Proprietate industriala – Curs 1 08 octombrie 2014

PROTECTIA NOILOR SOIURI DE PLANTE

SEDIUL MATERIEI

Reglementari interne:

- Legea nr. 255/1998 privind protectia noilor soiuri de plante, modificata si

repblicata in M.Of. nr. 230/01.04.2014 dupa intrarea in vigoare a NCP;
- Ordinul nr. 150/2012 al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind
aprobarea regulamentului pentru aplicarea Legii nr. 255/1998.

Reglementari comunitare:

- Regulamentul Consiliului nr. 2100/1994 de instituire a unui regim de protectie

comunitara a soiurilor de plante.

Reglementari internationale:

- Conventia internationala pentru protectia noilor soiuri de plante (1961) revizuita la

Geneva in 1972, 1978 si 1991, la care Romania a aderat prin Legea nr. 186/2000;
- Art. 27 alin. (3) din TRIPS (una din anexele la Conventia de la Marrakech din 1994
privind organizarea internationala a comertului, anexa dedicata problemelor de
proprietate industriala, in corelare cu problemele comerciale). Este cel mai
important act international in materie de proprietate intelectuala (si industriala si
drepturi de autor) . Potrivit art. 27, alin. (3), statele se obliga sa adopte reglementari
speciale privind inventiile ce au ca obiect noile soiuri de plante.

DEFINITII

Soi = grupul de plante apartinand unui taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut,
care:

- poate fi definit prin expresia caracterelor rezultand dintr-un anumit genotip sau
dintr-o anumita combinatie de genotipuri;
- este distinct fata de orice alt grup de plante;
- este considerat ca o entitate cu privire la capacitatea sa de a fi reprodus ca atare.
Proprietate industriala – Curs 1 08 octombrie 2014

Este vorba de un grup de plante si, in mod cumulativ, trebuie sa aiba anumite
caractere specifice, trebuie ca aceste trasaturi caracteristice sa fie considerate impreuna
si, fiind considerate impreuna, trebuie sa fie distincte in ansamblul lor impreuna fata de
orice alt grup de plante care s-ar afla intr-o asemenea situatie.

Ameliorator:

- persoana care a creat sau a descoperit si a dezvoltat un nou soi;

- persoana care este angajatorul persoanei prevazute mai sus sau persoana care a
comandat activitatea de creare de noi soiuri;
- succesorul in drepturi al persoanelor de mai sus.

Taxon botanic = populatie sau un grup de populatii de organisme, care sunt

inrudite din punct de vedere filogenetic si au trasaturi comune ce le diferentiaza de
alte unitati.

ANALIZA

Trebuie pornit de la faptul ca, atunci cand se creeaza un nou soi de plante, s-ar putea
pune problema daca nu cumva ne aflam in prezenta unei inventii. Este vorba despre o
creatie noua, datorata unui efort intelectual al omului. S-ar putea pune problema ca,
pentru noul soi de plante, sa se poata elibera un brevet de inventie, cu regimul juridic
aplicabil. Dintr-un brevet de inventie se naste un drept de proprietate industriala, adica
un drept de exploatare exclusiva a acelei creatii, de catre titularul brevetului. Asadar,
eliberarea unui brevet de inventie poate fi o optiune legislativa.

Totusi, trebuie observat ca un nou soi de plante este, prin natura lucrurilor, o creatie
extraordinar de importanta pentru omenire. Atunci, s-ar pune problema, eventual, daca
ar fi normal sa se recunoasca un drept de exploatare exclusiva, un monopol unei
singure persoane – titularul brevetului – pe o perioada relativ indelungata de timp
(maximum 20 de ani, cum este cazul brevetului de inventie).

