\

ASTR.ID LINDGff..ET.f

KAR LSSOI.T
DE-PE-ACOPEN..lS
Ediqia a II-a

Ilustraqii de Ilon Wikland

Versuri traduse de Florin Bican

Traducere din englezi

de LuizaVasiliu

4qT11UR
 \

Cuprins

Karlsson-de-pe-acoperi$.. .......5
Karlsson construieEte un turn. . . .18
Karlsson sejoacl de-acortul. . . . . . . . . .33
Karlssonpunepariu ......50
Karlssonepuspeghiduqii.... ...77
Karlsson se joacl de-a fantomele, . . . ' .101
Karlsson face scamatorii cu Alberg,
ciineleghidug ...LZb
Karlsson merge [apetrecere . . . . . . . . .146

/
 'l

Karlsson-de-pe-acoperi;

Pe o stradl cit se poate de obiqnuitl din Stock-

holm, intr-o casi intru totul obignuiti, locuiegte
o familie cu totul gi cu totul obiqnuite, pe nume
Svantesson - un tatl cdt se poate de obiqnuit, o
maml cAt se poate de obignuit5 gi trei copii, cAt
se poate de obiqnuiqi gi ei, Bobi, Beti gi Friliorul.
Ba eu nu-s deloc un fr5gior
-
obiqnuit! spune Friqiorul.
Dar nu-i adevirat. Bineinqeles ci-i
cAt se poate de obignuit. Sunt atafia
biielei ca el, de gapte ani, cu ochi
albagtri qi nas cArn, cu urechi mur-
dare gi pantaloni rupfi in genunchi.
Friqiorul e, fIrI doar qi poate, cAt se
poate de obignuit.
Bobi are cincisprezece ani, ii place
fotbalul pi are note proaste, asadar
gi el e cit se poate de obiqnuit. Beti
r
are paisprezece ani gi pirul strAns in coad5, pre-
cum multe alte fete, cAt se poate de obignuite.
Singurul din toatl casa care nu-i deloc obignuit
e Karlsson-de-pe-acoperip. Karlsson locuieEte pe
acoperiq, iar asta e, de bunl seam5, ceva destul
de neobiqnuit. O fi altfel in alte colpri de lume,
insl in Stockholm nu dai toati ziua nas in nas cu
cineva care locuiegte intr-o cisuf5 ciudat5, sus,
pe vreun acoperig. Ei bine, aga locuieqte Karls-
son, un domn mititel, rotofei gi foarte hotXrAt,
care poate zbura. Oricine poate zbura cu avio-
nul sau elicopterul, dar nimeni nu-i in stare sI
zboare de unul singur precum Karlsson. Odati
risuceqte butonul ca o rotifi, aflat aqa, cam in
dreptul buricului, qi, zbdrrr, grozavul motorag
cu elice de pe spinarea grlsunului pornegte!
Karlsson agteapti un pic pAni motora$ul prinde
vitez5 gi, cAnd e gata de drum, se ridici 9i pleaci
in zbor, plutind frumos qi mAndru ca un destoi-
nic pef de birou. Mi rog, dacl vf, putefi inchipui
un gef de birou cu motoraq in spinare...
Karlsson e fericit ca pegtele in api in cisuqa lui
de pe acoperiq. Seara sti pe treptele de la intra-
re qi se uitl la stele. De acolo, stelele se v5d mai
bine decAt de oriunde altundeva, de bunl seam5,
-l
bl
\
 \

'--;
-k-.€=-=:+-i-==i{5-fi
-{1
i!r_:._'

