STANDARDE DE EFICIENTA A INVATARII LIMBILOR STRAINE

Ion GUŢU, doctor conferențiar, USM, coordonator național la Curricula modernizată de

limbi străine, coordonator
Silvia voroniuc, profesor, Liceul Prometeu - Prim, Chişinău, grad didactic superior
Elizaveta onofreiciuc, lector superior, USM
Tamara Lisnic, lector superior, USM
Lica Genunchi, profesor, Liceul Hyperion, Durleşti, grad didactic superior

Introducere
Pentru toți cei care contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, pregătirea lor pentru
viață, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul
sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens,
standardele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui
elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere pînă
la intrarea în şcoală, apoi pînă la finisarea studiilor, atît în mediul familial, cît şi în cadrul
instituțiilor de învățămînt. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra
aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la
creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educatiționale, care, la rîndul
lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează şi
îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a
vieții, avînd în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în
educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de
performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățămînt din diferite
regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un
punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sînt
relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării
profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca
scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare
apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea
viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngrijire şi
dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adresează
tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor,
instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din
sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Standardele sînt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățămînt şi pe arii
curriculare vizînd comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale,
domeniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt
structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării personalității
în educație.Standardele sînt elaborate pe discipline de învățămînt, vizează domeniul cognitiv al
instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sînt
accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.
Standardele au caracter multiaspectual, țintind elementele de bază ale procesului
educațional - predarea, învățarea şi evaluarea - toate contribuind la asigurarea unei educații de
calitate. Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-
evaluare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine
dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare.
Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării elaborate acoperă
caracteristicile şcolii prietenoase copilului (ŞPC):
• reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil;
• vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg;

26
 • este centrată pe copil;
• este sensibilă la gen;
• promovează calitatea rezultatelor academice;
• oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor;
• este flexibilă şi răspunde diversității;
• acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru toți
copiii;
• promovează sănătatea mentală şi fizică;
• oferă educația care este acceptabilă şi accesibilă;
• consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor;
• este centrată pe familie; • este bazată pe comunitate.
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune;
sensibilitate la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participare democratică. O
deosebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului
respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar
nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sensibilitate
la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi
comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate sunt nişte formulări de obiective largi care definesc ceea ce
părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educației.
„Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utilizate ca
bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan &
Britto, 2005, p.2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile,
profesorii, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma
partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu
este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile
interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Suplimentar, standardele sistemului ŞPC pot fi utilizate şi pentru a încuraja
responsabilitatea comună pentru dimensiunile ŞPC privind eficiența; sănătatea, siguranța şi
protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie
factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea
concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru
factorii-cheie.
Rezumativ, standardele sunt prezentate ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care
definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul.
Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de
indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică
prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Definirea dimensiunilor ŞPC
şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme majore sunt paşi fundamentali, dar
schimbarea globală în practică şi atitudinea este necesară pentru a asigura drepturile copilului.
Inițiativele europene privind asigurarea calității în educație vizează ameliorarea capacității
elevului de dezvoltare personală, integrare în societate şi incluziune în mediul profesional.
Educația continuă este un concept integrator care cuprinde toate laturile procesului
educațional atît sub aspect temporal, care presupune educaţia pe toată durata vieţii, cât
şi sub aspect spațial integrînd influențele şi acțiunile exercitate asupra elevilor într-o institutie
ce presteaza servicii educationale.
Metodologia asigurării calității în educație se bazează pe relațiile ce se stabilesc între
următoarele componente: nivel de învățamînt, standarde de referință, indicatori de
performanță. Metodologia asigurării calității presupune că asigurarea calității educației este
centrată preponderent pe rezultatele învățării.
Rezultatele învățării sunt exprimate în termeni de competenţe, care includ urmatoarele
componente: cunoştințe, deprinderi, abilități, atitudini şi valori. Aceste rezultate se obțin prin
parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învățămînt sau curriculum.
Standardele de eficiență la Limbi străine reprezintă nivelul de cerințe instituționalizate
pentru fiecare ciclu de formare şcolară ce permit autorităților responsabile de evaluare să
măsoare nivelul de dezvoltare a abilităților lingvistice, culturale, metodologice,

26
interdisciplinare şi civice, corelate cu nivelul respectiv de formare ale elevilor admişi la
gimnaziu, liceu şi la examenul de bacalaureat.
Standardele sunt elaborate în concordanță cu curricula modernizată la limbi străine pentru
fiecare ciclu de formare şcolară: primar, gimnazial şi liceal. Asemeni curriculei modernizate
naționale, standardele reflectă concepția sistemului educațional policentric axat pe elev şi
competențe. Structura arhitectonică a standardelor este corelată cu cea a curriculei naționale
de limbi străine şi prezintă tipul de standard pe aria curriculară – limbă şi comunicare,
disciplină – limbi străine, ciclul de formare – primar/gimnazial/liceal, domeniul de
formare a competențelor – comunicare, cultură pentru ciclul primar, cu inițiere în conexiune;
comunicare, cultură, conexiune, comparație pentru gimnazial, cu inițiere în comunitate;
comunicare, cultură, conexiune, comparație şi comunitate pentru ciclul final de liceu. Totodată,
fiecare standard de competență din domeniul respectiv presupune o serie de indicatori ce
determină caracterul măsurabil şi observabil al competenței respective la diferite niveluri de
formare: cunoaştere şi înțelegere, aplicare şi integrare. Domeniile care sunt destinate inițierii la
ciclul respectiv de formare şcolară prezintă standardul de eficiență doar la nivelul cunoaşterii,
pentru ca la etapa următoare să permită formarea standardului de eficiență complex.
Formulate în baza concepției Curriculei modernizate la Limbi Străine, standardele sunt
axate pe varietatea şi tipologia domeniilor şi competentelor pe care elevii trebuie să le formeze
şi dezvolte în cadrul procesului educațional. Standardele sunt orientate spre demersuri active
ale elevului ca dominantă educativă şi coparticipant al procesului educațional şi sunt centrate
mai ales pe formarea tipului de competențe din domeniul Comunicare de natură lingvistică,
pragmatică, comunicativă şi interactivă în variantă orală şi scrisă, în variate contexte. Această
orientare se regăseşte în concepția didacticii moderne a limbilor străine şi constituie pilonul
educatiei lingvistice.
Elaborarea standardelor la Limbile străine s-a bazat pe următoarele documente de referință :
Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL, 2001), Portofoliul European al
Limbilor (PEL, 2001), Recomandările Consiliului Europei privitor la învățarea pe întreg
parcursul vietii (2004), Massachussets Foreign Languages Curriculum Framework (1999),
Curricula pentru disciplina Limba străină, ciclurile primar, gimnazial, liceal (2010).
Avînd la bază modelul predării/învățării/evaluării limbilor străine propus de CECRL,
modelul centrat pe competențe presupune patru planuri cuprinse şi descrise în standardele
actuale, respectiv :
• Tipologia domeniilor curriculare în care elevul se angajează în progresie comunicativă şi
participativă: comunicare, cultură, conexiune, comparaţie, comunitate;
• Tipologia competențelor la limba străină formată în cadrul domeniilor curriculare
respective : lingvistice, pragmatice, comunicative – domeniul comunicare ; socio/
inter/culturale – domeniul cultură ; interdisciplinare - domeniul conexiune ;
metodologice – domeniul comparație ; civice – domeniul comunitate.
• Tipologia unităților tematice analizată în baza varietății textelor/discursurilor prevăzute
pentru a informa, descrie, povesti, invita, exprima puncte de vedere, opinii, argumente
etc., fiecărui tip de text fiindu-i asociate diverse activități lingvistice, comunicative,
interactive etc.;
• Tipologia actelor langajiere şi a resurselor de comunicare verbală care descriu condițiile
esențiale de realizare a comunicării.
Tabelul de conformitate a standardelor cu nivelurile CECRL
Racordarea Curriculei modernizate la Limba Străină la descriptorii şi nivelurile CECRL este
valabilă şi identică şi pentru

Standardele de eficienţă actuale, avînd aceeaşi configuraţie:

Nivel de referinţă a RL
CEC
Nivel de A1 A2+ b1
școlarizare
Nivel primar //////////

Nivel gimnazial ////////// //////////

26
 În cadrul demersului adoptat, dar şi conform conceptului Curriculei modernizate, a fost
prevăzută următoarea repartizare a nivelurilor de standarde:
• La finele ciclului primar elevul va atinge nivelul A1 al CECRL pentru primele două
domenii de competențe –
comunicare şi cultură, avîndu-se în vedere posibilitățile limitate ale elevilor de vîrstă
mică, ale căror competențe sunt în formare ascendentă, inclusiv în limba maternă.
• La finele ciclului gimnazial elevul va atinge nivelul A2+ al CECRL în cadrul a patru
domenii curriculare:
comunicare, cultură, conexiune, comparaţie.
• La finele ciclului liceal elevul va atinge nivelul B1 al CECRL în cadrul tuturor celor cinci
domenii curriculare:
comunicare, cultură, conexiune, comparaţie, comunitate.
Standardele pentru fiecare ciclul de învățare sunt concretizate în tabele, prin indicatori şi
exemple de activități. Indicatorii determină clar varietatea competențelor fundamentale pe care
elevii pot să le stăpînească la finele fiecărui ciclu de învățămînt, respectînd vizibilitatea
progresiei în spirală de la un ciclu de formare la altul.
Standardele la Limba străină constituie baza aprecierii obiective a nivelului de pregătire
generală a elevilor în cadrul unui ciclu de învățământ. În sens larg, standardul educațional este
un mijloc (instrument) de normare socială a calității şi cantității învățământului.
Standardele contribuie la realizarea diverselor scopuri educaționale: ameliorarea
procesului educaţional la limbile straine, racordarea la cerintele europene si internaţionale,
asigurarea continuitîţii în predarea/învăţarea/ evaluarea competenţelor, monitorizarea
continuă a progresului elevilor in dezvoltarea competenţelor de comunicare propuse.
Caracteristicile standardelor la limbile străine:
• sunt adecvate vîrstei elevului,
• au caracter complex şi corelează toate domeniile în care poate fi utilizată limba străină
• solicită implicarea activă a fiecărui elev in procesul educațional
• presupun aplicarea inteligențelor multiple pe care le posedă fiecare elev, in vederea
realizării progreselor in dezvoltarea personalității
• valorifică diferențele lingvistice şi respectă valorile culturale ale popoarelor ale căror limbi
sunt studiate.

In context educațional, există o relație logică dintre elementele urmîtoare: standard,

curriculum, activități de invățare, evaluare.
Standardele definesc un conținut si competențe care sunt explicate, detaliate in curriculum.
La rîndul lor, aceste competente trebuie să fie regăsite in activitațile de predare pe care le alege
cadrul didactic. Examenele si evaluările trebuie să reflecte standardele. Astfel vom distinge
două tipuri de standarde: standard de continut şi standard de performanță.
Standardele de conţinut reprezintă specificări pentru fiecare clasa din perspectiva
cunoştințelor şi abilităților de a aplica aceste cunostinte, si care se doresc a fi dobândite.
Standardul de conținut la limbile straine reprezintă o formulare verbală care arată cantitatea si
calitatea conținutului curricular; de asemenea, standardul de conținut poate fi parte a metodei
de evaluare.
Standardele de eficienţă/ performanţă reprezintă specificări ale nivelului de performanță
aşteptat în achiziția definită de un standard la finele studierii disciplinei şcolare sau ciclu de
învățământ. Standardele de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de
învățare. In termeni concreți, standardele constituie specificări de performanță vizând
cunoştințele, competențele şi comportamentele stabilite prin curriculum.
Competenţa este un ansamblu integru şi funcțional de cunoştințe, capacități şi atitudini care
permite a face față unor situații contextuale, a se adapta la ele, a rezolva probleme şi a realiza
proiecte.
Standardele contribuie la formarea şi dezvoltarea de competențe. Conținutul actului
educațional se bazează pe îndeplinirea consecventă şi orientată a unor standarde de eficiență,
conturate pentru disciplina limbi străine.
Standardele au diverse functii:
• permit evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta
• sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toți actorii educaționali

26
 • reprezintă punctul de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanță, respectiv a
criteriilor de notare
• sunt centrate pe elev şi relevante din punctul de vedere al motivării acestuia pentru
învățarea continuă
• sunt orientate spre profilul de formare al elevului
• conduc la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viața socială.
Standardele de eficiență sunt structurate pe cinci domenii de utilizare a limbii străine:
comunicare, cultura, comparatie, conexiune, comunitate. Toate domeniile sunt
intercondiționate, adică dezvoltarea competentelor dintr-un domeniu contribuie la dezvoltarea
competentelor într-un alt domeniu, iar strategiile de învățare cu caracter integrator, au un
important impact formator asupra elevului.
Fiecare domeniu are un anumit specific şi de aceea există standarde particulare,
caracteristice unui domeniu, dar realizarea lor implică standarde din celelalte domenii.
Structurarea standardelor pe domenii are ca scop valorificarea specificului acestor domenii şi
concomitent, vizează dezvoltarea armonioasă si complexă a personalității elevului.
Fiecare standard conține un şir de indicatori care oferă explicații referitor la contextul de
învățare, complexitate, suport lingvistic. In egală măsură, sunt sugerate activități şi situatii
eficiente de comunicare, care pot fi utilizate pentru a realiza aşteptările formulate prin
standarde.
Indicatorii au drept scop de a cuprinde întregul standard, precum toate standardele acoperă
complet domeniul de dezvoltare. Indicatorii sunt specifici vârstei elevilor şi sunt structurați
ierarhic în funcție de complexitate.
Domeniile curriculare de utilizare a limbii straine reies din Curriculumul pentru Limbi
străine din Massachussets (1999), adaptate la concepția Curriulei modernizate de Limbi
străine, a căror specific va fi relatat printr-o succintă descriere în virtutera importanței şi
ponderii fiecărui domeniu pentru dezvoltarea multilaterală a elevului.

Domeniul Comunicare
Comunicarea in limba străină presupune competența de a ințelege, de a se exprima şi de a
interpreta ginduri, sentimente şi fapte, oral şi scris, in variate situații de comunicare.
Cunoaşterea limbilor străine se poate achiziționa doar prin practica sistematică şi prin
antrenarea memoriei lingvistice. Este important să se vorbeasca in limba străina şi nu doar
despre limba străina, deci competentele de comunicare trebuie sa devina operationale.
Practicarea unei limbi străine implică in primul rind, aproprierea de către elev a unui cod
lingvistic. Aceasta presupune cunoaşterea formelor scrise si sonore care permit ințelegerea şi
producerea de mesaje corecte şi semnificative in variate contexte. Sistemele limbii străine,
identificate şi conceptualizate, sunt fundamentul competențelor lingvistice.
Medierea lingvistică constă in re/transmiterea fidelă şi accesibilă, oral sau scris, de mesaje
citite sau audiate intr-o limbă, pentru un interlocutor/cititor care nu ințelege această limbă. In
egală măsură, medierea inseamnă interpretarea şi rezumarea textului/discursului din/şi in
limba străină. In contextul aspectului interdisciplinar al didacticii limbilor străine şi al
aspectului plurilingv, medierea este foarte importantă in funcționarea lingvistică a societăților.
Activități simple de mediere pot fi inițiate in invățămîntul primar (interpretarea informală din
limba străina in limba maternă şi din limba maternă in limba străină a unor documente de uz
curent) şi dezvoltate la etapele intermediare de studiere a limbilor străine (interpretarea din/şi
in limba străină).

Domeniul Cultură
Standardele din acest domeniu presupun cunoaşterea şi aplicarea de cunoştințe necesare
pentru a putea comunica cu persoane din alte medii culturale. Aceste cunostințe cuprind valori,
norme, reprezentări, credințe etc. reunite într-un sistem integru. Competențele din acest
domeniu implică cunoaşterea şi ințelegerea culturilor a căror vector este limba, ele permit să se
depăşească viziunea care vehiculează stereotipuri. Demersul intercultural nu constă doar in
predarea limbii străine şi a culturii, dar in egală măsură de a arăta in ce mod cultura maternă a
elevului interacționează cu cultura țării alofone. Competențele socio/inter/culturale din
domeniul Cultură sunt dezvoltate de disciplina limba străină şi cuprind următoarele aspecte:
motivarea şi capacitatea de a descoperi un nou spațiu cultural prin intermediul limbii străine,

26
aproprierea şi comparația cu propriul spațiu cultural; conştientizarea existenței unei identități
lingvistice defirite de identitatea lingvistică proprie; formarea competențelor de exprimare
verbală atît din experiența trăită la contactul cu alte culturi, cît şi reflecțiile personale.
Studierea limbii străine dezvoltă sensibilitatea la diferențe şi la diversitatea culturală,
favorizează deschiderea spirituală spre necunoscut şi ințelegerea unor alte modalități de a gîndi
şi de a acționa. Astfel, elevul este motivat să comunice cu nativii in limba lor maternă, să
citească o revistă, să asculte emisiuni radio/ televizate pe teme diverse, în limba străină.

Domeniul Conexiune
Standardele din domeniul Conexiune cuprind aspecte interdisciplinare, reieşind din aria
disciplinelor şcolare apropiate, şi fac parte din competențele interdisciplinare necesare
comunicării în limba străină. Dezvoltarea de competențe interdisciplinare reprezintă un
element important al educatiei, întrucît nu se reduc doar la studiul limbilor străine, ci implică
şi competențele acumulate la studiul altor discipline conexe. Standardele din acest domeniu
incită elevul să descopere conexiuni inter- şi transdisciplinare şi să aplice competențele formate
şi dezvoltate prin studiul disciplinelor conexe, in achiziționarea competențelor la limba străină.
Interdisciplinaritatea este o formă de cooperare între diverse discipline şi favorizează formarea
la elev a unei imagini unitare a realității. In cadrul studierii limbii străine se apelează la
concepte din diverse discipline, realizîndu-se corelații multiple. Corelarea cunostințelor din
diverse discipline contribuie la flexibilitatea gîndirii, la formarea unei culturi în comunicare.
Interdisciplinaritatea se realizează la nivel de transfer de cunostințe şi metalimbaj de la o
disciplină la alta. Astfel, imaginea integră asupra fenomenelor, evenimentelor, proceselor,
studiate in cadrul disciplinelor conexe, asigură contextualizarea şi punerea in aplicare a
cunoştințelor achiziționate. In consecință, se crează oportunități pentru dezvoltarea
inteligențelor multiple ale elevilor. Abordarea interdisciplinară are la bază ideea că nici o
disciplină şcolară nu formează un domeniu închis, dar există o conexiune a ariilor disciplinare.
“Cel mai puternic argument pentru interdisciplinaritate este chiar faptul că viața nu este
împărțită pe discipline” (J. Moffett).

Domeniul Comparaţie
Standardele din acest domeniu sunt axate pe compararea şi apropierea mai ales a
metodologiilor de predare/învățare/evaluare a Limbii străine paralel cu diferite alte discipline,
fapt care contribuie la însuşirea mai eficientă a oricărei discipline contemporane. Acest tip de
standarde presupune dezvoltarea competentelor metodologice de auto/formare, auto/
informare, auto/evaluare. Domeniul dat favorizează şi compararea oricăror altor elemente
materiale sau intelectuale ale spațiului alofon şi ale celui de origine în vederea identificării
similitudinilor şi diferențelor la nivel lingvistic, cultural, educațional, atitudinal, metodologic
etc. Astfel, elevul înțelege mai profund diverse concepte, idei, comportamente etc. şi îşi
formează o viziune de ansamblu a realității.
Domeniul Comunitate
Domeniul acesta favorizează corelarea dintre competențele dobândite în şcoală şi existența
cotidiană, dintre comportamentele stabilite în societatea de origine şi cele din societatea limbii
străine studiate. Achiziționarea competențelor civice specifice acestui domeniu este un factor
primordial al auto/integrării elevului în societate şi care în calitate de actor social îşi asumă
diverse roluri în variate contexte. Exersarea acestor roluri cerute de societate, rămîne în
responsabilitatea şcolii şi a cadrelor didactice, care prin variate activități de învățare crează
situații reale sau virtuale de comunicare, orală şi scrisă, imitînd sau exersînd comportamentul
adecvat. Astfel, accentul se deplasează spre ieşirile din sistemul educațional şi favorizează
integrarea elevului în medii sociale multiple: facultate, profesie, familie.
Învățarea limbii străine presupune realizarea unor transformări cognitive, emoționale,
relaționale, atitudinale, care se dezvoltă progresiv pentru ca elevul să poată aborda eficient
realitatea. Atingerea standardelor din acest domeniu presupune ca elevul, confruntat cu diverse
medii şi contexte noi, să poată selecta conştient demersul potrivit.
Finalmente, scopul fundamental al procesului educațional este incluziunea socială a
individului, iar parcursul şcolar nu este decît o etapă a acestui proces. Justețea demersului ales
este confirmată de dictonul latin “Non scola sed vitae discimum” (Nu pentru şcoală învățăm, ci

26
pentru viață). Evaluatorul cel mai sever şi intransigent este viața, care impune criterii obiective
de evaluare a performanțelor elevilor şi şcolilor. Iată de ce este imperativ să se realizeze
focalizarea energiei intelectuale şi a resurselor umane către cunoştințele fundamentale pe care
trebuie să le dobândească elevii pentru a le aplica corect şi conştient în viața socială.
Respectînd tradiția elaborării curriculei şi nevoia înțelegerii mai eficiente a conceptelor
enunțate, prezentul document propune un mic glosar de termeni cheie.

