Boccaccio -

Decameronul

CAPODOPERE ALE LITERATURII UNIVERS~LE

 GIOVA NNI BOCC ACCIO

DECAMERONUL
Editia a III-a
J

in romane, te de ETA BOERIU

Postfap de LAsZLO ALExAN DRU

•
-
I
.
• I I

EO ITURA
 fn cepe cartea numitii DECAMERON 1 si zisii
PRINTUL GALEOTT01 , care cuprinde o sutii de
povesti istorisite in zece zile de ciitre sapte doamne .yi
trei cal'aleri.

CUV ANT INAINTE

Omenesc lucru este sii-ti fie mila de cei neciiji(i: $i, de$i mila aceasta ii
$ade bine ori$icui, ea se cuvine a fi simfita mai cu seama de catre aceia care
au avut $i ei nevoie de mdngdiere odinioara $i au gasit-o chiar la unii; or,
printre ace$! ia de pe urma, dacii a mai Jost vreodatii om sii aiba intr-adevar
nevoie de ea, sa-i fie scumpii ori sa-i incerce bucuria, eu unul fora indoiala
ma numiir printre ei. fncii. din fragedii tinerefe $i pdnii. in vremurile de fatii.
eu, ca unul care pururi am Jost injlii.cii.rat de o iubire iniilfatoare $i curatii.,
poate cu mult mai inii/fatoare $i mai curata decaf s-ar cuveni umilei mele
stiiri - a$a precum ar putea crede unii, din cele cdte povestesc - de$i gasit-am
laudii $i prefuire la aceia care fmi ajlasera iubirea $i erau oameni fntelepfi,
cu toate aceste, zic, mi-a Jost nespus de greu s-o fndur, $i nu din pricina
cruzimii femeii fndrii.gite, ci din pricina vapaii fn care ardeam muncit de
doruri nesafioase,· iarii vapaia aceasta, neingaduindu-mi sii giisesc in nici un
chip vreo alinare, adesea ma focea sa simt mai multa amii.riiciune decaf ar fi
trebuit. Or, fn amaraciunea aceasta, cuvintele de bine ale cdte unui prieten $i
mdngdierile lui mi-au adus atdta U$Urare, incdt sunt pe deplin incredinfat ca
numai datorita for se face c-am scapat cu viafa. Dar, dupii voia Aceluia ce-i

1
Decameron, cuvant grec format din deca (zece) ~i imera (zi). Cartea e intitulata
astfel pentru ca cele o suta de pove~ti pe care le cuprinde sunt istorisite in zece zile
(n. t.).
2
intr-un vechi roman cavaleresc din ciclul Mesei Rotunde, un cavaler pe nume
Galeotto ajuta la infiriparea iubirii dintre regina Ginevra ~i scutierul Lancialotto.
Boccaccio (sau poate altii, nu se ~tie), gandindu-se la versul lui Dante care in Cantu!
V din Infern, episodul cu Francesca da Rimini, spune ,,Galeotto fu ii libro e chi lo
scrisse" (Galeotto a fost cartea ~i eel care a scris-o ), ~i-a den um it opera astfel poate
tocmai pentru a da sa se inteleaga ca dupa cum acea carte a prilejuit infiriparea
dragostei dintre Paolo ~i Francesca, la fel ~i cartea lui ar putea prilejui printre cititori
infiriparea unei iubiri (n. t.) .

5
 iimut ate ca tot ce-i ome
. r,· . . ,-e a rimdu_it p rin legi nestr
arfif ca . . . . nesc sa
ra de :fl
a/ta, pe care mcz hot_ .
fo. _ . b . 51
a _ mai arzat oare ca orz:jzc are .
O
arare
wra. 111 1rea me fl putut s-o amem nfe sau vreo pri me1d,e .. '
P. . _ . i O ru:jin e ce-ar . . r,,. _ . . . _
met O pova /a, me . :jt _m c1 maca r s-o zdru nc,ne .
. ft . 1
dintr-insa n-au 1zbutl l. s-o. , anga _ . .
care s-m 1 1sca ra, m eat nu mi-a la{',,at 1n .
_. . ea insa q· cu vrem ea.• m a:ja masu
- s-a macrna 1 'f I):,
tarea p e care o. da de ob L.ee,.
. 1 ce-a 'ost odini oara deca• f doar des__,a d
sufl et dm 1o J l
e p e pnme. jdioa s el e~1.
. I nu cuteazii sii se• a.vante . prea . b epart . . .
ace ora ce fi •
. . d •nt ca,-e' de zmde mam te w em e LU zrea 1m1. era chzn ' azr·, llnd
intms urz,· r er cu .bucu rw. Cu .toate acestea
• _ura1a- 01, 1·c ·ce su' e rinfa ' riima s-am. doar
. . .
ma11 'f 1 'P .
. - deci durer ile au pieri t, nu mz-au pzerz t dm mmte bmefa cenle de care a,n
msa, " . d. d
te_
fiafa- d. e mme .
s~fe reau ~i
avut parte p e vremu ri de la ac~za . c~re m ragos
~ta, pdna in
ei la gand ul chinu rilor mele,· :jl m~z nu cred c-a'!1 s~ le wt v~eod
ea mea,
ceasu l morfii. Or, dupii cum dmtr e toate vzrtufzle, dupa parer
uno:jtinfa e
recuno:jtinfa e cea mai vredn icii de lauda , tot a:ja dupa cum nerec
pus in
vrednicii de ocarii, fiindc ii n-a:j vrea sa par un nerec unosc ator, mi-am
in sfdr:jit pot
gand ca atdt cat pot, in schim bul celor ce-am prim it, acum a ca
, daca nu
zice c-am scapa t de mrej ele iubir ii, s-adu c un dram de mdng diere
sorfii celei
acelora care m-au ajuta t :ji care, mul/u mita in/ele pciun ii !or :ji
. Si chiar
bune, din ferici re, n-au nevoie de ea, maca r ace/o r ce-i due lipsa
eavoastra,
daca spriji nul meu ori mang aiere a mea. cum vre/i sa-i z ice/i dumn
esc ca-i bine
n-ar insemna mare lucru fa/a de unii ca ace:jtia, eu toht:ji socot
pentr u cii
sii te infa/i:jez i cu ea acolo unde lipsa se arata a fl mai mare, atdt
a aceluia
mangdierea e mai folos itoar e acolo, cdt :ji p entru ca e mai drag
ar putea
care are nevoi e de ea. Si unde este omul, orici ne ar fl sa fie el, care
selor fem ei
tagiidui ca spriji nul aces ta se cade a fl dat mai degra ba drag ostoa
ginga:jul !or
deceit biirbafilor? Feme ile i:ji tainu iesc cu team a :ji ru:jine in
e pie/ea !or,
piept viipaile iubirii, care dupii cdte :jtiu aceia ce le-au sim/i t p
de aceasta,
ascund puter i neban uite de a se face cuno scute,· :ji in afara
al tafilor, al
f emeile I inute in frau de voia, de poru nca ori de bunu l plac
a vremii in
mamelor, al frafil or sau so/ilo r ramd n inchi se cea mai mare parte
stramtele hotare ale odaii /or Ji, stand a~a in huzu r, pe de-o parte de voie ~i
P~ de ~/ta de nevoi e, se tot gdnd esc la cdte toate :ji nu
e cu putin /a ca
fie purw .1· veseIe. 1ar , daca uneo n dzn pncm a acestor
. /or sii
• •

d rzle
•
gandu v •

gan un se las a pradii m t,11·s1aru

A

- ..
starm te de vreun dor aprin s, sun! nevozte sa
• -
A •
A

• _

.
v

ramana, spre marea lo r maAhnzre,

•

mere u mtru acele aJi gdnd uri de nu le vm

A

in . . ' l
mmte :fl nu le invioreaza- ate / I · mai placu te; unde mai pui ca e e,
Jemeile d A v e noz # .
, m ura totul cu m u It maz· greu deed ! barb a/ii. A~a ceva nu IL se
fntamnla ba-rbaf .1 d _ /
. L or m raga t'f 1 1· :fl· ne putem da seam a in chzp· vadit de lucru
A

r s
asta. Ei da - . .
, . ca sunt munc qi de d orun. sau de gand uri negr e, pot sa-~i a/me

