NAIN EDE T XT Mirce a Elia de

~
1. Alege,i, din urmatoarea
1sta. cinci cuvint e care crede\i
a au mai mare legatura cu felul
.
·ost ru de -a fi: atentie, buima -
ea la, co rte, cu raj, con{ormism ,
1evotam ent, divertisment, film, Scris i n timpu l liceului, i n cateva versiu n i, Romanul adolescen-
"rica, gadget, hobby, joc, mu- tu lui miop este O fic~iune autobi ografic a. Este un ro man-jurnat at
·ica, optimism, prietenie, pesi- adolescentei scris de un adolesce nt, fapt neobi~nuit ca fenomen
11ism, seriozitate, singura tate, literar. in ~poca au aparut cateva fragme nte in reviste, textul fiind
•po rt, telefon. umor. publica t integral abia in 1988, dupa moartea autoru lui .
Se vor scrie cuvintele pe o scoala , prietenii, primele experi en\e erotice, caf1ile ~i, mai ales,
·oaie de hartie ~i trei dint re asp.ira\ ia de ,,a se face", de a da un sens auten t ic ~i i mporta nt pro-
1oi vor realiza un clasament al priei vie\ i sunt temele aceste i opere de t inere\e, interesant.a iri
Jrimel or ci nci cuvinte alese de
: lasa.
. .
aceeas i masura si ca document de epoca .
Fragmentul selecta t apaf1i ne ca pit olului intitu lat Vacanfa (pri-
ma parte a operei).
2. in ce masura aceste cinci
cuvint e din fruntea clasamen-
t ului va caracterizeaza ca grup
sau genera\ie? Raspund e\i, ale-
E cald, ~i eu sunt liber sa citesc ce-mi place. Nu ma gandesc la
gand unul dintre modelele de corigen\a. Am sa ma apuc de matematica la sfar~itul Jui august ~i tot
mai j os: atunci am s-o invat. Sunt liber, sunt stapan pe timpul meu. M-am gan-
a. Da, pentru ca ... dit mult daca nu trebui e sa plec, sa fug pentr u totdeauna. Eun gand
b. Nu, pentru ca ... care se intoarce rabdator. de cate ori izbutesc sa-1 ajung. Ma fra.manra 1