Glosarul termenilor cheie

1. Educaţia Bazată pe Calitate (EBC): Reforme introduse la orice nivel (de ex. național,
regional, local) în sistemul de învățământ care au scopul de a îmbunătăți un anumit element,
formă şi/sau substanță din sistem. Scopul final este de a spori performanța măsurabilă.
2. Şcoli prietenoase copilului (ŞPC): Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentului
global pe educația de calitate pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate
elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare
al fiecărui copil. Trei principii de bază şi cinci dimensiuni caracterizează ŞPC – acestea sunt
definite mai jos.
3. Centrat pe copil (un principiu de bază al ŞPC): De importanţă primordială în procesul de
luare a oricăror decizii în sistemul educaţional, este protecţia intereselor copilului. Criteriul
principal în luarea deciziilor cu privire la conducere, curriculum şi instruire, precum şi cu
privire la mediul şcolar este bunăstarea şi interesul copilului. Tendința de a realiza
potențialul fiecărui copil, respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.
4. Incluziunea (un principiu sau/şi o dimensiune de bază a ŞPC): Accesul la educaţie nu este
un privilegiu pe care îl oferă societatea copiilor, este o obligaţie faţă de copii pe care
societatea o îndeplineşte. Toți copiii au dreptul la educație gratuită, obligatorie şi accesibilă;
la protecția demnității lor în aspectele disciplinare; şi dreptul la un mediu de educație care
include genul, caracteristicile fizice, statutul intelectual, social, problemele emoționale,
proveniența lingvistică sau necesitățile speciale, care include toate acele persoane care,
istoric sau din alt motiv, au fost marginalizate de la participarea deplină la procesul de
învățare. Copiii care nu frecventează şcoala sunt căutați şi primiți cu plăcere.
5. Participarea democratică (un principiu şi/sau dimensiune de bază a ŞPC): După cum
titularii drepturilor, copiii şi cei care le facilitează drepturile (cum ar fi îngrijitorii
acestora) au un cuvânt de spus cu privire la forma şi substanţa educaţiei lor. Deciziile
referitoare la toate aspectele mediului de educație iau în considerație toate „vocile”
referitoare la multiplele perspective din cadrul şcolii şi comunității – opusul unui proces de
sus în jos. Reprezentanții elevilor, profesorilor, părinților şi ai comunității sunt incluşi într-
un proces de luare a deciziilor transparent şi deschis, care favorizează procesul de învățare
pentru toți. Familiile şi comunitățile îşi pot îndeplini obligațiile lor de îngrijitori ai copiilor
lor şi modele de urmat pentru aceştia.
6. Sensibilitatea la gen (dimensiune a ŞPC): Atât băieții, cât şi fetele trebuie să aibă
oportunități egale de a: participa pe deplin la un mediu de învățare care abordează
necesitățile de bază şi necesitățile unice ale fetelor şi băieților şi dinamica puterii în relațiile
bărbați-femei, primi materiale care nu implică părtinire pe bază de gen şi susțin realizarea
drepturilor omului. Egalitatea genurilor este esențială pentru o educație bazată pe calitate.
7. Sănătate, Siguranţă şi Protecţie (o dimensiune a ŞPC): Şcoala este un loc sigur care asigură
bunăstarea fizică şi emoțională a copilului. În abordarea factorilor legați de abuzul
emoțional sau fizic, de alimentație insuficientă şi de spațiul fizic nesigur sau orice alte
probleme care împiedică copilul să învețe, se ține cont de copil „în întregime”. Soluționarea
acestor factori sporeşte frecventarea, participarea şi performanța academică.
8. Eficienţa învăţării (o dimensiune a ŞPC): Măsura în care şcoala consolidează mediul de
predare şi învățare, astfel încât toți elevii să-şi aplice întreg potențialul în procesul de
învățare, acumulând cunoştințe şi abilități concrete şi măsurabile, bazate pe cercetări.
9. Respectarea multiculturalismului (o dimensiune a ŞPC): Se asigură că NICI unui copil nu îi
este refuzat dreptul fundamental la oportunități egale de educație din cauza originii etnice;
identității sau apartenenței; a practicilor culturale; a limbii; dizabilității fizice şi/ sau

26
 emoționale; sau din cauza circumstanțelor economice. Prețuieşte patrimoniul lingvistic şi
cultural al fiecărui copil.
10. Dimensiuni, domenii, componente, teme, subiecte: Cuvinte care sunt câteodată utilizate
interschimbabil, sau în diferite niveluri de subordonare pentru a descrie diferite categorii de
conținut; un mod de organizare sau grupare a standardelor (de ex. În Standardele de
Învățare şi Dezvoltare Timpurie [Kagan & Britto, 2005], limbajul şi dezvoltarea ştiinței de
carte reprezintă un domeniu).
11. Standarde: Declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări. Acestea sunt
un set de afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele
implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe
minime. Majoritatea țărilor au anumite standarde pentru educația bazată pe calitate pentru
a măsura progresul, a îmbunătăți planificarea şi alocarea resurselor şi pentru a evalua
eficiența învățării. În țările unde există ŞPC, standardele sunt elaborate şi grupate în
conformitate cu dimensiunile ŞPC.
12. Indicatorii sunt acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică prezența,
starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii se pot referi
la resurse (de ex. există un manual pentru fiecare copil); proces (de ex. părțile implicate
elaborează proceduri pentru consiliile şcolare); şi rezultate (de ex. consiliul şcolar a aprobat
alocările din buget). Pot fi utilizați indicatori pentru a măsura progresul spre atingerea
standardelor
13. Puncte de referinţă: Acțiuni observabile sau dovezi care măsoară progresul spre atingerea
unui standard.
14. Domenii principale de performanţă: Unele dintre domeniile principale care necesită
evaluare specifică în fiecare dimensiune a ŞPC (EAPRO, 2006). Cerințele minime necesare
pentru implementarea cu succes a unui anumit standard (de ex. eliminarea stereotipurilor
din materialele de învățare în baza curriculum-ului şi din procesul de predare şi învățare).
15. Monitorizarea: Mecanismul care oferă părților implicate la toate nivelurile sistemului
informație continuă despre progresul realizat. Monitorizarea implică: (a) stabilirea
indicatorilor/punctelor de referință; (b) procedurile, sistemele şi instrumentele de colectare,
înregistrare şi analiză a informației cu privire la indicatori; (c) utilizarea informației pentru
îmbunătățirea planificării, performanței şi rezultatelor.

Nancy Clair, Ed.D., Jane Schubert, Ph.D., Shirley Miske, Ph.D.

Distribuit la atelierul de lucru Elaborarea Standardelor pentru Educația Bazată pe Calitate
Regiunea ECE/CSI ,Istambul, martie 2010

Bibiografie selectivă
1. Kagan, S. L., & Britto, P. R. (2005). Document de concept cu privire la standardele pentru învăţarea şi
dezvoltarea timpurie. UNICEF. Distribuit în procesul de pregătire pentru atelierul de lucru pentru Elaborarea
Standardelor, Shanghai, China.
2. UNICEF. (2006). Evaluarea Şcolilor Prietenoase Copilului: Un ghid pentru managerii de programe din Asia
de Est şi Pacific . Bangkok: UNICEF Oficiul regional din Asia de Est şi Pacific.
3. UNICEF. (2009). Manual despre Şcolile Prietenoase Copilului. New York: Departamentul comunicare
UNICEF.
4. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues : apprendre, enseigner, évaluer. - Conseil de
l’Europe/Conseil de la Coopération culturelle/ Comité de l’éducation/ Division des langues vivantes- Paris :
Didier, 2001
5. Massachussets foreign languages curriculum framework. The Commonwealth of Massachusetts Department of
Education, Malden, 1999.
6. Curriculum pentru disciplina Limba străină 1. Clasele V-IX. Chişinău : Cartier, 2010
7. Curriculum pentru disciplina Limba străină 1. Clasele X-XII. Chişinău : Ştiința, 2010
8. Ghid pentru implementarea curriculumului modernizat. Limba străină I. Chişinău, Cartier, 2010

26
 STANDARDE DE Ef ICIENŢă
DISCIpLINA Limbi străine
:

Indicatori
Standardu
Nivel Nivel i
Nivel
l
primar gimnazial Domeniul liceal
Elev Elev Elev Comunicare
Identifică norme de Înțelege sensul global al unui text oral
. Recep
ţionare de- ul: - 1.
ul:Înțelege texte scurte - ul:
organi
zare formală a unor curente, conținind un dimensiuni
sau scris demoderate, chiar dacă
di si genuri referitoare
1te concrete la subiec cuvinte
1 ferite tipuri de mică dimensiune o ță înaltă acestea sau
conțin unele
de texte literare si texte simple, vocabular cu în limba cotidiană
obiecte
(plan, listă afiş,ț, -
țiuni,de legată
frecvesau activitati
de în cea expresii noi.
nonliterare pentru a
informa, a se niu,
/ ac etichetă,
anunştală, me- profesionale.
n
se 1.1 mente turistice, notite, Identifică
şi şte diferite tipuri de
a acţiona, a discuta,
orienta, carte po
Recunoaste docu şte principalele tipuri de
scrisoare). texte/mesaje
deosescrise
stiluri de
utilizînd strategii
- vocabularul standard
Recunoaîntâlnite frecvent (de
scrisori 1.2
bază al limbii de
străine
- 1.1 sau oralebe
priat
apro
1.2inforții; executarea,
ex. solicitare de expedierea
-
presii,
(cuvinte, locuțiuni
ex uzuale marea unei comenzi, etc.)
e referitoare ma sau confir
şi simple) la propria familia
privitor la subiecte Identifică punctul de vedere
familişcoală, ți de -
persoană, şi işi al
ții ordinare re.
Identifică o informa autorului
asumă o poziție critică
1.2 e,
țare, activită
Determina sensulînvă ție şi
situa cotidiene. previzibilă în anumite documente
specifică față de el.
global
unor texteal informative
simple,
curentecum ar fi publicitate,
însțite de documente
simple an țuri, inventare,
pliante, meniuri, orare etc. De
anunțuri
o iconice,scurte, - 1.3 selecteaza
un exemplu, oție specifică dintr-
ristice,
ş, notițe,
documente tu plan, în anunțuri din
informa presă pentru a
o listă
1.3 dialoguri,
afi meniu, referitoare la sau
găsiununşter
serviciu 1.3
obiecte
persoane,țiuni, ți - me ). Analizează texte descriptive, narative,
re,
, acidentificînd cuvinte
activităfamili
si expresii uzuale, argumentative
informative, cu scopul de a înțelege
familiare a - . Determină semnificația unor
tual, citirea
realizînd, even şi şiideile principale
. Determină sensul panouri
semne curente în locurile specific
repetată.
global
unor al
mesaje uzuale
- străzi,
publicerestaurante,
cum sunt gări; la - locul e.
( tru orientare,
țiuni, şi
ple (carte
scurte poştală,-
şi sim de muncă pen
tatie, de acceptare,
scrisoare de invi de instruc securitate
peric
refuz etc.). ol. 1.4
1.4 1.4

26
 . Identifică sensul si Identifică . Identifică informații
ş i selectează ț ii -
aplică
instr țiunile, țiile, - ale din majoritatea simple (sociale/politice/culturale)
care ii şi construiască propria sa
informa scrierilor esenti
ritoare
uc la ți de
indica refețar 1.5 în țîntâlnitea cotidiană, cum ar fi: scrisori,
şuri, despre
permit să-interpretare
la
activită ți imediate,
învă e,țiila via scurte -
broarticole de ziar, relatând anumite identitatea lor.
concrete
necesit şi te. fap Valorează lectura ca o sursă de a
Cite situa
1.5 ă şte cu voce tare,
familiare. obține informații
1.6 . Identifică ortografia, sensul, pronunția despre diferite discipline, careşi ii
conştient
corect,şi fluent- - îmbogățească
te de mică dimensiune,
- cu permit să- ştințe
texte cunoscu vintelor necunoscute in surse de cuno le.
n adecvată
cuțiainto de ex.dicționare bilingve) in vederea
documentare 1.5
. Face interferențe,
a sensului. lor corecte in variate situații de
utilizării şind de la
i reie
tex
oral şcomunicare
Respectă un regulament redactat simplu informația din
ă scrisă. t.
de ex. referitor la securitate),ț iunil 1.6 . Utilizează varietatea de strategii de
1.7 -
1.6 de utilizare a unui aparat de uz
instruc e curent (de comprehesiu
ne a lecturii în conformitate şi cu
unex. telefon de
.Identifică ideiile principale, selectează scopul propus tipul
public/celular). text.
( informații ş i detalii semnificative . Înțelege varietatea de texte
din texte
esențiale ş i explicative, in informative
dinIdentifică
surse înprovenite
text
realizării unor sarcini
informative de
vederea diferite. îi permit să-
1.7
( .Recunoa elementele ce
lucru. ş te ordinea evenimentelor - cieze evenimente sociale/culturale
.Identifică apre
tate intr-unrela text narativ 1.8 ale țării alofone.şi concluziile dintr-
argumentele
1.9 argumentativ peunteme
text
simplu.
cunoscute.
1.8
1.10
1.11
1.9
. Recep
ţionare de- . Identifică informatii . Identifică sensul global şi detalii semni - .
2.1 Înțelege instrucțiunile pentru a executa acțiuni
me
2 saje variate esențiale
din mesaje simple, ficative pentru a putea răspunde unor ne - .
cotidiene
oral in diverseţii
transmise situații cotidiene - voi concrete, cu condi ția ca interlocutorul să
referitoare la
de
situa părături,
familiare restaurant,
(cum pronunțe clar cu un debit lent.
comunicare pentru indeplinirea
călătorii, etc.)
lucr 2.1
2.1 unor sarcini de
u.

