COLEGIUL NAȚIONAL „IENĂCHIȚĂ VĂCĂRESCU”

TÂRGOVIȘTE

METAN

REFERAT SUSȚINUT LA DISCIPLINA

CHIMIE
CLASA A 10-A F

PROFESOR: GRUPA 2: BUCUR ALICE

LEONTESCU GEORGIANA CĂLINESCU ROBERTA

DENIS MARCU

FLOREA ANDREI

FUMEA ALEXANDRA

HUIU ȘTEFANIA

LIȚĂ ANDREI

LUNGU ROBERT

NIȚESCU ANDREEA

PÎRVULESCU RAREȘ

SÎRBOIU ALEXANDRU

ȘERBAN IOANA

TĂRĂBÎC DENISA

1
 TÂRGOVIȘTE 12.11.2022

CUPRINS

01. STRUCTURĂ: CĂLINESCU ROBERTA...................................3

02. PROPRIETĂȚI FIZICE: SÎRBOIU ALEXANDRU…………................4
03. PROPRIETĂȚI CHIMICE: NIȚESCU
ANDREEA.........................5
04. SURSE / METODE DE OBȚINERE: LUNGU
ROBERT............6,7
05. MODEL DE TEST PENTRU ALTE CLASE: LIȚĂ
ANDREI..........8,9
06. STIAȚI CĂ?: PÎRVULESCU
RAREȘ.........................................10
07. SCHEMA DE REACȚIE: HUIU
ȘTEFANIA................................11
08. JOC DIDACTIC: FLOREA
ANDREI.........................................12
09. FIȘA ELEVI: BUCUR
ALICE.................................................13
10. BIBLIOGRAFIE.......................................................................14

2
STRUCTURA METANULUI

Metanul este cel mai simplu compus organic cu

formula CH4, și primul reprezentant din clasa alcanilor,
fiind astfel și cea mai simpla hidrocarbură aciclică
saturată. Este componentul principal al gazelor
naturale, fiind relativ răspândit în natură. Se găsește în
subteran și sub nivelul fundului mării, dar se găsește în
cantități mai mici și în atmosferă. Este un gaz cu efect
de seră cu o pondere destul de mare, contribuind la
încălzirea atmosferei terestre.

Metanul este unul dintre cele mai cunoscute

exemple de compus a cărui moleculă să aibă geometrie
tetraedrică. Altfel spus, molecula metanului este
formată din patru legături sigma echivalente carbon-
hidrogen (C-H), iar structura sa electronică este descrisă
prin patru orbitali moleculari rezultați în urma
întrepătrunderii orbitalilor de valență ai carbonului și
atomilor de hidrogen.
3
 Compoziţie

– calitativă: carbon, hidrogen;

– cantitativă:

a) raportul numărului de atomi: C : H = 1 : 4

b) raportul de masă: C : H = 12 : 4 = 3 : 1
PROPRIETATILE FIZICE
c) compoziţia ALE
procentuală: METANULUI
75% C; 25% H

Gazul metan ia naştere în natură prin putrezirea resturilor de plante. El se

degajă de  fundul apelor stătătoare, al bălţilor (se mai numeşte gaz de baltă)  și în
minele de cărbuni.
În condiții normale de temperature și presiune, metanul este un gaz fără
culoare, fără miros, cu densitate de două ori mai mică decât a aerului, puțin
solubil în apă (sub 1%), dar
solubil în alcool si eter. În
gazele folosite la aragaz se
introduce o substanţă ce
conține sulf, cu un miros
caracteristic, pentru a face
gazul uşor de recunoscut în
cazul eventualelor scăpari de
gaz. Metanul are un punct de
fierbere de-161 °C la o presiune de o atmosferă.
Amestecul de metan și oxigen (sau metan și aer) explodează în prezența
unei scântei. Așa se explică exploziile care se produc uneori în minele de cărbuni,
unde se găsesc cantități însemnate de metan sub formă de gaz grizzu.

4
 Legăturile C-H din molecula metanului nu sunt polare ; în schimb apa este
dupa cum am vazut un compus polar. Lipsind atractiile electrostatice , moleculele
de metan nu vor fi inconjurate de un roi de molecule de apa ( asa cum se intampla
cu alte molecule sau ioni ) , iar fara aceasta nu are loc dizolvarea .
Atomul de carbon este hibridizat sp3, molecula de metan având
conformație tetraedrica
Metanul este utilizat ca și combustibil dar este și un punct de plecare
în sinteza organică, având unele căi de chimizare.

