Primara - 2022

Primara_1_2018_introducere .
qxd 12/10/2017 15:05 Page 1
Studii
biblice
pentru
copii
ianuarie – februarie – martie

Primara_1_2018_introducere .qxd 12/10/2017 15:05 Page 2
Ghid de studii biblice pentru copiii de la Primară

Anul A1, ianuarie – februarie – martie
Autori
Emmanuel O. Abbey May-Ellen Colon Edwina Neely
Audrey Andersson James Dittes Lydia Neikours
Hilary Baatjies René Alexenko Evans Rebecca O’Ffill
Carlyle Bayne Douglas Hosking Carole Smith
Jackie Bishop Patricia Humphrey Aileen Andres Sox
Iryna Bolotnikov Nancy Beck Irland Miriam Tumangday
DeeAnn Bragaw Noelene Johnsson Denise Valenzuela
Linda Porter Carlyle Birthe Kendel Eileen Dahl Vermeer
Verna Chuah Barbara Manspeaker June Zeeman
Sarah Coleman Kelnhofer Vikki Montgomery Norma Sahlin
Mulţumiri speciale
Le mulţumim în mod deosebit lui Bailey Gillespie şi Stuart Tyner de la Centrul pentru Tineret „John Hancock", din
cadrul Universităţii La Sierra, pentru lucrarea iniţială de planificare a acestor lecţii.
Redactor Patricia A. Habada

Redactor-asistent Audrey Andersson
Asistent editorial Linda Schomburg
Coordonator al Studiilor biblice Patricia A. Habada
Consilier-redactor Angel M. Rodriguez
Director mondial – Şcoala de Sabat James W. Zackrison
Consilier – Conferinţa Generală Eugene Hsu
Grafică Eucaris L. Galicia
Responsabil servicii Warren Riter
Ilustraţii Kim Justinen
Primara – studii biblice editate de Departamentul Şcoala de Sabat, Conferinţa Generală a Bisericii
Adventiste de Ziua a Şaptea.
Pentru ediţia în limba română
Traducere: Oana Ghiga
Corectură: Lavinia Goran
Tehnoredactare: Irina Toncu
Redactare: Delia Mirela Buciuman
Responsabilitatea pentru conţinutul acestor studii în limba română îi revine Departamentului Tineret al
Uniunii Române
2
Cuprins
1 O lume nouă 6
2 După chipul lui Dumnezeu 10
3 Cea mai frumoasă zi 14
4 Ascunşi dinaintea lui Dumnezeu 18
5 Cum au rămas crocodilii fără gustare 24
6 Focul care nu se stingea 28
7 De nouă ori „nu” 32
8 Pedeapsa capitală 36
9 Torente de binecuvântări 42
10 La pescuit 46
11 Prietenii cei noi ai lui Isus 50
12 Lăsaţi copilaşii să vină la Mine! 54
13 Inima mare a unui om mic 58
3
Dragi prieteni de la Primară,

Aceste lecţii pentru Şcoala de Sabat au fost scrise în mod special de oameni care ţin
foarte mult la voi. Ei doresc să aflaţi mai multe despre Dumnezeu şi despre dragostea Sa
pentru voi şi familia voastră. Acest lucru îl doreşte şi Dumnezeu. El vrea să aflaţi că vă
iubeşte foarte mult. Iar Domnul Isus doreşte să fie prietenul vostru deosebit pentru tot-
deauna. El vrea să ajungeţi să Îl cunoaşteţi şi să ştiţi cât mai multe despre El. De asemenea,
El doreşte ca şi voi să vă simţiţi prieteni ai Săi.
Pe măsură ce învăţaţi despre dragostea lui Dumnezeu din aceste lecţii, gândiţi-vă la
modalităţi prin care să vă puteţi manifesta şi voi dragostea faţă de El. Puteţi să-I cântaţi un
imn de laudă? Puteţi să-I spuneţi prin rugăciuni cât de minunat este El pentru voi? Puteţi să le
arătaţi şi celor din familie dragostea Sa? Dar prietenilor şi vecinilor?
Ne rugăm ca Dumnezeu să ocupe întotdeauna un loc special în inima voastră.
Colectivul de redacţie
Lecţiile 1-4 ne învaţă că Dumnezeu ne-a iubit dintotdeauna.

