor IX-Xll
F(rnule utile penn! elevii claslor IX-XII 135
3, Pentru f :V--+V', aplicaiie Iiniar6, avem f (-u) = *f(u), (y)ueV.
4. Dactr h1,u1...,u7€V ;i d\,ct 2,...,o 1€R, J : V --> V, aplicalie Omotetia. Considerlm aplicalia H!: V,,-+ V,,, H!, fu) = ku,
IiniarS, atunci f(apt + ct2uz+ ... + atu)= srf(rr) + aif@z) + ... (V)ile I{, , numita omotetia de centru O gi raport ke R*.
+ odf(ai).
5. Dac6 vectorii ut,u2,...,rr€y sunt liniar DeJinilie. Fie /, g:V
--> V'doui aplica(ii liniare. Spunent cd
dependenfi, atunci qi
vectorii imagine f(u), f(uz), ..., f(oi printr-o aplicalie liniarA aplica{ia liniarl este egald cu aplicalia liniartr g 9i scrient
/
f : V -+ V' vor fi liniar independenii. f = g dacd f(u) = g(a), (V)re V,
Defini1ie. Fie /, g : V -> V'doul aplicalii liniare. Se nume$te
6. Dacd vectorii u1,u2,...,uk genereaza pe 7, atunci f(u), f(u2), ...,
suma funcliilor g, aplica\ia + : V -+ V'definiti prin
f, f I
/(lr) genereazd pe J(y). pentru / aplicalie liniara, unde J(I) =
= {flul I re 7) reprezinttr imaginea spafiului vectorial 1z prin
ff + sxu) = f (u) + g(u), (v)ueV.
TeoremI. Suma a dou6 aplicalii liniare este tot o aplicafie liniard.
aplicalia liniard f.
Proiectia. Proieclia vectorilor din R3 pe un plan din R3 data de p :
Delinilie. Fie f : V -+ V'o aplicafie liniar[ qi ],eR. Se nume$te
R3 --+ R3, P(x, y, z) = (x, y, 0), (VXx,y,z)e R3 este o aplicalie /

produsul lui cu scalarul l,
aplicalia notatd definitl prin l/
liniar[. ),f : v -s v', (),f)(u) =),f (u), (V)ue V.
Simetria. Dacd Vs este spatiul vectorial real al vectorilor legali Teoreml. Produsul dintre o constanta ].eR qi o aplica]ie liniard
(de 0) din spaliul O"q,3, atunci definim aplicatia 56 : V6 -+ V6 prin este tot o aplicalie liniarl.
S(r)=*u, (Y)ueVs. DeJinilie. Aplicalia g " J : V -+ V" se numegte compunerea (sau
produsul) celor doui aplicalii liniare /, g $i este definitl prin (g .
Avem S,, (uu + Bv) = o So (r) + P S0 (v), (Y)u,ve V,, ,
f)(u) = s(f(u)), (V)uev.
(V)o,,Be R. Deci S,, este aplica{ie liniarS, numita simetria centrali. Teoremtr. Produsul a doui aplicalii liniare este o aplicalie liniarl.
Rotatia. Fie V, spaliul vectorial al vectorilor lega{i (de 0) din DeJini1ie. Aplicafia : V -+ V este inversabill dacd exista o
f
aplica{ie g : V--> Vpentru care f o I - I " f = lu .
planul .xOy. Definim aplicatia ,1 3 , % -r V,, , OeR, prin
Teoremtr. Dacd : y / +
y este o aplicalie liniarl bijectivd (deci /
fis |,1)=f ":'l -vsin:1. ei
rvr[*]. y(,. numita rotaria <re
este un izomorfism de spaliu vectoriale), atunci inversa .l'-' :
\ )i r ,rs,nu
!)cosu
) \y ) V -+ V este tot o transformare liniar6.
centru O gi unghi 0* .
Cnnl ,i,r; r. . . ... r ;r. I

