Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
prin viata lor aleasa au bineplacut lui Dumnezeu, oferind, in acelasi timp, o
frumoasa pilda vrednica de urmat pentru alte femei crestine. De har dumnezeiesc s-
au invrednicit cuvioasele Maria Egipteanca, Pelaghia, Xenia, Eufrosina, Teodosia
si multe altele. Un loc aparte in randul credincioaselor cu viata aleasa si
bineplacuta lui Dumnezeu il ocupa cuvioasa Teodora de la schitul Sihla, din Muntii
Neamtului.
Traditia pastrata de-a lungul vremii spune ca s-a nascut in jurul anului 1650,
deci in vremea domniei lui Vasile Voda Lupu si a pastoririi mitropolitului
Varlaam, in satul Vanatori, de langa Targu Neamt. Era fiica lui Stefan Joldea
armasul de la Cetatea Neamtului, dregator domnesc incredintat cu paza cetatii,
unde se afla ascuns tezaurul tarii, si cu paza temnitei de acolo. A fost crescuta de
parinti in frica de Dumnezeu si dragoste de neam, in atmosfera de inalta viata
duhovniceasca a manastirilor si schiturilor din imprejurimi: Neamt, Secu, Sihastria,
Agapia si altele.
Dupa cununie, a plecat in casa sotului ei, originar din "partile de jos" ale tarii
Moldovei, se pare din Ismail. A trait mai multi ani cu sotul ei, dar Dumnezeu i-a
harazit o grea incercare, aceea ca nu avea copii. Dupa o vreme au trecut la cele
vesnice si parintii ei, incat Teodora a ramas singura pe lume, impreuna cu sotul ei.
Era firesc ca gandul ei din anii tineretii de a-si inchina intreaga viata slujirii lui
Hristos sa o urmareasca din nou. drept aceea, s-a inteles cu sotul ei ca sa intre
amandoi in cate o manastire.
Dupa cativa ani, egumena Paisia, cu o parte din maici, intre care si
Teodora, parasesc, in mare graba, manastirea Varzaresti, fiind nevoite sa se
ascunda in munti, in locuri retrase si tainice, din pricina unor osti straine, de turci,
poate si de tatari, care pustiau tara, pradau pe locuitori de bunurile lor, iar pe altii
ii luau in robie. Undeva in partile de sud ale Muntilor Vrancei, au ridicat un mic
altar pentru rugaciune si cateva chilii. Dupa putina vreme, egumena Paisia,
inaintata in varsta si obosita de atatea nevointe si necazuri, a fost chemata la
Domnul, iar Teodora, cu celelalte maici, i-au continuat stradaniile calugaresti.
Dupa aproape zece ani de aspre nevointe in acest loc, Cuvioasa Teodora s-a
indreptat spre Muntii Neamtului, spre locurile minunate ale copilariei. Dorind sa
petreaca si aici aceeasi viata de pustnicie, a cerut binecuvantarea egumenului
Varsanufie de la Sihastria Secului un schit care luase fiinta in jurul anului 1650 ca
sa se aseze in locurile sihastresti din apropiere. Acesta o indruma sa petreca timp
de un an in padurile Sihlei, pe atunci locuri retrase si salbatice, in care traiau
sihastri de neam roman din vremuri indepartate, cum ne arata cateva nume de
locuri: Sihastria ieromonahului Pavel, Chiliile lui Iosif, Poiana lui Daniil, Poiana
Trapezei, Poiana Sihlei si altele. Cuvioasa Teodora a intalnit acolo un batran
sihastru, care i-a oferit chilia lui de sub stancile uriase ale Sihlei, iar el si-a cautat
un adapost si mai tainic in alta parte.
Cinstitul ei trup a ramas in pestera pana prin anii 1828-1834, in timpul unei
ocupatii rusesti a Principatelor Romane, cand a fost dus in cunoscuta manastire
Lavra Pecerska din Kiev. Se spune ca ar fi si azi acolo, intr-o racla cu inscriptia:
"Cuvioasa Teodora din Carpati".
Deci, constiinta despre "sfintenia" vietii ei s-a transmis din neam in neam
pana in zilele noastre. Drept aceea, in sedinta sinodala din 20 iunie 1992, Cuvioasa
Teodora de la Sihla a fost trecuta in randul sfintilor, pomenirea ei urmand sa se
faca in ziua de 7 august. Sa ne rugam acestei "alese" a lui Hristos zicand: "Cele
pamantesti parasind si frigul cel aspru al pustniciei in pesterile schitului Sihla
asupra ta luand, te-ai facut mireasa a lui Hristos, fericita Teodora. Cu rugaciunea pe
ingeri ajungand, cu postul si lacrimile de diavoli arzand, ai biruit slabiciunea firii
omenesti si pe multi sihastri din Carpati intrecand, la cele ceresti te-ai mutat,
lasandu-ne noua mangaiere pestera si pilda vietuirii. Sfanta, Preacurata Teodora,
roaga-te lui Dumnezeu sa ne mantuiasca sufletele noastre". (Troparul sfintei, glas
8).