Loan Bud ~ Cresterea enimalelor de blana in mod obigauit, tineretul provenit din paringi valorosi, care vor constinui nacleul de reproductie, cu 0 dezvoltare corporala corespunzitoare, © conformatie si 0 ccutoare ce se Incadreazi standardului, se poate inpisca atunci cénd atinge 1200 g la 60 de zile in cazul mp Ja femele. Pentru diminuarea stresului de Tngireare, bignui€Gaggoutefemela de a pay ru pi dela feel ase pu min in locur' cunoseute lor, DETSEMETER-Tet parn o perioads, puii provenifi de la aceeagi mama, rimén impreund si doar dup’ 30 de zie de la ingareare vor putea fi trecuti in padocuri, in cazal loxizdrior trebuie si inem seama ca diferenga dintre indivizi sf nu fie mai mare de 10 zile si atunci acomodarea va fi mai uyoari. O atentic deosebitd trebuie s& 0 acordim in aceasti perioad& alimentatiei, care trebuie si fie de foarte bund calitate, astfel inet dinamica de crestere si se inscrie pe o grafic’ ascendent&. Pentru a urmari modul in care evoiueazd tineretul, la interval de 15 zile se va c&ntari fiecare individ gi se va compara greulatea cu graficul de crestere, pentru 2 lua masurile care se impun in cazul unor devieri de la situaia normala. SELECTIA LA NUTRIE Pentru imbundtajirea calititi mutrilor, se impune ca tineretul s& fie supus unui regin de selectic ct mai riguros. in accet sens, selectia se deruleazi in douk etpe. in prime etapt, care se face imediat dup fitare, se retin pentru cea de a doua Preselectie aumai exemplarele care au avut asic © greuate de cel putin 240 g pertru femele gi minimum 250 g pentru mascali. De asemenea vor fi refinusi numai indivizi care provin de la multipare si au avut la fitare cel putin 5-8 pui, fn etapa a doua, care incepe imediat dupi intarcare, sclectia se face doar la indivizii cate au trecut cu bine de prima etaps. Cu acest prilej se apreciaz dezvoltarea corporala, culoarea, starea de stndtate si gradul de imbricare in pilozitate. Se vor elimina indivizii retivi, care nu au o culoare corespunzatoare, cei cu 0 dezvoltare insuficientd sau cei care nu au atins o greutate minima de 1000 g la femele si 1200.g la masculi La tineret se mai urmreste ca prima maturizare a blinifei si nu depiseaset 7- 7,5 luni, iar greutatea corporala pentru cei retinuti fa reproductie sa fie de minimum S kg la masculi i 3,5 ~ 4 kg ta femele. fin vederea realiztrii unui material biologic de calitate superioar®, este necesar @ se avea in vedere urmatoarele: = intrefinerea si hrinirea corespunzAtoare a tineretului care s&-i permith sI-gi punt in valoare potentialul productiv; = tilizarea unui sistem rational de exploatare, astfet ca s& se poaté realiza in ‘mod constant doud fatari pe an; = cresterea pe bazi de linii gi familii cu insusin economice superioare si ‘apoi incrucisarea intre acestea si realizerea tipului dorit. nsToan Bud ~ Cresterea animateter de bland Selectia materialului de reproductie parcurge wei etape a—alegerea si ierarhizarea materialului de reproductie; b~ potrivirea perechilor; ‘e~ oresterea pe baz de lini gi fami. Alegerea. materialului pentru reproductie Alegerea materialului de reproductie are Joc in perioada octombrie-decem! cand de altel se exocuta si bonitarea. Dup cum se ste, ia nutri€ bonstarea se executé © singurd dais ia viaté_ in momentul cand animalele ajung la varsta de 9-10 luni. In functic de valoarea gi calitiile materialului biologic, indivizii pot fi incadrati in clascle; elitd, clasa Ia, clasa « l-a gi clasa a I]-a. Datorité roluluy deosebit de important pe care reprezint& mascutul in amelioracea meterielului biologic, o primi gi esenjialé conditie o reprezinté ‘cunoasierea originii masculului, la care se adaug’ apoi tipul gi aspectul exterior, ‘temperamental i nu in ultimul rind, starea de sinatate. Masculti fricosi au in general © activitate sexual scdzut& si nu sunt buni reproducateri, chiar dacti ei au fost ‘incadrati in class elit, De obicei, ei sunt bauuti de femele si ca atare sunt eliminati de la repreductie, Dupd cum am mai amintit, greutatea corporali 2 masculilor tebuie st corespund’ standardului, varstei si varietifii, find apreciaji dup’ cAntirirea individual, De asemenea, ei trebvie si aiba 0 constitutie robustd, o stare de intretinere corespunzatoare, temperament vioi, integritatea organelor sexuale si o sdnatale perfect’ Alegerea femelelor de reproductie Se vor utiliza Ia reproductie rumai femelele care au fost incadrate in clasele li ‘in alegerea lor se va tine cont de originea femelei, calitates blanitei, Tecunditate, proiificitate, capacitate de alfptare si precocitate. Se ve avea in vedere de ‘asemenea ca numfrul sfarcurilor mamelonare s8 fie de cel pufin 8-10, Cosformatia corpului trebuie s8 fie armonioasé, cu un trunchi lung si larg, cv membre puternice, bine dezvolate, sindtoase, cu o bund capacitate de aléptare, aceasta apreciindu-se dupa greutatea lotului de pai caniBrifi la 10, 20 gi 45 de zile de la fire Numai alegerea animaletor apte pentru reproductie nu este suficientd pentru 2 atinge obiectivele urmarite prin selectie si ameliorare. Crescétorului sau specialistului in domeniu le revine sarcina de a alege acele exemplare care corespund scopului propus si de a intocmi un plan de imperechere cit mai corespunzator. Practc, dirijarea imperecherilor la nutrie se poate face prin dou metode: o potrivire individuala sau 0 potrivire de grup, Potrivirea individualé: se face tinandu-se cont de gradul de aseminare fenotipica, ct si de asemanarea genotipicd dintre indivizi. Sistemul se practicé mai ales la tineret, contribuind 1a consolidarea insusirilor favorabile existente in populatie, 14Ioan Bud ~ Cresterea animatetor de bland Se pot imperechea si indivizi inrudifi, indeosebi atunci cénd se umiireste consolidarea tunor insusiri valoroase ale parintilor sau atunci c&né se doreste © omogenizare genatipic’ a descendentilor. Potrivirea de clasit sau de grap tcbuie sa aiba in vodere stabilirea celui mat potrivit reproducdtor pentru un grup de femele incadrate in acceasi clast de calitate, Se vva fine cont ca mascutul ales s& nu fie inrudit cu femelele cu care se imperecheaza, iar valoaree acestuia sa fie superioari femelelor cu cel putin o clas’, pontra realizarca progresului genetic asteptat. Metode de crestere a nutrillor Ca $i ta alte specii de animale gi la nutric se practic’ cresterea att in task curati, eat gi prin ncrucigare. Cresterea in ras curati se bazeazii pe imperecherea indivizilor apartinind aceluiasi tip, vatietate coloristica si rasa. Acest sistem de crestere vizeazi menjinerea i fnmultires in crescitorie numai a exemplarelor de aceeasi varietate si culoare, cu fnsusiri care si corespund& tipului dorit gis nu se abaté de la scoput final urmirit de ‘crescator. Cregterea in ras curat& se poate face prin imperecheri neinrudite sau ‘mperecheri inrudite, pe baza unui program judicios intoemit gi respectat. Cresterea prin incrucigare est: 0 meted care se practicd pe sear largi la nuts gi _are drept scop obtinerea, printre aliele, a unor not vatietafi de culoaze. Utilizarea aveste: metode ne permite si objinem exemplare ci o paleté larg de culor, ‘mai viguroase, mai rezistente, cu indici de reproduetie mai performanti, in esenti, 0 sporire numeticé si calitativa a nuiriilor in condiii de eficient® economicé sporité. INTRETINEREA NUTRIILOR La amenajarca unei cresc&torii de nutrii, trebuie de la inceput s& avem in vedere céteva elemente esentiale. In primul rind se va tine seama de posibilititile de asigumace-a-epet, 8 unei temperaturi corespunaitoare pe parcursul anului sa linstl niScesare acestei specii, care