Johann Sebastian Bach

Johann Sebastian Bach este unul din cei mai mari muzicieni ai lumii. S-a născut la 21
martie 1685, în localitatea Eisenach, Germania, fiind fiul lui Johann Ambrosius Bach,
muzician de curte.

Bach a început să înveţe la Şcoala gimnazială din Eisenach. A urmat apoi liceul din Ohrdruf,
unde a studiat latina, greaca, literatura, istoria şi muzica. În acelaşi timp, a învăţat, sub
supravegherea tatălui său, mânuirea viorii.
După ce a rămas orfan, fratele său mai mare, Johann Christoph, organist la Ohrdurf, l-a
învăţat să cânte la clavecin şi orgă. De altfel, muzica pentru orgă a constituit o preocupare
de-a lungul întregii sale vieţi (a compus 250 de lucrări pentru orgă, peste 150 de corale
pentru orgă).
Compoziţia a învăţat-o cu Herder, cantorul bisericii din Ohrdruf.
La 21 de ani s-a căsătorit cu verişoara sa, Maria Barbara, cu care a avut 7 copii.
La invitaţia ducelui Wilhelm Ernst, pleacă la Weimar, unde obţine postul de organist de curte,
stabilindu-se aici timp de nouă ani, între 1708 şi 1717. Aceasta a fost o perioadă fericită în
viaţa lui Bach: a compus numeroase lucrări pentru orgă („Toccata în re major” – 1709, „Alla
breve în re minor” – 1709, „Orgelbuchlein” – 1717), cantate şi piese pentru clavecin. De
altfel, cantata s-a aflat în centrul creaţiei vocale a lui Bach, care a scris cinci serii de lucrări
în acest gen.
Bach a semnat şi lucrări muzicale cu caracter didactic, „Clavecinul bine temperat”, două
concerte pentru vioară (în la minor şi mi major), un concert pentru două viori în re minor,
două suite în do major şi do minor.
Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără cele 6 concerte instrumentale
brandenburgice, pe care Bach i le-a dedicat lui Christian Ludwig, principe de
Brandenburg-Schwedt.
Thomas din Leipzig. Se înscrie în Consiliul oraşului şi, în acelaşi timp, ocupă şi postul de
profesor de muzică la Tomasschule (fundaţie augustiniană datând din 1212).
Compune cantate pentru toate duminicile şi sărbătorile religioase, în beneficiul bisericilor
Saint Thomas şi Saint-Nicolas (în total peste 300 de cantate). Organizează un cor format din
elevii de la Thomasschule şi un mic cor compus din interpreţi în majoritatea lor cantori
bisericeşti. Din această perioadă datează „Ofranda muzicală”, „Magnificat” (1723), „Patimile
după Ioan” (1723), „Patimile după Matei”(1729), „Oratoriul de Crăciun”(1734)…

Efectele muncii sale titanice încep să se resimtă, iar starea sănătăţii sale începe să se
înrăutăţească. Are probleme cu vederea şi este operat de un celebru chirurg englez, dar fără
succes, Bach pierzându-şi vederea.
Bach a murit la 28 iulie 1750, la Leipzig.