B;L:u- .,'; ,,u,*.f- rni'' I
I 36 Fomule utilc petrtru elevii olaslor IX-XII
137
BIBLIOGRAFIE CUPRINS
l. E. Beju, L Beju - Compendiu de matematictr; Editura
$tiin{ificA qi Enciclopedicd, Bucuregti, 1978.
Cap. l. Elenrentedelogic[maternatici .......... ..... . ... 3
2. L Curtui - Memorator de matematicA. Algebr[ pentru l.l. Enun!. Propoziiie. Valoare de adevdr .........-..
3
1.2. Opera{ii Iogiceclementare ..,..................... 3
clasele X-XIL Editura BOKLET, Bucureqti, 2003.
1.3. Predicat 6
3. T. Dumitrescu, M.C. Fronescu, V. Pdunescu - AlgebrS.
1.4. Cuantificatori ............... 6
Nofiuni qi formule de baza. Editura CISON.
4. P. Flondor, L. Preoteasa, O. Stiindsild - Matematictr.
Cap.2. Mul{imi 8
Manual pentru clasa a X-a, Editura ALL, 2000.

2.1. Multimi 8
2.2. multirni
Reta{ii intre elenrente 9i 8
5. A. Gomolea, M. TaraS Chirculescu, G. Caba, D. Sdvulescu 2.3. nrullirni
Retalii intre 8
- Matematicd. Manual pentru clasa a X-a, Editura Teora, 2.4. n:ullimi
Operalii cu 9
2000. 2.5. Teoreme 12
6. A. Gomoleq M. TaraS Chirculacu, D. Sdvulescu - Mate- 2.6. Ra{ionamentul .............. 13
maticf,. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Teora, 2001. Cap.3.Mul1irneanumerelorreale................. 15
7. A. Gomolea" M. Taras Chirculescu, D. Sdvulescu - Mate- 3.1. Mulfimi de numere 15
maticd. Manual penru clasa a XII-a, Editura Teora, 2002. 3.2. Ordonareanumerelorpe axa ....................... l6
8. S. IanaS, M, lena, M. Nicolae - Matematicd Mr. Manual 3.3. Intervaledenumerereale ................. .. .. .. l6
pentru clasa a X-a. Editura CORINT, 2000. 3.4. Valoareaabsolu6sau modulul ................... 1'7
9. Ion D. Ion - Algebrd, Editura Didactictr qi Pedagogicd, 3.5. ProprietAtile modulului l8
Bucuregti,1975. 3.6. Operalii cu numere reale ........................... l8
10. D. V, Ionescu - Complemente de Matematici pentru licee, 3.7. Puteri intregi ale numerelor reale .....'........... l9
Editura Didactic[ qi Pedagogici, 1978. 3.8. Identitafi ...... 20
11. C. Ndstdsesca, C. Nild, C. Vraciu -Bazele algebrei. Edicura 3.9. Radicali ....... 20
Acaderniei, BucureEti, 1986. 3.10. Puteri cu exponent rational ................-....... 2l
12. I. Pop, Gh. Neagu - Algebri liniarl gi geometrie analiticd in 3.1 l. Operafii cu radicali 22
plan gi spatiu, Editura Plumb, Baclu, 1996. 3.lZ.Baze de numeralie 23
13. D. Sdvulescu, M. Chirciu, $t. Alexe, N. Dragomir, T, 3.13. Numere zecimale ....... ........ 24
Diaconu, A. Petrescu - Matematicd. Manual pentru 3. 14. Transformarea frac{iilor zecimale ......... ...... 25
.
clasa a IX-a (Trunchi comun + curriculum diferenJiat). 3.15. Rapoalte ...... 26

Editura Corint, Bucureqti, 2004. 3.16. Propo4ii ....., 26
14. M. lenh - Algebrd - Structuri fundamentale penhu liceu. 3.17.$irderapoarteegale.......,.... 28
Editura Corint. Bucure5ti. I 996. 3.18. Mlrirni direct gi invers proportionale 28
3.19. Reguladetrei simplf, ........... 29
138
139
3.20. Procente 30
Cap. 4. Calculul probabiliralilor
8.4. lnecua(ii de gradul al doilea 52
30 8.5. Sisteme de inecualii de gradul al doilea
4.1. Evenimente. ProbabilitIti 30
53
4.2. Probabilitali condilionare 8.6. Inecuafii iralionale .. 53
33 8.7. Inecualii exponenfiale
4.3. Evenirnente independente 53
34 8.8. Inecualii logaritmice
4.4. Scherne clasice de probabilitate 54
)4 Cap. 9. Funclii
4.5. Variabile aleatoare 55
4.6. Operatii cu variabile aleatoare
36 9. I . Produs cartezian. Reprezentare geometric6 ...... 55
36 9.2. Definitia lirncliei ..........
Cap. 5. l.ogaritmi ................ . 55
37 9.3. Restriclii. Prelungire
Cap. 6. Ecuafii 56
39 9.4. Moduri de a defini o functie
6.1 . Ecualii de forma ax + b = 0, a,beR
56
39 9.5. Funcfii monorone 57
6.2. Ecualii deforrnaa,r + by + c=O, a,b,ceR ..... 40 9.6. Graficul unei funclii
6.3. Ecualia de gradul Il 4t 9.7. Compunerea funcfiilor 5'7
6.4. Formulele lui Vidte 42 9.8. Func{ia identici .......,. 58
6.5. Ecualia de gradul al treilea 43 9.9. Funclia constanta 58
6.6. Ecuatia de gradul al patrulea ... ... . . . 44 9. I 0. Funclii injective, surjective. biiective 58
6.7. Ecuatii iralionale 44 9.1 L Variatia unei func1ii 59
6.8. Ecuatii reciproce 44 9. I 2. Funcfia de gradul intdi 6l
6.9. Ecuatii bipatrate 45 9.13. Funcfiade gradul al d"il;; .........,,........ ..:.
6.10. Ecualii binome
6l
46 9.14. Semnul funcliei de gradul al doilea ............... 62
6.11. Eoualiitrinome 46 9.15. Monotonia funcliei de gradul al doilea .......... 62
6. I 2. Ecuafii exponentiale 46 9. 16. Funcfia caracteristica a unei multini 63
6. I 3. Ecualii logaritmice
9. I 7. Funclia putere ...........,.. 63
Cap. 7. Sistenre de ecua{ii 4"t 9. I 8. Funclia radical 65
7.1 . Metode de rezolvare 48 9. i 9. Funcfia exponen{ialA 65
a) Metoda grafica 48 9.20. Funclia logaritmic6 66
b) Metoda substituliei ... . . .... ... . .. . 48 9.21. Alte funclii ... . . . .. . .. 67
c) Metoda reducerii .................. 49 Cap. I0. Progresii 68
7.2. Sisteme de forma .r * y = 5,' ry = p ............. 49 10.1. giruri numerice 68
7.3. Sistemedeforma na+n=v: of +bx+c=v 49 10.2. Moduri de definire a unui qir 68
Cap. 8. Inecualii gi sisterne de inecualii ... .. .. . . ... . . .... . .. 50
I 0.3. hogresii aritmetice 69
8.1. Inecuafii de gradul int6i 5l 10.4. Suma termenilor unei progresii aritmetice '70
8.2. Sisteme de inecualii de gradul intrli ............... 5l 10.5. Progresii geometrice 70
8.3. Inecua(ri de forma (ax + b) / (nu + tt) < 0 ...... 52 10.(1. Suma termenilor unei progresii geometrice 7\
l4l
140
fat[ de o lege .1ll
Cap. I l. luducliamatematicl .............. 72 18.3. Partea stabiltr a unei multimi
115
I Ll.Induclia 72 Cap. 19. Sn'ucturi rlgebrice l t5
11.2. Axioma de recurenli a lui Peano .......... ...... 19.1. Parte stabila ""
72
l15
I 1.3. Metoda induc{iei ntatentatice 19.2. SemigruP
115
Cap.12. Combinatoricl qi binomul lui Newton 73 19.3. Monoid ... ..
'13 116
I 2.1 . Perrnutf,ri 19.4. CruP
124
12.2. Aranjamente ................ 74 I 9.5. Inel
125
12.3. Cornbindri 74 19.6. Inel integru
t21
12.4. Triunghiul lui Pascal 15 19.7.Subinel . .
t27
12.5. Binornul lui Newton 76 19.8. Morfism de inele
128
Cap. 13. Mulfimea nunrerelor contplexe 77 19.9. CorP
129
I .l . Forma algebricl a numerelor complexe . . .... '.. 77 19.10. SubcorP..' 129
1.2. Reprezentarea geonretricf, a numerelor complexe 79 19.ll. Morfismdecorpun':"""""" " "'
130
1.3. Operalii cu nuntere complexe scrise sub 19.12. lzomorhsm de corPun
130
formdtrigonometricd ........ .. . ...... ...... 80 19.13. SPa[iivectoriale 131
1.4. Rldiciniledeordinulnaleunitatii .. .... . . . 80 19.14. SubsPalii vectoriale 132
Cap. 14. Polinoame cu coeficien{i conrplecai ............... 81 19.15. Ba2h ..... """ 132
Cap. 15. Matrice qi determinanli . ..... 9l 19.16. Coordonatele unui vector 133
l5.l . Matrice ......' 91 19.17. APlicaliiliniare
15.2. Operatii cu matricc 93
136
l5.3. Permutlri . . .. 96
Bibliografie
I 5.4. Conrpunerea sau produsul permutf,rilor .. . . .. . . . 96
I 5.5. Inversiunile unei permutiri ... . . . . . . ...'.. 97
15.6. Semnul unei permutdri 98
l5.7.Determinarlli ................ 98
l5.8.Tipuridedetentrinan(i ......'...101
15.9. Rangul unei matrice .......'..... 102
I 5. 10. Matrice inversabile ................ .............. 102
t 5. I L Matricea reciproci ........... -.................. 103
cap. 16. Sisteme de ecualii liniare ................. ... ..... 105
cap. 17. Sistenre de ecuatii omogene ................. ...... 108
cap. l8.Relatiibinare........... ...........109
18.1. Legi de compozilie binari ...............'......... I l0
Iti.2. Legi de compozi{ie interni deiinite pe o mullime I I I
www.meteorpres.ro
Oferta editurii METEOR PRE,SS
Comenzlle, distribu{la Ei corespondenta se fac pe adresa:
Limba romAnd cl. V-Vlll - gt. ltinca,l. prodea,
Str. Bahluiului nn 1,0112E1, scctorul l, Bucureqti, C.P. 41-12E