• „Dumnezeu este iubire" scrie pe toate lucrurile pe care El le-a creat.
• Dumnezeu mă înconjoară cu darurile Sale de iubire.
• Sabatul este darul deosebit al lui Dumnezeu pentru noi.
• Chiar dacă greşim, Dumnezeu încă ne iubeşte şi ne iartă când ne pare rău.
Lecţiile 5-9 ne învaţă că închinarea este o modalitate de a ne manifesta

dragostea faţă de Dumnezeu.
• Noi ne închinăm lui Dumnezeu atunci când Îl lăudăm pentru că ne-a ocrotit.
• Noi ne închinăm lui Dumnezeu prin respectul nostru.
• Noi ne închinăm lui Dumnezeu atunci când avem încredere în El în orice
situaţie.
• Noi ne închinăm lui Dumnezeu atunci când Îl lăudăm pentru că
ne-a salvat din păcat.
• Noi Îl lăudăm pe Dumnezeu pentru că are grijă de nevoile noastre.
Lecţiile 10-13 ne învaţă că Isus ne-a arătat cum să ne iubim

unii pe alţii.
• Când urmez exemplul lui Isus, eu îi ajut pe alţii să afle despre El.
• Dumnezeu invită pe oricine să facă parte din familia Sa.
• Copiii ca mine sunt bine-veniţi în familia lui Dumnezeu.
• Când îndrept relele făcute, eu manifest iubirea lui Isus.
4
Un mesaj pentru părinţi

Dragi prieteni,
Toate lecţiile din acest ghid oferă ocazii de a-i ajuta pe copii să înveţe cum să folosească
Biblia şi să îşi dea seama că ceea ce se predă la Şcoala de Sabat îşi are originea în Cuvântul
lui Dumnezeu. Aceste lecţii biblice interesante aduc harul lui Dumnezeu în viaţa de zi cu zi
a copiilor voştri.
Totuşi ei au
nevoie de VOI
pentru a pune în
practică ce au
învăţat la Şcoala de
Sabat. Hotărâţi-vă să
vă rezervaţi timp în
fiecare zi pentru a stu-
dia împreună cu copiii.
Cu ocazia altarului
familial, citiţi
împreună lecţia şi
descoperiţi plăcerea
de a parcurge
activităţile propuse
pentru fiecare zi.
Întreg ciclul de studii se dezvoltă în patru mari direcţii conceptuale – Harul, Închinarea,
Comunitatea şi Slujirea – toate acestea fiind aspecte esenţiale pentru creştere în viaţa de
creştin. Iată cum puteţi interpreta mesajul lor: Harul – Isus mă iubeşte; Închinarea – Eu Îl
iubesc pe Isus; Comunitatea – Ne iubim unii pe alţii; Slujirea – Isus te iubeşte şi pe tine.
În fiecare lună, accentul este pus pe unul dintre aceste aspecte, însă harul este firul care
străbate toate lecţiile şi le uneşte într-un întreg.
Dumnezeu să vă binecuvânteze pe măsură ce vă bucuraţi împreună cu copiii voştri

învăţând aceste lecţii despre El!
Departamentul Şcoala de Sabat al Conferinţei Generale
5
O lume nouă
Le
1 cţ
ia
Geneza 1:1-25; Patriarhi şi profeţi, pp. 44, 45*
T e-ai aflat vreodată într-un loc foarte