26
 . Identifică sensul . Identifică în linii generale, .
2.2Identi ăide princiăaun mesnecu-
de anunțurilor
ex. anunțuri la- dissubiectul şoară în ța sa,
ții ce se unei cîn ficpreala
eate pal ui aj, nos
țiunilor,
gară), instruc -
țiilor (de ex. comunicarea
cu desfă prezen este şidacă d înbil ma
tare in spațiu), cla
înfăptuita
. Distinge lentinformatii articula
indica orien simple si țiale dintr-
emise
scurte,direct, articulate 2 . Identifică conectorii dintr-o
r.esen
an ț, indicatie/ mesaj tă a înțelege
claritate,
rar si cu referitoare ți unşi clar comunicare
.pentru orală
2.2 de țare, la ți - ex. indicatii
un scurt, simplu referitoare(dela modul
la activită dintr-un punct în altul, pe- jos sensul ei
( te, ții concrete şi 2.2 de deplasare
învălanecesită imedi tul
şisitua
le familiare, 2.3 sau. cu transpor . Identifică
a public). şi extrage ția țial situații,loşi
realizează Identifică
opiniile exprimate, ordinea conversațiilor
persoane, material şi vocabu
informa esen ă, curi tema
. 2.4relatate
evenimentelor din scurte secvente - mai
vind subiecte curente previzibile, cu un e gramatical lar
înregistrate, pri complx.
conținut
şidupa formă(de ex. sarcini din viața 3
mass-media, 2.4
cotidiană, viața culturală:
cinema),
cîntece, muzica,dacă debitul
şi limbajul
articul
este
. Identifica
lent informatia clar esentiala,
at. . Identifică scopul
direlevanta
ştirile televizate despre un mesajului oral.
divers,
n eveniment, etc., dacăfapt țit
un
comentariul
suport este înso de
vizual. .
2.6Manifestă o atitudineşi
cînd ascultă şte
respectuoasă
. Utilizează strategii .
tolerant
saucu alțiadecvate
2.5 şi tipului
2.5 vorbe
scopului interlocutori ă
mesaj sau conversațieştințele de -
oare, se şte
(activează cuno de limbajulşi gestual,
anteri -
zează
folose
. Înțelege corporal
sensul general utilial mesajului
imagini
oral etc.)
chiar dacă
nu înțelege
. Utilizează toate
2.7 cuvintele
imaginile din şiel.informația din-
tru a înțelege context
mai binepen
mesajul oral.
2.9

2.8

26
 -
3. producere de mesa . Reproduce cuvinte . Redactează texte referitoare la . Planifică, şi elaborează scrierile
je scrise adecvate izolate cotidiene
aspecte din anturajul său (de ajutorul
redacteazăcolegilor,
texte desimică - locuri, studii, muncă), folosind . Exprimă păreri cu
saleasupra
anumite
unor ţii de co
- ex. persoane, profesorilor
municar mate sau scrise
dimensiune,
. Completează impri
el. Realizează descrieri
fraze unite intre şi 3.1 intermediul textelor
situa e. unui eveniment, a unor societăți/culturii sale prin
e lizibil.
documente
ascurte
elementa
trecut, a unor experiente -/ elaborate.
uz curent de activități realizate
şcolare,
le. Redacteazăpeunbaza
inunui . Scrie diferite texte cuşivolum
3.1 intimplări persona text
re informativ, for şi structuri gramaticale de o
3.1 (agenda etc). sau plan dat.
secvențe narative si şi - moderat
avans utilizea
3.2 conținind me complexitate mai
. Redactează mesaje menta
descriptive, citate co ată. ză
rii. 3.2
simple
scurte (desi ex. urări,
-
3.2 prezentare
te texte descur
solicitări), 3.3
sin şi la personaje
referitoare la - 3.3
te
e scurte descriptive
imaginare, tex si
referitoare
apreciative,la obiecte
3.3 situații cotidiene (de ex.
familiare sau
unei călătorii: itinerar,
descrierea
comentarii),
întîmplări, şi -
ze
folosind
simpleexpresiifr
isolate. a . Prezintă sumar o organizatie, . Structurează elementele sale ținînd
-
inimplicată
Completează documente de uz
. )viața mentele
cont deformale
ele ale limbajului precum
cotidiană.
CV, ortografia, şi
. Elaborează proiecte, spoturi
( curent ar fi punctuația, şi
vize sintaxa,coerența
scrie rezumate,coeziun
publicitare referate,esee care
3.3.2 ştințele
cu. Scrie texte domeniile
din de diferite altor
3.3.3 demonstrează ea. şi forme
no
cont discipline.
de posibilul
.dimensiuni
Valorează scrisul ca un mijloc de
ținînd
3.3.2 cititor.
sal i gîndurilor,
exprimare
. şRedactează ştie despre
a şideilor
i texte prin intermediul
3.3.3 cine este
preferințe,
e cărora
. Scrie opinii,
exprimă
texte expozitive
ce lume. pe
3.3.4 decizii,sugestii
interesele sale. sau acțiuni.

3.3.5
3.3.6
3.3.7

26
 -
4. producere de mesa .Realizează .Realizează comunicarea . Poveste
- şte detaliat
je orale adecvate unor comunicarea
nologată, producînd mo monologată,
relatînd o şir de acțiuni pe interesul său sau al
sau fapteexperiențe,istorii,întîmplări
-
anumite ţii de co descriind aspecte din - 4.1.1
simple
enunțuri pe teme intîmplare/un unelesau auditoriului.
municar
situa se/prezenta
afamiliare, (de ex. tidian
anturajul ex. persoane,
(de sau co locuri,
pentru profesional
.Descrieşcolar . Face prezentări orale pe teme de
e despre
informațiişi stare experienta -
ă şi compară
ă). sumar,- nainteres
şi conformperso
cerințelor
4.1 se descrie,
aidentitate a descrie
civilă), cruri
saupersonale, explicînd - ce ii
obiecte, locuri, activități 4.1.2 obiecte si lu Utilizează elemente metalingvistice
l . curriculei.
persoane, place,
place folosind
.Descrie
sau sumarun
dis -
de ex. locuinta), a- 4.1.1 şi elementar precum ges
familiare limbaj turile, intonația, pentruşiaînțeles
fi
tu şi preferințe
exprima gus (de ex. sau simplu. evenimente ceea
. Se ce
poate exprima cu
. Descrie ocupatii mai explicit în
şi încredere
-
recreative),
ri activități stări (de ex. 4.1.3activități prezintă.
siguranță
prii diferite
şi acțiuni persoanei sale în pro
sănătate),
stare de a prezenta experiențe personale, şi
idei, a povesti o cotidiene, 4.1.2 situații cotidiene.
propriile relatează
proiecte etapele unei activități
-
întîmplare. tive,
.Produce şecul
scurte preparati
şita (tenta anunțuri cu un
( 4.1.4 trecute ve,
reuconținut 4.1.34.1.4
previzibil,
sau e).şi memorizate şi
prezentate
.Formulează,
redactate inteligibil
in modpentru
anterior, adecvat,un . Susține, argumentează, dezbate,
public
un atent.
raspunsuri la
limitat critică opinii,
.Prezinta
număr in fata unui
deşi auditoriu, planuri, proiecte, ideişiatît
ale
intrebări
o scurta
latare simple
pe re
teme referitoare direct- la ale
să sale cît colegilor
formuleaza scurte justificari
e. - si i.
. Prezintă un monolog 4.1.5 viata
niilor, cotidiana,
proiectelor
explicatii a opi si
in fața
unui public pentru- a actiunilor personale.
mar
descrie schimbări,
su a- 4.1.6
cut, a descrie 4.2.1
povesti la tre propriile 4.2
folosind
proiecte,expresii scurte-
zate,
memori fraze
4.2
simple.
. Opinează despre stilul de viață al
alte
diateculturi,
mai bazîndu-se pe textele
-
popoarelor cu
citite,
înainte.scrise sau au
4.2.2
. Realizare de . Completează Scrie notite, referitor la şiun .Redactează propriileşi alte texte
intera
ţiuni in - documente de simplu,
mesaj transmis oral,
ția de a complexe,
texte structurate din punctul- de
uz curent cu informatii cere ca scurt
interlocutorul să repete
- cii, al regulilor de punctuație,
şi
funcționale, şi
carea
c comuni mule
cu condi putea utilizării
al.Rezumează
vedere un text citit într-un
al gramati număr
5 personal
de ordin (de ex. şa sau să refor -
scrisă ze. 5.1.1 al lexicului
vinte, utilizînd un limbaj ortografi
adecvat ,
de hotel, indicînd
formular, fi - 5.1 conectorilor
dat de
expresii cu logici.
sa, naționalitatea, sinonime, antonime, ei
nume, adre frazeologice.
5.1 nşterii sau
vîrsta, datasosirii in
a țară etc).
5.1.2

26
 . Redacteaza scurte Redacteaza scrisori personale .Redactează diverse titluri de
-
scrisori (de
invitatie, de acceptare, simple
ex. pentru(dea țumiri sau corespondență
racter formal saucu ca
exprima exprima
felicita, amul opinia
scuze, a
mesaje
de refuz),electronice, un informal.
scurte si simple (de personala, a solicita
carti postale sfat )
de felicitare, etc), -
aniversare, Redacteaza notite sau mesaje
5.2 dele
respectind mo simple
raport cuînanumite necesitati .Elaborează
. Elaboreaza 5.2 şir de documente în raport
scrise. - rețete bucate, mesaj către
- o un
cotidiană (scrisori,reclame, cereri,CV-
tedocumente
in raport cuscur
viata
- imediate
biliar
de (notițe, cu viața
.Redactează
agenție imo scrisori cu caracter procuri,declara
tete de bucate,
cotidiana -
(re notite, ă). 5.2 5.3 uri,e-mailuri,
pentru
oficiala formula o solicitare tii etc.)
saje de uz curent -(lista
etc), me rezervare, scurte scrisori de
te
de sau actiuni),
obiec 5.3.1 oficială,
din a face
mass-media o sau la o
5.3 răspuns la anunțuri
mesajului normele de
respectindsitipul scrisoare oficială
in
aranjare
pagina. 5.3.2

6.Realizare de .Identifică sensul global .Identifică sensul

şi unele işunele detalii
interaţiuni in comuni
- dintr-un discurs care ii este adresat in
detalii discurs
globalcare îi este adresat într-un
-
carea
c orală, formală și dintr-un
.Identifică sensul standard,
limbaj clar articulat, pe un - subiect lochial cu referință
limbaj literar sau cola temele prevăzute
informal - ar, cu condiția să poată solicita,
intrebări famili în curriculum.
ă lor adresate direct, şi 6.1 reformularea,
repetarea sau în caz țelegere,
de 6.1.1
cu
emiseclaritate,
rar in limbaj cuvinte
neîn folosind Expune idei,
cadrul işpuncte de vedere
standard, uneiinconversații simple. opinii
în mesajul
işle susține prin exprimarea
familiare
pe teme sau referitoare relatate
6.1.1 cotidia proprii
oral atitudinii
Identifică sensul
la. viața
nă. 6.1.2 argumentate
expresiilor
de uz cotidian pentru a
necesități şi . Oferă
satisface işsolicită răspunsuri pe- teme
dacă
simple sunt repetate,
concrete losind un şi respectînd
-
direct, lent si clar -de un 6.1.3 diverse,
limbajfofuncțional
formulate , mele
adecvat socioculturale nor în şi relațiile
6.1.2 cutor
. Aplică în mod corect
interlo interlocut
. Utilizează limbajul
dependență de rol adecvat
cu pentru
cooperant.
in - orii.
dicatiile, instructiunile îndeplinirea
rolului său într-o
.Utilizează limbajul funcțional pentru a
si scurte, adresate
simple dezbatere.
discuta
lent
direct,si cu
emise alternative, a face recomandări, a
claritate. dezbaterile
negocia pregătite
acorduri in
6.1.3 preliminar.