6
plictiseala §·i amariiciunea lor infel .~ifel de chipuri: ciici ei, dacC1 doresc, pot
la
SCI se plimb e in voie, sa auda !ji sa vada nenumarate /ucruri, sa mearg a
vanat, la pescu it, sa calatoreasca, sa joace cc'ir/i sau alteori SCI-Ji vadii de
e
neguslorie. Si dintre toate ace.~tea, fiecar e in parte are puterea de-a atrag
ce
sufietul zbuci umat la sine, cu totul sau sou barem in parte, Ji de a-i intoar
fa(a de la un gand mai uricios, macar pentru o bucata de vreme, dacii nu mai
mult: dupa care, sujlet ul, fntr-u nfel sew a/tu/, ori i~·i ga:seJte o mangdiere, ori
nu mai sufera a:ja mull. De aceea dar, ca sa se indrepte prin m(jlocirea mea
i
macar in parte vina Sor(ii, care s-a dovedit zgdrcila in ajutorul ei tocma
le
acolo unde ar fl fast mai mu/ta nevoie de el, adica la femei, pe care
r
cunoaJtem cat sunt de slabe !ji plapd nde, intr-ajutorul Ji sciiparea acelo
care iubesc (caci celorl alte le e de ajuns acul, fusul Ji depiiniitoarea), mi-am
pus in gand sii poves tesc o suta de pove§ti, ori basme, ori parabole, ori
o
istorioare, cum vrefi vrea sa le numi(i, istorisite in zece zile de ciitre
preacinstita ceata de :japte doam ne :ji trei tineri, care s-au intovarii!jit pe
1 te
vremea paciit oasa a molim ei de odinioara , precu m :ji cciteva ccintiiri canta
intru desfo tarea !or de catre doamnele amintite. Din care poves tiri se vor
vadi placu te sau durer oase intcimplari de dragoste precu m :ji alte norocoase
fapte, petre cute atat in vremurile noastre, cat :ji in cele de demult,· iar din
cuprinsul lor, femei le sus-amintite ce var ajunge a le ceti se var alege pe de-o
parte cu bucur ia desfo tarii pricinuitii /or de intcimplarile hazlii, iar pe de alto
parte cu sfatur i de folos, putan d astfel sa-:ji deie seama de cele ce se cer a
fl
cu
urmate intru totul, cat §i de altele, de care s-ar cuveni sa se ferea sca; :ji e
neputin(a, cred, ca lucrurile acestea sii nu le aduca alinare. far de va fl a§a
(!ii deie Domn ul a§a sa fie), sii mul(umeasca dragostei, care descatu§an
du-ma din lan(urile ei, mi-a dat puter ea sa trudesc intru pliicerea /or.

1
E vorba despre ciuma care a bantuit la Florenta 111 anul 1348 (n. t.).

7
Ziua intaia
 lncepe prima z i a Decam eronului, in care. dupe, ce
autoru/ aratii din ce anume pricinc7 s-a intampl at ca
cei mai de pe 11rma aminti/ i sa.fie nevoi{i si'i se adune
la p ove\,;; fi, sub sceptr11/ Pampin eei. se vorhe$le despre
ce-i place nwi 1111,lt.fiec/imia.

De cate ori cugct la vo i, prcadragala~c doamnc, ~i vad cat sunteti de

miloase din fire, tot de atatea ori imi dau seama di aceasta carte, dupa parerea
yoastra, va incepe in chip trist ~i dureros, a~a cum es te jalnica pomenire a
molimei de ciuma prin care am trecut, pomenire pe care cartea mea o inscrie
I

in fruntea ei si care a fost deopo triva de pagubitoare si pentru cei care au

trait-o si pentru cei care au aflat in alte chipuri despre dansa. Cu toate acestea
insa n-as vrea ca asta sa va sperie, ca si cum de-ati citi inainte ati fi silite sa
petreceti mai toata vreme a lacram and si suspinand din greu. inceputul acesta
infricosator va fie cum ii e drume tului un munte prapastios si drept, Ia poalele
caruia se intinde o pajiste frumo asa si dezmierdatoare, care ii va fi la urma cu
atat mai placut a cu cat mai anevoi oasa i-a fast truda urcusului si-a
coborasului. Caci dupa cum durere a urrneaza bucuriei, tot astfel si necazurile
sfarsesc prin voie buna. Aceste i scurte intristari (zic scurta fiindca e cuprin sa
in prea putine file) ii vor calca in curand pe urme bucuria si desrat area pe care
v-am ragaduit-o inca mai dinain te si la care, de nu v-as fi destain uit-o, poate
ca nu v-ati astepta dupa un atare inceput. E adevarat, martur isesc, ca daca as
fi putut sa va aduc acolo unde vream pe alta cale decat pe una asa spinoa sa
cum e aceasta, as fi facut-o bucuros; dar fiindca nu era putinta fara de aceasta
pomenire sa arat de ce anume s-au intamp lat cele ce urmea za a se ceti, ma
vad silit de voie, de nevoie sa vi Je astern aci.
Spun, dar, ca se implin isera o mie trei sute si patruzeci si opt de ani de la
prearodnica intrup are a Fiului Jui Dumn ezeu, cand in cinstita si m~eat a
cetate a Florentei , mai mandr a ca oricare alta dintre cetatile Italiei, s-a
incuibat ciuma cea ucigat oare, care prin mijloc irea stelelor sau poate datorita
faptelor noastre mi~eJesti, trimisa fiind spre indrep tare asupra murito rilor de
catre dreapta urgie a CeJui-de-Sus, prinza nd a bantui cu cativa ani mai inainte
in partiJe de rasarit, dupa ce curaiis e locul de mari multimi de oamen i,
calatorind din Joe in Joe fara sa se opreas ca, ajunse a se lati cumpl it si catre

Pentru a explica 1n ce 1mprejurari au fost istorisite cele o suta de pove~ti din

1

Decameron, Boccaccio ,~i 1ncepe cartea prin faimoasa descriere a epidemiei de ciuma
din Florenta (n. t.).

11
 . e do ve dir a ne pu tin cio ase $i inteJepciunea ~1.
" . c. -
soare-apune. Jmpotnv_a et ltumita ca rom ora $U1. 1uses
5
e curatat de to ata_
.. . . .
ed ere a om en eas ca mu , as ta, ce , atm$1 de boala "fu ra_
Prev _ . . .b 1. ium e ran.dwp cu _ - - d
spu rca cm ne a prm s 1 U.J a$ a, ..
idc n sc da du ra o sea ma e povete mt ll.J
.. _ d ,. si aq - '.
pa tru n e Ill e 1~ Y •
. •
ni c,
•
rug
-
ac
•
rnm 1 e sm ent e c
opntt de a__ _ .. d . t¥ • dc 'i ni ci ac es tea toa tc,
1 0 nul de cat ' e
' ar 1111 < . , ,.. ,,
1 a om
san ata tn , ma tat
pa strarea . _ . d nc-- num ara tc on s-c1 u- - d c 1 re
"
inc epu
re
tu/
ct c os , cat
. . .n proces1.u111,. .sa u (,1wc1 , .nu
nu num a1 o data, sc arata ra e. -d . " 10
.
. . m ch ip cu totu/
ev lav10~1 , pn lu, · va lca l bo l, ~tc a pn nse a-~ , va .
I
_
. _ .. . •, . .
pnmave rn sus-am•m 11 u edere semn ele e, cumpl1 te . La .no_1 nu
, se _ara ta ca in
. . . . .
. . 1a v . ,.
pu tea• , sa Ju• n ca-1• sernn de
u11 111tor ~1 groaz111c - ,... ·e1 ;ea cui va san ge pe na s,
__. d d II 1 Y
,..
t $1 femedor le 1e~eau pe
_ •
rasan t, pe un e, aca
•• ,..

,. pu tuJ bo ht ata t ba rba t1lo

, r ca
· -. · I ,
moane s1gura, c t a mce fla tur i, din c~ re un_eJe erau ca~ c~t _ar fi
sta ng hii ni$ te um
la subtiori ori pe Ia ~i
alt ele cam cat ar fi un ou , care mai ma n, c~re. ~a i "m1c1,
un mar, 1
no rod ul le zic ea bu bo aie . Iar de la 5 ubti on $ stanghii in
umflaturi lor acesto ra -
rta vre me bu bo iul ad uc ato r de moarte prinse a se impra ~tia, ivin
foarte scu preschimba ~i multora le
pu l ; du pa ace ea ~ art ul bo lii se
du-se peste tot tru ri
e neg re sau vin eti i pe bra te, pe coapse $i pe alte paq1, unora ma
aparura pet bo iul fusese la fnc ep ut, $i Inca
e ~i ma run te. Si, du pa , cum bu
~i rare, altora des aratau pe
, sem n ne ind oio s de mo art e, la fel erau $i petele, da ca ti se
ma i era Ieac
tam ad uir ea Ior nic i sfa tur ile do ctorilor ~i nici pu terea vre unui
trup. fntru otriva, ori fii ndca firea bolii
rea u sa fie bu ne la cev a. Di mp
nu ajutau ~i nu pa numar.
ere a, ori fiin dca , in ne~ tiin ta Ior , acei care tamaduia u (~i al caror
nu suf ~i
cei car e ave au car te, spo ris e foa rte mu lt ~i cu fem ei $i cu barba
in afara de nu izbuti srea sa afle din ce
eau de ~ti int a cea do fto ric eas ca)
care habar nu av cul cu ve nit, nu numai ca era u
re nu ~ti au sa- i dei e lea
purcede boala ~i ca ata
a aproape tot i mu reau pana in a
tre ia
i car e se vin dec au , ci dim po triv
pu tini ace sus, ca re ma i curand care mai
ne lor de car e po me nea m ma i
zi de la ivi rea sem '
eli sau alt e neajunsuri.
tarziu ~i cei mai multi rara fi erbinf d I
Ceea ce- inv arto~a puter ea acest. ei molimi era ca boala se in (rn d ea e a
- · ma1· cum se ~mtmd . ·
·
1 a san ato ~1 toc e focu l can d int aln e1;:re "m ca1ea 1rn
bo1na v1 -,,
d
n nu num ai fii ndra 1ap r.
•

un
•

sur os . Ra
w

ul pu rce se ma 1 ava ru 1 e a.
ceva uscat on b I ·· · d . de e1. pn.lej uia s · -
- o na vu on e a te ap rop 1a · a,"tms , - , 1 ce 1or tet en
sta de vor ba1- cu · - c1• fi md . ca era de . .
· boa a on mo art ea ob~teasca, . > b~ sa~ . a1 atm
aceea~• ·1 t· I · d d ~ .. , ca prm . atare atingert ~
· 1 I uc run e o os1 te e an ~1 1 o 1e~mta sa
ve~mmte e sau . --
- UJ mt· oare Iucrun· m1·-e dat sa- pov es tesc,~ luc nm ca re • da ca- n-a· r fi
se 1afeasca. . . . 1 mu1t1., mr m-a~ 111c umcra nic i ba r
w

.. _
fost vazute de oc h JJ me 1 ~1 a1 a tor . d. em sa 1e
. . J . d x Ie-a~ t·1 auz1t in gu n- 1 un ui om v d .
aca re n I c
cred, necum sa le ~1 scnu, c 11ar - r. I I . 1· .
vad ea ata ri pu ter i in
ere a. Sp un , dar : ca~ ,e u ace ste 1 mo un i
de toata inc red
la un ul la alt ul , me at nu tre cea doa r de la om la om ' dar' ce eaa
se intinde de
.

12
ce-i mai uimitor, 111 multc rancluri sc 1ntampla ca un lucru oarecare de-al unui
om afins de boala sau mort de 1:>c urma ei m1 numai sa imbolnavea sca dar sa
~i omoare in scurta vrcmc pc orice animal strain de speta omenesca, daca se
atingea de cl. Lucru de care m-am incrcdintat chiar eu cu ochii mei (precum
spuneam nwi adincauri ), 1ntr-o buna zi cand fi ind azvarl itc 111 strada zdrentele
unui om sarac, mort tocmai de pe urma ciumei , doi porci dadura peste el~ ~i,
dupa obiceiul lor. tot apucandu-le cu ratul ~i scuturandu-le in dinti , in foarte
scurta vreme, dupa cc se rostogolira in tarana de vreo cateva ori , de parca ar
fi fos t otraviti , se prabu~ira moqi peste netrebnicele haine ce le adusera
p1e1rea.
De pe unna acestor intamplari ~i a altor asemanatoare, ba ~i mai ~i ca
astea, pornira a se na~te in cei scapati cu viata felurite temeri ~i inchipuiri,
care ii faceau pe toti sa unnareasca aceea~i tinta neomenoasa ~i haina, anume
aceea de-a fugi ~i de-a se instraina de cei atin$i de boala $i de lucrurile lor;
intr-acest chip fie~tecare credea ca dobande~te scaparea pentru sine. Se aflau
printre ace$tia unii care credeau ca o viata cumpatata ~i inlaturarea a toate
cate iti prisosesc ~i intrec masura era mijlocul eel mai bun pentru a i'nfrunta
bole$nita, drept care intovara~indu-se cu altii ca ~i ei traiau departe de ceilalti
~i, adunandu-se in case pe unde nu erau bolnavi, se i'nchideau acolo ~i,
folosind cu cumpatare vinuri de soi, bucate alese, fugind de orice desfranare,
ferindu-se sa stea de vorba cu cei straini ori sa auda ve~ti dinafara despre
morti ori despre cei bolnavi, i'~i petreceau vremea cantand $i petrecand dupa
puteri . Altii i'n schimb patrun$i de alta i'ncredintare potrivnica acesteia ziceau
ca bautura multa, indestularea poftelor, hoinarelile i'nsotite de cantece,
petrecerile $i imbuibarea precum $i luarea in de deras a celor cate se
intamplau erau leac neindoielnic pentru starpirea raului, ~i dupa cum le sta in
puteri, faceau a~a precum ziceau, hoinarind zi $i noapte de la o carciuma la
alta, band fara de masura ~i mai cu seama chefuind prin casele straine. indata
ce simteau ca dau de bine acolo. Si nu le venea greu sa faca treaba asta pentru
ca apr~ape toti (ca ~i cum nu le-ar fi fost dat sa mai traiasca multa vreme) •~i
parasea u avutul lasandu-se i'n voia sortii, drept care cele mai multe case
ajunsera bun ob$tesc ~i ori$ice strain, daca se pripa~ea pe acolo, se tolosea de
ele cum s-ar fi folosit insu$i stapanul lor. Totu~i, de$i erau porniti pe-o viata
atat de ticaloasa, raceau tot ce le sta i'n puteri spre a se feri de cei bolnavi. Si
in toata urgia asta ~i in jalea care se abatuse peste ora~ul nostru, puterea
vrednica de cinste a Jegilor divine $i omene~ti se prabu$ise, destramandu-se
cu totul, din pricina ca dregatorii $i cei i'nsarcinati ~u duce_~ea I~ infapt~ire ~
lcgilor ob~te~ti erau ~i ei la fel ca ceilalti, ori mori1 cu top1, on _bolnav1, on
parasiti de slujitori , astfel incat n-aveau sa-~i implineasca datona; de aceea

13
 . .. ,. schitnb urmau o cale de mijloc,
. .ctn. c putca - ·.. :- . , )!tea . Mul\t a 1l" 111 .
ons,
.,
sa l<1ca LC p<
- i , " 1rc pomcncL1u
, .. mat sus, fara ·" ;- -
sa se a bt·,ma- cl11ar .
cam intrc cc lclaltc dnua L c ~• . ,. . . · -:- .;- a l:h.: omi la bf1utura ~1. ate - l 1
re e ca
' ' . ' " l CC I dtnlat ~' 1d i cl
1ntr-att1t ck la mane.He LL
. . - .. , , . ·. . , indcst11lau (ll\ltl 1
:- phcul in,11111 . ..
cu to t ce le .I'.':,: 1acea
b· · "
cc1 dm urma , ,H.:q t1 ,1 sc .. " ., .,- •· Jim11otn va sc plim au tmand ,in .
< • _ •

. - . , " 1 incl11 s1 111 cL1s<1, c1

trchum\a ~1 nu ~uIcl u " . • de miroclcntt. ., pc care 1e d uceau
. . · 110st · . . ·1 )' Jn.: Sclll tot SO lll 1 ,.. .
111 ~ni'l llnn, hun11 c111 m <• • . ,ic· , "r'lll un lcac ck savar~1t, asta cu
· · - · \ - , · )t11'1lC 1C ,ICC ' '-' <-
1'1 ,ns llH.:rcdmta t 1 I Ill\( ca ,ll l <.;: 1 1rnput1· t de molt ma d►•
•
"I 1111 b'I br1t
' '( "
' ,.. 0

l , • • • .
at~l mai mull cu c~1 t vrv.Jullul tnlrcg pt1 c~
,.. :- r t ' "'
. ,
. .
kacun s1 de du hoarca ,impi . .- ·t' · t,. de le~unl c putrez1te.
a~ Id a
" . l . ,. (d , parca- cu a1u · t
oru I e1· s-ar ti vazut la
Alt ii . um1c1nd o cak mat 1ama c · ' · : ·t deca"t sa-i fugi din
· . .
adapc,st) , ziccau ca c,uma n-are 1cac, ma i bun. ~1 mmen d ltceva decat de ei o
·
., . . ,. d l -
cak; ~• 1mpm~ 1 de gan u ast a t"ara,. sa .
le mat pese e a
le a~czan . - ·1e tot rostul lor
'
·• . .
mu\timc de teme1 s1 bar at1 1~1 parasira- b . ,. . - - - ora"-ul case ,
·
-r ' ' • l l
· · ~- - '
si rudc\e, ~1 pnnsera a cauta adapost la tara, pe pan1 - - - antunle 1or sau pe ce e a e_
~
. _ d
· ·
prietenilor, ca ~1 cum funa cerulu1, care pnn cmm · · · a asta voia sa,. pe epseasc a
. .
. . _ . fi
t1calo~rn omeneasca, nu 1-ar 1 1ov1t onun de s-ar ft a·flat , c1 • · .. , crutand, u-1 . ' s-ar ft
abatut numai ~i numai acelora rama~i intre hotarele_ceta~11, _sau ca ~1. ~~m- s-ar
fi o-an dit ca nimeni n-ar mai fi trebuit sa scape cu vrnta ~1 ca ora~ulu i 11 batuse
eel de pe urma ceas. Dintre toti ace~tia care nutreau pareri atat de d~f~rite_, n_u
toti se prapadisera., dar nici prea multi din ei, ce-i drept, nu ramase ra m ~nata,
dimpo triva, cei mai multi, , imbolnavindu-se prin locurile unde fug1sera,
zaceau acum care pe unde apucau parasiti de rude $i de prieteni in virtutea
pildei pe care le-o dadusera cand erau inca teferi. insa pe langa faptul ca
oameni i se ocoleau , ca n-ai fi aflat vecin sa aiba grija de celalalt , ca 1nse~i
rnbedenii le se certau rareori sau chiar de loc, izbeli~tea varase atata spaima in
sufl etele oamenilor, incat se parasea frate pe frate, unchi pe nepot, sora pe
frate ~i adeseori nevasta 1~i parasea barbatul , dar ceea ce-i mai groznic , ba
chiar de necrezut , parintii in~i~i se fereau sa mai poarte de grija copiilor ~i sa-i
slujeasca in neputinta, de parca n-ar fi fost ai lor. Din care pricina acelora
care se im bol naveau - ~i numarul lor, atat barbati cat ~i femei, era infrico~ ator
de mare - nu le mai ram anea alt aj utor pe lume decat ori mila prieteni lor
(care era~ pu\ini), ori_s~tea_ de ~a$tig _a ~l~1ji!or, ce, ispitite de sambrii mari $i
grase, se mcumet au sa-1 sluJasca, de~, mc, din accstea nu se aflau c u u~urinta ·
iar cei -~ar~ se 1ncume t_a u la una _ca aceasta er~tu ?ameni de rand, femeil e ca'
barbatll , ~1 de cele ma, multe on crau nedcpnn ~1 cu slujbe de acest soi, astfel
~i
incat tot ce faceau era sa 'intinda J c departc bolnavilor unck lucruri pe care
da,~~ii le ce~eau sau sa- i. v:gh~ze_ in _cea ~ul ~110~·\ii;_~i adcscori se tntam pla ca,
afland u-se m atare slu.1ba, sa-~1 p1arza ~1 c1 v1ata cu ca:;;tig cu tot Din
parasirea aceasta a bolnavilor de catrc vec ini , ruck ~i prieteni , cat ~i din

