Portofoliu

Elev: BENOVICI ANASTASIA MIHAELA

Clasa a IV a A
Profesor: CARJALIU CLAUDIA
Limba si literatura romana

1
Viata si activitatea lui

Petre Ispirescu

Editor, folclorist, povestitor, scriitor si tipograf roman.

2
 Opis
Pagina

Copilaria si studiile....................................................................................4

Lucrul in tipografii .....................................................................................5

Activitatea publicistica si colectiile de basme............................................6

Sfarsitul vietii.............................................................................................8

Opere........................................................................................................9

In memoriam...........................................................................................11

3
 Copilaria si studiile

Petre Ispirescu s-a nascut in ianuarie 1830, la Bucuresti, in mahalaua

Pescaria Veche, in familia frizerului Gheorghe Ispirescu. Mama, Elena, de origine
transilvaneana, era, o povestitoare neintrecuta. De la parinti sau de la calfele si
clientii tatalui sau, Ispirescu a putut asculta, in copilarie, numeroase creatii populare,
mai ales basme.

Tanarul Petre nu a urmat cursurile unor scoli, el a fost educat de mai multi
dascali de pe langa unele biserici, dupa care si-a format singur cultura, citind carti de
la tipografiile la care a lucrat. Din initiativa mamei, Petre a fost invatat sa citeasca de
catre dascalul Nicolai de la biserica Udricani din cartierul lor; ulterior, el a continuat
studiile cu cantorul Lupescu de la biserica Olteni. La 12 ani, baiatul a invatat
psaltichia cu profesorul de muzica George Voiculescu de la biserica Domnita Balasa.

La paisprezece ani, Ispirescu a intrat ucenic la tipografia condusa de Zaharia

Carcalechi, sperand ca acolo unde se tiparesc cartile se poate studia. Z. Carcalechi
edita din 1843 ziarul Vestitorul romanesc. Aici Ispirescu a lucrat cate 14 ore pe zi, iar
in 1848 a devenit tipograf calificat.

Dupa ce tatal sau a murit, Petre a invatat sa cante la chitara pentru a-i tine de
urat mamei. Tot atunci, el a inceput sa scrie cateva versuri. La fel si in cazul prozei
memorialiste, insa, in domeniul versurilor, incercarile sale au ramas imbinari hibride
de influente insuficient asimilate.

4
 Lucrul in tipografii

In 1854 Petre a parasit tipografia lui Zaharia Carcalechi si s-a angajat la

tipografia Copainie, unde se tipareau in traducere "Atala, Paul si Virgina", precum si
lucrari de Jonathan Swift, Jean-Jacques Rousseau, Alexandre Dumas, Victor Hugo,
Miguel de Cervantes. In aceasta perioada, a depus eforturi sa citeasca Fabulele lui
Florian in original. Petre a continuat sa locuiasca impreuna cu mama sa, si isi
petrecea duminicile acasa.

In 1858, In contextul dezbaterilor privind Unirea Principatelor Romane,

tipografia la care lucra Ispirescu a acceptat sa imprime, fara a prezenta textul
cenzurii, corespondenta secreta a principelui Vogoride, un text util pentru un grup de
unionisti. Politia i-a arestat pe toti participantii afacerii si Ispirescu a petrecut trei
saptamani in inchisoare, pierzandu-si serviciul si ramanand astfel trei luni fara lucru.
Abia la finele anului, Vasile Boerescu, politician unionist si viitorul ministru de
externe, i-a oferit directia unei tipografii mai moderne, care poseda prima presa
mecanica din Bucuresti si imprima revista Nationalul.

5
 Activitatea publicistica si colectiile de basme
La aceasta tipografie, a devenit asociatul unei parti egale: Boerescu detinea
capitalul, iar Ispirescu directia si activitatea. A fost perioada cea mai fericita din viata
lui, mai luminoasa in stare de a bucura pe maica lui sarmana. Traia in liniste si pace,
cu constiinta impacata si avand siguranta financiara. Astfel, el si-a cumpărat o casa
pe strada Salciilor, astazi in plin centrul Bucurestilor. Activitatea sa de tipograf l-a pus
in contact cu scriitori si oameni importanti timpului sau (Ion Ionescu de la Brad,
Nicolae Filimon, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu etc.).

In 1862, Ispirescu a publicat primele sase basme culese de el, in Taranul

roman, la indemnul lui Nicolae Filimon. Este vorba de basmele Tinerete fara
batranete si viata fara de moarte, Praslea cel voinic si merele de aur, Balaurul cel cu
sapte capete, Fata de imparat si pescarul si Fiul vanatorului. Ele au fost reunite apoi,
impreuna cu altele, in prima sa culegere de basme, astazi devenita o raritate
bibliografica.

Dupa ce in 1863, Vasile Boerescu, asociatul sau, a vandut imprimeria, C. A.