întunecat? Nu era niciun pic de lumină.
Exact aşa a fost şi când a început Dumnezeu să
„mări”, iar uscatul, „pământ”. Dumnezeu S-a
uitat la pământ şi la mare şi a văzut că erau
bune.
creeze lumea. Atunci, Dumnezeu a spus: „Să se umple
pământul de vegetaţie, de plante şi de arbori.
Dumnezeu a privit spre locul acela cu ape şi Plantele să dea sămânţă, fiecare după soiul ei.
întuneric. Era Pomii să dea fructe, fiecare după soiul lui.”
timpul să Îşi pună Dumnezeu a văzut
în aplicare pla- că toate plantele erau
nurile cu privire la bune. Aceasta a fost
Pământ. Atunci, a treia zi a creaţiei.
Dumnezeu a spus: Dumnezeu a privit
„Să fie lumină!” spre cer şi a spus:
Şi, deodată, s-a „Să fie lumini în
făcut o lumină ceruri, care să in-
strălucitoare. dice ziua şi noap-
Dumnezeu a sepa- tea! Ele să lumi-
rat lumina de întu- neze pământul şi să
neric. El a numit arate zilele, anotim-
lumina „zi”, iar în- purile şi anii!” Dumne-
tunericul, „noap- zeu a făcut doi lumi-
te”. Aceasta a fost nători mari. Soarele
prima zi a creaţiei. este lumina cea mai
Dumnezeu a strălucitoare, care se
privit în jur. Apele arată în timpul zilei.
acopereau totul. El Luna reflectă o lumină
a vorbit, iar apele mai slabă, în timpul
s-au despărţit, for- nopţii. Dumnezeu a mai
mând pământul făcut şi stelele. S-a uitat
şi cerul. Aceasta la Soare, la Lună şi la
a fost a doua zi stele şi a văzut că erau
a creaţiei. bune. Aceasta a
Dumnezeu a privit fost a patra zi a
spre lumea cea plină de ape. El a spus: „Să se creaţiei.
adune apele de sub cer şi să apară uscatul!” Nici Dumnezeu a zis apoi: „Să se umple mările şi
n-a terminat de rostit aceste cuvinte, că exact râurile cu vieţuitoare. Să zboare păsări pe întin-
aşa s-a întâmplat. Dumnezeu a numit apele derea cerului şi să umple văzduhul de cântece.”
* La toate referinţele bibliografice, numărul paginii este cel din ediţia originală, engleză.
6
Mesaj
„Dumnezeu este iubire” scrie Text de memorat
pe toate lucrurile pe care El le-a creat.
„La început,
Dumnezeu a făcut
cerurile şi
Dumnezeu a privit toate animalele acvatice. pământul.”
A privit păsările care zburau prin aer. „Foarte
bine!” a spus El. Dumnezeu le-a binecuvântat şi (Geneza 1:1)
a spus: „Creşteţi şi înmulţiţi-vă! Umpleţi mările,
râurile şi cerul!” Aceasta a fost a cincea zi a
creaţiei.
Dumnezeu a spus: „Să dea pământul vie-
ţuitoare – animale domestice, animale care
mişună şi se târăsc pe pământ şi
animale sălbatice.” Dumnezeu le-a
privit pe toate şi a văzut că erau
bune. Atunci, El a zis: „Să facem om
după chipul Nostru. El să stăpânească
peste peştii mării, peste păsările care
zboară şi peste toate fiinţele care
umblă pe pământ.”
Dumnezeu a creat un bărbat şi
o femeie şi i-a binecuvântat, zicân-
du-le: „Creşteţi şi înmulţiţi-vă!
Să umpleţi pământul şi să-l stă-
pâniţi! Vă dau drept hrană toate
plantele cu sămânţă şi toate
fructele pomilor. Tuturor vieţui-
toarelor le dau ca hrană orice iarbă
verde.” Dumnezeu S-a uitat la tot
ce făcuse şi iată că erau foarte bune.
Aceasta a fost a şasea zi a creaţiei.
Dumnezeu a terminat de făcut
lumea în şase zile. După ce a
făcut-o deplină şi frumoasă,
le-a dăruit-o lui Adam şi
Evei, să o îngrijească.
Dumnezeu încă ne iubeşte şi
ne oferă zilnic daruri minunate.
Când vedem lucrurile frumoase
din natură, să ne amintim să-I
mulţumim lui Dumnezeu pentru
darurile Sale minunate.
7
S ABAT DUMINICĂ
• Dacă este posibil, ieşi la plimbare împreună cu familia