6.1.4
6.1.5

26
 . Răspunde .Participă la scurte conversații in .Participă spontan in conversații pe
şi - - -
trebări simple de ordin contex teme de inte
adresează te familiare pe subiecte generale- res, utilizînd unşi
biografie, domiciliu,
6.2 personal -
in primă
(de ex.inextermeni simpli cum se limbaj clar simpl
tidiene,
activitățitimp,
co vacanțe,
obiecşi bunuri şisimte, şte ce pentru
face interesul u.
persoane, interlocut .Descrie oral speranțele, ambițiile,
prezintă
te familiare, teme
succintetc.), mulțu manifestat
. Identifică de regulă,
de subiectul -
or).
me
unei dis - visurile, pro
reactioneşi emite şi
familiare, iectele de viitor, folosindşi un
declarații
ază simple,
afirmații cutii informale (de ex. intre
( 6.2.1 limbaj simplu clar
necesități
referitoarecotidiene
la - len şi articulate
prieteni), clar, pentru- a
derulate 6.2.1
ma şi .
te
saufamiliare
subiec (călătorii: t convinge, expri
la hotel, informații,
rezervare - stări sentimen
anulări;
staurant,reproduse te.
sănătate,
alimentare, locuință etc)
unui schimb de
in cadrul 6.2.2 6.2.2
interv
informatii . Răspunde
. Formulează sau enunțuri
şi adresează întrebări ținînd
iu. .Solicită
pentru
simplea şi oferi
şi formulează şi - limbaj,con
şicont de
folosind expresii
solicita şiobiecte, - puneri, exprimă sau
-
6.3 text interlocut
6.3.1 sugestii accordpro
morizate
cuvinte (de meex. oră, punerile or.
număr, dezacordemise la pro(de ex. discută
cantitate, activităților
programa pentru week- şi
6.3 bani). sfaturi,
end),
.Identifică,
solicităde regulă,oferschimbări
explicații.
de su ă -
biecte intr-o discutie formală,
domeniul
referitoaresău la de interes, dacă
len
esteşi articulată
derulată clar, pentru a oferi
expune o problemă, justifică
t explicații,
despre
alegerea, discută unei
.Oferăorganizarea
întîlniri.şi solicită informații-
6.3.2 primşi justifică
6.3.3 opinii
factuale, ex personale
probleme
ă referitoare cu caracter
la practic
- (de
re
ex.de informații simple,
solicita
oficiu de turism),
nespecializate dacă este
intr-un - ajutat
lez
să şilepoate
formusolicita, eventual,
să
e repete detaliile
interlocutorul
importante.

26
 .Solicită
şi formulează
cererea
indicații lainstrucțiuni,
6.3.4
pentru a se deplasa
interlocutorului (de la
ex.destinație)
unei discuțiilacu
in.Participă
cadrul interacțiuni
caracter simple
funcțional.
pe teme
familiare, curente, cu caracter
locuința,
general (de cumpărături,
ex. mese,
-
port,
călătorii,ştal,
transbancă, deplasări),
expre îmbinări
oficiuşi po folosind de cuvinte şi
solicitînd
sii memorizateeventual, repetarea sau
elementelor-țeles
clarificarea
6.3.5 cheie neîn e.
. Mediere . Explică oral nonformal . Explică oral nonformal, . Explică oral nonformal, documente
de mesaje orale
lingvistică ex.
(depentru familie,- documente de dedeex.
uzpancarte,
curent meniuri, pentru
scrise
sau inţii uz curent (de ex. pancarte, țara origine, etc), folosind un
de eteni), documente
colegi sau pri vizitatori straini in tara sa- de vizitatori
sa destrăini
. Explică oral o în
schemă, un tabel, o
7 situa variat de uz curent meniuri, pentru limbaj comun.
comunicar foarte simple(meniu, sind
. Explică
origine limbaj
un etc),oral o schemă, un tabel,
folo diagramă,
desen, un
folosind un
e desene,
anunț etc),folosind un
- .Transferă informațiile dintr-un text
e mu comun.
o dia - limbaj comun.
7.1 limbaj co oral/scris
tabele, scheme,
în desene, referate,
gramă, un desen,
.Transferă folosind
informatiile un
dintr-un diagra
n. 7.1.1 proiecte, prezentări,
limbaj
text incomun.
ta -
( me.
. Reformulează vorbirea directă în
7.1.1 bele,
. Redactează un text simplu -
scheme.
explicativ 7.1.2 tăvorbire
pe temeindirec
din viața
prin transferarea informațiilor cotidiană.
.Repovesteşte un text tabel, diagramă, 7.1.3
. Retransmite
dintr-o schemă,oral, intr-o
simplu
scurt si(o poveste- 7.1.2 desen. -
conversație sim
du-se imagini si
simplă)deajutân plă, pe teme din viața cotidiană,
succesiunea
respectândțelo 7.1.3 al intrebărilor
sensul generalşi simple, al 7.2.1
secven r. despre
scurte persoane alofone,
informațiilor
7.2 7.1.4 dacă şte direct si-
situațiilor familiare,
tr-o limbă standard,
interlocutorul -
clar inreformulînd
rectă
.
vorbirea
vorbe in vorbire
Retransmite
di oral/scris, folosind
7.2.1 indirectă.
fraze si
expresii simple, sensul general al
anunțurilor din locurile publice
mesajelor, -
port),
(gară, interviuri
aero la radio sau
teme familiare,
televiziune, pe indicații
de
referitoare la activități
învățare
7.2.2 .

26
 .Redactează rezumativ oral/scris,
detaliile
din textelor teme texte
sensul
ziaregeneral
etc), pesi(scrisori,
informative,
cunoscute. articole
7.5

. Aplicare de . Recunoa 8. Apli un repertoriu limitat de .Aplică structuri gramaticale

şte reguli - scurte memorizate ceți şi
lingvistice
norme a - de construcție
- 1. ca expresii simple
mentalefunda primordiale in ții previzibile; ,obținînd exprimarea clară a mesajelor
complica
ine in diverse
limbii stră ţii 8.1anicării satisfac necesită vital acestea comite erori de -
comuşi scrise se
unele incoerente
iscăsitua şi țelegeri
dacă sale.( cumai toate te
de comunicare
situa ortoepice, gramaticale, e lor sau în
8 scris orale (ortografice, sit țiile
frecvente neî în corespondență
în propoziții asubordonate
timpuri
orală și punctuationale, -
lexicale, neregulate,
. Pronunță
utilizarea verbelorca regulă, foarte clar
ă mita standardelor
ua neprevăzut n
etc.)
pentru a fi în țe-
semantice) in li de les,
e.
.Produce scurte expresii curente 8.1.1 .Comunică
în pofida(e-mail, chat, skype, alte
conținut.
. Emite enunturi foarte pentru a
răspunde unor ți simple de -tip accentului
saituri de străin.
socializare cu semenii din alteşi țări cu
isolate,
scurte, de regula
cret: detalii con
necesită şnuițe zilnice,
- îmbog şi perfecționa
. Demonstrează dominare totală a
cu numeroase pause scopul de a- ştințele
stereotipate, ri
personale, cereri
țeşi nevoi, obi n țide
do ățigramaticii,
cuno sin acumulate. -
pentru a cauta cuvinte
necesare - n informa e taxei şi utilizarea limbii țării alofone- la
te, pentru a pronunta
pertinen telor,
. Incorporează
elaborarea țilo tex resurse retorice cum ar
. 8.1.2 -
8.2 expresii
cuvinte simai putin creativită r.
fi paralelis
pentru
familiarea remedia
si mul, repetarea şi analogia pentru țin a
8.2 ideile
oral
comunicarea 8.2.1 . Demonstrează
clarifica şi sus dominareae
sale.
func ției fiecărui
-
a. ment al structurii
ți
.Foloseste modele de fraze . Reproduce structuriele
şi 8.2.2 propozi e şi forme -
. Reproduce oral un elementare lesintactice
complicate, memorizate,
gramatica în cadrul
comunica cu ajutorul unor fraze şi scrise, pe teme i
repertoriu a unor grupuri din câteva
şi comunicării orale
foarte limitat de - memorizate, 8.2.38.2.4 diverse.
sii memorizate, de cuvinte stabile, despre
cuvinte îmbină - sine,
cuvinte si expre -
citind un anumit tati, bunurile
.Aplică
oameni, în mod corect
activi ri structuri 8.3
pronuntia sa soli efort -
din partea
intelectual lor etc.
gramatica
le simple, dar comite sistematic
-
8.3 locutorului nativ. 8.3.1 tare ex. confunda timpuri
erori(de
elemen
respecta reguli
gramaticale, nude accord), sensul
mesajelor
.Pronunță
global în general,
al personale fiind
destul de
exprimat
clar pen clar. -
tru a țeles, în pofida accentului
8.3.2 interlocutorul
fi în străin, dartrebuie să solicite
uneori
repe să i se
te.