14

t
pricina ca slugile se aflau cu mare greutatc, sc statorn1c1 un obicei
nemaipomenit pana atunci, prin care nri~icc lcmcic oricat cr;_i ca de frumoasa ,
de nobila ~i de placuta, dac a sc 1111bol11.-1vc a m1 111,1i ~inc.:a sea ma de faptul ca
are un barbat in slujba, fie el tfi nft r ori bfitr,111, ~i nu sc ru~ina sf1-~ i dezgoleasca
in fata lui 01-isice partc a trupului ci111d sukrinta 1i c.fo g:hcs, 1ntocmai cum ar fi
tacut si fata de-o femcic, lucru cmc, apoi, pcntru acele cc sc vindecara, fu
poate o pricina ce le tncu mai ingaduitoarc cu propria lor cinste . Uncle mai
puneti c-au murit multi din accia care daca ar ti fost ajutorati la timp, ar fi
scapat cu zile. AUh din pricina ca le lipsca u bolnavilor ingrijirile
trebuincioase, cat si din pricina putcrii cu care ciurna se intindea, atat era de
mare multimea acelor ce mureau ~i zi ~i noapte fara prcget, ca ai ft ramas
istorisit cati
1nmamnirit nu numai la vederea lor, dar chiar ~i dad\ altul ti-ar ft
insi murisera 1n ora~. Iata de ce printre aceia care scapau cu zile se cuibarira
in chip firesc apucaturi potrivnice moravurilor de altadata.
Era pe vremuri obiceiul (care ~i azi mai dainuie~te) ca rubedeniile de
parte femeiasca ~i vecinele mortului sa se adune in casa lui ~i sa-1 boceasca
acolo dimpreuna cu femeile casei; pe de alta parte vecinii, cu rudele apropiate
~i alti barbati de prin ora~, se adunau in fata casei unde veneau ~i popii, mai
multi sau mai putini, dupa cum cerea rangul ~i starea raposatului ~i, pe urma,
mortul era purtat pe umeri de catre cei de-o seama cu el pana la biserica pe
care ~i-o alesese singur mai inainte de-a muri cu alai, cu lumanari aprinse ~i
cantece de ingropaciune. Dar datinile acestea, cand incepu sa se invrajbeasca
urgia spurcatei bolejniti, pierira in mare parte, daca nu chiar de tot, ~i in locul
lor se inscaunara altele noi. A~a se face ca oamenii mureau nu numai fara sa
aiba in preajma femei care sa-i boceasca, dar erau multi ~i dintr-aceia care se
petreceau din viata :fara de nici un martor. La prea putini le era <lat sa aiba
parte de suspinele ~i de lacrimile amare ale rubedeniilor, dimpotriva, cei mai
multi se alegeau cu rasetele, cu glumele ~i cu petrecerea multimii care se
desfata pe socoteala lor ~i-a ciumei, iar femeile, lasand in plata Domnului
ori~ice simtamant de mila ce-i innascut in ele, depri-nsera in curand - intru
scaparea Ior - ~i obiceiul asta mai bine ca ori$icine. Rari erau cei ale caror
trupuri erau intovara~ite pana la biserica de mai mult de zece sau doisprezece
vecini, iar co~tiugul Ior nu era dus pe umeri de catre preacinstiti ~i nobi h
cetateni, ci de un soi nou de dricari, ridicati din pleava ora~ului, care i~i
ziceau ei in~i~i ciocli ~i care raceau treaba asta pe bani. Ace~tia purtau cu pa$i
grabiti CO$tiugul pe urma a patru sau cinci popi, cu prea pufine lumanari sau
uneori chiar fara nici una, nu la bi serica pe care ~i-o alesese mortul din viata
inca, ci la aceea care era mai apropiata; iar acolo popi i, cu a_jutorul ciocl ilor,
zvarJeau mortul in prima groapa pe care o atlau ca-i goala tara sa-;;i deie

15
 . .. I 'ba mai lunga ori n1ai aleasa.
0
ostenea la de a-1 -~1t1 vr: s u:1 A . chiar ~i cu aceia din patura de mi ·l0
Cu oame1111 de rand ~1 111 parte • · It· d' J c,
A . . . i neomenos; cet mat tnu ,1 mtre ace~r1
lucruril e se pctreceau 1~1 _cl~ tp ~.~ ma _d ·d ,a ca astfel vor scapa cadeau l .a'.
fiind \inuti tn casa de ~a~·ac1 e .~t I d~ ~~a.,e.1.. 1~ nici aJ· utati de nimeni ' mure au ov1t1
ca
- .. , , 21 t.: t nett md rnc1 s UJlt,
de boa Ia cu m11 e pc y .' _ J _ • . " ~i foarte multi i~i dadeau duhul · .
~1 z1
mu tcle cu totii fara putrn\a de scap,ll ~- Y _ - - A
. ~ .· .. d:-- •• . altii chtar daca apucau _
sa
d
n1oara
.
m casele 1or
. .
~1 noapte chiar pc st1a a, tar ~ . ,
.. . d hoar·cac Y lct.:tirilor ajungeau sa dea e ~tire vecm1lor ca-s
ropr11. numa1 cu u • •• d
P . . . . de ci side alpt ce mureau pe un e apucau.
morlt · ~1 tot ora~u 1 er a P1m ., ·1 ·
· ' . .. A t· a · deoraba de teama ca trupun e putrez1te sa nu le
Vec 1m1. mana.1 111 1 o . " - - . .
_ .- - . decaAt de mila pentru mort1, mscauna sera a 1t ob1ce1: fie
aduca , atama1 e " " -
. . t·1e aJU · ta.1t. de ciocli , daca ii aveau la. tndeman_a," scoteau . trupurile
.
sm2:un,
.- ~satilor si le a~ezau in fata portii unde mat cu seama t~ zon putea1 sa le
·
iap irnrramad - 1· d - t I d " 1·
,·ezi
'l
ite cu miile. Apoi puneau sa 1 se a uca co~ tu~u , ar m 1psa
!or se ;flau ~i dintre aceia care puneau mortii pe scandun ..~1 au fost destule
racle care sa adune laolalta doi sau trei morti ~i nu o data, c1 foarte adesea s-a
intamplat ca intr-acest chip sa zaca in acela~i copar~eu nevasta cu barbatul,
fratii intre ei sau alteori tatal cu fiul impreuna. A~ijderi, de nenumarate ori s-a
potrivit sa fie puse de catre cei care le duceau ~i trei ~i patru copar~eie in
unna a doi preoti care mergeau cu crucea in mana, astfel incat de unde ei
credeau ca n-au de inmormantat decat un singur mort, pana la urma se
trezeau ca ingroapa ~apte ori opt, ha uneori chiar ~i mai multi. Si totu~i n-ai fi
putut spune ca din aceasta pricina cei ingropati astfel aveau parte de
lumanare , de lacrimi sau de insotitori; dimpotriva, pana acolo se ajunsese
incat oamenilo r nu le mai pasa de morti mai mult decat le pasa astazi de ni~te
biete capre. Drept care cu acest prilej s-a invederat cu prisosinta ca daca
mersul firesc al vremurilor ~i al faptelor nu izbutise sa-i invete pe intelepti
rabdarea - cu prep..tl unor mici ~i neinsemnate suferinte - acum aceste
suferinte sporite ~i insutite ii invatasera chiar ~i pe oamenii de rand sa le
priceapa rostul ~i sa le indure cu nepasare. Din pricina ca locurile sfintite
pe~tru ingr~paciune nu pridideau sa mai cuprinda puzderia de morti de care
a1;1m.team ~1 care zi de zi ~i aproape ceas de ceas erau inghesuiti in biserici.
cat ~1 pen.tru ca lumea tinea morti~ ca fiecare sa-~i aiba loc sfintit, a~a precum
cere~ _datma stramo~easca, se _sapau in cimitirele ora~elor gropi uria~e in care
mortn se_ puneau c~ su~ele; ~• dupa ce erau inghesuiti ~i a~ezati la rand unul
pest~ celalalt ca m~rfunle in corabii, erau acoperiti cu O leaca de tarana pana
se aJungea la margmea de sus a gropii.
Dar_, ca sa nu mai zabovesc '(t.:1· pas cu pas sa- "m~1r · toate nenoroct·n·1e care
s-au abatut peste ora~ul nostru ' voi spune mat· depart e ca~ aces te vremi