c. Da ~i nu, pentru ca, pe de o noptile. Ar fi atat de frumo s sa fug ... Nu $tiu daca 1mi lipseste curajuL
parte, ... , iar, pe de alta parte, ... ~a ?andesc la atatea piedici pentru care nu sunt inca pr~gatit sale
mfrang_ _· Eu nu intel · · d.m tot ceea ce prive~te pa~ap
. eg mm1c onul. Oaca.·
a$ ca~ata unul, mi-ar fi U$Or sa ma descurc. X
P!ietenii toti imi spun ca ~i ei au vrut sa fuga. Fuga mea nu e insa 0
trecato
. . are . nostalgie du pa- aventun.. mc10 . . copilareasca · f~·a
predar e
I
P ict1sehlor scolii Eu t b . - fu .
. ·
care nu o mteleg dar
· re UJe sa g dmtr-o necesnate
~ . • .
. -
launtn
in a\
.ca.. Pe I
~ · ' care 1m1 stapane~te vointa . Simt ca m1. s-ar n.1pe
su fl etul, cam-as sufo c
It,e . • )1
. . •. ca a 1•S1mt nevoia sa vietui esc asa cum vre~L
eu, Iuptand. A1c1 i • - . . . '
un camp· - ' n mansarda, ma lupt numa i cu mine. Atn a1un-
1on mcerca t un · 1-
cu · · ' ca 1 icer
m1ma rece. Dar treb . -au a sentimentalismului. un temn. r·a
dinlauntrul me S me sa lupt cu oamenii. Aceasta e o porut ,.
u. Unt cu . l - .
triva celorlalti ~· . . pnns a rasumpuri de o furie oarha- 1.~~p---~tl·
. f . . "1impotnva mea . . ~
m rang in viata. , care vietm esc m celula- ~1. nu .,t:Oll : ,j
- Daca a~" fug1,· as fi at . d
fara teama de rn· . c- - at e purernic... Ma ghicesc rarac1. nd sin~ . o,,:r.
a . .,1
c ntmeni nu m-ine, ,ara gri1·i, muncm .
d ~i citind arat cat vreau e ·vu cr-:1•
ar recunoa~t . . . -. a r
" e, Intr-atat a~ vietui o viara sm:un ·
 Cel din urma indemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut, AUTOR
intr-o dimine ata. pe o banca la $osea 1, ~i am petrecut patru ceasuri de
vorba cu un vagabond . Citeam o nuvela de Panait !strati. Vecinul meu r
de banca m-a rugat sa ii imprumu t revista. A citit-o repede. Am intrat, I
apoi, in vorba. Un evreu tanar, prost imbracat, care ratacise mult ~i
indurase multe. Mi-a spus de umerii zdrobiti in porturi. Eu am inteles
can-am sa pot ajunge ni ciodata hamal ~i m-am intristat. Mi-a vorbit,
insa, de viata s tranie pe care o due piani~tii cabaretelo r de periferie,
imbarcati pe vapoare levantine 2 , ajun~i in porturi calde, dormind in
hoteluri murdare, petrecand u-~i noptile in orchestre de naufragiat i
cosmopol itp. Eu imi simteam carnea incrancen ata de bucurii. Mi se
parea ca numai o a stfel de viata m-ar fl lini~tit.
Tana rul fugise din Basarabia , fusese pico lo intr-o cafenea din Bra~ov,
ajunsese ucenic intr-o ceainarie din Constantin opol, apoi paznic la
o magazie de lemne in Smirna, fugise din nou , pe un vapor grecesc,
pana la Cairo. Aici a ramas aproape un an. N-a putut invata engleze~te . Mircea Eliade (1907- 1986). ls-
Cite~te ruse~te , romane~te ~i frantuze~t e. E inteligent ~i incult. S-a toric al religiilor, prozat or ~i ese-
temut sa-mi dezvaluie credintele sale poli tice, dar i le-a m ghici t. ist . Absolvent al Faculta\ii de Li-
Am vorbit amandoi d espre Panait !strati, pe care i i a dora. Eu am tere ~i F1losofie din Bucure~t i,
incercat sa-1 conving d e in feriorita tea va dita a scrierilor bra ileanului ob\ine o bursa de studiu 1n India
parvenit. Tan a rul m-a numi t, glumind, ,,burghez" ~i m-a asigurat ca (1928-1932 ), experien\a care-i va
nu pot, inca, intelege p e Panait. marca profund cariera. i si sus-
Despre ce n-am vorbit, patru ceasuri, pe banca pustie, in amiazi? \ine doctoratul cu o teza des-
Cand ne-am despaqit, plecam cu alte doruri, cu alt pas, cu alt zambet. X pre yoga. Devine asistent al fa-
A doua intalnire m -a facut sa ga ndesc asupra unor fapte de via ta
vie, pe care le cuno~team din a u zite sau din ca.qi. Gandurile mi-au
.
cultatii absolvite 1ntre 1933 si .
1938. in tim pul razboiului, apro-
daruit alti ochi, cu care im i priveam m a i b anuitor tovara~ul ~i mai piat al ideilor de extre ma d reap-
prudent aventura m ea . ta, parase~te \ara ca di plo mat la
Am intarziat de vorba intr-o berari e pe care mi-o fixase el. L-am intre- Londra, ap oi la Lisabo na. Dupa
bat cum a venit la Bucure~ti. Din tot ce mi-a povestit, ca.pa.tam impresia ca\i va ani petrecu\ i 1n Franta,
ca ma minte. Mi-a spus ca venea de la Hamburg, ca ,,lucra tor". Se ferea se stabi le~te la Chicago, ca pro-
sa precizeze meseria. Furat d e vorba, mi-a marturisit ca parasise Parisul fesor universita r de istoria reli-
acum zece zile. Uitase d e Hamburg. intelegeam ca petrecuse mult timp giilo r.
in Franta. Era prea incult ca sa retina atatea numiri, a ta tea locuri, atatea Opera ~ti i n\ifica i nclude st u-
minunatii, dintr-o convorbir e sau dintr-o carte. Vorbea curgator, cald, d ii de ist o rie a religiilor, mito-
amestecan d fraze de argot", pe care nu le intelegeam intotdeau na. logie, orient alistica: Trata t de
Pe mine ma cuprinses e, dintr-o data, neincrede rea. ii priveam co- isto ria retigiito r, Mit u l eternei
rect ~i, poate, cu banuieli in ochi. Nu intelegeam cum se putuse stre - reintoarce r i, Sacru t ~; profanut,
cura prin atatea tari ca lucrator. incercai sa-1surprind. Tovara~ul meu Nostalg ia o ri gi nilor, ? amanis-
mut ?; teh nicite extazu l ui, lsto ria
1
Soseaua Kiseleff din Bucuresti. credin telor ~i ideitor religioase
~
1
i.evantin, adj. - oriental, din 'orient. .
1
Cosmopolit, adj. - de na\ionalita \i ?iver~e, din toata ~umea. et c.
..
• Argot (i n limba franceza) - argou, limbaJ al vagabonz1lor sau al altor categoni, Scrierile literare intra, 1n li nii
cu nuan\e mai dure, vulgare. mari, 'i'n doua catego rii. Ro mane