8.3.3

26
 . Reproduce in scris .Reproduce expresii scurte
expresii subiecte curente
referitoare (depentru
la țiile
scurte si uzuale, cuvinte deplas
de ex. semne si indicatii ex. indica a se
familiare a).
denumiri
simple, de obiecte .Reproduce cu o relativă precizie
de magazine, etc)
cotidiene, 8.4 dar şi obligatoriu ortografică)
fonetică -
8.4 situatii
referitoare ( te ce fac parte din
. Reproduce la structuri nu cuvinte scur
concrete. - vocabularul său oral.
sintac
tice si forme
(
memorizate,
gramaticale simple, in cadrul
- 8.5
rii orale si scrise, pe
comunica -
re
temesi de interes
familia
8.5 8.6. Identifică
imediat.
pronunția
ortografia,cuvintelor
sensul,-
cute
necunos in surse de
credibile (dicționare
documentare
vederea
bilingve) utilizării
in lor
variate
corectesituații
in de
oral şi
comunicare
ă scrisă.
. Respectare de . Distinge si reproduce .Intervine in mod simplu, dar . Utilizează adecvat expresia non
norme
de etichetă norme
elementare de etichetă eficient, in
cadrul unor interactiuni -sociale, a verbală
întări discursul
pentru oral/scris în -acord cu
non-verbală
verbală si in in cadrul unui contact - presii
folosindcurente simple si die ța
contextul şi au
verbală de baza ale
ex conventiilor verbale
sit ţii de
variate lizind respectind n .
9 social formule
uti țe de de ex. desemnarea
normele prin gest). De
orală și
ua comunicare ex. va/te rog, verbale
si non folosi
poate in comunicare,
-
de
de polite baza exemplu,
scrisă scuzati,
multumesc, etc), țier țe curente
tformule de pentru
poli a se adresa,
9.1 9.1.1 confirma, . Demonstrează
me
formule
ținere de şi încheiere
ini e, - a e .Participă
a solicita,ain
a cadrul unui- schimb ția de valori la
aproba,
de in etc. 9.1.1
ter
n țiuni
unei verbale
in formatii, exprimind simplu ideile saachizi
pozitivă despre conduita țil
exprimarea etică,
personale si adaptind forma de uma
. Se manifestă
valorile şi virtu cu spontanietate,
orale şi scrise,
ac elementare, si opiniile e-
non-verbal (mimica,
comportament - ( comunicare
functie de in
proprietate
9.1.2 ne.
rectitudine co
înşidiverse contexte de
( interlocutor. dialoguri ,dezbateri,panele ța-
pentru a
xemitate,
gest, pro intonatie), comunicare orală
rea
rafinaregulilor socio-ca
întrebuin
întrebări
modele de şi răspunsuri 9.1.2
adresate comunicative.
simple, direct, -
biecte
referitoare familiare
la su sau de
imedi
necesitate 9.1.3
ata.

26
 . Aplicare de . Identifică Utilizeaza articulatorii cei mai . Întăreşte dominarea metodelor
de ţă și şi aplică unii- pentru lega scopulți- de
norme nectori elementari pentru a frecven
vesti, a adescrie,
țurileacuexplica
Uneste grupuri in forma inductive
deductive prezentînd
şi argumentarea
a co succesiuni
enun a po de cuvinte cu oral
orale coeziune
coerenși grupuri de cuvinte, părți- ale unei
simpli,simple
cumşi”, „însă”, Demonstrează
într-o expunere dominarea expresiei
10 mesajelor/textel 10.1uni
zei - in deconectori
idei. ă. orale în no -
scrise fra (de ex. si, sau, deci) 10.1 ar fi: „ „deoarece”. ile contexte de mijloace de informare
or rea - . Utilizează
videoconf țe şi adecvat
țe resursele grafice şi
vedeasigurarii şi masivă precum -
nii
coerenței coeziu tehnolo
gice
erin pentru a fortifica
conferin -
telefoniideile intr-o
10.1.2 10.1.1 pectînd normele de coerență
mesajului. expunere orală,ceres
a mesajelor.
10.1..2
10.1.3
. Aplicare de .Produce texte scrise scurte, . Produce texte literare povestiri,
de dezvoltare -
norme orale, pe diferite teme stipulate
discursuri Utilizează
reieşind
le,.poeme din
ța
unsalimbaj
şi alte de exact şi detalii
atematica de continut (de ex. povesteste
- o
orale si in standardele
timplare, realizeaza descrieri
- si la .senzoriale
experien
Dezvoltă cititor.
11 textelor/discurs istorie,
ple o in
de persoane, obiecte, locuri), țe şi caracterizează
scrise comparari sim
succesiunea simpla a din diverse puncte de vedere-al
ambian
scriere
urilor respectind nistul, martorul,
Utilizează diverse omniscientul
personaje şi
elemente estetice şi
ideilor. naratorului
11.1.3pentru a (protago
atinge
.observatorul.) efectivitate în textele
11.1 11.1.1 retorice
exemplu punctul de vedere,
11.1.2 scrise ca spre
caracterizarea, stilul, etc.

11.4
. Utilizare de . Aplică strategiile de Compară şi contrastează trăsăturile
strategii
diverse de lectura
lecturăglobala, - ale scrierilor precumții, manuale
caracteristice
textelor
lectură aliterare port cu sarcina
selectiva) in ra contracte,
Analizeazăgaran
şi evaluează
etc. felul în care
literare,
și non - de. Distinge
lucru. si analizeaza organizare,
modelele de repetarea ideilor-
12 diere - . teazăținutul
strategii
a de au
indicii 12.Alege strategia de - principale şi sintaxa afec
cursurilor - paratextuali: - pului si genului plicind
mesajelor,orale
dis 12.1 lectura adecvata
1de analiza ti
(lectura globala, conRecunoaşte
textului. şi analizează structura şi
darde
(stan ce (desene, imagini,
documente iconi textului,
raport
. Distinge strategiile
cua si analiza indicii 12.1
( plan), forma textului, selectiva, etc) in caracteristice
elementele a textelor narative,-
metodologice) fotografii, sarcina
functiile de
lor: documente
paratextuali si ve şi
tipografice,
. Determina si
caractere plan, scheme, diagrame, descriptive, expoziti
lucru. (fotografii,
iconice
textului, caractere 12.2 argumentativ
12.2 autor, titlu.
analizeaza . Determina
tabele,
autor, titlu, si analiza indicii
forma
etc),sursa,
indicii contextuali: tipul tipografice si functiile lor, e.
textului/discursului,
si genul contextuali:
intertitlu,
tipul si genulparagrafe.
comunicare 12.2 comunicare (tema, -
situatia de (personaje, . Utilizeaza sensul general
textului/discursului,
tudini, comportamente, situatiaal 12.3
lor, informatiile
relatiile personaje, relatiile lor, ati
detextului
ideii
enuntului sau
principale,
scurt,etc).
referitoare
-
12.3 principale, etc). diene concrete, pentru a
12.3.1 la subiecte
sensul probabil
coti al
deduce din context
cuvintelor necunoscute.
12.3.2

26
 Domeniul . Realizeaza . Realizeaza audierea de diverse . Evaluează influen
de diverse tipuri in- țele filozofice, politice,
-
Cultură lectura/audierea
cina de functie de genul si tipul scursului,
tipuri in . Utilizează
oase şi etice înstrategii
texteleadecvate scopului
functie de sar de religi şi
12.4 lucru. si a sarcinii literare.
12.4.1de text sau conversație (activează
ştințele -
lucru. oare, se şte de limbajul şi gestual, tipului
-
. Transferă strategiile apropriate cuno
zează anteri
folose corporal utili
12.4 textelor/discursurilor
asupra simple, imagini,etc.).
autono 12.4.2
citite/audiate
m.

12.5
. Utilizare de . Distinge strategii de .Poate începe, Redactează diverse tipuri de
strategii
diverse de elabo - sus țin şi încheia-o
r re a povestirea
compuneri, noutatea
narative: şi
textelor scrise
aproducere verție simplă sie ță con înță sau
discursurilor functie de obiectivul
atextelor/discursurilor distanta (de faex. conversatie autobiografia.
13 și a sa limitata, fa la -
orale scrise
comunicarii cind
13.1.1 ca receptioneaza
telefonica), indi cu atentie
in si orale, .Adapteaza
folosind la situatii de
expresii
textului/discursului,
respectind tipul - mesajul oral,
13.1 comunicare par
pertinente. -
natarul,
tema, destinumarul de ticulare, expresii simple -
cuvinte. din textile
stituiri/recombinari citite si
de elemente 13.1 13..Realize ătransferul strategiilor
-
memorizate,
.Selecteaza prin sub pra az discursur ,elaborate în
. Aplica strategii variate reproduce
constituente. 2
.1
raport cu asimilate asu
cuvinte, fraze sau enunturi - textelor/ ilorsarcina
. Utilizează independent,
diverse strategii pentru a
la sonalizate scurte, de lucru. -
producerea textelor de scurte, in texte percare se- inscriu facilita difi
dimensiune, a petentelor
in.Comunică
cadrul comsi ideile personale într-
experientei . Utilizează
cultatea în strategii care-i permit să
mica 13.1.2
referitoare la
mesajelor orale subiecte un
personale limitate. înceapă,să
comunicare
mențină sau să încheie un discurs pe
schimb de ții limitat, şi
familiare. referitor subiecte şnuit într-o
teme demaneră
interes
13.2 13.2.1 informa la simplu şi direct
chiar dacă
familiare obi
şi e, - naturală.
rile incorecte sunt ,
foarte
reformularea, pauzele începu
evidente. 13.2.2
tu
13.2.2 13.2.3
. Realizează transferul
strate -
giilor asimilate asupra
discursurilor scurte si
textelor/
elaborate
simple, independent,
cu sarcina de
in raport
13.3
lucru.

26
 Analizează opere ale Analizează poezii, fragmente .Analizează elementele Critică validitatea, veridicitatea - şi
-
literaturii alofone in povestiri,
din poveşti canonice
- culturale
tului literar, tex
aledistingind mentelor
utilitateației în text, discurs, eseu,
şiargu
limita standardelor mita
în li standardelorținut
de subiectul, personajele pozi proiect, etc.
de con ţinut, pentru ideile
acțiu principale,
-
şi activitățile tema, . Analizează ideile
con . .Identifică
principale sistructura
secundare, țeleşiexplicite şi
a inţelege textele, pe Identifică scriitori nile culturale. - ale autorului despre teme
credin
textelor
ezii, fabule,literare
legende,
(po piese implicite
sine și cultura celebri. specifice.
desenate,
de teatru, nuvele, -
alofonă. enta personala
benzide etc),
cititor, 1.1 1.2
1.1 bazându-se
person pe
şi evenimenteexperi
pe interacțiunea
istorice ale țării alofone,
cu ş-i Evaluează țele filozofice, politice,
alități
toare lasocioculturale etice în textele literare din
şiinfluen şi -
pe cunostinte
.Recunoaste referi
semiotica cole de religioase
texte diferite perioade ar
1.2 se pe strategiile
textului, bazindude .Interpretează textul si raportează
1.3 presă.
Identificăținutul şi țiile similare.
cuvintelor de propriul
lavalorile sistem ti
identificare înafuncție
sensurilor culturale
fericire, țe,
con emo nerăbdare cultural
specificul opinia personala
.Exprima contextului de valori.
transmise în poveşti, studiat. -
triste etc.) raport cu tex
tinşi cultura
( povestiri. ul.Face ipoteze in baza de
studiate.
Descrie sumar personaje si -
acțiunile lor, locuri, obiecte 1.3 documente
ce ale culturiiiconi țării alofone
colaje, tablouri) asociate,
țe- 1.4
din povesti canonice,
etc (imagini,
legerea fotografii,
Face ța dintre realitate
povestiri. demonstrând în
imaginar, 1.4 mesajului.
diferen şiidentificând- unele
mente
ele caracteristiceştdin
celebr
pove i 1.5
Distinge valori mate- e. .Cunoaste unele documentează
Descrie monumente de -
bătoşi tradiții, comportamente rul
Sealofon sau a altor
țări
din şisurse -
țiilediverse
riale și spirituale,- as - vestimentare, specifice de ță
teelemen
materiale ale culturii arhitectură, săr despre
popoare popo
şi condi lor
pecte variate specifice organizarea anului ri alimentare,
spațiului alofon. via .
societţii alofone
saptaminii,
.Denumeste unele 2.1 2.1
scolar, zilelerepere
ă alofone spatiale,
sărbători
2.1.1 tradiționale, etc.). -
vitati recreative tipice
monumente,
alof
.Identifică uneleacti
( spațiului
2.1.2 on.
noțiuni
gener şi specifice
prenume
ale (numetipice,
si
capital
.Identifică
denumirea tării, -
ei).
2.1.3 lebrepersonalități ce
alofone.
2.1.4