* _--_-_-:-r-qs.--= ==--i---
&'- - t7
- - -i---:,

;=l-r=;g--

;i e de mirare cI nu se mute mai multl lume pe

.rcoperiq! insi oamenii nu gtiu ci se poate locui
;i pe acoperig gi habar n-au c5, acolo sus, e cisufa
Iui I(arlsson, clci sti bine ascunsi in spatele hor-
rrului celui mare. De fapt, cei mai mulgi n-arvedea
,rsemenea clsufe nici daci s-ar impiedica de ele.
('6ndva, un co$ar zlrise casa lui l(arlsson chiar

l"
t,
v

cdnd se pregitea si curefe hornul gi nu micl ii

fusese mirarea:
Curioasi treabi, murmurase el. O casi...
-
Sivezi gi sI nu crezi! O cisufS, sus, pe acoperig!
Cumofiajunsaici?
urmi se apucase sI curefe cogul de fum,
Pe
uitase de cisufi ;i nici c5-pi mai amintise vreo-
dati de ea.
Fr5liorul era bucuros ci-[ intAlnise pe Karls-
son, cici, de indatl ce grlsunul apirea in zbor,
incepeau aventurile, care mai de care mai palpi-
tante. Poate ci gi lui Karlsson ii pirea bine ci-l
cunoscuse pe Fralior. O fi frumos sS locuiegti pe
acoperig, darpreapl5cut nu poate fi si stai singur-
singurel intr-o casi, neqtiut de nimeni. $i cum si
nu se bucure si fie intdmpinat cu ,,Hei-ho, hop
gi-aga, Karlsson!" cAnd sosegte in zbor.
Iati cum s-au petrecut lucrurile cind s-au
intAlnit Karlsson gi Fr5;iorul. Era o zi dintre ace-
lea, anapoda, cAnd Fr5liorul numai in pielea Fr5-
liorului nu voia sI fie. De obicei ii plicea si fie
Frlfiorul, cici intreaga familie il rlsfip pi nu mai
prididea si-i faci poftele. Dar, in unele zile, parcl
totul era cu susul in jos - mama il dojenea cI
gi-a-giurit pantalonii, Beti ii zicea ,,Sufli-1i nasul,
I

\
 \

\\\l
\
ff \
I \
n\ \
\

lE 'J\ \
r-'--+.'L-

+ \\
4F
a-i:=-:!
.-=:a-:.
Vt
I i.E=;:N

i /
N
t
it
L/
t
 mucosule!", iar tata il certa ci intArziase pe dru-
mul de la gcoali:
Cu ce-!i tot pierzi tu vremea pe drum,
-
m5-ntreb?
igi pierdevremea, auzi! De unde si gtie tata c5-i
iegise un cAine in cale? Un c5lel blAnd gi frumos
care il mirosise gi didusevesel din coad5, de parci
ar fi incercat si-i spuni ci arwea sI fie cAinele lui.
FrSliorul l-ar fi primit de indati bucuros, de-ar
fi fost dupi el, insi mama gi tata nici sI n-aud5 de
cdine in casX. Pe urml insl apiruse o tanti care
strigase ,,Ricki, vino-ncoace!" gi atunci Frifiorul
pricepuse ci nu putea sI fie cAinele lui.
N-o sI am niciodati un cAine al meu! spuse el
-
cu amlrlciune, cici in ziua aceea toate erau aga de
anapoda. Tb il ai pe tata, Bobi qi Beti sunt mereu
impreuni, da' eu? Eu n-am pe nimeni!
Friliorule iubit, dar tu ne ai pe noi tofi, zise
-
mama.
Ba n-am pe nimeni! spuse Fr5liorul inci qi
-
mai abltut, cici dintr-odat5 se simfea singur pe
lume.
Avea totugi ceva doar al lui. Avea camera lui gi
acolo se qi duse
Era o seari luminoasi qi frumoasl gi fereastra
era deschis5. Perdelele albe se legf,nau incetigor,