I
w
a
a inceput sa rada, fermecat. A rostit atunci o injuratura _ sav
. - . uroas·
m-a asigurar el _ pe ruse~te. M1-a spus ca nu sunt decat un . a,
. I s· s1rnp1
.,burghez decectiv". Ca a~ putea mtra agent a iguranta l, sa ur - u
. . 1- - d . . . rnaresc
tipii suspecti. Apo1 a cerut o stlc a scumpa e vm ~1 a .mcepur _ .
. - . - . . sa-rn1
povesteasca O suma de Iucrun care ma entuz1asmau pnn medit l
- . . u lor
prin cinismul cu care erau martunslte. ,
Tanarul traia in fiecare ora~. din ceea ce ca~tiga, cu o ,Jata" rn
. . d . c ereu
schimbata. Avea o ciudata msu~ire e a Supune vomta 1etelor de
tuar, i~i alegea pe cea mai frumoasa. Ga.sea astfel casa ~i bani. El v tro.
. . bl" . aga.
bonda in timpul zilei, fuma in grad m1 pu ice ~1 seara juca biliarct .
cafenele pana la ceasul cand trebuia sa-~i intalneasca tovara~a. Jc in
Povestea roate acescea antrenant, golind pahare, incercand sa .
inspaimanre prin imoralicarea sa. Eu ma tulburam nu de tor ce-:~
spunea, ci de faptul ca-i aprobam faptele. A~ fi vrut sa descopar O in-
cercare de revolta, de dezgust, ~i strangeam buzele de furie ca aven-
turile lui ma atatau, ma seduceau.
Neincrederea in putinfa unei vieti de munca ~i rataciri nu intarzie
sa ma inrristeze. Dezvaluii noului meu tovara~ toate indoielile. El ma
sfatui sa raman acasa pana ce voi cre~te destul, ca sa nu ma scar-
beasca craiul parazit !$i neru~inat. Jmi preciza, apoi, tot ce-mi trebuia
pentru fuga. Actul de na~tere, de bacalaureat nu pretuiau, trebuia sa
fur bani multi de acasa, bijuterii, sa-mi capat un pa~aport pe un an.
sa ma fac cetatean rus la legatia din Constantinopol ~i sa ma angajez
pianis t pe un vapor de-a treia mana, cursa Alexandria-Nag asaki. X
Pe drum, la inroarcere, ma inchipuiam in mijlocul furtunii, lovind
clapele unui pian ametit de tangaj, beat de nesomn, de spaima ~i de
entuzias m.
Am ajuns, noaptea rarziu, acasa. fn mansarda patrundeau mi-
resme de gradina prin ferestruicile deschise. Podelele de lemn abu-
reau in luna. Am dormit fericit, hotarat sa rup cu tot ce e mediocru.
inabu~itor, impus de straini, in viafa mea.
M-am de~ceptat tulbure de vinul pe care ii bausem cu noul meu
tovara~, de visele pe care le visasem. Am inteles ca ma leaga inca
multe doruri de casa: mansarda, caqile, roma~ul. Casa plec, irni rre·
buiesc bani, curaj ~i siguranta ca nu voi tanji dupa biblioteca rnea_.
Ceea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta, ca
po_fre~c i_n acela~i timp ~i cu aceea~i fu.rie caqile ~i vagabondajul. M~
ch~nu~e implinirea unei munci aspre, neodihnite, nebune~ti ~i ma
chmu!e fuga, ratacirile printre suferinti. Nu ~tiu cum se vor impa~
dorunle acestea. Cred, insa, ca imi lipse~te o vointa adevarata, care sa
aleaga anumite nazuinti ~i sa se consume satisfa~andu-le...
1
(Mircea Eliade' RomanuI adolescencului miop, Editura Gararnon d· 199S
- S
- - -- --Serviciul . -
1 Sigurantii d
· ecret e lnformatii din perioada interbellca.