16
cum~Iite n-au crutat intru rnm1 c ni ci imp rcjurimile ora$ului (rara sa mai
vorbm~ desyr~ castele2 care, 111 mi c, crau ~i clc ase mcnca cctatenilor), nici
satel_e 1mpra~~1~te ~~- camp, und~ bictii pa lm a~i, sa rac i ca va i de ei, dimpreuna
c~ at lo~, fara__ m~n-~ir~a vreunu1 doctor sau ajutorul vreun ei sluji , mureau ca
v1~ele sann~~11-~1 _z1_~1 noapt~, intruna , pc uli\c, 111 case sa u pe ogoarele )or.
Dm care pncma ~1 e1, asemc111 ora~cnilor, <lcprin1.andu-sc cu nepasare, nu mai
purtau de grija casei ~i nu-~ i vcdea u de rosturi , ci sc cazncau din rasputeri nu
sa-~i lucreze ogoarelc ~i sa-~i grij casca vitelc pentru ca 1n viitor sa aiba
1mbel~ugare 111 casa, ci se cazneau sa 1nfulcce bucatele adunate, de parca ziua
ajunsa le-ar fi fost ziua de pe urma. A~a se intampla ca boii , magarii, oile,
caprele, porcii, gainile, ba chiar ~i cainii, cei cu atata credinta pentru om,
izgoniti din sala~ele lor, rataceau la voia intamplarii pe ogoare, unde granele
zaceau in para.sire fara sa fie macar stranse, necum ~i secerate. Si unele dintre
dobitoace, ca oamenii cu minte ai zice, dupa ce se hraneau cu indestulare
peste zi, noaptea se intorceau satule pe la casele Ior, fara sa fie duse din urma
de pastori.
Lasand acum deoparte satul ~i revenind iar la ora~, ce alta a~ mai putea
sa spun deat ca urgia cerului ~i in parte poate ~i cruzimea semenilor no~tri a
fost atat de mare ~i atat de cumplita incat de la inceputul lui martie pana 1n
iulie - fie din pricina puterii cu care secera ciuma, fie din pricina ca multi
dintre bolnavi erau slujiti ca vai de lume sau de frica parasifi de cei sanato~i -
peste o suta de mii de fapturi omene$ti (precum se $lie neindoios) s-au
prapadit de boala intre zidurile cetatii Florentei. Si se prea poate ca inainte de
pacostea aceasta nimeni sa nu-$i fi inchipuit ca ora$ul aduna in el atata amar
de oameni. 0 , cate case minunate, cate palate inaltatoare $i cate a$ezari
domne$ti care mai inainte vreme roiau de slujitori, de cavaleri $i doamne,
ramas-au pustiite pana Ia cea din urma sluga! Cate neamuri stralucite, cate
mo$teniri nemasurate, cate faimoase avufii nu s-au vazut ramase tara
mo~tenitor? Si cati oameni de treaba, cate femei frum oase ~i cai~ tineri
1
chipe~i pe care nu zic altii dar chiar Galien, Hipocrate sau Esculap- i-ar fi
crezut""'sanato~i ' tun, n-au ' dej
' unat de dimineata cu ai lor, cu prieteni sau
tovara$i, pentru ca in acea~i seara sa ajunga a cina cu moqi i lor pe ceea lume!
Pana $i mie insumi imi vi ne greu sa mai in~ir atata amar de suterinte~ de
aceea, dandu-le deoparte pe ace lea pes te care pot trece fara neajunsnri. sptm
dar ca aflandu-se ora~ul 1n starea ami ntita, aproape pustiit de fume, s-a
intamplat (a$a precum am auzit pe unna de la un om de irn.:redere) ca in

1
Doctori vestiti 1n Antichitate (n. t.)
2
Zeul medici~ei la greci ~i rom ani (n. t.)

17
 • · t1 · · - s nta M an•a Nove lla · intr-o marti' de dimineata ' ca"nd nu
preacm st1ta 1sen_ca ~ . . sa se intalneasca acolo , dupa ce ,asculta s ..
,. t. ,. a rnmern a1tcmev a,
se afl a ~n 1-111: ,. · . ,.. d . te precum cereau acele vrem un. de suferintal,"a.
sfanta hturgh 1e 1~ hamde 111 0 1tap;i etene rude sau vecine dintre care nici 'u ~1
. t .· t ~apte tmere oamne, , . . 1
1es 11$ e, y
nu trecuse de douazec1 $1 op
_ . . t de ani ~i mc1 nu se at a a fi ma1. cruda na
,. 1 te de neam bun, t'rumoase, cu purta- n. alese ca.
0 Ptsprezece, toate mte ep ' . c · d l - - _. ~1
. . t· ,. veseha tor. Nu m-a~ 1en e oc sa va destain
vesele dar totu~1 cumm ,t 111 d uie
. • · · - ,., d .. . sc
numele' acestot. doamne, de n-a~Y fi imp1e •
d1cat
_
e
•
o pncm
-
a m reptatita: n-a
• • ~
,.,. sau poimaine vreuna dm ele sa aJunga a se ru~ma dm pricina
vrea ca mame h. l " l
pove~t1.1or pe care 1e vor spune Y~i le vor asculta c _tar e• e 1n• ce e ce urmea za ,
.
$I asta numa1 1111· fi · dca- astazi cand este vorba de place n, legile sunt ma 1 aspre
•
, . . . . . _
decat pe vremea aceea cand tocm~~ d1~ a~ele pnc1m pe ~are
sus, acelea~i legi erau cu mult mat mgadm~oa~e, n~ _nu~a.1 ~ata de ce1 tmen,
!earat~m. m~i
ca doamnele amintite, dar chiar ~i fata de ce1 varstn1c1; ~1 n1c1 n-a~ vrea sa dau
pizma$ilor, ce-s pururi gata sa cleveteasca ,;pe seam a on~1c . . - . . .
are1 v1et1 ce-i
vrednica de lauda, prilej ca sa ~tirbeasca macar cat de cat cu carcoteli
spurcate cinstea preavrednicelor doamne despre care voi vorbi. ·
De aceea, ~-entru ca spusele lor sa fie intelese fara smintire in cele cate
vor utma, voi incerca sa le botez cu nume potrivite, cu totul sau in parte
barem, cu insu~irile fiecareia 1• Pe prima dintre ele ~i cea mai varstnica de ani
o vom numi deci, nu fara de un rost anume, Pampinea, pe a doua Fiammetta,
pe cea de a treia Filomena, pe a patra Emilia, celei de a cincea ii vom zice
Lauretta, celei de a ~asea Neifile ~i ultima Elisa. Or, doam nele acestea, care
se adunasera fara vreo pricina anume, ci doar din intamplare, intr-unul din
ungherele bisericii, dupa ce se a~ezara in cerc ~i suspinara vreme, lasand
O
deopart~ rugile pe care le inaltau la ceruri, incepura sa vorbeasca intre ete
multe ~1 ma~nte despre vitregia acelor vremi; ~i dupa catva timp, cum
celelalte amut1sera, Pampinea prinse a grai precum urmeaza:
- Dragele mele doamne, ati auzit pesemne ~i dumneavoastra ca ~i mine,
de It
mu e on,· ca- acela care se folose~te in chipv cinstit de dreptu' l sau "
nu-~•
·

'o
2I) nu seupa t·cum spune Henri H tt (B
V

.. auve e occacce, Pans. .