mi suporté zgamotele. Deoarece nutria este ua animal mai sensibil la curenfii de ger, adiposturile vor fi de aga manier& amplasate incat s4 nu fle pe directa Vanturilor dominante. Pentru protejarea animalelor, teritoriul in care este ‘amplasat adapostul sau adaposturile trebuie inconjurate cu un gard din plas de sama, pana lao iniltime de cca. 120-150 cm, pentru a nu evada. Nutrile pot fi crescute, in functie de posiblitiile financiare gi de condiitle naturale, in urmitoarele sisteme: extensiv, semiintensiv $i intensiv. Cresterea nutriilor in sistem extensiv Acest sistem se bazexzi pe intrefineren animalelor pe tot parcursul anului, cu cexcepfia sezonului rece, pe terenuri care cuprind bazine acvatice naturale, bogate in vegetatic gi care oferl posibilitatea nutriifor de-acq consinn adiiposturi sub forma unor vizuini, Terenul pe care se vor creste nutrile trebuie s& fie delimitat de un gard din plas de simi, prins in pdmint Ia o adincime de 30-40 em, iar in partea liberd se vor Jntinde 2-3 canduri de sérmé ghimpat® pentru a proteja animalele de unii potenpali usToan Bud ~ Cresteree animalelor de blasit dusmani, dar si pentru a evita cventualele inceredti de evadare. Pe suprafata de un hectar teren se pot creste, in functie de conditiile date, intre 80 si 100 exemplar Reportul dintre sexe va fi de 1:8, pénd la 1:10, masculii find lansafi in acest spatiu xnumai in perioada caldurilor si in areale bine delimitate, pentru a evita batdile dintre ei (fig. 34). Fig. 34 ~ Cresterea nutrilor in sistem extensiv dati cu sosires sezonului rece, nutriile vor fi transvazate in custi adaposty ‘in spatii care sa le protejeze de temperaturile sczute din timpul =—— Hrana este asiguratd in parte de speciite de plante naturale din flore existent {in perimetrul terenului de crestere la care se mei adaugi brand suplimentara, reprezentati de lucerd, trifoi, topinambur, westie, papur8, mizBriche, gulii furajere, morcovi ett. Sistemul s¢ preteazA cel mai bine pentru cresterea tineretului de la finfireare pind la incheierea gestatiei si este mai putin eficient pentru adullj, De subliniat cf nutriile se edaptcaza foarte repede le regimul de crestere tn captivitate Exploatarea nutritlor in acest sistem este conditionata de prezenta hranei naturale existenid in teritoriul respectiv gia bazinelor de apd naturalé, Practicarea acestui sisicm necesitd pufind forfd de munca, nu presupune investi mari, animalele, ta special tineretul, se dezvolta foarte bine, iar indicii de reproductie cresc semuificativ. Dezavantajul acestui sistem consti in faptul ch nu se cunoaste ascendenja pe linie patcmna, ceea ce au permite o selectie corespunzitewre. De asemenes, aparitia ‘mor boli infecto-contagioase se combate cu multi greutate, ceea ce conduce la pierderiridicate, indeosebi la tineret. Cresteren nutriifor in sistem semiintensiv Pan fn prezent, acest sistem de cregtere a mutrilor este cel mai rispandit ta fara noastra si ¢! prezinta urmatoarele caracteristici. In cadrul acestui sistem se disting dowd tipuri de adaposturi: ~ adApostur fixe, care rimain in acelasi loc pe toath durata de explostare; b- adiposturi mobile, care se pot deplasa in functie de sezon si con existente la un moment dat 16fom Bnd ~ Cresteren animatoler de Blame Aduposturile fixe pot fi amenajate sub doua variante: 1 —adaposturi fixe care sunt prevazute cu apa de sc&idat 2~addpostur fixe care nu beneficiaz& de sursi de apd pentru scaldat Prima variant®, desi mai complexa, este de preferat, avand in vedere cd blana objinuté esie de calitate superioar’ comparativ cu cea objinuti de Ia animale fii ‘azine de imbaiere. In practicarea acesteia se intrebuinjeaz’ doua tipuri de custi: = custi dispuse la suprafeja solului eu voliewe descoperite si bazine artificiale de imbaiat ( fig. 35); = cust dispuse la suprafata solului, cu voliere acoperite si bazine artficiale de imbiiat. 