.J
 ?121
ADOLESCENTA
uNIT ATE A 1

MICA EN~ICLOPEDIE
UTERARA
asa Teme si, motive literare f' Tema este un aspect al rea -
Ip] ~
1 utati i situa tin pri m-pla nul unu i
resc: un adolescent rebel text llterar (al oricarei form e de
i-n-i_i
la text comunicare, in general). Toate
-lor, oe la ce stim
,
informa\ iile transmise de t extu l
~reu refer itoar e respect iv au legatura mai mica
1. Nota\i cu adevarat (A) sau fals (F) urma toare le idei
tr0 • sau mai mare cu t ema. In unel e
aga. la con\inutul textului dat: scen~ul era un va- cazuri, t ema est e foar te vizibila,
a. Tanarul pe care-I cunoa~te intam plato r adole
din
gabond care avusese slujbe temp orare ~i varia
te in ma1 mult e ora~ e fiind anun t ata de t itlu. Tn Ami n-
tiri din copi larie de Ion Creanga,
•111a din lume. esce ntul are de-
b. Tanarul este un personaj fasci nant , in care adol t ema este co pi laria, iar in Ro-
~-rni manul ado lescen t ului miop de
) in. plina incredere. cred e ca num ai
c. Adolescentul viseaza sa fuga de-a casa , deoa rece Mircea Eliad e, adol escen\a. Am -
ven. palp itant a .
a~a va deveni mai puternic ~i va duce o via\a bele sunt, i nsa, text e aut obio -
s corig ent la mate -
d. Ce! care poveste~te este un elev care a rama grafi ce, pri n urm are texte de
.rzie toam na, daca va inva ta
matica ~i este convins ca va lua exam enul din oarecare intin dere, ~i, de acee a,
l ma
,car- toata vacan\a. este atras in acee asi pe rmit dezv oltar ea alto r cateva
e. In cele din urma , adol escen tul cons tata ca
JUia ' teme , i n legatu ra cu t em a p ri n-
masura de aventura ~i de studi u.
asa cipa la, cum ar fi ~coala sau pri -
t an, le delim itate etenia, teme com un e amb elo r
2. Rezuma\i oral textul, recitind cu aten tie secv ente
.ajez · opere.
X prin semnul X .
Motivul este o unit at e im -
vind obtin eti cate un portanta de co n\inu t a textulu i,
. 3. _Aranja\i literele din casu \e in a~a fel, inca t sa '
?i de ru urma toare le cuvinte din text : ' ca ~i t ema, prin care se dezvolt a
smomm pent
aceasta din urma . Spre exem -
mi-
• gand, launtric, levantin, naufragiu , viatii. plu, tema confrunt arii di ntre
abu-
bine ~i ra u din basm se dez-
>CrU,
volta pri n structu ri de li mbaj si
de narat iune care circula de ta
meu
inca u~ ~asm la altul: mez inul, preju -
i tre- d1c1ul, calatoria, probele, obiec-
te ~i fen omene magice, form u -
nea.
a, ca /NJ1 !r !EJR!o l !RI lele specifice etc.
1• Ma