1
~ e m ce masura
La Renaissance du L1vre, P·
insu~irilor acestor d t ' ,. 1e
aces e ~ume corespund cu totul sau macar m pat ~
privinta. in a"'arav d opamn~. Interpretu Decameronului nu se lamuresc in acea5t~
mtreprinzator Ji toatee ampmea' careia mtroducerea 11 confera un caracter hotara
,.. • V • • • ,..
v·"t ~1
' ce 1e1a1te nu se d b d .
a~arte. Cu aproximatie numele ·
e~se esc, e-a lungul cartii, printr-o fiz1?no a·m1e
Fiammetta J·ucavu~a· F"il lor
, omena i b· msemneaza:
cea aseman' atoare "Dafine "
Pampinea vioaia intlontoare '
· ' ~ itoarea de cantece; Emilia ' ispitito'area; Lauretta,
asemanatoare Didonei 1~;:iret~~h•~b~ta in laur; Neifile, tanara' indragostita; Elisa, cea
' " a a m 1ub1re (n. t. ).
18
pagube~te aproapele. E dreptul fieca1ui om care se na~te 1n lumea asta sa-~i
vina in ajutor, sa-~i crute ~i sa-~i apere pe cat e 1n stare viata. ~i in a~a mas ura
e ingaduit lucrul acesta, 1ncat se 1ntampla uneori sa fie omorati oameni
nevinovati , numai pentru ca unii printr-asta i~i cruta viata. Si daca lucrul asta
e ingaduit chiar ~i de legi in grija carora sta viata ~i buna stare a noastra,
atunci sa nu ne fie cu atata mai vartos ingaduit ~i noua sa facem ce putem
intru crutarea vietii noastre ~i mai ales daca prin asta nu vatamam pe nimeni?
De cate ori stau ~i privesc la cate am facut noi astazi ~i in alte dimineti, ~i ma
gandesc la toate cele pe care le vorbim, pricep, ~i voi de asemenea pricepeti
ca ~i mine ca noi cu toatele ne temem de ceea ce ne a~teapta, ~i de treaba asta
nu ma mir deloc, dar daca ma gandesc ca fiecare dintre noi are simtire de
femeie ma mir, ~i inca foarte 1nult, ca nici una dintre noi nu mi~ca nici macar
un deget spre a se feri intrucatva de ceea ce ne umple pe drept cuvant de
teama. Dupa credinta mea, noi stam aici pe loc de parca am fi silite sau am
dori cu tot dinadinsul sa fim martore la cate trupuri sunt duse la ingropaeiube,
sau sa ascultam daca preotii care se afla aici, ~i al caror numar scaoe m~eu
vazand cu ochii, slujesc la vremea potrivita la toate liturghiile, sau ca ~i cum
am vrea prin ve~mintele noastre cemite sa aratam acelora care ne ies in cale
cat sunt de multe ~i de mari nenorocirile care s-au aha.tut asupra noastra. Jar
cand ie~im de aici, nu dam cu ochii de altceva decat ori de holnavi ~i le~uri
duse de ici-colo, ori de talhari pe care puterea legilor oh~te~ti i-a osandit cu
surghiunul pentru nelegiuirile lor ~i care, hatandu-~i joc de ele - fiindca ~tiu
hine ca slujha~ii incredintati cu infaptuirea acestor legi sunt ori holnavi ori
morti - nememicesc de colo-colo dedandu-se la mar~avii, ori daca nu,
privirile ni se izhesc de drojdia ora~ului acestuia, de cei care i~i zic ciocli ~i
care parca anume spre a ne spori durerea, infierhantati de atata sange,
cutreiera calari ora~ul mustrandu-ne cu cantecele lor de~ucheate pentru toate
nenorocirile care s-au aha.tut asupra noastra. Si nu ne e dat sa auzim decat ca
unii au murit ~i altii trag sa moara, ~i daca s-ar afla ~i dintre aceia care sa
planga peste tot locul am auzit hocete indurerate. Iar daca ne intoarcem pe la
casele noastre (nu ~tiu daca ~i voua vi se intampla ca ~i mie), eu una eel putin
nemaiafland in casa din cati erau odinioara decat o biata slujnica, ma infior ~i
mi se face parul maciuca de groaza; unde ma due, unde ma a~ez pare ca vad
in.jurul meu umbrele celor raposati, dar nu cu chipul tor din viata, ci cu-o
inrati~are cumplita la vedere, pe care nu ~tiu de unde au dobandit-o ~i care ma
inspaimanta. Din care pricina aici, afara sau in casa, oriunde a~ sta, tot rau
imi este, ba cu atat mai mult cu cat imi dau seama ca nimeni din cei ce pot ~i
au unde sa mearga, a~a precum avem ~i noi, n-a mai ramas pe loc. Sau daca
totu~i au mai ramas vreunii, am auzit ca aceia, fara sa mai deosebeasca ce-i

19
 zi ~i noa pte, fie sing uri, fie
bun de ce-i rau, cand poft ele ii atata, fac
mai mul ta des ratare. Si nu
1nto vara ~iti de altii , tot ceca ce le poat c adu ce
ast iri - crez and ca asem enea
num a i mire nii, dar chiar ~i cei inchi ~i prin man
sup uneri i ~i dan du-s e cu totul
purt a ri sunt ~i lor inga d uite, neso cotind lege a
scap a tefe ri, s-au rata cit cu
plac erilo r trupe~ti, cac i 111 ata rc ch ip ga ndcs c ca
e (~ i-i !imp ede ca stau a~a) ce
totu l ~i s-au paca to~it. Or, daca a~a stau lucruril
zbo ara gan duri le? De ce ne
face m noi aici'? Ce stam sa a~ tept am? La ce ne
vorb a desp re noi ~i despre
dov edim mai lene~e ~i mai 1nce te cand es te
soco tim pe noi 1n~i ne mai
izba vire a noa stra deca t toti ceilalti ora~eni? Ne
cred em ca viat a ne e lega ta de
prej os deca t toat e cele lalte fem ei? 0 , pasa mite ,
atar e nu ne tem em de nici un
trup cu Ianturi mai tari deca t a celo rlalt i ~i ca
sa ~titi. Ne i'n~elam; sunt em
rau care ar pute a sa ne-o prim ejdu iasc a ? Gre~im,
Si ori de cate ori o sa ne
nata nge de-a bine lea de cred em una ca acea sta.
barb atii cat ~i fem eiJe rapu se
ami ntim ce mul ti ~i cat de vred nici au fast atat
dera t de Jucr urile aces tea.
de cium a asta bles tem ata, ne vom da seam a fove
sare a noas tra sa cade m in
Iata de ce, ca nu cum va din fodaratnicia sau nepa
fel sau altu l tot am pute a
prim ejdi a de care e de ajun s sa vrem ~i i'ntr-un
voi la fel - c-am face foar te
scap ~ eu soco tesc - rara sa ~tiu daca gand iti ~i
ti altii i'naintea noa stra ~i mai
bine sa para sim ora~ul, a~a prec um facut-au mul
ru~inoase pe care ni le dau
fac ~i acum a. Sa fugi m ca de moa rte de pild ele
iile noas tre, fiind ca nici nna
ceila lti ~i sa ne aciu am cum inti la tara, pe mo~
o sa ne petr ecem vrem ea in
dint re noi nu duc e lips a de pamanturi, iar acol
ura ~i bun a-cu viin ta. Aco lo
bucu rii ~i desr atar i, rara a i'ntrece intru nim ic mas
i'nverzind, cam piile plin e de
poti auzi cirip itul pasa rele lor, sa vezi coln icele
ri, ~i rara stan jeni re te poti
rod cum und uies c ca mar ea, copa ci de mii de felu
ascu nde totu~i min una tiile -i
uita la cer, care , de~i-i man ios pe noi, nu ne
ochi ului deca t zidu rile pust ii
etem e, de mii de ori mai man dre ~i mai plac ute
cele treb uinc ioas e viet ii pe
ale ora~ului aces ta. La tar~ a~rul e mai cu~at ~i
neca zuri le aco lo sunt mai
vrem un ca aces tea se afla dm bel~ug. Ch1ar ~i
ca ora~ enii , prim ejdi a e cu
P1:tine ~a i~ ~ra~. ~ac i ch_iar ~a~a taranii mor la _fel
puti ne deca t de pild a la ora~.
atilt ma1 mic a cu ~at I_o~mtor11 ~1 case le sunt mat
cum va, nu para sim pe nim en1,· c1·
_ e no1,
Pe. alta . part a1c1, de nu b esc
. gre~ ........s1·1e,
d1mp otnv a am pute a spun e, _~1 pe una drep
. tate, ca noi sunt em ce-Ie para
... . . . . . -
pent ru ca toft a1 no~tn,- on ca au mun t, on ca au fugi t de mo ar1e, ne-a u 1asat
" · I d ' · o d OJan· ... d ar nu
d e capu I nost ru m toat_a Ja ea_ asta e parca am fi orfa ne . N 1c1 a
. d acea sta; dar daca _ . . ' '
m se poat e a uce daca urmam pova ta
. De :c~ e~a ,~, s-ar p~e~
pute a sa ne love asca napa sta, jale a ~i chia r moa rtea
. ,, d aca_ soc?t~t1 _~1
voi, eu cred ca am tace bine daca am pleca de aici 1
ho~ \ ~adn u-ne ~• sluJn1ctle
care sa ne urm eze cu toate cele de trebuinta ' am man e colo -col o, azi ici

20
~i mainc dincolo, \·eselindu-ne de toate frumu seli le cu care ne imbie aceasta
vreme a anului, ~i daca moartea nu ne ajunge, sa stam la tara atata vrcme
pana cand vom vedca in ce chip hotara~ te cent! sa puna o data capat acestor
sufer intc. Oricum , aduceri-va aminte ca nu ne-ar sta de loc mai rau noua
daca am plcca de aici , decat le ~ade altora care raman ca sa traiasca' 1ntru'
nec instc ~i dezma\ .