Rosetti, viitor ministru, l-a invitat sa lucreze ca director al imprimeriei ce tiparea
Romanul, revista Partidului Liberal, atunci în opozitie. Impreuna cu Rosetti, Ispirescu
a participat la infiintarea primei "Case de ajutor reciproc a tipografilor din Romania".

In 1864, insa, guvernul a suprimat ziarul Romanul, iar Ispirescu, împreuna cu

alti asociati, Walter Scarlat si Frederic Göbl, a infiintat Tipografia Lucratorilor Asociati.
Cu un an mai tarziu, Ispirescu conducea personal foaia Tipograful roman. Timp de un
deceniu, din 1862 pana in 1872, autorul nu a publicat niciun basm. Dupa abdicarea
lui Alexandru Ioan Cuza în 1866, la invitatia ministrului de interne Ion Ghica,
Ispirescu a acceptat sa conduca Imprimeria de Stat. Dupa o perioada de doi ani,
impreuna cu alti trei asociati, a infiintat Noua tipografie a laboratorilor romani.

In 1872, si-a reluat activitatea de publicare a basmelor, cu colectia Legende

sau basmele romanilor. Ghicitori si proverburi, cu o prefata de B. P. Hasdeu. Este
incurajat, apreciat pentru calitatile scrisului sau si pentru cunoasterea profunda si
inestimabilă a creației populare. Un an mai târziu, a apărut și Snoave sau povesti
populare, iar in 1876, Ispravele si viata lui Mihai Viteazul. Dupa ce a ramas unic
asociat al imprimeriei sale, Ispirescu a redenumit-o Tipografia Academiei Romane.
Activitatea sa a fost subiectul unui articol elogios scris de folcloristul evreu Moses
Gaster si publicat in Magasin fur die Literatur des Auslandes.

6
 In 1879, editura sa a imprimat o colectie de basme culte ce reprezentau
prelucrari in limbaj autohton ale unor mituri ale folclorului universal si ale unor
fragmente din mitologia greaca, reunite in volumul Din povestile unchiului sfatos,
basme paganesti. Acest volum a aparut prin influenta lui Alexandru Odobescu, care a
scris si prefata.

In 1882, la Indemnul lui Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu reuneste toate

basmele si legendele intr-o culegere completa: Legendele sau basmele romanilor.
Alecsandri ii elogiaza culegerea printr-o scrisoare convertita ulterior in prefata a
volumului publicat: „recunostinta noastra iti este dar castigata pentru totdeauna.
Pretiosul dumitale volum trebie sa se afle in fiecare casa”.

7
 Sfarsitul vietii

Dupa 50 de ani petrecuti numai in Bucuresti, Ispirescu a calatorit la Rosiorii de

Vede, un oras situat la 120 km de Bucuresti, unde fiica sa trebuia să fie numita
institutoare.

Principala opera a vietii sale, culegerea Legende sau basmele romanilor cu 37 de

basme, si prefată de Vasile Alecsandri, a aparut in 1882. Ulterior, la Sibiu a fost
publicata colectia Jocuri si jucarii de copii, ce valorifica folclorul copiilor.

Petre Ispirescu a murit la 21 noiembrie 1887 (sau 27 noiembrie 1887, conform

altor surse), dupa o congestie cerebrala suferita la masa de lucru. Sedinta literara a
grupului de la Revista Noua (compusa din Ionescu-Gion, Delavrancea, Vlahuta,
Hasdeu) a fost suspendata la anuntarea mortii sale.

8
 Opere

Volume publicate

Colectie de sase basme in Taranul Roman (1862)

Legendele si basmele romanilor. Ghicitori si Proverburi (1872)

Snoave si Povesti populare (1874)

Ispravile si viața lui Mihai Viteazu (1876)

Povestele unchiasului sfatos (1879)

Pilde si ghicitori (1880)

Legendele sau basmele romanilor (1882)

Basme, snoave si glume (1883)

Jucarii si jocuri de copil (1885)

Povesti morale. Despre pomul Craciunului (1886)

9
Basme

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

Aleodor Imparat

Ileana Simziana

Broasca testoasa cea fermecata

Insir-te margarite

Praslea cel voinic si merele de aur

Voinicul cel cu cartea in mana nascut

Zana zanelor

Zana muntilor

Greuceanu

Cele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat

Ciobanasul cel istet sau turloaiele blendei

Porcul cel fermecat

Copii vaduvului si iepurele, vulpea, lupul si ursul

Cei trei frati imparati

Coman vanatorul

Cotosman Nazdravanu

Pasarea maiastra

Tugulea, fiul unchiasului si al matusei

Fata mosului cea cuminte

Cele trei rodii aurite

Sarea in bucate

10
 In memoriam

In amintirea sa, a fost numita o strada din Bucuresti din sectorul 5.

De asemenea, o scoala gimnaziala din Bucuresti, sectorul 1, este numita „Scoala

Gimnaziala Petre Ispirescu”.

11