i ma
r. ' /r /LI A!o l I IRJEJNI Acelea~i aspecte de viat a pot
fi i n unele opere teme, in ~ltele
pa.ca /~I EIE!cl motive. Spre exemplu, calatoria
re sa este un motiv al basmului, dar
ap~ re_ ca tema in numeroase
998) s_cnen nonf iqion ale de tipul car-
War de calatorii.
·11 Literatura
Not6. h' m,\ PO Jl( ' '>J fie ,, 4 • Carc, dintrc ind clct11icirilc mcn\ion.:itL· ;
XJt,1 ~1 1ntr un mod mu . . 11
1 pu\in cxo11.c" ·"' (nt:obi.::nuit~F Sclect.1\1
'( lrJ gm cn tul un
tex1
d V1 "'~
qrncrll\, \1nl1nd c.ont ~i cle , ·ta ,i cxiili ca\i alcgcrcJ. . . e
&i Po l ·1.- ~s11.! ,.~att
me l·1rc~ tc, cx1
"11Jul opNc1 In Mesl rtl ,lCl J !:i '( i-
I sta
,
Sl ' par,, n·,c·iltl'.~.J dar tot de o a cgcrc c~ tc
vorba , d•~lu1
l, se l'1 •litb11
• .!~ ~i ~
PO<llC' ~punp Ctl
Romo nul . \. cc .
, latl
in ncvoie saexp IJCJ 1. ~ t:;\
~ 1" q ~
1
'l j

ocJole:,{en1u1t11 m,op es
\e vorba a.~,1 u
d(' ildOll'~Cl'n\ a c,\ vJrst 5, Ceca cc se 1ntjmpla efecti 1•1
,, ten ~,
v sa u do ar in
I
onata il t1utodc•fin 1ri1 ' .,·
ir.c:u .. r: . c .
acestc" 'rn,.n 11.!a er(
cIcs d -< , •5 Jr in do u~ ~pa\11 ,1z1ce. arc sunt
dint re clc cu ajutorul urm ~to
arclur pcrcch,. de in"'·su0..isc JtiJ
. I
srrcillll, pub I1c pn.vat. Idcn ·r· . Uta.11 t u, \
,ru,, /ar·,'
.· r
N t1 1ca 11, eventu ~lfJ·.' e>cter aPr
a1, ~1al 1ri~/1'l~
tele. ~~

1. l'r cciza \i tcma tcx tul

ui sc lectat din roman, inccrca nd sa va imagina\i
\in and co nt de urmatoare cum va .
le fra gmcntc-chcie pcn- tra pcste 20 de ani. arata v·
tru fie ca re ~ccvcn\j dclim iaia"°4
itata:
a. ..~a fug pcntru 1otd ea
una": 4. Terna romanul ui se dezv
b. ..Simt nevo ia sa vie\ui olta in .
csc a~a cum vreau eu, prin perso najul principal.
luptand."/., Daca a~fu gi, a~ Care sunt ~~ 1rnu1 t~
fi atat de putcrni c.. .''; carac terizare din accs t tex
c... am pctrccu t patru cc
asuri de vorba cu un va - . . t? Select~'110aceledt
1lus1rat1ve. · a11 fra
g.:ibond ", ..via\a stranie", &n\ente
Constantinopol , Smirn a,
Cairo, .. porturi lcvantinc";
d. .. nein crcdcre", ..burghe 5.1n fra gmentclc reluate
z detcctiv"; mai jos,cate .
sunt evid en\iate prin italic
e . .,a venturile lui ma sc
duceau ", .,Neincrederea . De ce? va CUvinte
in putin\a un ei vie\i de m a. .. Eu ma tulburam nu de
unca ~i rat ac iri ..."; tot ce-mi sp
f. .. Am ln\e les ca ma leaga
faptul ca-i aprobam faptele unea Clde
inca multe doruri de : '
ca sa: man sarda, ca qile, ro b. ntrebuia SQ fur bani mult
manul."/ .. Nu ~tiu cum se i de acasa".
var impaca dorurile aces
tca.".
6. Explica\i caracterizarea pe
care i-o face tana.
2. Care dintre urmatoarc rut, in _g~.u~a. p~r_tenerulu~
le ex perien\e sau detect1v d_e dialog: un .burghei
rea lita\ i din text poatc intra . Cauta\t mtr-un d1q1onar ex
in ca tegoria rnotivelor? bii plicativallim-
• fuga de acasa, se ntime romane se nsurile cuvantu
nralismul, $oseaua lui "burghez".
J<i seleff, vagabondajul, aven
tura,co nformismul, ccir·
file, ce ain aria, berciria, grcid 7. Rela\ia dintre cele doua perso
ina . naje poatefi des-
cri sa cu ajutorul unor perechi de
antonime:arraqi~
3. De ce credc\i ca viseaza respingere, co nformism/non
adolescentul la conformism, moral/imo-
o via\a asemanatoare ac ral, cultura/incultura, sig
ele ia a tanarului basa- uran(ci/nesiguran1a. Ale-
rabean? Explica\i cu aju ge\i una dintre ele ~i prez
torul unor fragmente entati rela\ia din aceasta
din text. Pc voi va atrag perspectiva. Puteti propun
e? Exprima\i-va opinia, e. de asernenea, alte pe-
16 rechi antonimice.
 - - --
uun~H ~ 1