Dupa ce ascultara vorbele Pampineei , celelalte doamne nu numai ca-i

laudara sfatul, dar dornice de a-I um1a , se ~i apucara sa urzeasca cu
amanuntim e pl anuri, de parca abia ie~ite de acolo din biserica s-ar fi ~i
a~ternut la drum. Dar Fil omena care era 1nteleapta foarte, grai:
- Priet~ne dragi, de~i cuvintele rostite de Pampinea s-au vadit nespus de
nim erite, nu se cuvine totu~i sa ne grabim a~a de mult precum pare ca vreti sa
faceti. Amintiti-va ca noi suntem toatc femei ~i nu-i nici una dintre noi atat de
tanara de ani incat sa nu ~ti e cat de pufin prevazatoare sunt femeile cand se
aduna laolalta ~i cat de greu se pot conduce fara ajutorul unui barbat. Noi
suntem schimbatoare, indaratnice, banuitoare, slabe de inger ~i fricoase , de
aceea tare ma tem ca nu cumva, daca plecam a~a de capul nostru, sa nu ni se
impra~tie ceata mai iute decat s-ar cadea, lucru ce nu ne-ar face cinste; de
aceea ar fi bine sa ne cautam o calauza mai inainte de a pleca.
Atunci Elisa zise:
- lntr-adevar, barbatii sunt totdeauna cap femeii, ~i fara ajutorul lor
arareori se intampla ca noi orice am pune la cale sa ducem lucrurile la bun
sfiir$it, dar cum sa facem rost de ei? Stirn doar cu toatele ca ai no~tri au murit
in buna parte, ori daca au mai ramas in viata s-au impra~tiat care incotro, fara
sa ~tim nici noi pe unde, cu tel de fel de pricteni, cautand ~i ei sa fuga de ce
vrem sa fugim $i noi; sa ne rugam de oameni straini nu se cuvine: de aceea,
daca vrem sa ne vedem in sanatate ~i sa scapam de aici, trebuie sa facem
asttel incat sa nu ne alegem la urma cu necaz ~i sfada, de unde la inceput
plecam cu gandul de a petrece ~i de a ne odihni.
In timp ce doarnnele vorbeau astfel, intrara in biserica trei tineri, dintre
care nici unul nu era m_ai mic de douazeci ~i cinci ani, ~i carora nici vitregia
vremurilor, nici faptul ca-$i pierdusera prietenii ~i rudele apropiate, nici
teama pentru viata lor nu izbutisera sa le molcomeasca dragostea~ necum sa
le-o ~i stinga. U~uia dintre ei ii zicea Pamfilo pe nume, celui de al. doilea
f ilostrato ~i ultimului Dioneo, toti trei placuti la infati~are ~i cu purtan _a Iese:
In toata invala$ala aceea, tinerii no~tri incercau spre mang,1icrea lor sa-? ~ada
iubitele, care se aflau din intamplare chiar printre doamnele de fata ~1. dmtr:
care uncle erau $i rude cu baictii. Tinerii nu apucara sa le zareasca brne, ca

21
 :
ele ti ~i vazura, drept care Pampinea prinse a grai zarn bind
-ne i'n cale trei
- Iata ca soa11a ni se arata de la 1nceput prielnica scofandu
sa ne fie ~i sluji ~i
tineri vred nici ~i 1ntelepti care vor primi cu bucurie
calauze, de-om vrea sa-i luam in slujba noas tra.
una din cele
Atun ci Neifi le, i'mbujorand u-se la fata de ru~in e, caci era
1ndragit e de unul dintre tineri, grai:
sp'ui ! Eu sunt
- Vai, Pampinea, pentru Dumneze u, gand e~te-te ce
bine ~j 1i soco t pe
1ncred intata ca pe fieca re dintre ei nu-i pofi vorbi deca t de
sta; de asemenea
cate~ itrei vrednici de lucruri mult mai mari deca t ar fi acea
doamne cu mult
socot ca ar putea sa fina tovara~ie buna ~i preacinstita unor
Jumea ~tie ca sunt
mai placute ~i mai frumoase decat noi, dar fiindca toata
vreo banuiala sau
indragostiti de unele dintre noi, ma tern sa nu prilejuim
din partea noastra
ocara daca ii vom lua ca 1nsofitori, chiar rara nici o vina
sau a lor.
La care Filomena zise:
nu ma mustra
- Ei ~i? Ce inseamna asta? Daca eu una sunt cinstita ~i
pasa; Dumnezeu ~i
cugetul cu nimic, zica oricine ori~ice, ca mie tot nu-mi
sa vina, ca atuncea
adevarul vor sari intru apararea mea. Numai de ar vrea
nt sa spunem ca
intr-adevar, precum zicea ~i Pampinea, putem pe drept cuva
soarta se arata prielnica plecarii noastre.
tacura rara a se
Celelalte doamne, auzind-o vorbind astfel, nu numai ca
ati, sa Ii se arate
impotrivi, dar toate intr-un glas cerura c~ tinerii sa fie chem
bunatatea de a le
ce aveau de gand sa faca ele ~i apoi sa Ii se ceara sa aiba
cu unul dintre ei,
insoti la drum. Or, drept aceea, Pampinea, care era inrudita
piindu-se de tinerii
rara sa mai Iungeasca vorba, se ridica in picioare ~i, apro
fata zambitoare, le
care ~edeau pe Joe ~i se uitau la ele, dupa ce ii saluta cu
rlalte doamne sa se
imparta~i ce aveau de gand ~i ii ruga din partea ei ~i a celo
put crezura ca sunt
gateasca a le insofi frafe~te ~i cu gand curat. Tinerii la ince
Juafi in ras, dar dupa ce vaz~ra ca. Pa~ pine
a nu glun1e~te, raspunsera voio~i
ca, pana a nu se
ca-s ~a!a s~ le ~~: ze pr~tutmdem, ~• fara sa mai zaboveas
dup a ce pusera pe
des~a~r, ora~dwra _mtre er ~e "anu ~e __aveau de facut. A poi,
a ~i le tri1nisera din
slug1 sa pregateasca cu buna r~nduiaJa_ tot ce racea trebuint
ineata, adica intr-o
vr~me l~ locul u~de aveau ~a mearga, a doua zi de ·dim · · ce ~1· cet· tret·
m1e rcun spre revarsat de. zon,. doam nele foso•ite de c a"t eva s IUJm
. . . . t
sluJ tton ar )or ie{,:i,1d .pe poar·ta ora~u Im,· se
. . . _
tmen d1mpreuna cu· ce1 trer d -- - ' y
- .. . . --
a~ternura la drum; ~1 nu se epartara mai mu)t ca do ua-:- 1eg1ie, ca ~• aJtmsera 1a
Iocul mai dinainte hotarat.
Se afla numituI Joe pe un deal departi~or d •
?rum ~are trecea pe
aco)o ~i plin de fel ~i fel de copacei marunti e. onct_e mverz1te placute la
t ~• tu e

