Conf. dr. Bogdan Mincă - curs Originea gândirii europene - Licenţă, anul I, sem.

I, 2022/23 1

TEME
abordate la cursul de
Originea gândirii europene

INTRODUCERE

1. Despre origine ca arche, sensurile cuvântului grec arche (1. primul în sens temporal; 2. primul
în sens ierarhic). Raportul eidos-genos, pericolele inerente în acest raport. Sensul definiţiei ca gen
proxim și diferenţă specifică. Sensul Europei și raportul „unitate în diversitate“. Nostalgia: afectul
fondator al căutării originii. Ideile lui Nietzsche despre importanţa Greciei antice pentru germani.
Este posibilă copierea metodei grecilor de a căuta originea și de a se simţi „acasă“? Despre justa
raportare la greci (nu imitativă).
TEXT — F. Nietzsche, Aforismul 418 din Voinţa de putere

2. Ideile lui Hegel despre raporturile dintre germani și greci. Despre patrie, autohtonicitate
(Heimatlichkeit). Despre raportul spirit-natură și raportul formă-materie
TEXT — G.W.F. Hegel, extras din Prelegeri de istoria filozofiei

DIVINUL

3. Ce este un zeu grec? Ideile ce se lasă desprinse din filmul lui Elizabeth Gilbert, “Your elusive
creative genius” (conferinţă TED). Despre daimon și despre raportul său cu sinele omului (interior
sau exterior?). Divinul grec ca dualitate venire-în-plecare, obișnuit-în-neobișnuit, prezenţă-în-
absenţă. Ideile lui E.R. Dodds despre divin și manifestările sale în Grecia antică (ate, menos) și
despre ne-obișnuitul care îl copleșește pe om. Despre destin. Despre traducerea „supra-naturalului“
grec ca „meta-fizic“. Despre rolul poeţilor în configurarea divinului (raportul unu-multiplu) – în
acest context, despre politeismul sau monoteismul grecilor. Despre slăbiciunea sau fragilitatea
sufletului grec în faţa divinului și despre rolul cunoașterii în păstrarea unui echilibru
TEXT — E.R. Dodds, primul capitol (Apărarea lui Agamemnon) din cartea sa, Grecii și iraţionalul

4. Zeul grec ca putere și nu ca persoană. Cazul excepţional al lui Hipolit din piesa cu același nume
de Euripide. Ce este o putere (dynamis) și care sunt caracteristicile ei? O putere sau mai multe
puteri? În ce relaţii stau puterile între ele? Ideile lui J.P. Vernant despre natura zeului grec. Despre
prezenţa zeului în statuie. Multiplele aspecte ale unui zeu, strânse laolaltă într-o unitate (de ex.,
Zeus)
TEXTE
Conf. dr. Bogdan Mincă - curs Originea gândirii europene - Licenţă, anul I, sem. I, 2022/23 2

— J.-P. Vernant, Mit și gândire în Grecia Antică, cap. „Aspecte ale cultului persoanei în în religia
greacă”
— J.-P. Vernant, Mit și religie în Grecia Antică, cap. „Zeus, tată și rege“

5. Ideile lui W. Otto despre cei doi zei importanţi pentru gândire și filosofie: Atena (zeiţa
apropierii, a rezolvării unei probleme imediate, a lui techne) și Apollo (zeul depărtării, al lui sophia).
Despre natura divinului: nu funcţia de creaţie (ca în Biblie), ci de administrare-coordonare-
stăpânire a unui domeniu din real. Raportul dintre divin și arche, „origine“: în ce sens este arche-
ul arche-ul unui domeniu anume? Legăturile acestor raporturi cu raportul eidos-genos și cu raportul
unu-multiplu
TEXTE
— J. P. Vernant, Mit și gândire în Grecia Antică, cap. „Structura geometrică și noţiunile politice
în cosmologia lui Anaximandru“ (pp. 261-271, despre kratein - arche)
— W. Otto, Zeii Greciei, capitolele despre Atena și Apollo
— M. Detienne & J.-P. Vernant, Vicleșugurile inteligenţei. Metis la greci, cap. „Ochiul de bronz“