şi priviţi lucrurile pe care le-a creat Dumnezeu. Câte
• La altarul familial, citiţi şi discutaţi
împreună pasajul din Geneza 1:1-5. Câte
soiuri de copaci ai descoperit? Fiecare membru al
surse diferite de lumină se găsesc în casa
familiei să-şi aleagă o literă din alfabet. Întreabă:
voastră?
Câte lucruri create de Dumnezeu puteţi enumera
care să înceapă cu litera pe care v-aţi ales-o? • Când răsare şi apune Soarele în locali-
• Mulţumiţi-I Domnului pentru lucrurile frumoase tatea voastră?
din natură.
• Stai câteva minute singur, într-o cameră
întunecată. Cum ţi se pare? Mulţumeşte-I lui
LUNI Dumnezeu pentru că a făcut şi lumina, şi
întunericul.
• La altarul familial, citiţi şi discutaţi pasajul din Ge-
neza 1:6-8. Gândeşte-te la trei povestiri biblice în care
se vorbeşte despre apă. Discută cu familia despre ele.
MARŢI
• Umple un vas cu apă. Ia nişte apă în căuşul pal- • La altarul familial, citiţi şi discutaţi Geneza
melor. Cât de multă apă încape? Nu uita, pentru a-ţi
1:9-13.
păstra sănătatea, trebuie să bei 6-8 pahare cu apă în
fiecare zi. Aşa că bea chiar acum un pahar cu apă! • Câte tipuri de seminţe poţi găsi? Lipeşte-le pe
o foaie şi nu uita să le duci la Şcoala de Sabat.
• Completează spaţiile pentru a descrie apa în trei
forme ale ei. L _ _ _ _ _ _ , S _ _ _ _ _ , G _ _ _ _ _ _ . • Aşază pe masă o frunză, acoper-o cu o coală
Care este cel mai mare lac din ţara noastră? de hârtie şi haşurează foaia cu un creion cerat.
Ce se întâmplă?
• Priveşte cerul. Desenează norii, păsările sau
avioanele pe care le vezi. Mulţumeşte-I lui • Studiază familia la masă şi observă care este
Dumnezeu pentru cer. leguma preferată. Spune-le membrilor fami-
liei ce ai descoperit, apoi mulţumiţi-I lui
Dumnezeu pentru plantele minunate.
MIERCURI Cred
că a fost foarte plăcut pentru
• La altarul familial, citiţi şi discutaţi pasajul din Geneza 1:14-19. Dumnezeu să creeze posibilitatea
Care este deosebirea dintre o planetă şi un astru? (Caută în de a râde, să facă pistruii, trompa de
dicţionar.) elefant şi coada de maimuţă!
• Numeşte planetele din sistemul nostru solar. (Le vei găsi într-o
enciclopedie.) Desenează forma lor, decupează-le şi lipeşte de
fiecare câte un fir de lungime diferită. Leagă firele de un umeraş
şi agaţă umeraşul într-un loc unde să te poţi bucura de el.
• Numeşte o povestire din Vechiul Testament şi una din Noul
Testament în care se vorbeşte despre stele. Apoi, mulţumeşte-I
lui Dumnezeu pentru Soare, Lună şi stele.
8
JOI VINERI
• Citeşte şi discută împreună cu familia textele din • Citeşte Geneza, capitolul 1, la altarul familial.
Geneza 1:20-23. Aruncaţi de la unul la altul un ghemotoc de hâr-
tie, numind o zi a creaţiei. Întreabă ce a fost
• Desenează un peşte. Cine a fost înghiţit de un creat în ziua respectivă.
peşte mare?
• Modelează un om din plastilină. Lasă-l la
• Pune afară firimituri de pâine pentru păsări. întărit.
Câte păsări s-au adunat la masă?
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru că a
• Ieşi din casă şi stai nemişcat. Auzi vreun cântec creat familia ta şi pentru că v-a oferit toate
de pasăre? Păsările Îl laudă pe Dumnezeu prin darurile Sale de har.
cântecele lor. Cântă şi tu imnul de laudă prefe-
rat, apoi mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru
păsări şi pentru peşti.
Indicaţii: Uită-te în Geneza, capitolul 1, pentru a descoperi ce a creat Dumnezeu. Copiază