35 — Schija unui addpost eu volierd descoperita Indiferent de variant, eustile de intretinere trebuie 88 cuprinda: cugea propsiu- isi, voliera si bazinul de scaldat. Dimensiunile custii sunt urmatoarele: lungimea 100 cm; litimea 70 om ‘inditimea peretelui din fara 70 om, iar inilfimea peretslui din spate $0 cm. Voliera prezinti urmiitorii parametri:Iungimes 150-200 ems litimes 80-140 em, iar indimea 50-70 em. Bazinul construit din beton sau tabld galvanizaté webuie 8 aib 60 cm adancime, 70 crm Yatime si $5-60 cm lungime Cusca propriu-zist este bicompartimentati in parti exale, reprezentate de culcus, unde anintalul se odihneste si antecamera, in care se administreazi. hrana. Perefii custilor se construiesc din caramida si se captusesc cu lemn pentru a proteja animalul de temperaturile foarte selzute, sau din lemn, protejate fa exterior cn tabla inoxidabil&. Pentru comunicarea cu voliera, in pereiele care desparie cele doud compartimente este o deschidere circulard sau patratd, care se poate inchide in caz de nevoie cu ajutorul unui oblon. Pardoseala este confectionall din c&rimizi ayezale pe cant, cu spafii reduse intre ele ce favorizeazk scurgerea apei. Ca astermut se poate utiliza sumegugul, paicle sou talajal. Plafonul custii este prevacut cu un capac care si permiti controtul cuibulul gi ‘manipularea animalelor. La exterior este protejat cu tabli sau carton asfaltat Volierele ofera posibilitates animalelor de a se plimba 51 insori, iar pe timp de 7Joan Bud ~ Cresterea animatelor de blat vari constituie locul de administrare a hranei. In cazul volierei acoperite, pereii si acoperisul se confectioneaza din plast de sérma zincala, cu ochiuri de 25 25 mm. Pentru a preveni batdile dintre nutriile asezate in apropiere, se vor aseza adéposturile de aga manierS incét si rimfnd un interval de cca, 20-25 cm, Pentru volierele neacoperite, pere|ii sunt construifi din caramida sclivisita cu ciment ji mai rar din beton. Pardoseala va avea o inclinatie usoard spre bazinul de scaldat. Bazinele de scaldat sunt din tabla sau beton cu marginea dinspre volieri amenajata sud forma unor trepte, astfel ca intrarea gi iesirea nutriei in ap& sau din api 5% se facd fird eforturi. Apa de alimentare se face in partes de sus a bazinului, iar In partea de jos este un orificiu cu dop care permite la nevoie evacuarea apei si igienizarea bazinelor, Addposturite mobite sunt alcawite din aceleasi paryi ca gi celelalte dowd tipuri de custi descrise anterior. Cusea propriu-zisd este confectionata din lemn, iar voliera din plas’ pe schelet metalic, Voliera este de forma unt trunchi de piramid, aloituitd dintr-un schelet metalte imbracat in plas& de sérma zincaté cu ochiuri de 20 x 20 mm, Pe tavaniil volieret se afl o deschidere de 30 x 30 em, confeefionatd tot din plasdi de sérma cu rama metalica. tn sezonul de primavard, custile gi volierele se transporté si se amplaseaz’ pe malul unor bazine acvatice naturale, cu extremitates distald fn, contact cu apa, datoritt ‘nclinatiei de 3$-40°, astfel incdt permit nutriilor sA se imbiieze ( fig. 36), Amplasarea cusillor si a volierelor s¢ poate face si pe marginile unui canal care sf aiba oadncime a apei suficienta pentra partea distala a volierei, Fig. 36 —Adéiposturi mobile pentru nutrii Toamna, custile sunt transportate din nou in adiposturi pentru a pioteje animalele de temperaturile prea scBzute. Sistemul intensiy de erestere Tn cadrul acest - le sunt intretinute & daterijLare sunt agezste in interioru} unui anu de adipos, iat exploatarea se bazeazi pe un flux bine definit. Adipostul in care suntamplasate nutriile trebuie s& asigure o temmperaturé de 9- 15°C, iar umiditatea relativa 70-75 %. Bateriile pot fi dispuse pe unui sau mai multe rindun, pe un nivel, sau etajate (fig. 37). 