S. Comp\eta\i tab
e\u\ de mai \o
s:

fr a g m c n te
Caractcristici al
e pcrsona\u\ui
,.£ u n g a n d c
are s e intoarc
rabd~tor. d e e
c a te or\ izbu
sa-\ a1ung." tesc
framantarea in
terioara. , pre d,s
'
poz1·\1·a spre medita\ie

,,Mi-a vorbit, in
sa , d e via\a
s u a n ie p e care
o d u e -piani~tH
cabarete\or d
e periferie, im
barca\i p e v a -
p o a re \evanti
a1un~i in p o ne,
n u ri ca\de, d
m in d in hote\u or-
ri m u rd a re , p
tr e c a n d u-~i no e-
p\i\e ,n orchest
d e naufragia\i re
cosmopo\i\i. E
,m i si m \e a m u
c a rn e a incran
c e n a ta d e buc -
urH. Mi se pa
ca n u m a i o astfe\ rea
d e via\a m-ar
fi \ini~tit."

,.S-a te m u t sa
-mi dezva\uie
credin\e\e sa
le po\itice, d
\e-am g h id t. " ar i

.. Am d o rm it
fe ri d t, hotara
sa ru p c u tot ce
e mediocru,
t
inabu~hor. im
p u s d e str~ini,
v ia \a m e a ." 'in

,.Ma chinuie im
p\inirea unei
ro u n d aspre,
neodihnite, neb
ne~ti ~i ma c u-
h m u ie fuga, r~
d ri"\e p ri n u c ~ f · · Nu n~-
u enn\\. c:.uu
c u m s c vor • 11.ca doru'f •
nnpa n\c
acestea ...

17
 UN l lATE A 1 ADOL ESCE NTA

Fict,i une si, realitate

De la ce stim la text
'
1. Cine poves te&te intamplarile din Romanu/ adolescentului
miop? Alcgc\i, cu explicatii, varianta corecta.
• liceanul Mircea Eliade;
• un licean fictiv, fara legatura cu scriitorul;
• o voce imaginara, fara legatura cu vreo pcrsoana anume;
• un licean fictiv, un alter ego al scriitorului;
• perso najele care panicipa la aqiun e.
Tine\i cont &ide urmatorul fragment din Memoriile lui Mircea Eliade:
Jncepusem Romanu/ adolescentului miop mai de mult, dar abia in Giuseppe Arcimboldo, Bibliorecarul.
iama 1923- 1924 I-am «vazut» intreg, de la un capat la altul. I...1 1566
Era mai mult decat un roman autobiografic. Voiam sa fie in acela~i
timp un document exemplar al adolescentei. imi propu scsem sa nu
inventez nimic, nici sa nu infrumusetez - &icred cam-am tinut de cu-
vant. Chiar scrisorile de dragoste ale fetelor erau autentice; transcri- ICA ENCICLOPEDiE
w