22
 vedere. Iara pe varful acestu i deal se afla un palat mandru cu o curte
mare ~1
frum oasa la mijloc, cu pridv oare, cu sali ~i cu odai care de care mai
frumo ase
~i impo dobite pretutindeni cu zugra veli menit e sa inves eleasc
a ochii ,
inconjurat de poienite ~i de gradi ni ferrne catoare, cu puturi cu
apa rece ca
gheata ~i pivni\e cu vinuri scum pe, lucru ri , ce-i drept , mai potri vite
cu bauto ri
de soi decat cu ni~te doam ne cumi nti ~i cump atate. Spre marea lor
mulµi mire ,
ceata de cava leri ~i doam ne gasi pal atul pretu tinden i curat ~i
matur at, cu
paturile a~em ute in odai ~i peste tot aflara locul plin de flori din
cate darui a
anotimpul ~i pardose lil e a~tem ute cu imple tituri de trestie. Si dupa
ce abia
ajun~i se a~eza ra jos, Dione o, care n-ave a perec he in lume de vesel
~i glum et,
grai:
- Doam nelor , iata-n e in sfar~it aicea unde ne-a adus mai degra
ba
istetimea dumn eavoa stra decat pricep erea noast ra; nu ~tiu ce aveti
de gand sa
faceti cu gandu rile ce va apasa , eu unul pe ale mele mi le-am lasat
pe toate
inapoia portii, cand am pleca t irnpre una la drum mai adine auri. De
aceea , ori
va pregatiti sa radeti , sa petreceti ~i sa cantati cu mine (bun intele
s numa i atat
cat va perm ite cinste a voast ra), ori daca nu, lasati -ma sa ma 1ntorc
la ele ~i sa
raman pe mai depar te in zbuci umatu l nostru ora~.
La care Pamp inea, ca ~i cum ar fi alung at ~i dansa gandu rile
negre ,
raspunse bucur oasa:
- Ca din carte ai grait, Dioneo! A~a e, bine zici: se cade sa fim
vesel i,
caci tomai de aceea am fugit de suparari. Dar 1ntrucat se ~tie
ca lucru rile
facute fara cap nu-s trainice, eu, care am fost faurit oarea aceste i mand
re cete,
vrand ~i de aici inaint e sa avem parte de voio~ie, socot ca trebu ie
negre~it sa
alegem dintre noi pe carev a drept capet enie, care sa se ingrij
asca de
bunas tarea noast ra ~i carui a sa-i dam cinsti re ~i sa-i vadim supun
ere. Or,
pentru ca fiecare dintre noi sa simta atat povar a acest or griji cat ~i
place rea de
a fi ales condu cator, ~i ca atare acela carui a nu i-e dat s-o simta sa
nu se arate
invidios, alege rea facan du-se atat dintre barba ti cat ~i dintre femei
, cred ca ar
fi bine sa i se incre dinte ze in fiecare zi tot altuia povar a ~i cinste a stapa
nirii;
eel care va fi ales primu l sa fie ales de toti; cei care vor urma sa
fie ale~i spre
seara dupa bunul plac al regelu i ori al regin ei care au domn it in
ziua aceea.
Iar pe urma, alesul, dupa socot inta lui pentr u rastim pul cat ii va dura
domn ia,
sa randuiasca locul ~i felul in care ne vom petre ce vrem ea.
Cuvintele Pamp ineei placu ra foarte mult acelo ra de fata, care
cu totii
intr-un glas o aleser a regin a a zilei de incep ut, iar Filom ena <land
fuga la un
laur - caci nu o data auzis e de cata cinste erau demn e frunz ele acelu
i porn ~i
a~i~derea de cata cinste ii facea u vredn ic pe acela care era pe drept
cuvan t
incununat cu ele - cules e catev a creng ute ~i, dupa ce imple ti o
cunun a de

23
toata frumusetea i-o a~eza pe frunte, iar mai apoi cununa aceasta fu pentru
toti semn limpede de stapanire ~i marire atata vreme cat tinu tovara~ia lor.
Pampinea, dupa ce fu aleasa regina, porunc i sa i se inrati~eze sluj itorii
tineri lor ~i slujni cele lor, care erau patru la num ar, ~i le ceru sa Jae a, iar dupa
ce tacura zise:
- Pentru a va da eu, cea dintai, o pilda vrednica de urmat, multumita
careia pa~ind din bine in mai bine ceata noastra sa-~i duca traiul ei in buna
randuiala, in voio~ie, fara ocara ~i sa dureze atata vreme cat ne va fi pe plac,
ii numesc pe Parmeno, slujitorul lui Dioneo, drept credincerul meu ~i ii dau
in grija toate cele cate ne fac trebuinta, precum ~i slujba mesei. Sirisco,
slujitorul lui Pamfilo, vreau sa ne fie vistemic ~i sa asculte poruncile Jui
Parmeno. Tindaro in schimb sa ~aza in slujba lui Filostrato ~i-a celorlalti doi
tineri ~i sa se ingrijeasca de odaile lor atuncea cand ceilalti, prin~i fiind de
alte treburi, nu vor avea ragaz s-o faca ~i pe asta. Misia, servitoarea mea, ~i
Licisca, a Filomenei, vor sta toata vremea Ia bucatarie ~i vor gati cu mare
grija bucatele poruncite de Panneno. Chimera, slujnica Laurettei, ~i Stratilia,
a Fiammettei, poftesc sa se ingrijeasca de camerele doamnelor cat ~i de
curatenia odailor unde vom sta. Si acum, pe langa toate astea, doresc ~i
poruncesc ca fiecare dintre voi, daca vrea sa fie pe placul nostru, oriunde ar
merge, de oriunde ar veni, orice ar vedea sau auzi, sa se fereasca de a ne
aduce vreo veste dinafara care sa fie altcum decat o veste buna.
Si dupa ce imparti pe scurt poruncile acestea, pe care toti le laudara,
ridicandu-se bucuroasa in picioare, grai:
- Locul e plin de poienite, gradini ~i alte frumuseti; mergeti ~i va
plimbati dupa placerea inimii, dar catre ceasurile noua sa va adunati cu toti
aici ca sa luam masa pe racoare.
Cu ingaduinta doamnei ~i reginei lor, tinerii dimpreuna cu doamnele
cele frumoase, vorbind despre lucruri placute, pomira a cutreiera cu pa~i
agale o gradina, in vreme ce impleteau cununi din diferite frunze ~i cantau ·
cantece de dor. Si dupa ce ramasesera in gradina atata vreme cat li se dase
ingaduinta, se intoarsera acasa ~i aflara ca Parmeno prinse a se ingrij i de
slujba Iui cu ravna ~i destoinicie, caci n-apucasera bine sa intre intr-o sala de
jos, ca ~i vazura mesele a~t~rnute ~u fete. albe _ca zapada ~i cu pahare ce
pareau de argint de tare ce schpeau ~1 pretutmdem locul impodobit cu flori de
drobu~or; de aceea, dupa ce dintai i'~i clatira mainile cu apa de voia doamnei
lor, se a~ezara ~e~are _pe locul randuit d~ ~armeno. Si ~~pa__ce bucatele gatite
cu pricepere ~1 vmunle cele scumpe fu~~ aduse, s_luJ1ton1, fara sa a~te te
. de buna randuialaw care
altceva , pomira a-i sluji in tacere. Mesen11 , bucuro~l p
domnea in toate, mancara veselindu-se cu glume ~1 vorbe de duh. lar dupa ce

24
 mesele fura stran se ( cum ficcare dintre doamne ~tia sa danµiiasca la fel cu
tinerii de altfel , iar unii mai ~tiau de asemeni sa cante foarte ,bine ~i din lauta
ori din gura), regina porunci sa fie aduse violele ~i alautele ~i la porunca ei
Dioneo cu alauta iar Fiammetta cu v iola pornira a canta cu multa ginga~ie un
dans. Regina , dimpreun a cu celelalte doamne ~i cu cei doi tineri rama~i, dupa
ce trimi se slujile sa man ance, se prinse ~i ea in dans ~i incepu sa invarteasca
cu pas agale o hora, iar dupa ce sfar~ira cu dansul incepura sa cante cantece
voioase de dragoste. Intr-acest chip i~i petrecura pana cand reginei i se paru
ca-i vremea de odihna ; ~i atunci , dupa ce-i invoi pe toti sa se retraga, cei trei
tineri o luara catre odai le !or ( despartite de cele ale femeilor), pe care le
gasira cu paturile frumos a~ten1ute ~i tot atat de pline de flori precum gasira ~i
sala de mancare. Doamnel e i~i atlara ~i ele odaile la fel ~i, dezbracandu-se
degraba, se intinsera sa se odihneasca.
Abia trecuse de trei ceasuri , cand regina, sculandu-se din somn, puse
sa-i scoale ~i pe ceilalti , zicand ca nu e sanatos sa donni prea mult in timpul
zilei. 0 ]uara apoi spre o poi enita cu iarba verde ~i inalta in care soarele nu
ajungea sa bata din nici o parte, iar acolo, mangaiati de o boare dulce, se
a~aza pe iarba in cerc, dupa voia reginei lor, care incepu astfel:
- Precum vedeti , soarel e-i sus, caldura e inca mare ~i nu se aude decat
g1asu1 cosa~ilor printre maslini , de aceea fara indoiala ar fi lucru prostesc sa
ne mutam in alta parte. Aici e umbra, e frumos ~i dupa cum vedeti nu va
lipsesc nici tab]ele, nici ~ahul: fiecare se poate desfata dupa voia inimii. Dar
daca ar fi sa-mi ascultati indemnul, n-am petrece aceasta vreme de ar~ita a
zilei jucand ~ah sau table - caci jocul aduce unuia dintre parta~i ~i mahnire,
fara sa-1 multumeasca din plin nici pe celalat sau pe aceia care privesc - ci
mai degraba povestind, caci eel ce spune o poveste desfata deopotriva pe toti
cati ii asculta. N-o sa apucati fiecare o istorioara, ca soarele va da in apus,
ar~ita va pieri ~i vom putea sane petrecem care cum vrea ~i ii place; de aceea,
daca spusa mea va e pe plac (caci eu sunt gata sa va implinesc voia intru
totul), sa facem dupa cum am spus; iar daca nu, faceti cum vreti pana la
asfintit de soare.
Doamnele toate deopotriva ~i . cei trei tineri laolalta laudara cuvintele
reginei.
- Atuncea, zise dansa, daca va invoiti la asta, poftesc ca astazi fiecare sa
fie liber a vorbi despre ce-i place lui mai mult.
Si intorcandu-se catre Pamfilo: care ~edea la dreapta ei, ii spuse cu
dukeata in glas sa faca inceputul cu o poveste de a lui. Iar Pamfilo auzind
porunca, fiind ascultat de toti, prinse a grai fara zabava a~a precum unneaza:

25