Desi este necesara stimularea, prin mijloace juridice, de realizare de inventii in

domeniul soiurilor de plante, totusi, nu se poate aplica in aceasta privinta
reglementarea juridica anterioara referitoare la brevetarea de inventii. Este nevoie de o
Proprietate industriala – Curs 1 08 octombrie 2014

reglementare speciala, specifica, adaptata acestui gen diferit de creatii care apar prin
efortul intelectual uman. Acest lucru este afirmat prin Legea 64/1991 a brevetelor de
inventie, modificata, care, in art. 7 alin. (2) afirma ca inventiile din domeniul
biotehnologiei (categorie di care face parte crearea unui nou soi de plante) sunt
brevetabile (doar) daca se refera la:

- lit. b): plante/animale, daca posibilitatea tehnica de realizare a acelei inventii nu se

limiteaza la un anumit soi de plante sau la o anumita rasa de animale;
- lit. c): daca se refera la un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic ori la
un produs, altul decat un soi de plante sau o rasa de animale, obtinut prin acest
procedeu.

Textul de la lit. b) spune ca se poate elibera brevetul obisnuit de inventie in

domeniul biotehnologiei, chiar si atunci cand este vorba de plante, dar numai daca
posibilitatea biotehnologica de realizare a acelei inventii nu se limiteaza la un anumit
soi de plante. Deci, daca este vorba de crearea unei noi plante, si nu doar a unui soi de
plante, atunci s-ar putea elibera brevetul de inventie. Dar cand este vorba de realizarea
doar a unui nou soi de plante, atunci nu se va acorda brevetul de inventie, ci se va aplica
reglementarea din Legea 255/1998.

Pentru noile soiuri de plante, desi, teoretic, s-ar putea elibera brevet, vointa
legiuitorului este contrara. Este vorba despre o conceptie care rezulta din acte
normative internationale si, in esenta, din text.

Art. 5. CONDITIILE DE FOND ALE OBIECTULUI PROTECTIEI (ce conditii

trebuie sa aiba obiectul respectiv, spre a putea fi protejat, trasaturile noii
creatii pentru a se putea aplica aceste reguli, acordandu-se de catre stat
protectia juridica)

Se elibereaza brevetul pentru soiul de plante daca acesta este:

1. Nou

Potrivit art. 6: un soi este nou daca la data inregistrarii cererii de brevet pentru soi sau la
data invocarii prioritatii materialul de inmultire ori materialul recoltat nu a fost (inca)
Proprietate industriala – Curs 1 08 octombrie 2014

vandut sau nici nu a fost pus printr-un alt mod la dispozitia tertilor de catre ameliorator
sau cu acordul acestuia, in scopul exploatarii comerciale a noului soi:

a. pe teritoriul Romaniei, cu 1 an inaintea inregistrarii cererii de brevet. Daca n-ar exista

aceasta regula, s-ar respinge cererea de brevet pentru ca, potrivit regulilor de drept
comun, la data constituirii depozitului reglementar, este necesar ca inventia
respectiva sa nu mai fi fost exploatata, produsa, comercializata nicaieri in lume,
niciodata inainte. Aici, in schimb, este permisa exploatarea in aceasta modalitate mai
inainte de a depune cererea de brevet, dar sa nu fi fost o exploatare anterioara prea
indelungata, fiindca aceasta situatie nu va constitui un viciu al inventiei pentru
eliberarea brevetului de statul roman.
b. pe teritoriul altor state, cu mai mult de 4 ani de la inregistrarea cererii de brevet
pentru soi, iar pentru pomi, arbori si arbusti si vita de vie, cu mai mult de 6 ani . Daca
noul soi de mere, spre exemplu, care se vrea implementat acum in Romania, a fost
cultivat si comercializat in afara Romaniei, acesta nu isi va pierde noutatea, dar sa
nu fi trecut mai mult de 4 ani de la data inceperii realizarii acestor operatiuni. La
arbusti, arbori, vita de vie etc, ciclul de vegetatie (pana cand intra pe rod) este mai
indelungat.
2. Distinct

Nu se va elibera brevet de soi nou daca noul soi de rosie, spre exemplu, nu prezinta
distinctivitate, potrivit art. 7 alin. (1): un soi este distinct daca se deosebeste clar, prin
unul sau mai multe caractere relevante, care rezulta dintr-un anumit genotip, sau
dintr-o combinatie de genotipuri fata de orice alt soi a carui existenta este notoriu
cunoscuta la data depunerii cererii de brevet sau, dupa caz, la data prioritatii
invocate. Distinctivitatea unui soi este definita prin existenta unor caractere care pot
fi recunoscute, descrise si identificate precis. Alin. (3): soiurile considerate ca fiind
notoriu cunoscute sunt urmatoarele:

- Cele care sunt protejate in Romania si deja inregistrate in Registrul National al

Brevetelor pentru Soiuri sau inregistrate in alte state, parti contractante la
Conventia de la Geneva;
Proprietate industriala – Curs 1 08 octombrie 2014

- Cele care sunt oferite spre vanzare sau vandute pe teritoriul Romaniei sau pe
teritoriul altor state.
3. Uniform

Nu se elibereaza brevetul de inventie pentru noua rosie, decat daca acest nou soi
este uniform, potrivit art. 8, iar soiul este uniform daca atunci cand plantele sunt supuse
variatiilor previzibile pe parcursul ciclului de inmultire, acestea raman suficient de
uniforme in caracterele relevante, inclusiv cele folosite in examinarea distinctivitatii
soiului.

4. Stabil

Potrivit art. 9, soiul este stabil daca, dupa inmultiri repetate sau pentru cazurile
speciale, la sfarsitul fiecarui ciclu de inmultire, caracterele relevante pentru stabilirea
distinctivitatii raman neschimbate. Se elibereaza brevet daca exista certitudinea unei
repetabilitati a caracterelor care intereseaza.

In plus, alin. (2) precizeaza ca, pentru eliberarea brevetului, este necesar ca fiecare
soi sa poarte o anumita denumire. De asemenea, nu isi pierde noutatea nici soiul care:

- Lit. a): face obiectul unui contract de transmiterea de drepturi, daca anterior
inregistrarii cererii de brevet nu a avut loc exploatarea comerciala a noului soi. Se
poate intampla sa se fi creat un nou soi, dar care sa nu fi fost inca exploatat in scop
comercial, ci doar experimentat stiintific, adica nevandut pe piata, cu conditia insa
sa fi facut obiectul unui contract de transmitere de drepturi. Se considera noutate
chiar si in cazul incheierii unui contract de transmitere de drepturi rezultate din
cercetarea stiintifica;
- Lit. b): face obiectul unui acord intre ameliorator si o alta persoana, in virtutea caruia
amelioratorul autorizeaza producerea materialului de inmultire sub controlul sau. Nu
este o exploatare comerciala pe piata, este o exploatare a unor drepturi referitoare
la noul soi de plante;
- Lit. e): a fost pus la dispozitie fata de terti, ca urmare a faptului ca amelioratorul a
expus soiul intr-o expozitie recunoscuta oficial (targ de produse/creatie).
Proprietate industriala – Curs 1 08 octombrie 2014

CONDITIILE DE FOND ALE SUBIECTULUI PROTECTIEI

Art. 10 alin. (1): Dreptul la brevetul pentru soi apartine amelioratorului. Daca exista
mai multi amelioratori care au creat/descoperit/dezvoltat in comun un nou soi, dreptul
la brevet le apartine in comun. La fel se intampla si in cazul in care 2 sau mai multe
persoane au descoperit soiul si alta/alte persoana/persoane l-au dezvoltat.

Alin. (5): Amelioratorul care a creat un nou soi in timpul serviciului este indreptatit,
daca nu s-a prevazut altfel in contract, la o remuneratie echitabila. El, insa, nu va primi
brevetul.

ART. 11 – 28. CONDITIILE DE FORMA (procedura care trebuie urmata

spre a obtine protectia juridica, daca sunt indeplinite conditiile de fond ale
obiectului si daca cererea a fost depusa de persoana care are dreptul sa
pretinda eliberarea protectiei juridice).

Procedura nu se desfasoara in fata OSIM, ci in fata ISTIS (Institutul de stat pentru

testarea si inregistrarea soiurilor) care functioneaza in subordinea Ministerului
Agriculturii. Pana in anul 2008, competenta apartinea OSIM.