118Ioan Bud ~ Cresterea animatelor de blant Fig. 41 ~ Hald de erestere a nutrillor pe dowd nivele Bateriile pot fi destinate reproducties si atunei sunt provazute eu euib, sau baterii pentru tineret, fra cuib. Bateriile trebuie s& fie alcduite dintr-o carcasti metalic, din voliere cu saui fark culb, sistem de alimentare cu ep& si sistem de evacuarea apei uzate. Volieta se constmiieste din pereti demontabili, care se fixeazd pe carcasd cu ajutorul unor agrafe. Peretii gi plafonul volierei se confectioneaz’ di plasd de siemi sudata in puacte, Cuibul este detasabit si se confectionenza din tabld zincaté, iar pardoseala este prevdzuid cu un orificiu pentru scurgerea apei de pe animal, Deasupra pardoselit, fa o indlfime de 2,5-3 em, se monteaz un gritar metalic in plas sudat’ in puncte, cate este demontabil in interiorul cuibului se mai amenajeaz’ un jgheab pentru administrarea concentratelor Bazinul se confectioncuza din tabl& zincata si cuprinde cea mai mare parte din suprafaja pardoselii volierei. In partea anterioar’ prezinia o cota de 20 cm adincime, jar printr-un sistem de alte doud repte cota de adincime scade, creindu-se astfel un uct de apa tung de 33 cm silat de 70cm, Alimentarea cu apa a bateriilor se face sub presiune de jos tn sus. Evaeuarea apei uzate ve realizeazd prin intermediul unui colector comun pentni fiecare nivel de baterie. Puil de nutvie. de la fStare la infarcare, sunt Intretinuti impreund cu mama lor, dupa care sunt trecati in adaposturi si cugti speciale destinate tinerctului ALIMENTATIA NUTRULOR Nutria este un animal ierbivor, eu un aparat digestiv adaptat perfect la consumul nutreturilor de origine vegetal’. Capacitatea stomacului le animalul adult este de 400-500 mul, iar intestinul subfire are o lungime de cca, $ m, respectiy 1,7 m 19Toma Bud = Crésterta aninvatalor de Mana it eel roe ee Uses Sr Nutrefurile utilizate in hrana qutriflor Hrana de baed pentru nuit este constituité din nutgeturi fibroase uscate si yerzi san insilozate, rid&cinoase, la care se mai_adau; ict cantitafi de concentrate. ‘Disks RITeME HORE leRSsi de mathe, Poe ant eee te Cercetrile in domeniu au evidentiat faptul c& nutriile valorificd eficient 15-45 % din substantele nutritive pe care le contin finurile. Din aceste considerente se recomand’ a fibrossele s& fie administrate sub form& macinaté, dacd este posibil in amestec cu alte sortimente de nutreturi, Nutroful verde este foarte bine valorificat de nutric si indcosebi lucerna, trifeiul, sparceia, care pot reprezenta pana la 45-55 % din hrana acestora, Cu exceptia plantelor oiravitoare, aproape toate tipurile de plante sunt consumate de nutric, Plantele cu un conjinut ridicat de celuloz& sunt aumai partial valorificate, dar sunt importante ca balast. Dintre suculentele administrate in sezonul de iar, putem mentiona sfecla, guliile, moreovii, topinamburul, cartofi, dovleacul, pepenele furajer, napul de miriste, ostinoasele, ete Concentratele sunt reprezentate de porumb, orz, oviz, sorg, unele seminte de leguminoase, curn sunt: soia, mazarea, mAzArichea etc. Concentratele se administreazi sub forma unor uruieli mai mult sau mai putin fine, care se valorificd mult mai bine decit boabele. Structura emestecului de concentrate este dependent’ de tipul de furaj pe care-| avem it. gospodirie, dar ponderea concentratelor nu trebuie s@ scada sub 20 % indiferent de sezon. Deosebit de important in alimentajia mutrilor este nivelul protcic si mineral asigurat. Se apreciazé & ponderea nutrefurilor proteice nu trebuie si scada sub 17 % din valoarea nutritiva a ratici. in general se apreciazd c8 ponderes substantelor minerale in hrana nutriilor nu trebuie si fie sub 3 % din