Johan Sebastian Bach

Johann Sebastian Bach (n. 21 martie 1685, Eisenach - d. 28 iulie 1750, Leipzig) a fost un
compozitor german si organist din perioada baroca, considerat in mod unanim ca unul din cei
mai mari muzicieni ai lumii. Operele sale sunt apreciate pentru profunzimea intelectuala,
stapanirea mijloacelor tehnice si expresive si pentru frumusetea artistica.
S-a nascut la Eisenach (Germania) in 1685 dintr-o familie de muzicieni profesioniti. Tatal
sau, Johann Ambrosius Bach, era muzician de curte, avand sarcina de a organiza activitatea
muzical cu caracter profan a orasului, dar si funcia de organist al bisericii locale. Mama sa,
Elisabeth Lmmerhirt, a murit de timpuriu, urmata curand de tatla sau, cand Johann Sebastian
avea numai 9 ani.
Rmas orfan, pleac la fratele su mai mare, Johann Christoph Bach, care era organist la
Ohrdurf. Aici a inceput s execute primele motive muzicale la org, dovedind o inclinaie
deosebit pentru acest instrument. Dorina de a se perfeciona l-a fcut s i viziteze pe cei mai
cunoscui organiti din acel timp, ca Georg Bhm, Dietrich Buxtehude i Johann Adam Reinken.
In 1703 obine primul post de organist in orelul Arnstadt; datorit virtuozitii lui deja evidente,
a fost angajat intr-o poziie mai bun ca organist in Mhlhausen. Unele din primele compoziii ale
lui Bach dateaz din aceast epoc, probabil i celebra Toccata i Fuga in Re minor BWV565.
In 1708, Bach obine postul de organist de curte i maestru de concerte la curtea ducelui
de Weimar. In aceast funcie avea obligaia de a compune nu numai muzic pentru org, dar i
compoziii pentru ansambluri orchestrale, bucurandu-se de protecia i prietenia ducelui Johann
Ernst, el insui compozitor. Pasionat de arta contrapunctului, Bach a compus majoritatea
repertoriului de fugi in timpul activitii sale in Weimar.
Din aceast perioad dateaz celebra compziie Clavecinul bine temperat, care include 48
de preludii i fugi, cate dou pentru fiecare gam major i minor, o lucrare monumental nu
numai prin folosirea magistral a contrapunctului, dar i pentru faptul de a fi explorat pentru
prima dat intreaga gam tonal i multitudinea intervalelor muzicale.
Din cauza deteriorrii raporturilor cu ducele Wilhelm Ernst, Bach este nevoit s prseasc
Weimarul in 1717, transferandu-se la curtea prinului Leopold de Anhalt-Cthen. In acest timp,
compune cele 6 Concerte brandenburgice, precum i Suitele pentru violoncel solo, Sonatele i
Partitele pentru vioar solo i suitele orchestrale.
In 1723, Johann Sebastian Bach este numit Cantor i director muzical la biserica St.
Thomas din Lipsca. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica elevilor de la coala de
canto, pe de alt parte, s furnizeze compoziii muzicale celor dou biserici principale din
Lipsca, compunnd cte o cantat in fiecare sptman, inspirate din lecturile biblice duminicale.

Pentru zilele festive, Bach a compus cantate i oratorii de o deosebit frumusee, ca

Pasiunea dup Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crciun .a. Multe dintre
operele acestei perioade sunt fructul colaborrii cu Collegium Musicum din Lipsca sau reprezint
compoziii aa zise erudite, ca cele patru volume de exerciii pentru clavecin, partitele pentru
pian, Variaiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian .a.
Johann Sebastian Bach s-a cstorit in 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7 copii, din
care 4 au supravieuit bolilor copilriei. Dup moartea primei lui soii, Bach s-a recstorit in
1721 cu Anna Magdalena Wilcke, o tanr sopran, cu care - dei cu 17 ani mai tanr ca el - a
avut o lung csnicie fericit. Impreun au avut 13 copii. Toi fiii lui Bach au artat o deosebit
dotare pentru muzic, muli dintre ei devenind muzicieni consacrai, ca Wilhelm Friedemann
Bach, Johann Gottfried Bernhard Bach, Johann Christoph Friedrich Bach, Johann Christian Bach
i Carl Philipp Emanuel Bach.
Ca muzician de curte la Weimar i Kthen i n calitate de conductor al Collegium
musicum studenesc de la Leipzig, Bach a fost nevoit s scrie i muzic instrumental de
camer, gen n care regsim concepia sa i pregnant imagini ale vieii omului. n muzica de org
Bach face sinteza artistic ntre stilul tradiional al organitilor germani, cunoscut prin Bhm i
Buxtehude, i cel al organitilor italieni, al cror reprezentant de frunte este Frescobaldi. De la
primii preia formele ample (toccate, fantezii, preludii), cu desfurri polifonice ncrcate i
expresii grave, iar de la italieni, cantilena, de o puternic vibraie emoional, i o form mai
limpede, mai puin ncrcat.
Opere
Patimile dup Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crciun

Sonaten und Partiten fr Violine solo

Suiten fr Violoncello solo

Suite fr Flte solo a-Moll

BWV 12 - Weinen, Klagen, Sorgen, Zagen

BWV 23 - Tu, adevratul Dumnezeu i fiu al lui David
BWV 48 - Ich elender Mensch, wer wird mich erlsen

Auditii: