Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

AQUASCAPING: CONCEPTUL ȘI DEZVOLTAREA DE

ECOSISTEME SUBACAVA
AQUASCAPING: CONCEPT ŞI DEZVOLTARE A ECOSISTEMELOR
ACVATICE

BUTA Erzsebet1, CANTOR Maria1,

BUTA M1., HUSTI Anca1, HORł Denisa1, BUCIUMAN Andreea1
e-mail: ebuta2008@yahoo.com

Abstract. Aquascaping este o creație care este derivată din peisajul anglo-
american. Este o artă străveche și în același timp o nouă tendință, care se
referă la crearea ecosistemelor acvatice. Încă din epoca victoriană, oamenii
pasionați au decorat acvariul cu plante și pești. Peisajul acvatic sunt sculpturi
tridimensionale scufundate în apă într-un sistem biologic artificial, care sunt
în continuă schimbare, atât prin creștere, cât și prin deteriorare.
Componentele acestor creații sunt: pietre, diferite accesorii, lemn, pietriș,
nisip, plante și pești. Acestea sunt construite ținând cont de principiile
estetice precum: secțiunea aurie, armonii cromatice și contraste similare
peisajelor sau picturilor. Această lucrare prezintă apariția și dezvoltarea
acestor ecosisteme acvatice. De asemenea, dezbate unele aspecte ale
stilurilor,
Cuvinte cheie:grădini în miniatură, pești, plante, pietriș, nisip.

Rezumat.Aquascapingul este o creație anglo-americană ce derivă din

peisagistică. Este o artă străveche și în același timp un curent nou, care
face referire la crearea unor ecosisteme acvatice. Încă din epoca
victoriană, pasionații de acvaristică decorau acvariile cu plante și pești.
Peisajele acvatice sunt sculpturi tridimensionale scufundate în apă, într-
un sistem biologic artificial, care se află într-o continuă schimbare, atât
prin creștere, cât și deteriorare. Elementele componente ale acestor
amenajări sunt: roci, diferite decoruri, lemn, pietriș, nisip, plante și
pești. Acestea sunt construite ținând cont și de principiu estetice ca:
secțiunea de aur, armonii cromatice sau contraste, similare decorurilor
de scenă sau picturilor. Lucrarea de faŃă prezenta apariŃia şi
dezvoltarea acestor ecosisteme acvatice. La fel,

Cuvinte cheie:grădini miniatură, peşti, plante, pietriş, nisip.

INTRODUCERE
În ceea ce privește istoria aquascaping-ului, unele dovezi demonstrează că în
epoca victoriană (în jurul anului 1856) acvaristii și-au proiectat rezervoarele cu plante
și pești. Mai târziu, pasionatul olandez a început practica aquascaping-ului și astăzi
această artă este bine dezvoltată. În fiecare an se organizează o competiție sub
îndrumarea Societății Naționale de Acvariu. Aquascaping este măiestria de a găsi
locații pentru plante și roci acvatice, pietriș și lemn, într-un mod estetic și armonios.

1Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, România

217
în interiorul unui acvariu - în esență, este vorba despre grădinărit sub apă. Cu toate
acestea, scopul principal al site-ului de aquascaping este de a crea un peisaj artistic
subacvatic, aspectele tehnice trebuie luate în considerare pentru întreținere și dezvoltarea
plantelor. Acvariul este un sistem închis, iar menținerea echilibrului apei este esențială
pentru menținerea peisajului (Toma, 2009).
Lumea subacvatică este ciudată și fermecătoare. Plantele flutură sub
influența apei, peștii înoată izolați, iar culorile au o nuanță aparte. Peisajul
marin subacvatic numit „aquascape” poate captiva și distrage atenția de la
stresul zilnic. Datorită caracteristicilor apei odihnitoare, acvariile pot fi un plus
minunat pentru orice casă sau birou (Parc, 2009).
Aquascaping este o artă și o știință care creează medii subacvatice
durabile și uimitoare. Este, în esență, grădinărit subacvatic și amenajarea
teritoriului. Este un concept nou care implică plante, pești, pădure și pietriș
în ecosistemele acvatice (Dumitraş, 2008; Toma, 2009).
Pentru crearea ecosistemelor subacvatice nu există reguli stricte. Cele mai
comune și importante stiluri de aquascaping sunt olandezul și japonezul. Stilul
olandez se bazează pe crearea unui design similar cu o grădină pitorească folosind
culoarea, textura și dimensiunea. Stilul japonez folosește roci, lemn și mușchi pentru a
crea ecosisteme acvatice naturale. Multe dintre principiile folosite în peisajul
tradițional pot fi aplicate în acvascaping. Diferența majoră dintre cele două este
nivelul de dificultate în păstrarea și menținerea termenilor de valoare estetică.
Takashi Amano (1992) a fost primul om care a introdus grădinile naturale
subacvatice care arătau ca peisaje de vis. El lucrează la reproducerea biotopurilor
naturii din regiuni speciale.
Asquascaping a derivat dintr-o practică funcțională la o formă de artă
contemporană. Această artă a fost cel mai puternic influențată de Takashi Amano, un
fotograf de natură japonez și cel mai faimos peisagist acvatic din lume. El a inventat și
dezvoltat stilul de acvariu natural care pune accent pe longevitate și armonie între tot
ceea ce este prezent în rezervor.
Stilul acvariului natural este în contrast cu acvariul în stil olandez, care
subliniază ordinea și contrastul pentru a crea o imagine izbitoare vizual (http://peste-
etc.com/aquascaping-main/aquascaping-a-planted-aquarium).
În această lucrare sunt prezentate conceptul și dezvoltarea aquascaping-ului și unele
lucrări de întreținere a acestuia, precum și câteva stiluri și plante acvatice speciale.

MATERIAL ȘI METODĂ
Acvariul este un ecosistem, o lume subacvatică. Acest lucru este foarte popular în
case și birouri poate oferi posibilități de incursiune în lumea odihnitoare și naturală.
Popularitatea crescută a designului subacvatic se datorează faptului că aceasta poate fi
schimbată ușor în timp.
Majoritatea plantelor de acvariu provin din zone tropicale și subtropicale, cu
câteva părți mai calde ale părților temperate. Plantele acvatice sunt capabile să primească
nutrienți pe întreaga suprafață a corpului plantei, în special pe epiderma frunzelor. Astfel
de plante de obicei scufundate caCeratophyllumșiUtricularianu formează deloc rădăcini, în
timp ceElodeaformează numai foarte scurte. Din acest motiv compoziția substraturilor

218
si apa sunt foarte importante; apa trebuie să conțină substanțe minerale absorbite
direct de plante (Rataj și Horeman, 1990).
Cele mai importante stiluri sunt: Dutch și Natural. De-a lungul timpului s-au
dezvoltat și alte stiluri: germană și zen.
Stilul olandez folosește mai multe tipuri de plante cu frunze diferite, deoarece culorile,
dimensiunile și texturile sunt afișate la fel cum plantele terestre sunt afișate într-o grădină de
flori. Acest stil a fost dezvoltat în Țările de Jos începând cu anii 1930, pe măsură ce echipamentele
pentru acvariu de apă dulce au devenit disponibile comercial (Henning, 2003). Se pune accentul
pe plantele situate pe terase de diferite înălțimi și omite frecvent stâncile și lemnul de plutire
(Fig. 1). Rândurile liniare de plante care rulează de la stânga la dreapta sunt denumite „străzi
olandeze” (Hudson, 2008).

Fig. 1 -Aquascaping în stil olandez

(http://www.aquascapingworld.com/gallery/images/1/1_Fluo01.jpg)

Sortimentul de plante care este folosit în acest stil este următorul:Limnophila

aquatica, nisteHygrophilaspecie,Alternanthera reineckii,Ammania gracilisși Rotalaspecii
(Hudson, 2008). Mai mult de 80% din baza acvariului este acoperită cu plante și puțin sau
deloc substrat nu rămâne vizibil. Plantele înalte care acoperă geamul din spate au servit
inițial scopului de a ascunde echipamente voluminoase în spatele rezervorului (Hudson,
2008).
Stilul natural sau stilul japonez a fost introdus în anii 1990 de Takashi Amano.
Compozițiile lui Amano încearcă să reproducă grădinile tipice japoneze cu aspect de
peisaj natural, folosind aranjamente asimetrice a câtorva specii de plante și pietre sau
lemn de plutire atent selectate.
Sortimentul de plante utilizat în acest stil este cu frunze mici, cum ar fi
Eleocharis acicularis,Glossostigma elatinoides,Hemianthus callitrichoides,Riccia
fluitans,Versicularia dubyanasauTaxiphyllum barbierisunt de obicei accentuate, cu
culori mai limitate decât în stilul olandez. Deoarece motivul acestui stil este
minimalismul, numărul de specii este adesea limitat.
Stilul german este cunoscut ca o combinație de submerged și emerged
peisaj. Un peisaj acvatic în stil german este cunoscut și sub numele de biotop sau
paludarium (este o combinație între elementele acvatice și cele terestre). Această
amenajare acvatică include o zonă uscată în acvariu, care simulează practic o margine
a râului sau un iaz. Proiectanții acestor peisaje încep cu plante care cresc scufundate
(sub apă), apoi le lasă să crească ieșite (de deasupra apei) sau din rezervor (Fig. 3).

219
 Fig. 2 -Aquascaping în stil japonez
(http://www.blueaquarium.org/wp-
content/uploads/2009/09/Top_10_International_Aquascaping_Contest_2009_91.jpg)

Stilul Zen simulează o grădină japoneză antică care dă o senzație de

liniște și echilibru. Stilul Zen se bazează pe crearea de aranjamente sofisticate și
grațioase, cu plante acvatice și elemente „hardscape” (pietriș, nisip, roci, rădăcini,
lemn etc.). Regulile de amenajare în stil Zen sunt exemplificate prin Grădinile Bonsai.

Fig. 3 -Aquascaping în stil german

(http://www.aquascapingworld.com/gallery/images/1/1_18.jpg)

Stilul zen arată relația dintre obiecte, în timp ce stilul natural simulează o
scenă perfectă din natură. Există vechi reguli estetice japoneze care dictează modul de
proiectare a unei grădini zen, fie că este un peisaj sau un acvariu. De exemplu, locul
pietrelor trebuie aranjat într-o anumită ordine pentru a fi calificat drept grădină Zen
(Fig. 4).

Fig. 4 -Aquascaping în stil Zen

(http://www.swelluk.com/img/blog_images/natureaquascape.jpg)

REZULTATE ȘI DISCUȚII
Majoritatea designerilor de acvariu organizează peisajul acvatic pentru a păstra
aproximativ 6 luni pentru a-și atinge adevărata viziune estetică și peisaj acvatic, dar un peisaj
acvatic realizat corect poate înfrumuseța pentru o perioadă mult mai lungă de timp (Takashi, 1992).
220
 Toate articolele utilizate în proiectarea aquascape trebuie dezinfectate înainte de a fi
introduse în rezervor. De asemenea, rezervorul ar trebui să fie complet „ciclat” înainte de a
adăuga articole noi. Cele mai frecvente elemente folosite în grădinile subacvatice sunt
următoarele: substraturi, roci, pietre, peșteri, sau lemn de plutire și plante.
Substratul acvariului este format din două componente: substrat decorativ și
substrat nutritiv. Alegerea lui este cea mai importantă, este primul pas esențial și
designerul trebuie să ia în considerare atunci când planifică un cadru de acvariu. Substratul
decorativ este reprezentat de nisip de râu, orice fel de nisip de construcție sau orice formă
disponibilă în comerț. Principalul criteriu de alegere a nisipului este pur estetic, este folosit
mai ales pentru decorare, pentru fixarea plantei și poate fi folosit ca suprafață de prindere
a bacteriilor denitrificatoare. Substratul nutritiv este, de asemenea, disponibil într-o
varietate de forme; conține nutrienți pentru plantele din acvariu (Hiscock, 2003).
Rocile recomandate în aquascaping sunt achiziționate din apă. Râurile,
pâraiele și lacurile sunt cele mai bune surse. Aceste roci sunt adesea margini mai
rotunjite și se vor potrivi mai natural în acvariu. Din moment ce acestea provin din
mediul acvatic, problema algelor se va reduce semnificativ. Se recomandă pentru
proiectarea acvariilor următoarele tipuri de roci: bazalt, granit, marmură, cuarțit,
ardezie, pietriș, nisip, balast, gresie, travertin, calcar, calcar coajă, cretă,
diatomit (Paulette și Buta, 2009).
În multe peisaje subacvatice lemnul este foarte important. Este folosit în stilurile
olandeze și germane.Lemnul este un element natural plutitor, indiferent de greutate.
Alegerea lemnului este importantă, este recomandat un lemn de esență tare, și arin (chiar
dacă este moale), dar este necesar să fie cu o bună rezistență la umiditate.
În ceea ce privește plantele, este util să selectați plante cu dimensiuni și
culori diferite ale frunzelor pentru a crea profunzime și naturalețe. Plantele cu
frunze roșii pot crea mai mult contrast în acvariu. La amenajarea acvariului,
primul pas este stabilirea punctului focal. Apoi este important să așezi plantele
mici și mijlocii și în final plantele înalte. Pentru plantarea pe fundal se recomandă
următorul sortiment:Bacopa caroliniana, Cabomba caroliniana, Crinum thaianum,
Echinodorus major, Egeria densa, Limnophila aquatica, Ludwigia palustris,
Myriophyllum hippuroides, Rotala macrandrașiVallisneria americana. Pentru
plantarea la mijloc sunt recomandate următoarele plante:Althernanthera
reineckii, Anubias barteri, Bacopa monnieri, Cardamine lyrata, Didiplis diandra,
Heteranthera zosterifolia, Hydrocotyle verticillata, Lysimachia nummularia,
Microsorium pteropus.Pentru plantarea primului plan, se recomandă următorul
sortiment:Anubias barterivar.nana, Cryptocoryne willisi, Echinodorus tenellus,
Eleocharis parvula, Marsilea hirsuta, Sagittaria pusilla, Vesicularia
dubyana(Hiscock, 2003).

CONCLUZII
Aquascaping este crearea unui mediu plăcut din punct de vedere estetic, care
trebuie să selecteze corect plantele și materialele pentru a păstra echilibrul și armonia
acvariului plantat.
Acest tip de peisaje este potrivit pentru locuri mici interioare cu lumină scăzută.

221
Poate fi folosit nu numai în zone private, ci și în hoteluri, piețe și restaurante.
Este importantă selecția plantelor, accesoriilor și substraturilor pentru a oferi
o întreținere ușoară. Toate materialele folosite pentru decor, nu ar trebui să producă
modificări în acvariu (schimbarea pH-ului apei, tulburarea apei). Înainte de utilizare,
materialele trebuie dezinfectate. Plantele selectate trebuie să contribuie la oxigenarea
apei și să reducă algele.

REFERINȚE
1. Dumitraş Adelina, Sabo GM, Singureanu V., Csok E., Moldovan G., 2008-Specii de flori
utilizate în designul peisajului acvatic, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, 65(1), p. 486.

2. Hennig M., 2003-Amano versus olandeză: două forme de artă în profil, Pasionat de pești tropicali,
p. 68–74.
3. Hiscock P., 2003-Enciclopedia plantelor aqvarium, Barrons Educational Serries Inc.,
Hauppauge, New York.
4. Hudson RP, 2008-Devin olandeză, Revista acvariului de apă dulce și marin.
5. Nataj K., Horeman T., 1990–Plante de acvariu: identificarea, cultivarea și ecologia lor,
TFH Publications, Inc., LTD, New Jersey, SUA.
6. Park SK, Ryong Ch. H., Buta E., Cantor M., Zaharia A., 2009-Specii florale folosite în grădinile
acvatice din Coreea de Sud,J. Dezvoltarea plantelor. 16(2009), p. 59-66.
7. Paulette Laura, Buta M., 2009 -Practicum de pedologie, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca.

8. Takashi A., 1992-Lumea acvariului natural, TFH Publications, Neptune City, New Jersey,
SUA.
9. Toma F., 2009-Floricultură şi artă florală. Vol. IV. Ed. Invel Multimedia, Bucureşti.
* * * http://www.aquascapingworld.com/gallery/images/1/1_Fluo01.jpg
* * * http://www.blueaquarium.org/wpcontent/uploads/2009/09/
Top_10_International_Aquascaping_Contest_2009_91.jpg
* * * http://fish-etc.com/aquascaping-main/aquascaping-a-planted-aquarium
* * * http://www.aquascapingworld.com/gallery/images/1/1_18.jpg
* * * http://www.swelluk.com/img/blog_images/natureaquascape.jpg

222