valoarea nuttitiva a ratiei, nivel care de obicei se asigur’ din furajele administrate Consumul orientativ de furaje administrate autrillor pe sezoane si categoni de ‘varstd sunt prezentate in tabelul 32. Tabelul 32 Consumul zilnic de nutreturi administrate nutriilor 200 - 954 “Animale fn repaus Femele gestante 900 = 1100 950 — 1050 Femelein lactatie L160 = 1400 1100 = 1300, Tineret 2-6 luni 300-700 350-750, Pui pan Ia2 luni—supliment | 200 - 300 200-300, Reproductori mascall 1300 — 1800 1200 = 1605) 120oan Bud ~ Cresterea animalelor de bani Cantitatea de celulozd din vatoarea nutritiva a ratiei trebuie si fle cuprinsé Intie 14-16 %, aspect de care este necesar s8 finem cont mai ales vara, iarna asigurdnduese mult mai usor. Majoritatea furajelor care se administresz4 nutrilor vor fi supuse unor pregitiri relativ simple, ce constau tn tocarea fibroaseior, macinarea concentratelor, eventual inmuierea acestora, spilaren ridicinoaselor, maruntirea suculentelor etc. Fanul este bine si fie administrat sub forma mcinatd, pent a nut risipi sau al folosi cca astemut. Nutvefurile minerale si vitaminele se vor include in concentrate prepsrate sub forma de pasts (inimlig® ), prin opatire VALORIFICAREA NUTRIILOR Productis principala la nutrie o repr cana ia: ca produse secundare se ‘mai pot obfine: carnea, pirul, pielea, dint si dejectiT= Pentre obtinerea unor blanuri de nutrie de calitate superioar’, este devsebit de important ca recoltarea s& se suprapund peste momentul de maxim’ favorabilitaie al invelisului pilos. Maturitatea bldnii de nutrie se atinge in sezonul rece, iar momentul ‘optim de valorificare se stabileste in functie de o serie de insusiri cura sunt: densitatea firetor de par, inal peice. mine! cind prin desfacerea cu degetele 4 plului pe spinare si abdomen se formeazd o cfrare Ingasti de 0,5 mum, desi, cfind ciirarea are o latime de 0,5-1 mm gi respectiv rark peste 1,5 mm, Sacrificarea nutriilor se face cu ajutonul unui ciocan de cauciuc, cu care se loveste animalul contentionat in prealabl, la nivelul bazei craniului si mai rac la baza nasului, in ziua sacriticarii, nutriile nu au acces la ap& pentru imbaiere gi adapare si nu se furaje Jupuirea se face prin metoda burduf, incepfnd de la nivelul capuhii gi (ermindad la nivelul cozii. Dupi jupuire, se trece fa decarnare si ractarea fesutucilor aderente la piele, Decamarea se poate face manual sau cu ajutorul cutitelor vibratoare. Dup’ decarnare, blinurile sunt introduse in tobe sau laitere pentru degresare cu ajutorul rumegusului si a neofalinei, La degresarea blinurilor in laitere se incepe cu inuoducerea lor cu pielea in afard, apoi degresarea cu prul in afard gi la umd scuturarea blénurilor de rumegus si alte impurittti. Uscarea blinurilor de nutrie constituie 0 operatiane important’ in cadrul prelucrarii primare 2 blinurilor, de care depinde in mare masurl aderenta piirului la dean si caltzatea pieilor in final. Dup& degresare, bldaurile se fntind pe diferite tipuri de anu, in funetie de mirimea acestora (fig. 38). {a fermele cu efective mari, uscarea blénurilor se poate face in incéperi speciale, cu instalafii mecanice de uscare, la temperaturi cuprinse intre 15 si 25° C, in Tuncyie de umiditatea blanurilor. Umniditatea relativa este scdzutd si nu depaseste 50-55 %, Pe durata use&rii, blinnrile de nutrie pierd intre 150-250 g apt.Loan Bud ~ Cresterea animetelor de bland Fig, 38 ~ Sanuri pentru wscarea bhdmuriior de nearie Indiferent de locut unde se face uscarea blanurilor, trebuie si avem in vedere ca temperatura sf nu fle prea ridieata, deoarece 0 grabire a uscarii conduce la objinerea uno blénusi tari si rigide. Nie’ tempersturile prea seazute nu sunt de dori, in acest caz uscarea realizinda-se lent, apardnd riseal hamusirit blamut ior in