Proprietățile chimice ale metanului

Metanul prezintă proprietăţile alcanilor, dar are şi proprietăţi specifice. Cele mai
importante reacţii la care participă metanul, reacţii aplicate în industria chimică,
sunt prezentate în continuare:

 Oxidarea la aldehida formică - prin oxidarea parţială a metanului, în

prezenţa oxizilor de azot, se obţine aldehida formică. Ea este utilizată la
obţinerea novolacului şi a bachelitei. Soluţia de aldehidă formică de
concentraţie 40% este numită formol şi se foloseşte la dezinfecţie şi la
conservarea preparatelor anatomice.
 Conversia catalitică a metanului - conversia metanului constă în
oxidarea lui parţială la monoxid de carbon (CO) şi hidrogen (H2) cu ajutorul
unor agenţi oxidanţi: vapori de H2O, O2, CO2 sau amestecul lor. Procesul
este complex, are loc în prezenţa unor catalizatori şi la anumite
temperaturi. Amestecul gazos rezultat din conversia metanului cu vapori de
apă şi oxigen, numit uneori şi gaz de apă, este prelucrat în continuare şi
folosit în diferite sinteze. Constituie sursă de hidrogen pentru obţinerea
amoniacului. Amestecul de CO şi H2 în raport molar 1:2 se numeşte gaz de
sinteză şi se utilizează la obţinerea metanolului (CH3OH) şi în alte sinteze
organice.

5
  Amonoxidarea - oxidarea metanului cu aer în prezenţa amoniacului
permite obţinerea acidului cianhidric (HCN) folosit, în principal, la obţinerea
fibrelor sintetice de tip poliacrilonitril şi a stiplexului.

Descompunerea termică în acetilenă şi hidrogen - încălzit la temperaturi

în jur de 1500°C (1400-1600°C) metanul se transformă în acetilenă (C2H2) şi
hidrogen (H2).Condiţia ca reacţia de obţinere a acetilenei să aibă loc cu prioritate
este ca temperatura să fie cât mai aproape de 1500°C şi timpul de reacţie să fie
foarte scurt.

Metode de obținere a metanului

 Zăcăminte naturale
 Metode biologice
 Metode industriale

Zăcăminte naturale

Metanul se găsește sub formă de zăcăminte naturale în stare destul de pură,în

România puritatea metanului fiind de 99%,însă se poate întâlni și mine de
cărbuni unde în amestec cu aerul formează amestecul exploziv numit gaz grizu
(responsabil de exploziile minerale).

6
 Sondă de gaz

Metanul natural este cel mai răspândit gaz combustibil din țara noastră.Acesta
se extrage din pământ,de la o presiune de circa 300 kgf/cm2 și ajunge în
imobile la o presiune de 1-2 kgf/cm2.

Metode biologice

Metanul se produce și acolo unde a avut loc o fermentare a celulozei în

absența aerului,sub influența unor bacterii anaerobe;de accea,din fundul
bălților,unde continuu plutesc plante,se degajă uneori metan.Acest proces
biologic,desfăjurat în mai multe etape,este folosit de microorganisme ca și
sursă de energie.Ecuația reacției ce are loc este:

CO²+8H+8e----->CH⁴+2H²O

Un exemplu este reprezentat de plantațiile de orez care produc metan în

timpul procesului de creștere a plantei.

Metode industriale

În laborator,metanul se poate prepara prin reacția dintre apă și carbură de

aluminiu (metoda Moissan): Al⁴C³+12H²0=3CH⁵+4Al(OH)²;și carbura de beriliu
formează,cu apă,în mod preponderent,metan.

7
 O altă metodă de laborator este descompunerea acetatului de sodiu(sau de
potasiu)prin încălzire cu calce sodată (metoda Dumas):

CH³-COONa+NaOH=CH4+NaCO3

Metanul este un component în proporție de 20-30% din gazul de iluminat

rezultat prin distilarea uscată a huilei.Separarea acestuia din gazul de iluminat
constituie un izvor pentru obținerea lui în țările bogate în zăgăminte de
cărbuni.De la locul de extracție,gazul metan este trimis prin conducție până la
centrele de consum

TEST METAN

Barem: ex 1 – 1,5p (0,5x3)

ex 2 – 3,5p (0,5x7)

ex 3 – 2p

ex 4 – 2p

oficiu – 1p

1) Scrieți formula moleculară, formula de protecție și formula de structură plană.

Răspuns: f. moleculară CH 4

f. de protecție H

H-C-H

8
 H

f. de structură plană CH 4

2) Adevărat sau Fals ?

a. Molecula metanului are imaginea unui tetraedru regulat. (A)
b. Molecula metanului are toți atomii legați prin legături (A)
c. Metanul este componentul principal al gazelor naturale. (A)
d. Metanul este o hidrocarbură aciclică nesaturată. (F)
e. Metanul este ultimul termen din seria alcanilor. (F)
f. Metilul este un radical provenit de la metan. (A)
g. Metanul conține 25% H (A)