Trebuie depusa o cerere de brevet la acest institut, direct la sediu, prin posta, in
forma electronica, etc., indeplinind urmatoarele cerinte:

- Indicarea denumirii speciei in limba latina;

- Indicarea denumirii comune, obisnuite, uzitate, din limba romana;
- Propunerea provizorie de denumire a noului soi. Acest aspect este reglmentat prin
art. 15 din lege, care vorbeste despre denumirea soiurilor: Soiul trebuie sa poarte o
denumire generica, pentru a putea fi identificat. Denumirea soiului trebuie sa difere de
orice alta denumire care desemneaza un alt soi existent apartinand aceleiasi specii de
plantei. Denumirea soiului nu trebuie sa induca in eroare sau sa genereze confuzii
(trimitere la marca deceptiva din dreptul comun).
Solicitantul poate cere la ISTIS, contra cost, inainte de depunerea cererii, efectuarea
unei cercetari documentate, referitoare la denumirea propusa. Este reglementata
Proprietate industriala – Curs 1 08 octombrie 2014

data de depozit a cererii – data depunerii cererii la ISTIS – daca cererea este corect
completata.

Este reglementata prioritatea unionista, care inseamna ca, daca pentru acel soi s-a
depus o cerere de brevet intr-o alta tara, exista posibilitatea ca, pentru acelasi soi, sa se
depuna cerere si in Romania si, daca intre cele doua cereri exista un interval de cel mult
12 luni, atunci, cu conditia platii unei taxe, examinarea noutatii nu se va face prin
raportare la data depunerii cererii in Romania, ci prin raportare la data depunerii
cererii anterioare. ISTIS examineaza formal cererea, dupa care se trece la examinarea
pe fond a cererii, asa cum este reglementata de art. 17.

ISTIS are obligatia sa examineze pe fond cererea, in cel mult 6 luni de la data
inregistrarii, si anume numai sub aspectul noutatii si al denumirii solului. Daca, in urma
acestei examinari de fond, ISTIS hotaraste ca sunt indeplinite conditiile prevazute de
lege, atunci soiul va fi supus unei examinari tehnice, si anume in centrele speciale de
testare ale ISTIS, sau, in cazul speciilor la care ISTIS nu poate efectua aceasta testare
tehnica, examinarea tehnica va fi efectuata de catre o alta autoritate nationala, cu care
ISTIS are un contract administrativ de cooperare.

Aceasta examinare este una tehnica care presupune timp, conditii pentru cultivarea
plantei si observarea conditiilor existente – art. 18 si 19.

Pe baza raportului de examinare tehnica, ISTIS stabileste daca noul soi indeplieste
toate conditiile de fond pentru eliberarea brevetului. Insa, conform art. 23, exista o
protectie provizorie pe perioada de la data publicarii cererii de brevet si pana la data
acordarii efective a brevetului, solicitantul beneficiind, provizoriu, de aceleasi drepturi
care sunt conferite titularului de brevet, in caz de eliberare a acestuia.

Se elibereaza brevetul de catre ISTIS si se inregistreaza intr-un registru national.

Art. 30 arata care sunt drepturile titularului de brevet pentru soi: Titularul de brevet
beneficiaza de dreptul exclusiv de exploatare a noului soi si de dreptul de a interzice
oricarei persoane sa efectueze fara autorizatia sa urmatoarele acte privind materialul de
inmultire sau materialul recoltat:
Proprietate industriala – Curs 1 08 octombrie 2014

- Producerea/reproducerea;
- Conditionarea in scopul inmultirii;
- Oferirea spre vanzare;
- Orice forma de comercializare, import/export, depozitare in scopul
comercializarii/exploatarii.

Titularul de brevet este indreptatit sa solicite redevente pentru exploatarea de catre

terti a soiului protejat, in baza acordarii de licente contractuale.

Durata de protectie juridica, potrivit art.30, alin. (1): Durata de protectie a soiului
este de 25 de ani si se calculeaza de la data acordarii brevetului pentru soi pana la
sfarsitul celui de-al 25-lea an calendaristic care urmeaza anului acordarii.

Potrivit alin. (2): Durata de protectie pentru soiurile de pomi, arbori si arbusti
ornamentali, vita-de-vie, cartofi si hamei este de 30 de ani si se calculeaza de la data
acordarii brevetului pentru soi până la sfarsaitul celui de-al 30-lea an calendaristic care
urmează anului acordarii.