Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
• 1Viața
o 1.1Copilăria și studiile
o 1.2Lucrul în tipografii
o 1.3Activitatea publicistică și colecțiile de basme
o 1.4Sfârșitul vieții
• 2Opere
o 2.1Volume publicate
o 2.2Basme
• 3In memoriam
• 4Note
• 5Bibliografie
• 6Legături externe
• 7Vezi și
În 1854 Petre a părăsit tipografia lui Zaharia Carcalechi și s-a angajat la tipografia Copainie, unde se
tipăreau în traducere "Atala, Paul și Virgina", precum și lucrări de Jonathan Swift, Jean-Jacques
Rousseau, Alexandre Dumas, Victor Hugo, Miguel de Cervantes. În această perioadă, a depus
eforturi să citească Fabulele lui Florian în original. Petre a continuat să locuiască împreună cu mama
sa, și-și petrecea duminicile acasă.
În 1858, în contextul dezbaterilor privind Unirea Principatelor Române, tipografia la care lucra
Ispirescu a acceptat să imprime, fără a prezenta textul cenzurii, corespondența secretă a principelui
Vogoride, un text util pentru un grup de unioniști. Poliția i-a arestat pe toți participanții afacerii și
Ispirescu a petrecut trei săptămâni în închisoare, pierzându-și serviciul și rămânând astfel trei luni
fără lucru. Abia la finele anului, Vasile Boerescu, politician unionist și viitorul ministru de externe, i-a
oferit direcția unei tipografii mai moderne, care poseda prima presă mecanică din București și
imprima revista Naționalul.
În 1872, și-a reluat activitatea de publicare a basmelor, cu colecția Legende sau basmele românilor.
Ghicitori și proverburi, cu o prefață de B. P. Hasdeu. Este încurajat, apreciat pentru calitățile scrisului
său și pentru cunoașterea profundă și inestimabilă a creației populare.[necesită citare] Un an mai târziu, a
apărut și Snoave sau povești populare, iar în 1876, Ispravele și viața lui Mihai Viteazul. După ce a
rămas unic asociat al imprimeriei sale, Ispirescu a redenumit-o Tipografia Academiei Române.
Activitatea sa a fost subiectul unui articol elogios scris de folcloristul evreu Moses Gaster și publicat
în Magasin fur die Literatur des Auslandes.
În 1879, editura sa a imprimat o colecție de basme culte ce reprezentau prelucrări în limbaj autohton
ale unor mituri ale folclorului universal și ale unor fragmente din mitologia greacă, reunite în
volumul Din poveștile unchiului sfătos, basme păgânești. Acest volum a apărut prin influența
lui Alexandru Odobescu, care a scris și prefața.
În 1882, la îndemnul lui Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu reunește toate basmele și legendele într-o
culegere completă: Legendele sau basmele românilor. Alecsandri îi elogiază culegerea printr-o
scrisoare convertită ulterior în prefață a volumului publicat: „recunoștința noastră îți este dar
câștigată pentru totdeauna. Prețiosul dumitale volum trebie să se afle în fiecare casă”.