3) Puterea colorică a metanului este 9463,68 kcal/ m 3. La arderea a 2kg de CH 4 de puritate 96% se
degajă o cantitate de căldură egală cu:
a. 6359,59 kcal
b. 12719,18 kcal
c. 25438,37 kcal
d. 50876,74 kcal

p m pur 96 m pur
= =˃ = =˃ m pur = 1,92 kg (metan pur)
100 mimp 100 2

M CH 4 = 12+4=16 kcal/mol

16kg metan ......... 22,4 m3 metan

1,92kg metan ......... V metan

22,4 ⋅ 1,92
V= = 2,668 metan
16
1 m3 metan ……. 9463,68kcal

2,668 m metan CH4 ……. x kcal

x = 2,668 ⋅ 9463,68 = 25438,37 kcal (răspuns C)

4) Să se denumească și să se completeze:

9
 a. H 3C – CH - C H 2 - C H 3 3-metil pentan
|

CH2

CH3

b. CH 3
|
H 2C – CH – C - C H 3
3,3,4 – trimetil hexan
| | |

CH 3 CH 3 CH 2

CH 3

ȘTIAȚI CĂ...?
 Metanul a fost descoperit de fizicianul italian Alessandro Volta în
noiembrie 1778 în mâlul găsit în Lacul Maggiore, iar din această cauză a
fost numit inițial gaz de baltă. Volta s-a inspirat în a căuta acest compus
după ce a citit o lucrare scrisă de Benjamin Franklin referitoare la așa-
numitul „aer inflamabil”. Volta a colectat gazul ce se degaja din mlaștină, iar
în 1778 a reușit să-l izoleze în stare pură
 Denumirea utilizată astăzi de „metan” a fost introdusă în 1866 de către
chimistul german August Wilhelm von Hofmann, numele fiind derivat de
la metanol
 Cea mai importantă întrebuinţare a gazului metan este legată de
transformarea sa în acetilenă, prin încălzire la temperaturi înalte. Primul

10
 SCHEMA DE REACȚIE

brevet din lume pentru această metodă de prelucrare chimică aparţine

inginerului român Martin Banc.
 Amestecul format din gaz metan şi aer este exploziv, fiind uneori cauza
exploziilor care au loc în mine sau în încăperile unde, din neglijenţă, s-a
lăsat conducta deschisă
 În 1936, la Târnăveni, se pare că în premieră mondială,
începe fabricarea amoniacului folosind hidrogen obţinut din metan.

SCHEMA DE REACȚIE

11
 JOC DIDACTIC

M
E
T

1.Drept ce este utilizat metanul?

2.Care e principala reactie pe care o da metanul?
3.In ce este solubil metanul?
4.In ce stare de agregare se afla metanul?
5.Ce fel de gaz este metanul?

12
 FIȘĂ PENTRU ELEVI

 Metanul este cel mai simplu compus organic cu formula CH4, și primul
reprezentant din clasa alcanilor, fiind astfel și cea mai simpla hidrocarbură
aciclică saturată. Este componentul principal al gazelor naturale, fiind relativ
răspândit în natură. Se găsește în subteran și sub nivelul fundului mării, dar se
găsește în cantități mai mici și în atmosferă. Este un gaz cu efect de seră cu o
pondere destul de mare, contribuind la încălzirea atmosferei terestre.
 Gazul metan ia naştere în natură prin putrezirea resturilor de plante. El se
degajă de pe fundul apelor stătătoare, al bălţilor (se mai numeşte gaz de
baltă)  și în  minele de cărbuni.
 Amestecul de metan și oxigen (sau metan și aer) explodează în prezența unei
scântei. Așa se explică exploziile care se produc uneori în minele de cărbuni,
unde se găsesc cantități însemnate de metan sub formă de gaz grizzu.
Acesta are următoarele proprietăți chimice:
 Oxidarea la aldehida formică
 Conversia catalitică a metanului
 Amonoxidarea
 Descompunerea termică în acetilenă și hidrogen
Metode de obținere a metanului
 Zăcăminte naturale
 Metode biologice
 Metode industrial
Cea mai importantă întrebuinţare a gazului metan este legată de transformarea
sa în acetilenă, prin încălzire la temperaturi înalte. Primul brevet din lume pentru
această metodă de prelucrare chimică aparţine inginerului român Martin Banc.

13
Amestecul format din gaz metan şi aer este exploziv, fiind uneori cauza exploziilor
care au loc în mine sau în încăperile unde, din neglijenţă, s-a lăsat conducta
deschisă.

BIBLIOGRAFIE
1. https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Metan
2. https://prezi.com/p/hvby1w4zg2vw/obtinerea-metanului/
3. https://www.colegiu.info/metanul-proprietati-fizice-proprietati-chimice-
utilizari
4. https://www.gimnaziu.info/metanul-proprietati-fizice-si-chimice-ale-
metanului
5. https://www.colegiu.info/metanul-proprietati-fizice-proprietati-chimice-
utilizari
6. https://wikicro.icu/wiki/Methane

14