gospodariile populatiei uscarea este practicatd pe timp de iami in incaperi bine ventilate si useste, iar vara sub soproane, in ambele cazuti lu temperaturi de 22.28° C. Usearen dureaza 8-15 zile, in functie de metoda utilizata, dupa care se indepanewa eventualele picduuri de grasime aparute, gtergandu-le cu rumeguy sav fe. Oda useate, blénutile se seot de pe yanuri si se Intore cu multa atengie eu blana Ja exterior In continuare, blinurite urmeaza procesul de uscare lent& tn ocurile de depozitare, unde vor fi agajate pe cuiere, la o distanja de cel pujin 5 cm una de alta, astfel ca aerul SH poatd cireata uso. Sortarea si clasarea bkinuritor de nutrie Aprecierea blinutilor de nutrie se face in incdperi bine iluminate, ev pereti vopsiti in ctlori deschise, de preferinid albastru. Prin palpare si vizual se urmirexe suloarce, caracteristicile tavelisului pilos y evertuatele defecte. Ultimele se stabilese cu ajulorul yor instrameote de masurat. in functie de caracteristivile de culoare ale anCresterea animatelor de bland {Sn bitnuri standard gi respectiv de alte culori (fi lanwilor, acestea se sortenz 2 nuirie ~ Bldnuri de difevite catort purile de nutri Pe baze caracteristicilor invelistlui pilos si ale dermula ol sorta in tvei clase de calitate, dupa cum urmeazi Calitarea La ~ presipune existent unui tnvelig pilos complet, des si ajuns le maturiiate, Paral de dineetie de pe spinare este uniform ca lungime gi densitate, ia pufil, des, cu suprafata corpuluf, Riri a scBdee sub | on Pai 2, irk pete albastru-veraul, fra cut ngime uniforma pe toat climousd teebuie s& fie cur si Calitatea a H-a~ cuprinde blanurile pirul de ditectiz mai putin uniform pe partea comparativ cu regiunea spintrii, fin, iar lungim invelisul pilos complet matur, dar cu dorsala. Puful este mai des pe abd, aul nu trebuie sA fle mai mic mm, Calitatea a H1-a - cuprinde blinutile care au faveligul matur, di ai redusi gi cu puful mai rar pe partea dorsala. Puful are fungimea mai {nal a cobord sub 0,6 mma, Caracteristiciie de culoare ale inveligului pilos departajeaza t calegori. Standard ~ cx olanuri ta cave culoares generala este maro cu nuanle © pind fa muaro-cemugi. In regiunea dorsal piymentagia este m comparativ cu restul corpulul, Se poate admite o nuanti mat deschis’ fa ba; Argintie ~ este categoria de biinuri la care pa pe lini este de culoare cenuyiu-in afenia. Abdomenul este argintiu descbis sau urmdtoat nlensd de directie d his, iar puful conus Bej — ciloarea plirului de diectie este bejfnchis, cu varfu dorsala este ceva imai Inchisd, in timp ce pe abdomen este de culoare mai deschisi. de eulonre ea his, des i rela wu de 23ulelor de bland _ Aurie - cuprinde blinurile care au panit de divectie auriu sau auriu deschis pe toat® suprafaja, Puful este galben sau galben deschis cu reflexe aurii, La accasii categorie se admit varfui de puf mai inchise la culoare. Sidefie ~ ci: blamuri ce au baza parului de direstie cafenin pe parten dorsal& si culoatea bej pe partea ventrala a corpulut. Varfurile parului de directie sunt in mod obisnuit abe. Puful de pe linia dorsal este bej sau cafeniu deschis, iar pe partea ventralk culoarca pufului este bej deschis, Alb italian ~ aceste blanuri au atat parul de directie, eat si pufal, albe, cv usjoare nuante crem. Pielea este de culoare alba sidefi. Alb ta aceste blanuri toat’ pilozitatea este complet alba, iar pielea este de culoare 102 Dupa gravitatea defectelor, blanurile de nutrie se pot sorta th eine! grape, dups cum timieaza (tabelul 33), Tabelul 33 (Clasificarea blanurilor de nutrie dup gravitatea defectelor ‘Gravitatea gi numirul defectelor Blane detest Sur ev un defect “Tian ex defecte mine | Blinuri ou defeste mujore 20; Bianori cu numeroase defecte | Suprafara ufectata de defecte i (2h), Dupa