P. Constantin 112pag. 9x12 cm 3,50 tei
e-mail: editura@meteorprcss.ro Geografia Rom6niei cl. a Vlll-a - C. gerban, N. Burcea
Tel.: 021.222.33,12; t'ax: 021.222.83.E0; 96 pag. 9x12 cm 3,80 lei
e-mail : comenzi @meteorpress.ro lstoria rom6nilor cl. a Vlll-a - Vasile pdsditd
96 pag. 9x12 cm 3,50 lei
ESENTTALE
GIMNAZIU
Trigonometrie 9i Geometrie - cl. lx-Xll - D. Sdvulescu
88 pag. 9x12 3,50 lei cm Matematicd- ex. 9i probl. - cl. a V-a, sem. I 2010-201.1 -
Analizi matematicd - cl. Xl-Xll - D. Siivu/escu, Gheorghe Drugan, lon Ghica
T. Deaconu, C. Dragomir N. Dragomir 208 pag. 13x20 cm 10,00 tei
72pag. 9x12 cm 3,50lei Matematicd -
ex. 9i probl. - cl. a V-a, sem. ll 2010 - /on
Matematicd - cl. V-Vlll - D. Sdvulescu, l. Rogu Ghica, Gheorghe Drugan
64 pag. 9x't2 cm 3,50 lei 152pag. 13x20 cm 10,00 tei
Fizicd - cl. Vl-Xll - O. Crocnan, T. Julea Matematic6 -
ex. 9i probl. - cl. a Vl-a, sem. I 20,t0-2011
192 pag. 9x12 cm 5,00 lei - Comel Moroti, Maius Giurgiu
Geografia Rom6niei cl. a Xll-a - C. $erban, N. Burcea 240pag. 13x20cm 10,00tei
120 pag. 9x12 cm 5,00 lei Matematicd -
ex. 9i probl. - cl. a Vl-a, sem. ll 2010 -
Chimie organicd - L. L Doicin, A. Stoica Maius Giurgiu, Comel Moroti
104 pag. 9x12 cm 5,00 lei 192pag. ,13x20
cm 10,00 tei
Matematicd - ex. 9i probl. - cl. a Vll-a, sem. | 2010-2011 -
lon - Ghica, Gheorghe Drugan
216 pag. 13x20 cm 10,00 lei
Matematicd- ex. 9i probl. - cl. a Vll-a, sem. ll 2010 -
Gheorghe Drugan, lon Ghica
192pag. 13x20cm 10,00|ei
Matematicd - ex. 9i probl. - cl. a Vlll-a, sem. I 201G2011 -
Maius Giurgiu, Comel Moroti
208pag. 13x20cm 10,00lei
Matematicd - ex. 9i probl. - cl. a Vlll-a, sem. ll 2010 -
Cornel Moroti, Maius Giurgiu
160 pag. 13x20 cm 10,00 lei
Matematici - culegere pentru cl. a Vlla- coord. Florica Banu
384pag. 17x24cm 15,00|ei
Matematicd - culegere pentru cl. a Vla- card. Florba Banu
304 pag. 17x24 cm '15,00 lei
Matematicd - culegere pentru cl. a V-a- coud. Florica Banu