sesem pur &i simplu cateva din scriso rile primite de Dinu Sighireanu. LITERARA
Capitolele in care descriam societatea noastra Muza, petrecerile la r Fiqiunea literara
prieteni, dificultatile cu Papadopol &i Banciu erau alcatuite urmand
in sens general, cuvantul
indeaproape Jurnalul ~i, uneori, transc riind pagini intregi. Tineam cu
,,fiC1iune" se refera la tot ce este
orice pret ca dialogurile sa fie «autentice», ca fiecare personaj sa folo-
imaginat, nascocit, ireal. Un text
seasca exclus iv vocabularul lui specific. Valoarea pe care o acordam literar, indifer ent de categorie,
eu Romanului adolescenwlui miop era 111 primul rand docum entara." este o fiqiune, in sensul ca pre-
zinta o lume imagin ata de scri-
2. Ca\i ani ave a Mircea Eliade cand a scris romanul?
itor, nu o lume reala. Legatura
3. Credeti ca titlul romanului ar atrage un adolescent mai mult cu realitatea exista, totu~i. ~i
decat cititorii de alte varste? De ce? este import anta. Sunt scriito ri
care creeaza lumi foarte apro-
4. Asociati cuvintele din cele doua coloane 1n a~a fel, 1ncat toate piate de realitate, iar al,ii, uni-
perechile sa fie in legatura logica: versu ri fantastice sau SF.
Intra in categoria fiqiun ii li-
narator cite$te; terare poezia , proza ~i piesele de
perso naj poveste$te; teatru . De~i nu creeaza o lume
scriitor aqioneaza; imaginara, jurnalu l, memoriile,
cititor imagineaza . coresponden\a pot avea expre-
sivitate literara . De aceea, s-a
5. De$i se nume$te Romanul adolescentului miop, naratiunea este vorbit, in acest caz, de o litera-
declarata jurnal de naratorul ei. in cateva randuri, acesta se gande$te tura de grani\a, adica situata
sa scrie un roman cu titlul mentionat, i$i face planuri, dar pana la la limita dintre l iteratu ra non-
urma nu rcu~e~ te. Care credeti ca este mai specifica varstei, scrierea fiqion ala ~i aceea fic,ion ala.
unui jurnal sau a unui roman? De ce?
19
 7 I \ ('lfl\1III. ,.. l ,1, ,lou~chn m· v,,, 1imtdl· ,1tltva ra1c
I

,m·n•tt· t1111
. '"'l' 'II d11 ~, cn m sc \,. ~
tl , , l ,
cntl\ndu le"-\ll cin t
• • 1..Cla nd
fr'&

l . Lt1n,1n11\1 ch111~
:-.~ ,war,,,
l'l1llll\l\11 Ill l Ml' 6. i\r«nia\1 ht rn•h: din
\ m.mtul .liq,mw· cc'l, u\l' in ac:a fcl •
u1 ~\' n,u11 d1k11tc. I ·'1 ,d ob1mc\i ~inom
prcl '. 7, m c p('ntru t uvan ,, , lnCc
'- \'l l' ll l 1
k tul .fic\iunc· ·. \t ~
2. G\ut,,\1 pt· mtc1 m
·1 u1 m~ll1 .:m·k uth11 i tk c~qi
~, p n•\ 1:,,111..,m• lh
nt h' .ice:-.lt'-' :-.unl
ftqi uni liter arc: N \ l· \,
\ \l h,' \' ,1 C~n:t, e,cu. ;-.:u E T
l1Jv1li l ,,~kmJn, '
, 1111;11 rm rodoro 01111or.
Crl'1l'ru/. Pow L ,\ ~1 r l
'
l t):!IU . lub11t" ck proh :-.rl'u noos rm. Akx
u. Stnian MurrJy, O
s R E
R1..•~inJ \ \ .m.1 J. rfani1 apdor.
Rom;inil'I. lnsc11111 N ~ ,\ () C C K
a, i 1i/11in·. 1929.
I:
3. l' J\ I trt•1 t•, rmpl
l.' de te , te literarc
l'Jrc cre- L \, \ N C A N
t\ ll -' ti lunw
1m.1
gm.u.\ foarte apro pi
htJtl.' . tn L"t' con, tt at~ di.' rea-
in lk c,11 e CM, .1sem A E E l
rcJlll~lll'J ! ~nare.1 cu F T N

4 . Da\ i ln' t ~wmph.'