tungime, blanurite de mutrie se clasifca tn patra grape gl anume: a—blinurl marie -blanuri mijlocii 60-70 em: ¢—blinuri sic’ 35-40 em; d—blanuri foarte misi sub 38 em. Diferenticrea blanurilor sub raportul caracteristicilor invetisului pilos gi al denmului se face Tn cadrul a trei clase de calitate (tabelul 34). Biinurile de nuirie se pastreaza pana la livrare in Incaperi care si asigure temperiturd scizuti, bine aerisite si bine protejate impotriva rozitoarclor si 2 insectelor dermatofage. De asemenea, umiditatea relativa sé nu depiseascd 65 %, care ar favoriza dezvoltarea unor microorganisme diundtoare piel, peste 70. em;Joan Bud - Cresterea animaletor de bland Tabetul 34 {ncadrares blanurilor de nutrie in clase de calitate ‘nsugirile inveliguiui pilos Insusirite pielit Pileyiatca gund le niawiiwe yr) Peles curd, Ba pete, east pe inireaga suprafaa. Pula | bine decarnath gi | bine deavoltat, des si cu langime de | depress, de culoare alba esi | | sicefie | T Pin de scopes We deavahat | Piles curl, lp | ajuns ta maura, relotiv uniform. | eventuale ume de resturi | atte | Ex cecepia prude dete de pe | ict de fern rescue i j pasea dorslt, Pusu! cue langine de | de culoare | 0.8.1.0 om sicu desime bum _ | Pileritae neunilorm’. cu a deniate | Pielea cle euloare lb alia | mai redust. in specal pe partea | giibui cu mici pete dorsala, Pufut scun de 0,5-0.7 mm 3 | albastru-vercat mai putin des, L gilbuie Valorificarea nutriei pentru productia de carne Valorificarea nuttilor pentru came dateazd de foarte muh timp. Bastinasii din Ametica de Sud unde se gaseau nutrii in stare salbatica, le vanau in priacipal pentru a Je vatorifica cames. Astdzi, in multe pari ale lumii camea de ‘ie este considerati o delicatesd, fie consumat& ca atare, fie in refetele diferitelor preparate. fo ultinii ani sf in tars noasira, camea de nutrie a cdstigat tol mai mulfi consumatori, Sinati« pare fireasca daci avem in vedere faptul c& nutria este un animai curat, care se hrdncjtc cu componente vegetale bogate in prineipii nutritivi Aviind in vedere c& valoarea nutritiva a cdrnii este comparabild cu 4 aitor speciide animale, este tot mai mult soliciatt de consumator. Compozitia chimic’ a c&mii de nutrie o recomanda ca unul din so ia regimurile alimentare dietetice(tabelul 35). rimenteleJoan Bud ~ Cresterea animaletor de bland Tabelul 35 Compozitia chimicd a cirnii de nutrie (Bud L., 1996 ~ prelucrare dup diferii autori ) Proteine | Grisimi SUL Extractive Speieare sie | Griing | SU | Ratasts [cones Carne de bovine | 111,00. 32.23 2.75 OR [Carne de vigel $,60_|_ 24,74 int 1,00 Carne de sutrie adulta 28,55, 17 Lb | Carne de autrietineret, 3634 | 32 Le ‘Carne de pore 48.45 = L1 Carne de eaprt z 1 | Carne de ovine = 4.00 Randamentul la sacrificare este cuprins fntre $0 si 66 %, Sv functie de varsta, sex 5i sate de tntretinere. —— ‘+ Onscle, impreund cu capul, reprezinta 10-12 % ( cea. $00 8); © ficatul 100-150 g: © inima si pulmonii 50-75 g; * rinichii 70-80 g; Camea de nutrie confine substante extractive neazotate ( creatin8, carmitin’, camnosina, acid adenilic ete.) in proportie aproape dubla fai de camea celorialte animale domestice Nutriile adulie depun © cantitate mai mare de grisime tn cavititi si subeutan si mai pufin la nivelul stratului muscular. Grisimea este de culoare albi, foarte apropiati de cea de pore si se ulilizeazi atét Ia prepararea alimentclor, eit i in domeniul eosmeticii gi farmaceutic. Dup sacrificare, camea se depoziteaz’ in camere acrisite, igienice, fa temperatura de 15-18? C timp de 12-24 ore, dup care poate fi consumaté. Camea finuta la temperatura de 1-3° C poate fi consumata in stare proaspaia timp de 7-8 zile insinte de valotificstea catcaselor se va conttola si aviza de catre personalul sanitar- veterinar. 126