200pag. 17x24cm 14,00|ei
Comenzile vor fi onorate ln limita stocului disponibil.

Hditura Meteor Press iEi rezervi dreptul de a-gi actualiza
prefurile in funclie de noile costuri tipogratice.
a -.-
l -l"

Formule Algebra Clasa Ix Xii PDF Free

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formule Algebra Clasa Ix Xii PDF Free

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uutu i.rli:::-.

I lilll lilll lilll illltilil ililtiltil il ilr

Capitolul l. Elemente de logictr matematictr

Capitolul 2. Mul(imi este gi element al mullimii B. Spunem ca A este o parte sau o

' suntfonrate din aceleagi elenrente scriemA=8. Avem echivalenla: l VAavemAvA=A;

Propriettrfile i ntersec[iei: Complementara unei mul{imi. Fie A o submultime a mul}imii E

, f l. a<a, YaeRi 3.4. Valoarea absoluttr sau modulul

4. (o")' * u"' . 5. (+a)n =11' . 6. (-a12n =a2' .

3.8. Identit[{i O5icare ar fi numirul real a 2 0 6i Vze N*, existd un numf,r

3.9. Radicali 3.10. Puteri cu exponent ra{ional

puterea lui D cu exponerrtul rational n numirul b" = bi =4{b'

9. Jo+JO=la+bt2Jab . (a>0. D>0). sunt:0, l, ..., b-l qi avem

- Cornpararea a doui numere naturale se face astfel:

termenilor d $i D. Numerele rz $i D se numesc termenii raportului. extremilor'=' oad=bc.

xcbt' acbc :+ jr=_. intre nrullimile { \, *2, ..., xn i qi { ol , a2, ..., an I

b=; - r=- ll _=_

Doud mirimi, care depind una de alta, sunt invers

4,3. Evenimente independente coeficientul lui X& dinpolinomul (pX +q)n

P(A B n O = P(A) . P(B). P{q.