dt:> te , tc litcrarc ca
ca z:i ll lunh..· im J~ re etc- 7. Ultimul din1rc si
maij foanc dcpJn nonirnc poat c ca
tJtl' In er (l ll \S t~ . at j de reali- flqiunca lit racteriza
in ftcG1rc ca erara? Alcgc\i va
n \1l1tc1t1.\. ,., z. nc a~cm~nar~a cu po ria nta sau variantele
trivitc :
a. Da. pcntru ca ni
mic nu cste real
5 . in cc catcgorie litcr.ir. imr-un text
dimrc cclc men\i
c, cru111h.· J ~1 ~ onatc la
int,~ Ronwnu/ ad b. Nu, pcntru ca ad
rmop" I , phca\1. ole~ce nrului evaratc nu sunt do
pa lpabile. matcria ar lucrurile
20 le. ct ~i ga ndur ile
noastrc. ~i se ntim emel e
 I
UNII AIIA I ADOL£ ~ L IN JA

c. Da, pentru ci'\ imaginilc dintr -o poczic s.1u in-

tamplarilc dintr-un text narat iv nu sunt rcc1lc . Cc v:'\ sugc rc.1za imJ~im.:,1'~ 0 putt' \' .isud a ru
fragm cntul din ML"morii!'?
d. Nu, pentru ca un text litcrar nu falsifica rca-
\itatea, ci crceaza o lume imaginara, intr-o form a 9. Lucr;:qi in grup e de patru - cincl clcvi. Prcga ti \i
asemanatoare jocului sau visului. pcntru u ora de litcratur."l o prczc nt.:irc a unei c.'l r\i
de fiq iunc. pc care a\i citit-o to\i $i v-a placut.
8. in Memorii, carte din categoria literaturii inccrca\i sa-i rnnvingc\i pc colcg
ii VO$lri ca mc-
de grani\a. dupa cum a\i aflat deja, Mircca E\iadc rita citita . Va CJ$ti
ga grupa care va ob\inc cclc mai
vorb e~te ~i desp re expe rien\ ele sale de licca n. Citi\i mult e voluri (sc organ
izeaz~ un vot secret). Daca
urma torului fragment ~i raspunde\i la intrcb~ril e voturile vor fi distribuit
e in mod cgal, profc sorul va
de mai jos: decide, cu argum cnte, cine ca~ti ga concursul.
"La ~coala, cativa dintre noi vencau cu catc o
cane ~i propunea u s-o imprumutc in schimbul al- Terna (la alegc rc)
teia. Jocul m-a cuce rit repede pentru surprizele Iara a. Va recun oa~tc \i in imag inca adolcsccnt ului
numar pe care le pricinuia. Descopcream, ca intr-o din roma nul comc nt.:it? Raspunde \i in aproxitn.:i tiv
biblioteca publi ca rulanta, tot felul de caqi. Erau 200 de cuvintc.
mai cu seam a voluma~ele din «Biblioteca pentru b. Reali za\i o car.:ictcrizare a pcrso najul ui prin-
to\i» ~i <<Minerva » ~i puteai a\ege de la Avenruri/e cipal din fragmcntul come ntat, avand in vcdc rc
lui Tandarica pana la Origi nea speciilor ~i lnchiso- doua trasa turi care vi sc par important c.
rile melc. A fast mare a desco perire din iarna aceea : ..-.U,q •«•,11a T •U
ca exista, la inde mana noastra. un numar conside-
rabil de caqi despre tot felul de subiecte. ca exista,
h0 TU t
l
mai ales. caqi scrise de auto ri necunoscu\i, strain i, oe CAllTI
exotici. din care, citindu-le, afli o suma de lucru ri '
despre alte lumi ~i al\i oameni , foarte depa rtc de
noi: nu numai caqile lui Cami lle Flammarion sau
Victor Anestin despre astronomic ~i miste rele uni-
versului, dar ~i lumile lui Tolstoi sau Gorki, pcr-
sonajele lui Balzac sau oameni ciuda\i care ~i-au
pierdut umbra, sau au calatorit in Luna , sau au vor-
bit cu moqii."
a. Compara ti imaginea liceanului din Mcmo-
rii cu acee a din Romanul adolesccntu lui miop . Cc
crede \i dcspre rela\ia dintre litcra tura ~i fiqiune, in
acest caz?
b. Ce legatura exista intre adolescent ul din am-
bele texte ~i carie ra de mai tarziu a scriit orului?
c. Unul dintre cele mai frum oase roma ne con-
tcmporane, a carui ccranizare poate fi vizional5.
online, punc in legat ura cartile cu drago stea oame-
nilor pent ru seme nii tor ~i cu ncvo ia lor de adcvar
(vezi imaginea alaturata.).
21