rol
I
 I
inainte gi inapoi, de parci salutau stelufele pa-
licle de pe cerul primlverii. Frlfiorul se agezl la
li'reastr5, cu gAndul la c51e1u1 cel blAnd. Oare ce
l,icea? Poate ci se cuibirise in coguleful lui, unde-
vi, pe podeaua unei bucltlrii, iar lAng5 el stitea
rrn biiefel - un alt blieqel, nu Frlqiorul - care-l
rnAngAia pe capul 151os qi-i spunea: ,,Ricki, c5lel
li'umos!"
Frigiorul oftl din rlrunchi. Atunci auzi un
zbArndit u9or, apoi din ce in ce mai puternic gi,
rlcodatS, zlri un omulef mic gi gras care venea
irr zbor spre fereastra lui. Era I(arlsson-de-pe-
.rcoperiq, dar Friliorul inci nu qtia asta.
I(arlsson se uiti lung la Fr5fior, apoi pluti mai
tlcparte. DIdu roati acoperigului de peste drum,
l.icu o turi in jurul cogului de fum qi se indrep-
ti din nou spre fereastra Fr5liorului. Miri vite-
z.r si trecu vAjiind prin fap biiatului, ca un mic
,rvion cu reacfie. Apoi mai trecu de cAteva ori,
rlar Friliorul nici pAs nu zise, ci agtepti in t5cere,
t'uprins de fiori, cici nu se intAmplau zi de zi ase-
nrenea lucruri nemaipomenite, cum ar fi si aparl
in zbor la fereastrS un nene mic gi gras. in cele din
tirmi, I(arlsson incetini, se opri in aer chiar l6ngi
l)crvaz gi zise:
Hei-ho, hop qi-aqa! Pot si poposesc un pic?
-
1,.
)
 Cum sI nu, poftegte! spuse Fr51iorul. Nu fl-e
-
greu si zbori aqa?
Mie? Nicidecum! rispunse Karlsson fanfog.
-
Doar sunt cel mai bun acrobat zburltor din lume!
Dar n-ag sfltui te miri ce ageamiu s5-ncerce a9a
ceva.
Friliorul atunci ci el sigur era un ,,te
se gAndi
miri ce ageamiu" qi hotiri pe loc cI era mai infelept
si nu incerce sI zboare precum Karlsson.
Cum te cheamS? il intrebi Karlsson.
- Friliorul. De fapt, mi cheami Svante Svan-
-
tesson, rispunse biiatul.
Ca sivezi, ce deosebiqi suntem! Pe mine mi
-
cheaml Karlsson. Karlsson qi at6t. Hei-ho, hop
gi-aga, Frifiorule!
Hei-ho, hop qi-aga, Karlsson!il saluti pi Fr5-
-
Iiorul.
- CaF ani ai? intrebf, apoi Karlsson.
- $apte.
Bravo, fine-o tot apa! il lSudi Karlsson gi,
-
punAnd un piciorup gras pe pervazul ferestrei,
intri degrabl in camer5.
Da'tu cdli ani? intrebl pi Frafiorul curios, cici
-
gr5zunul ii pirea cam copiliros pentru un nene.
Cafi ani am eu? se miri Karlsson. Sunt in
-
floarea vArstei, asta-i tot ce pot si spun!

,rl
\-
F I
Friliorul nu prea infelese ce inseamnl si fii ,,in
f loarea vArstei". Se gAndi atunci ci poate gi el era

,,in floarea vArstei" gi nu-gi didea seama, apa ci,

Jrrevizitor, il intrebi pe I(arlsson:
$i... cam cAnd e omul in... floarea vArstei?
- Tot timpul! rlspunse Karlsson incAntat. Cel
-
pufin in ceea ce mi privepte. Sunt un blrbat fru-
rnos, nemaipomenit de istef gi potrivit de gras, in
floarea vArstei!
Apoi I(arlsson zlri pe raft motoragul cu abur,
de juclrie.
zici,ii dim drumul? intrebi el.
- CeN-am voie singur! rispunse Frlgiorul. Tre-
-
buie sI fie tata sau Bobi cu mine cAnd mi joc cu el.
Tata, Bobi sau Karlsson-de-pe-acoperi;, cel
-
mai bun mecanic de motor cu abur din lume!
Asta si-i spui lui taici-tu din partea mea, zise
l(arlsson.
$i, apucAnd sticla cu spirt de lAng5 micufa
maginirie, Karlsson turni un pic in rezervor qi
aprinse un chibrit. Dar, cu toate ci era cel mai
bun mecanic de motor cu abur din lume, virsase
o grimadS pe lAng5 gi, cAt ai clipi, b5ltoaca de
hlcool lui foc qi fl5c5ri albastre incepuri sI dan-
seze juclu$e pe raft. Frifiorul incepu si lipe gi se
repezi spre raft.
I

l13