2. Sclrcnw lui Beruoulli

4.6. Operafii cu variabile aleatoare

a + X sunt variabile aleatoare 5i x[ -rl 'r2 " ', )

(Pr P2 ... Pn) =r

logaritmi zecimali qi se noteazd lg D.

logarifini naturali sau neperieni gi se noteazd lnb.

l4. Dactr a>l Si b>1=+ logdb>0. Q a*oa *=-b = s={-l} ecuatiaaresolutieunicd:

dreapla soluliilor ecuafiei ax + by + c = 0.

A P'. s N atrira]S iisemni!liaddaifi ildi],t

L< x1<x2 \>0; a/(o) >O; u<--!- S=0 x1,*2eR, xt=-x2.

rr<xz<B \>0; a"f(p) rO, --!-.p P=0 s<0

Avemechivalen\a ax2 +bx+c=0 es x2 -Jx+p=0.

r i- *5 * br4 ! cx3 ! t,x2 + ga+ 11 =Q s

A+B A-B r A+B A-B r rezolvd prin algoritmul:

yo + py2 + qy + r --0 qi apoi descompunerea xx'

3. se rezolvd ecuatia in y determinandu-se y1 9i y2 ;

Se rezolvtr parcurgdnd etaPele: 6.9. Ecua{ii bipltrate

,oo +br3 +t:x2 !bx+a=0, a,b,ceR, a*a.

"f(.t) I 1, g(r) > 0.

j1=i' r,{i ?.*

7.3. Sisteme de forma 1"'^ r' " .=

Exemplu. 2x-5>7 , xeR. a<0 =+a't) -D =+ S= t- -' -ll'd

Pentru rezolvare se parcurg etapele:

Inecualiile exponenliale au forma: a'> b; a' < b; a'> b;

9.8. Func(ia identictr Definifie. O funclie f : A --t R, A mullime simetricd, se nume$te

Delini{ie. O funclie f : A -+ B este surjectiva (sau sut'eclie) dacl crescatoare.

Spunem cA funclia are o valoare maximl pe mulfimea A in

de extrem iar I(x6) $i "f( -r0) se numesc valori extreme ale

/((1 - o) x, + o.{2 ) < (l - o)f(.rr ) + af( x). .

/ :R -r R, f(x) = atz + bx+ r:, a,b,ceg, a*0.

Observafie. Fie M qi iV doutr puncte ale graficului funcliei /.

9.15. Monotonia functiei de gradul al doilea 9.17. Funcfia putere

= f(x) este crescatoare iar pentru

Pentru n = I oblinem funcJia de gradul intdi J@) = x iar

-re I - .+- I f(x)estedescrescetoare.

DacI a > I tunctia e,yponen(iala este strict crescAtoare iar

l@)=a' undca> [. l(.t)=c-' unde0<a< I 9.21. Alte funcfii

ulde 1 c R este un interval.

Pentru M c R girul se numegte 5ir de numere reale. fiind fixat.

Proprieti{i. 2. O progresie geometricf, este complet determinatl dacd se

2. Terrnenul general al unei progresii aritrrctice (a, )

= Ak + Aa-k+t . bn = br' qn-t, (v) neN, n > 2'

raportul hL . Dac6 acest raport este constant $irul (0, ) r, este o

2. V &€N, k> P(k) adevdrata + P(&

l4. Dactr a>l Si b>1=+ logdb>0. Q aoa =-b = s={-l} ecuatiaaresolutieunicd:

r i- 5 br4 ! cx3 ! t,x2 + ga+ 11 =Q s

o={ -,nay'4'-oyo -... si b=c)x"-ty-c}xn-3y3 +.... sr ljr-l=L:rL