cuvintele în pătrăţele, pentru a afla ce ne învaţă creaţia despre Dumnezeu.
1. La început, Dumnezeu a făcut ___ şi pământul.

2. A fost creată în prima zi.
3. Ziua întâia a fost formată dintr-o ___ şi o dimineaţă.

4. Cerul a fost creat ca să ___ apele de ape.
5. Pentru a apărea pământul, era nevoie ca apele de sub cer să se ___.
6. Ce a dat pământul în ziua a treia?
7. Ce a creat Dumnezeu în ziua a patra?

8. Luminătorul cel mare stăpâneşte ___.
9. Dumnezeu a vrut ca păsările să ___ deasupra pământului.
10. În ziua a ___ , Dumnezeu a creat păsările şi animalele acvatice.
11. În ziua a şasea, Dumnezeu a modelat din pământ un ___ .
12. Cei care sunt după chipul lui Dumnezeu se numesc ___.
9
Le
După chipul lui Dumnezeu
2 cţ
ia
Geneza 1,26 – 2,23; Patriarhi şi profeţi, pp. 45-47
ândeşte-te la toate lucrurile pe care le faci

G atunci când aştepţi un musafir deosebit.
Cum reuşeşti să fii cu toate gata? Când a creat
Iar omul a început să respire. Şi-a deschis
ochii, s-a ridicat şi a privit în jur.
Dumnezeu i-a zâmbit primului om şi l-a numit
lumea noastră, Dumnezeu a dorit să o creeze Adam. Erau multe lucruri de făcut în ziua aceea.
pentru cineva anume – pentru Adam şi Eva, pen-
Dumnezeu i-a spus lui Adam că el avea să fie răs-
tru copiii lor şi pentru tine. Pregătirea căminului
punzător de toate animalele. Prima lui misiune
lor a durat şase zile. Să citim şi să vedem cum a
fost! era să le dea câte un nume. Probabil că Adam a
râs atunci când a văzut maimuţele strigând, atâr-
Dumnezeu a creat Soarele şi Luna. A creat nate prin copaci. A zâmbit când a văzut elefanţii
plantele, peştii, păsările şi animalele. S-a uitat la cu trompe lungi şi urechi mari, clăpăuge. S-a
toate şi a văzut că erau bune. Însă lucrarea de oprit să mângâie căprioara cea sfioasă şi să se
creaţie nu era completă. Sosise timpul să îi joace cu ursuleţul.
creeze pe oameni. Pe când le dădea nume ani-
Crearea oamenilor malelor, Adam a căzut pe gân-
a fost diferită de duri. Toate animalele aveau
cea a plantelor câte o pereche.
şi a vieţuitoarelor. Aveau drept
Oamenii urmau companie o
să fie după fiinţă asemenea
chipul lui lor. Puteau
comunica
Dumnezeu
între ele
şi trebuiau să
şi se bucurau
stăpânească
împreună.
peste ani-
Însă lângă
male.
Adam,
De aceea nu era
Dumnezeu nimeni care să
l-a mode- stea.
lat pe om Dumnezeu
din ţărâna a spus: „Nu
pământului. este bine ca Adam
El a avut grijă să fie singur. Îi voi face
să facă fiecare deget o parteneră.”
în parte, ochi, urechi şi gură. De data aceasta, El nu a
Când a terminat de modelat, mai modelat pe cineva din pământ.
Dumnezeu S-a aplecat şi a suflat în Dumnezeu l-a adormit pe Adam într-un
nasul omului. somn profund.
10
Mesaj
Dumnezeu mă înconjoară Text de memorat
cu darurile Sale de iubire. „Dumnezeu l-a făcut
pe om după chipul Său,
l-a făcut după chipul lui
Dumnezeu; parte
Apoi, a luat una dintre coastele lui şi a creat o
femeie. Când s-a trezit Adam, Dumnezeu a adus-o
bărbătească şi parte
pe femeie la el. Adam a fost foarte încântat. El a femeiască i-a făcut.”
spus: „Ea este făcută din oasele şi din carnea
mea. Se va numi femeie, pentru că este luată din
(Geneza 1:27)
bărbat.” Iar Adam a numit-o pe prima femeie
Eva.
Dumnezeu S-a plimbat împreună cu Adam şi
cu Eva prin grădina-casă, pe care o crease
pentru ei. El zâmbea în timp ce Adam îi arăta