POLIS-UL

6. Apariţia polis-ului. Legea - Dreptatea - Cumpătarea (nomos - dike - sophrosyne). Rolul politico-
phronetic jucat de Cei Șapte Înţelepţi și de alţi oameni politici în configurarea polis-ului
TEXTE — J.-P. Vernant, Originile gândirii grecești, cap. „Universul spiritual al polis-ului“, „Criza
cetăţii. Cei dintâi înţelepţi“, „Organizarea cosmosului uman“

7. Polis-ul grec și noua spaţialitate. Sensul circularităţii și importanţa centrului (meson) în

configurarea polis-ului și a spaţiului public (agora, koinon). Legăturile dintre dimensiunea
circulară introdusă de polis și gândirea lui Anaximandru. Despre „putere“ (kratos, kratein) în sens
politic și în sens „fizic“
TEXTE
— M. Detienne, Stăpânitorii de adevăr în Grecia arhaică, cap. „Procesul de laicizare“
— J.-P. Vernant, Mit și gândire în Grecia Antică, cap. „Geometria și astronomia sferică la
începuturile cosmologiei antice grecești“, „Structura geometrică și noţiunile politice în
cosmologia lui Anaximandru“, „Spaţiul și organizarea politică în Grecia antică“

TREI PRESOCRATICI — THALES, HERACLIT și PARMENIDE

8. Thales — ideile lui W.K.C. Guthrie despre Thales; analiza multiplelor sensuri figurate ale
cuvântului hygros („umed“) din dicţionarul grec-englez (Liddell-Scott-Jones). Importanţa limbii, a
metaforei (a „trecerii-dincolo“ către un alt sens). Rolul limbii și al poeziei în nașterea filozofiei, nu
atât al știinţei. Limba ca o căutare a Unu-ului ce unifică multiplul fără a-l aduce (încă) la concept
și abstract. În ce sens „umed“-ul lui Thales joacă rol de pre-concept al realităţii, unificând-o
Conf. dr. Bogdan Mincă - curs Originea gândirii europene - Licenţă, anul I, sem. I, 2022/23 3

TEXTE
—W.K.C. Guthrie, cap. despre Thales din O istorie a filozofiei grecești
—articolul hygros din dicţionarul Liddell-Scott-Jones, A Greek-English Lexicon

9. HERACLIT — Personajul lui Heraclit (anecdote despre el), despre logos, discurs adevărat,
oamenii obișnuiţi versus filozof, contrastul viaţă – moarte drept cel mai puternic contrast în cazul
omului
TEXT
—Heraclit, Fragmente din Filosofia greacă pînă la Platon

10. HERACLIT — Principiul agonal al lumii grecești, lupta contrariilor, devenirea și stabilitatea
lumii
TEXT
—Heraclit, Fragmente din Filosofia greacă pînă la Platon

11. PARMENIDE — Personajul Parmenide și contextul istoric. Prologul Poemului (frag. 1) și

analiza sa. Zeiţa Adevăr
TEXT
—Parmenide, Fragmente din Filosofia greacă pînă la Platon

12. PARMENIDE — „Este“ și „nu este“ (fragmentele 2-7); atributele lui „este“ (frag. 8)
TEXT
—Parmenide, Fragmente din Filosofia greacă pînă la Platon

CONCLUZII

13. Ideile lui ARISTOTEL din primul capitol al primei cărţi a Metafizicii (Met. A, 1) cu privire la
scara celor 6 capacităţi de cunoaștere (aisthesis, mneme, empeiria, techne, episteme, sophia); sophia ca
o căutare a primelor principii (aitia, archai).
TEXT — Aristotel, Metafizica, cartea A, cap. 1-2

***
Conf. dr. Bogdan Mincă - curs Originea gândirii europene - Licenţă, anul I, sem. I, 2022/23 4

BIBLIOGRAFIE pentru CURS și SEMINAR

Textele gânditorilor presocratici:

—A. Piatkowski, I. Banu (red.-coord.), Filosofia greacă pînă la Platon, studiu istoric de I. Banu,
Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1979-1984, 4 volume + un volum de indexuri

O istorie a filosofiei grecești:

—W.K.C. Guthrie, O istorie a filosofiei greceşti, trad. de M. Moise, I.L. Muntean şi D.
Roşculescu, Teora, Bucureşti, 1999, 2 volume

Alte texte:
—H. Arendt, Condiţia umană, trad. de C. Vereș și G. Chindea, Idea, Cluj, 2007
—Aristotel, Metafizica, trad. de A. Cornea, Humanitas, Bucureşti, 2001
—J. Burnet, Early Greek Philosophy, The Meridian Library, New York, 1957
—M. Detienne, Stăpânitorii de adevăr în Grecia arhaică, trad. de A. Niculescu, Symposion,
București, 1996
—M. Detienne & J.-P. Vernant, Vicleșugurile inteligenţei. Metis la greci, trad. de M. Sfirschi,
Symposion, București, 1999
—M. Detienne, Inventarea mitologiei, trad. de R. Adam și D. Stanciu, Symposion, București,
1997
—E.R. Dodds, Grecii şi iraţionalul, trad. de C. Pleşu, Polirom, Iaşi, 1998
—W.K.C. Guthrie, Sofiştii, trad. de M.C. Udma, Humanitas, Bucureşti, 1999
—M. Heidegger, Parmenide, trad. de B. Mincă şi S. Lavric, Humanitas, Bucureşti, 2001
—M. Heidegger, The Beginning of Western Philosophy. Interpretation of Anaximander and
Parmenides, transl. by R. Rojcewicz, Indiana Univ. Press, Bloomington, 2015
—G.W.F. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. 1, trad. de D.D. Roşca, Ed. Acad. R.P.
Române, 1963
—G. Liiceanu, Despre limită, Humanitas, București, 1994
—B. Mincă, Scufundătorii din Delos. Heidegger şi primii filozofi, Humanitas, Bucureşti, 2010
—F. Nietzsche, Naşterea filozofiei în epoca tragediei greceşti, trad. de M. Ivănescu, Dacia, Cluj,
2002
—R.B. Onians, The Origins of European Thought about the Body, the Mind, the Soul, the World,
Time, and Fate, Cambridge Univ. Press, Cambridge UK, 1951
—W.F. Otto, Zeii Greciei, trad. de I. Snagoveanu-Spiegelberg, Humanitas, Bucureşti, 1995
—E. Rohde, Psyché, trad. de M. Popescu, Meridiane, Bucureşti, 1985
—B. Snell, The Discovery of the Mind. The Greek Origins of European Thought, transl. by T.G.
Rosenmeyer, Harvard U.P., Cambridge Mass., 1953
—J.P. Vernant, Mit şi gîndire în Grecia Antică: studii de psihologie istorică, trad. de Z. Petre şi A.
Niculescu, Meridiane, Bucureşti, 1995
—J.-P. Vernant, Mit și religie în Grecia Antică, trad. de M. Gramatopol, Meridiane, București,
1995
—J.-P. Vernant, Originile gândirii grecești, trad. de F. Bechet și D. Stanciu, Symposion,
București, 1995
—P. Vidal-Naquet, Vânătorul negru. Forme de gândire și forme de societate în lumea greacă, trad.
de Z. Petre, Ed. Eminescu, București, 1985
Conf. dr. Bogdan Mincă - curs Originea gândirii europene - Licenţă, anul I, sem. I, 2022/23 5

Dicţionare:
—P. Chantraine, Dictionnaire étymologique de la langue grecque. Histoire des mots, Klincksieck,
Paris, 1968-1980
—H.G. Liddell, R. Scott, H.S. Jones, A Greek-English Lexicon, Clarendon Press, Oxford (diferite
ediţii)
—F.E. Peters, Termenii filozofiei greceşti, trad. de D. Stoianovici, Humanitas, Bucureşti, 1993

NOTARE

Nota la curs se obţine printr-un ESEU (minimum 5 pagini de text efectiv, cu bibliografia pe o
pagină extra; dimensiuni eseu: font Times New Roman, mărime 12, distanţiere 1.5; teme de
eseu: din temele menţionate mai sus).

Nota finală este media notei de la curs (prin eseu) și a celei de la seminar. În cazul seminarului,
cerinţele pot fi diferite de la o grupă la alta, în funcţie de seminarist.