26
 . Decodifică si interpretează
-
leglobal
simboluri
une uzuale curente in
strada, transport, centre de
locurile
comert publice
etc.) cum ar fi semne,
-
agrement
nouri, , de
. Analizează
pictograme, pa rolul
inscriptii. -
personalităților
verse din di
domenii, in dezvoltarea
2.2.1 in baza textelor studiate, Demonstrează
. Caracterizează
culturii alofone, sumar - a ția de valori la -
lecturii autonome.
evenimente im zitivă conduita țile
achizidespre exprimarea etică,
sa po
portante din spatiul alofon
( et. Caracterizează valorile şi virtu umane
(festival, concurs, succint mass- 2.2
2.2.2 c)
spatiul
mediaalofon
din (reviste, ziare,
- .
te,
.Caracterizeaza
emisiuni televizaunele valori
2.2.3 etc).
societatii
spiritualealofone,
ale in baza
surselor variate. Aplică valoarea etică,estetică şi
2.2.4 -
culturală
tură şi altedin litera
Planifică şiexpresii
executății în diferite
artistice.
2.3 dezvoltării
investiga sale,utilizând
Face prezentări etape ale mijloacele TIC
de investigare.
şiorale şi scrise de tip -
mentativ şi expozitiv
narativ, detalii
țe şiargu -
fice
utilizînd sa fie
care secven
Exprimă speci
2.4 ți de valoare şi ia decizii
2.5 relevante
selectarea
judecă ladetemă. alternativă care
2.3 bazate pe
ță de ideile şi opiniile
fdemonstrează respectdivergente,
2.6 diversitatea de culturi,
toleranță față
a Utilizează adecvat
de resursele grafice şi
religii,rase,etc.
tehnologice
pentru a fortifica ideile intr-o-
sexpunere orală sau
Demonstrează scri
dominarea expresiei
ăorale în noile
contexte de mijloace de informare -
deoconf
masivățeprecum
şi țe vitelefonice sau
de
erin conferinorice ”sit”
socializare,
2.7 etc.

2.8

26
 Domeniul Cunoaște si aplică-cul .Distinge si aplică . Respectă norme de Demonstrează dominare totală a
- -
tura limbajului, com- norme ele
mentare de eticheta şicomportament
non verbal în cadrul verbal
țiunilor gramaticii,
xei sinta
şi utilizarea limbii țării alofone
- la
Conexiune portamentului lingvis
- comportament
verbala scrisa sugera, a convinge,
interac orale şi - a lor,
elaborarea
ților,texte
tic și comportamentu- gest, mimica)
si de innonraport proşa, a exprima
verbal asociat e ( insista, a re regret, a creativităcomunicărilor,
lui communica ţional, situatii
cu unele familiare de a problemă, a exprima
saluta, a multumi, a justifica
expuneooalegere,
etc.
oral și scris. 3.1 comunicare (a opinii, proiecte,
şi a justifica
si cu interlocutorul,
solicita ,etc)
modele si acţiuni).
reproducind
.Manifesta
oraleinteres
.Manifestă interes pentru Utilizează diverse elemente estetice şi
scrise. - 3.1 -
( pentru soci
etatea alofona, limba si societatea 3.1 retorice
pentru a atinge efectivitate în- textele
alofona, cultura prin fona, limba alo si literatura alofona,
-
literatura municarea surile
scrise orale ca spre exemplu punctul
sau discur -
la activitati de
participarea
.Descopera si cultura si co terizarea,
interculturala.
. Aplică in comunicarea orala fata vedere, carac
deRedactează paragrafe expozitive de
invatare. stilul, -
3.2 asimileaza
modele de noi - definire,
etc. cla
sificare, comparare şi contrastare, sau
municare, in fata
sau la distanta (de ex. convorbire
comportament oralasisico scris
oricare dimensiuni
de alt text
lecturii, modele
telefonica) de comportament verbal,
scrisa, inaudierii
baza spatiului adecvate
autentice, insotite de
documentelor specifice
iconi 3.2
3.3 documente
.Formeaza atitudini de alofon.. 3.2
ce. .Dezvoltă atitudini de respect si atitudini de respect si
sirespect
toleranta in cadrul comunicarii,
Manifetă adaptind discursul
respectind toleranta
cadrul in
comunicarii, adaptind
- 3.4cutor, toleranta in cadrul -
comunicarii, in dependenta
personalizat la interlode virsta,
modele. 3.3 nalizat la
discursul persointerlocutor, in 3.3
statut, statut,
. Scrie functie.
scrisori de prezentare şi
dependenta
Respecta norme de virsta,
de comunicare -
3.4 functie. - recomandare,
tare şi acceptare solici
ții asau
episto
lara pe teme curente scrisoa
si unei func serviciu.
personală
familiare ( de confirmare, re de
informaţii,
solicitare dede raspuns la anunturi Identifică şi elaborează diferite
3.4 media
din mass-sau la -
.Identifica inocomunicarea
scrisoare scrisa,
modele de curricu
lum
oficiala
forma etc).
conv țiile sispecifice unor vitae.
fu
enționale, referitoare la viața
documente/texte u-
3.5 blicitate, articole 3.5
nc cotidiană (p din reviste, Se manifestă cu spontaneitate,
electronice, -
meniu, mesaje rectitudine co
proprietateînşidiverse contexte de
insructiuni etc ). dialoguri ,dezbateri, - a
comunicare orală ca panele, pentru
țarea
rafinaregulilor
întrebuinsocio-
3.6 3.6 comunicative.

3.7

26
 Aplică ţel Identifică Integrează in contexte de Aplică
şi integrează scrisa elemente țele de la alte discipline
-
din disciplinele
competen e comunicare oralaspecifice
si cunoştin
limba maternă, contexte in de comunicare de ex. numeşte ordinea unui mediul limbii străine
prin inter înțiilor -
conexe disciplinelor conexe
1.1scrisa
orala sielemente - şir de numere;
obiect dintr-unordonează obiecte ne
diversitatea situa cotidie
limbi
straine, crescătoare ție 1.1
nelor conexe
specifice țile de
discipli în ordine sau
știinţe,
matematica, -
TIC, arta minute, zile, criterii
(unită ore,timp: descrescătoare
.Identifica caracteristici
în funcdeale
că, educatia
plasti ani diferite) -
săptămâni, luni,
. Distinge şi numeşte nomenelor
obiectelor după
şi fe care pot- fi Acumulează
( educaţia fizică)
muzicala, ții şi face ță cu -
). baza - informa
a se informa,- a
pentru obiecte
care au forme -
parate, in si
măsurate comdocumentelor te puncte de vedere care sunt
ge, anchete, cunoştin anumi
ta,
discua realiza unghi, ( variate (sonda străină, intermediul
geometricecerc, (tri etc). disponibile
prindoar în limba cărților,
de
activităţi în mediul înconjurător şi emisiunilor televizate,
articolelor din presă, site-lor de
pătrat/dreptunghi) .Descrie sumar 1.2
învăţare demonstrând
în texte, - ții în lumea- si link-urilor din
socializare,blogurilor
1.2 ceptelor
cunoaşterea de mărime
con 1.2 taciclul
(plante
vie şi animale), (de ex.
anima Internet.
.Aplica unii factori care
țează lumea Corelează informații din diverse arii
şi formă. țe despre - caracterizeaza
cunoştin infuen animata). curriculare
pentru a rezolva o
titate, numerecan şi 1.3
situatii
numărare de comunicare
in sarcină de lucru.
1.3 utilizâ. reprezentări-
curente,
re
nd matematice.
elementa De-
pează
exemplu, obiecte
gru familiare . Recunoaşte si explica sumar
anumit
după uncriteriu (culoare, ții
dintre rela
unele fenomene naturale,
- in
mărime, nume, gen) si
formă, lor
bazadin discipline
cunostinte
verbal
explică gruparea Analizează
.Compară verbal conexe. 1.3 țiile deță (clima, relief,
-
efectuata. condi
aceeaşi
obiecteformă
de după i țe, ție etc.) ța lor pentru
via şi locu
două
unul sau criterii, estimind baza textelor
n aliment importanscriseom, suporturilor
sau în
1.4 .Realizeaza descrieri de
cantitative dintre
raporturile - 1.4 audiovizuale.
a
persoane,
ce, stări
integrand fizi
cunostinte din
de obiecte,
obiecte/grupuri folosind
-
1.4 maticale
structuri domenii conexe.
. Utilizează
granumerele şi
adecvate. - Face
nu
mărarea pentru a ții, în baza unor indicişi
predic
textuali, explică
exprima
determina oral/scris,
si paratextuali,
unor obiecte/lucruri
cantitatea - 1.5 1.5 fenomene.
jul
din antura
1.5 imediat
.

26
 . Numeste unele .Demonstrează -
şi utilizează unele strategii
țelegerea -
esentiale ale lumii-
caracteristici tivi asupra mediului,
în ții umane impactului (de ve de la alte
Selectează discipline, care îi permit
argumentati
te şi animale). Descrie
- ac 1.6inform şi ştințe prin intermediul
animate (plan participând
tă exemplu,la ți despre poluare dobîndirea noilor
beşte
şi caracteristicile de
deose 1.6 ei asupra mediului, țele - studia
ații cun limbii străine
anotimpur discuta şi rolul despre
bază ale zirii
consecin te.Optimizează strategiile de dobândire a
1.6 ilor. .Descrie principaleleincal- o
globale).
caracteristici informații
noilor de la diferite
lui cață vie (de ale ex. omu
descrie -
osebiri între oameni, Validează
discipline. şi analizeazăşi creativ
fiin asemănări
.Descrie şi de animale
plante).țiile specifice
şicondi ții manifestări criticdin contextul ştiinț
diferite
şi ția lor 1.8artă, istorie
ale(de vieex. realizarea
uman Manipulează
universal (literatură,
cu şterii a ă,mai
1.8 despre
semnific locul de origine, sau
descrierilor etc.)
e lim şi
avantajul cunoa multor
locuri
a vizitate).
1.7 1.7 bi cultu
ri
1.9
Integrează lexicul- ter . Identifică
şi utilizează
- .Identifica si utilizeaza cuvinte,
- Utilizează sensul literal şi figurat - al
minologic specific- dis vinte, expresii, noțiuni tini din limbă
expresii, no străină cu cuvintelor
ferite modele în dide şi texte
cu
2.1 străină cu similitudini lingvistice (la nivel lexical,-
ciplinelor conexe in din limbă
la nivel lexical, - similitudini
fic, fonetic, si
semantic)
diferenteîn discursuri orale scrise.
vocabularul lingvistice
grafic, fonetic, - .Explica
gramatical,succinct
ortograunele fenomene
-
gramatical, orto
ba limba
tice maternă.
(gramaticale, lexicale, Identifică
şi utilizează cuvinte, expresii,
activ semantic) în lim lingvis
maternă raportindu-le la fenomene limbă străină şi diferențe
2.1 ortografice
materna si folosind
, etc), lexicul noțiuni
2.2nivel lexical,
cudin
( . idendice din limba similitudini gramatical, ortografic,
lingvistice (la
adecvat. înOrganizează,
fonetic,
limbasemantic) selectează şiția exprimă
2.2 2.1 maternă.
informa
ideile relevante obținute în cadrul şi -
ină
orelorsaude literatura
dinlimbă stră țării respective, la
sau
alte în diferite
discipline
Evaluează situații
modul în care
ale vieții. ştii,aştii,et
autorii,ziari
din diferite țări utilizează rti resursele
c.
pentru
literare aşi limbajul
Recunoaşte țiileşi arată
evoca cititorului.ță bogăția -
2.3 apreciere
larul
emofa
şi de manifestările literare ale
vocabu
ui altor popoare.
2.4

2.5

26
 Aplică diverse strategii . Distinge forma textului .Distinge si explica forma textului Pregăteşte proiecte, -
de receptare si produ
- afis,
scrisanunt, scrisoare, scris
publicitate, articol din ziar, mesaj zintă
scheme,sondaje,etc.
ții şi scrise cuşi caracter
pre şi
- inform
cere, specifice discipli
- meniu, etc) prin raportare la
electronic, informaoraleformal
log,
mono dialog, etc) prin specifice limbii materne si a altor al.
nelor conexe, demon
- competentele . Utilizează diverse elemente estetice şi
la competentele
raportare cunosc
strând abilitati de a limbi straine
.Utilizeaza diferite pentru
retoricea atinge efectivitate în textele
mater
specifice limbii ute. ți de - exemplu punctul de vedere,
investiga, a descoperi .Utilizează desenul in modalită
care grafică: desene, semne,
- scrise ca spre
și a 3.1 ne. comuni 3.1 Generează întrebări
caracterizarea, critice despre
stilul, etc.
variatele
sale functii (culori, 3.1 me,
forme,pentru a reda gânduri, idei,
pregrafis
corela ( actiuni, teme de lectură,
probleme şi artă, sport, economie,
spati
organizare in ( sentimente,
.Observă documente scrise si care pot fi
activitati. - cultură,etc.,
u). Integreaza elemente 3.2 orale,
atii situ
de comunicare pentru
țiil a investigate.
cauzale dintre 3.2
de identifica rela țiile e-
exprimare non-verbală le
fenomene,
dintre rela țiale
țiiletempora
3.2 obiecte, folosind
comportament
a unor țiuni, fenomene, relaspa dintre 3.3
sentimente (gest,- lexicul adecvat.
e, ac stări,
re,
mimică,pentru
mişcaa - 3.3
3.3 vitati de
postură invatare,
realiza acti-
cale si motrice,
)artistice, muzi in
de
situatii curente
comunicar
e.
Domeniul
Comparatie
Nivel Nivel liceal
.Demonstrează
- Compară conventiile verbale si gimnazial
nonverbale,
- Identifică originea sa culturală,
şi respectă şi
înţe
legerea naturii nicarea
folosite orala,
in formala si informala (indicatii,
comu deosebirile
compară cu originea culturală a altor
telefonice, comportament nonverbal - in asemănările
straine
limbii studiate anunturi, discutii
municare orala, forme de adresare in functie popoare
diverse
subiect,
.Compară situatii de co
conventiile verbale, folosite in
comparaţie cu
prin de interlocutor si
1 maternă etc
formala
). si informala
comunicarea scrisa, (tipuri de corespondenta,
limba și alte texte, documente functionale de uz curent, . Argumentează
studi
limbi tipuri si publice,
locurile genuri dedocumente iconice- cotidiene, şi dezbate dileme ale vieții în care valorile
simboluri uzuale
ristice, moduri dein culturi sau grupuri sociale intră în conflict prin
diferitor - selectarea
ate 1.1 tematici caracte 1.1 lide
exprimare, etc). 1.2 celor mai so
argumente.

1.2

26
 .Compara moduri deționa a adecvatțiiînde - Evaluează
specifice prin comparație
culturii limbii materne
țintnormele
şi de comunicare
nicare
interac curente, previzibile pe teme
locuinţă, familiare: solicitare
cumpărături, scrisă şi orală
infor ții,de situa
ții, de utilizînd culturii limbii ă
deplasări,
şi oferire de țe verbale comu
şi non 1.3
1.3 servicii mese,
ma explicacompeten
călătorii
) verbale.
(
Demonstrează că țelege
în originea limbii studiate prin
ție
cuCompară
limba convențiile verbale
şi nonverbale, folosite în
compara
1.4 scrisă
şi
maternă.orală, cu caracter şi
comunicarea
formal informal.
1.5
. Demonstrează - . Compară sumar aspecte variate ale mediului Argumentează țelegerea conceptului de cultură ți
înţe
legerea traditii,
culturalcomportamente,
alofon atitudini,- culturii
în studiate şi a
sonalitati, opere literatura, mass- prin compara a
cultură
conceptului
prin de- evenimente, simboluri,
de arta,per 2.1 propriului
Inventează popor.
situații comunicative scrise sau orale în
comunicarii
.Observă orale
analizează
ţia culturii și
compara media, etc)şiin cadrul comparativ unele sau diversitatea
şi socială din lumea-
2 caresăsăevalueze
ran compare
culturii
studiate a pictograme
scrise ți,
sisemne, scheme, documente
simboluri, Demonstrează
culturală ția de valori la exprimarea sa
contempo
țara
l, .hăr
Descrieiconografice, conduita etică, țile umane ale
proprii. unele țialereferitoare
ale ții- tinta,- Autoevaluează
ă.achizi
şi a metodelor
pozitivă despre moderne în
alofonă
atificind elemente
caracteristici esensimilare si diferite din limbi
valorile
.Exprima şi şivirtu autoformare,
succinct unui popor
opinii autoinformare,
personale privitor la
.Identificățiile unor societă importanța
2.3 unei înTIC
învățarea -
ții, ții iden
țara ilor realizate
străine in cadrul activitatilor de invatare
autocontrol.
societatea
si
func de
cu origine.
institutii similare din rezultatele comparati
2.1 comparainstitu organizdin alofonă
( 2.4 tara de origine. 2.4 sau in mod autonom.
2.3 a 2.2
2.2

2.5

Domeniul
Comunitate
Nivel gimnazial Nivel liceal
- Participa la interactiuni
țiile curente ții . Utilizează libertatea de
şi părerile proprii în- orice
cum ar fi: deplasări, cazare, masă,
în situa exprimare
verbale apropriate. ale
De vie cotidien
exemplu, poate face o cietat so
cumpărături),
indicând şt
ceşi folosind țul resurse
. Poate cere
cumpărătură simplă e, e
şi oferi ții referitoare la o
ţa studierii-
tConștientizeaz 1.1 dore
număr, un întrebând
ț,esolicita țiiei.
simple despre o
ne pe etc. De informa
exemplu, ținecantitate, un
țiile necesare de
avieti stai
pentru 1.2 pre pre .Identifică
ă limbii
impor
parcursul
dezvoltarea oficiu de informa
turism,țiacu
cacălătorie şi
ele să fie de natură şi respinge diversele forme de discriminare din
1 n
formarea si- poate ob
nespeciali informa la un
incluziunea
intregii condi simplă 1.1 săuşcolaşi din comunitatea sa, analizează critic-motivele
mediul
personala,
sertia - zată. 1.2 voriza
si in
socialalimba
lizind r aceste
ce pot fa
profesionala,
în școlarși discriminări.
straină
afa atît (
utișcocît în
medi
ra lii.
ul

26
 Poateținobşi furniza şi servicii de uz . Asimilează nevoia auto/formării, ționării pe-
1.3ex.coman şte cursul ții, fie în societatea de origine, fie- în
auto/perfec
Poate bunuri
efolosi cotidian.
transportul public
(de(autobuze,
- sind
. limba străină
Promovează valori tot par
da ni
treb bucate)
şi explica un drum ce trebuie urmat, vie societatea şi general-umane,
gazdă, folo
Poate
trenuri, pune
taxiuri),
şi în
efectua ții simple,de societatea
studiată
Participă în
.naționale la care se află
diferite prin intermediul
activități
într-un .
magazin,
cumpăra ştal,
un o
bilete. independentale decomunităților
aîntrebări
tranzac exemplu țara
limbii
.Exprimăstrăine țările
şi dinliber
multilingve studiate
dinideile şi opiniile personale in limba
oficiu po bancă. -
1.5 1.3 1.4 se
natalății cotidiene
straina, alofone
în diver sau familiare fiind apreciate,
-
voltate țiile sale de către
situavalorificate si dez
contribu profesori si colegi.
1.4

1.5
1.6
. Adoptă un - .Demonstrează cunoaşterea însuşirilor proprii, Evaluează trăsăturile sale
ment civic - şi şi pe cele-
comporta dezvoltând
conceptul de sine. De exemplu, caracterizează individuale rasă etc.) -
atiilor
adecvat desitu tor persoane (sex, etnie,cultural ale alîn scopul
ambele
comunicareţi în său
verbal exterior,
aspectul gen, vârstă; ți, interese,țe - ment
formăriicivic
unui comporta e
2 sonale raport ți, cu
persoane, obiecte,
societă descrieîn abilită preferin per adecvat.
.Se integrează sau coordonează inițiative din
2.. tabileste
activită ții pozitive
acțiuni.şi de respect cu- şcola
ter manifestând empatie, in- baza mediul
din său
comunitatea sa, cu criterii de şi echitate
justiție,
2 Srela
țiunilor, colegii, in cadrul in r,
telor adecvate
ac valorificării țiile cotidiene, din
momen apărarea
solidaritatedrepturilor civile (ale copiilor,
în
2.1
in
din limba
situa documentele studiate societăți diferite,
adolescenților, tinerilor)
utilizînddinlimba
.Recunoaste unicitatea fiecarui prin .Manifest
straina. - respect
străină studiată. ță de deosebirile dintre ță
identificarea asemănări
lor şi țelor dintre persoane după diferite ă
drepturile persoane,
faaltoroameni şi faprin atitudine
țădeță
exterior, gen, vârstă,
diferen criterii (aspectcultura, comportament,- 2.3 de persoane
pozitivă din medii diverse, indiferent
şi echidistan fa - de
2.1
vărilor,
etc.), pedescrierilor,
baza obser imaginilor, etc., ciale, profesionale,
caracteristicile culturale
fizice, so ale acestora, -
utilizind
. Exprima limba
verbal straina. ve de atitudine
respectând si utilizind
modele
. Identifică diferite tipuri
pozitide
țiile propriițiileşi altor limba straina. țiuni cu ți în
veder
emodezvoltării ții ționale. De - 2.2 interac
experienței
emo persoane, in adul i baza
geaza despre
ea expresivită țiile trăite cadrul
eminexemplu,
ților dedialo sale.
situațiilor
emo reale
activită cotidiene
o (vizionarea
invatare si- a
2.4 erea cântecelor, lectura textelor variate, etc.);
secvențelor din filme, audi
2.3 fotografii
examinează țiile, apelând la
si poze, ța sa, sau
comp
descrie ții cu
emopersonaje
experien din texte variate
prin şi din
cultu
ara mabele societăți 2.4
. Identifică
ri. şi respinge diversele forme de
să şcolaşi din comunitatea
discriminare dinsa, analizează -critic
mediul
2.5voriza
u r aceste
motivele ce pot fa
discriminări.

26
 . Utilizează libertatea de
şi părerile proprii în
exprimare
societă
.Manifesta ambele
ți. ță în țiunile sale si -
independen
sonală. De exemplu, independent regulile de
ac aplică
responsabilitate per
gamă largă de
comunicare ți, se implică cu încredere
într-o ții noi.
în -
sează
activităprin variate Exernormele de
rela activitati de invatare
2.6 2.7 adecvat.
comportamentRealizeaza alegere dintr-o varietate
ți - de
tate, sarcina, strategia de invatare, sursele
oportunită (activide
prezentare,
documentare, etc.),
formarespectând
de modele de
comunicare.

26