Evei animalele şi le chema pe
nume.
La sfârşitul zilei,
Dumnezeu
S-a uitat la tot ce
crease. El a văzut
iarba,
copacii,
peştii, ani-
malele şi
pe Adam
şi Eva.
Fusese
o zi foar-
te bună!
Şi
Dumnezeu
a spus:
„Toate sunt
foarte
bune!”
11
DUMINICĂ
S ABAT
• În timpul altarului familial, citiţi şi discutaţi pasajul din
• În a şasea zi, Dumnezeu a creat ani- Geneza 1:26-31. Ce înseamnă să fii „creat după chipul lui
malele şi oamenii. Dacă este posibil, Dumnezeu”? Priveşte în oglindă şi spune: „Sunt creat
ieşi la plimbare împreună cu familia şi după chipul lui Dumnezeu”. Foloseşte-te de oglindă
numără animalele pe care le vedeţi. pentru a încerca să te desenezi.
Cere-i fiecărui membru al familiei să • Recapitulează textul de memorat. Gândeşte-te la o
spună care este animalul preferat. modalitate de a-l ilustra pentru restul familiei, apoi
pune-o în practică.
• Cântaţi un imn potrivit şi mulţumiţi-I • Roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să oglindeşti dra-
lui Dumnezeu pentru frumuseţile de gostea Sa faţă de oamenii cu care te întâlneşti astăzi.
care vă bucuraţi astăzi.
MARŢI
LUNI • Împreună cu familia, citiţi şi discutaţi
pasajul din Geneza 2:8-17. Cum era udată
• Citiţi şi discutaţi Geneza 2:4-7
la altarul familial. Prin
Grădina Edenului? Care este râul cel mai
ce era deosebită clima atunci când a creat Dumnezeu
apropiat de locuinţa ta?
pământul? (Vezi versetul 5.)
• Umple o cutiuţă cu pământ. Adună
• Ia un balon şi încearcă să numeri de câte ori trebuie frunze şi mici plante şi creează o minia-
suflat până să se spargă. tură a Grădinii Edenului. Întreabă cum
este voie să uzi plantele: înăuntru sau
• Dacă este posibil, pune afară un borcan. Fixează-l
în afara casei?
bine, să nu cadă. Când plouă, măsoară cantitatea de
apă adunată în borcan. • Consultă o enciclopedie pentru a des-
coperi cât din corpul tău este format din
• Ţine o evidenţă a vremii din săptămâna aceasta. apă.
• Recapitulează textul de memorat, apoi mulţumeşte-I • Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru
lui Dumnezeu pentru toate tipurile de vreme. darul apei.
Faptul că suntem creaţi

MIERCURI
după chipul lui Dumnezeu înseamnă
• În familie, citiţi şi discutaţi pasajul din Geneza
că suntem foarte asemănători cu El, însă
2:19,20. Numiţi câteva povestiri din Vechiul
nimeni dintre noi nu este Dumnezeu.
Testament despre animale. Compuneţi o poezie
sau un cântecel despre toate animalele cărora
Adam le-a dat nume în a şasea zi a creaţiei.
• Modelează sau desenează un animal şi dă-i
un nume. Arată-l familiei tale. Roagă doi adulţi
să-ţi spună o poveste despre un animal.
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru toate
animalele de care te poţi bucura.
12
JOI VINERI
• Citiţi şi discutaţi, la altarul familial, pasajul • Citeşte Geneza 1:26 – 2:23 la altarul familial şi
din Geneza 2:20-23. Recapitulaţi împreună tex- încercaţi să puneţi textul pe roluri.
tul de memorat. • Jucaţi-vă „alfabetul creaţiei”. Spune o literă, iar
• Împătureşte o foaie de hârtie în formă de membrii familiei să spună care sunt lucrurile create
evantai. Strânge-l şi desenează pe partea de de Dumnezeu care încep cu litera respectivă.
deasupra o jumătate de om, apoi decupează • Dumnezeu a pregătit o lume minunată înainte
pe acest contur, având grijă ca mâinile şi de a-i crea pe oameni. Astăzi, caută să vezi cu ce o
picioarele să nu fie tăiate până în margine. poţi ajuta pe mama ta să pregătească întâlnirea
Despătureşte foaia şi scrie numele mem- cu Isus din ziua Sa specială, Sabatul.
brilor din familia ta. Pe cealaltă parte, scrie:
„Isus ne iubeşte pe toţi”. • La cină, împarte prăjiturile în formă de omuleţi,
• Întreabă dacă poţi fi ajutat să faci nişte preparate ieri.
prăjiturele în formă de oameni. Păstrează • Cântaţi o cântare de laudă, apoi mulţumiţi-I lui
din ele şi serveşte-le mâine celor din familie. Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le-a
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru că creat.
ne înconjoară cu oameni care au grijă de
noi.
Indicaţii: În ziua a şasea, Dumnezeu a dorit ca toate fiinţele create să primească un nume. Folo-
seşte codul de imagini pentru a afla numele pe care le-au primit primii doi copii ai lui Dumnezeu.
M A
I D
V
E S
13
Le
Cea mai frumoasă zi
3 cţ
ia
Geneza 2:1-3; Patriarhi şi profeţi, pp. 47, 48, 111-116
e-ai uitat vreodată la un cadou pe care Privind cum apune soarele în prima lor zi de
T l-ai primit mai de mult, fără să îţi mai
aminteşti cine ţi l-a dat? Când a creat lumea,
viaţă, Adam şi Eva Îl ascultau pe Dumnezeu.
– Atunci când apune soarele, începe o nouă
Dumnezeu a ştiut că erau atât de multe lucruri zi, le-a explicat Dumnezeu. Acest apus de soare
interesante de făcut, încât oamenii ar fi putut uita este începutul celei mai deosebite zile dintre
cine le-a dăruit toată această creaţie minunată. toate. Tot ce am creat pe pământ este un dar
Ar fi putut uita de El. De aceea El le-a mai oferit un pentru voi. Sunt atât de multe lucruri frumoase
cadou special.
şi interesante! Vă va trebui multă vreme pentru
Era spre sfârşitul zilei a şasea a creaţiei. Adam a le descoperi pe toate. Însă cel mai bun dar
şi Eva s-au întâlnit cu Dumnezeu la umbra l-am păstrat pentru acum. Este o zi pe care o
pomului vieţii. primiţi cadou – ziua a şaptea. Noi o numim
– Vedeţi cum apune soarele? i-a întrebat Sabat.
Dumnezeu. Îmi plac culorile pe care le are O zi numită „Sabat”? Adam şi Eva doreau să
soarele la apus: întâi rozaliu, apoi portocaliu ştie mai multe.
şi roşu. Vouă vă plac? Dumnezeu le-a explicat cât S-a bucurat
împreună cu Isus şi cu Duhul
Sfânt de toate lucru-
rile pe care le
făcuseră.
14
Mesaj
Sabatul este darul deosebit al lui Text de memorat
Dumnezeu pentru noi.
„Dumnezeu
a binecuvântat
ziua a şaptea
– Pe măsură ce veţi avea copii, iar copiii voştri şi a sfinţit-o...”
vor avea copii şi vor afla mai multe despre lu-
mea aceasta, veţi deveni foarte ocupaţi. Vrem (Geneza 2:3)
să fim siguri că veţi avea suficient timp să petre-
ceţi cu Noi. Vrem să vă amintiţi că am făcut în-
treaga lume special pentru voi. Aşadar, am adăugat face totul aşa desăvârşit. Dragostea Lui ne
câte o zi specială la sfârşitul fiecărei săptămâni. umple şi pe noi de dragoste pentru El.
O zi sfântă, diferită de toate celelalte zile. Va fi În fiecare Sabat din Eden, Adam şi Eva se
un timp în care să nu vă mai gândiţi la lucrurile întâlneau cu Dumnezeu. În fiecare Sabat îşi
care vă ţin ocupaţi în celelalte şase zile ale săp- aminteau din nou că El făcuse lumea pentru ei.
tămânii. Veţi petrece întreaga zi alături de Noi. Că El îi crease. Şi că El îi iubea atât de mult.
Ne putem doar imagina ce s-a întâmplat în Şi noi putem fi împreună cu Dumnezeu o zi
prima dimineaţă de Sabat. Poate că Dumnezeu întreagă în timpul Sabatului. Dumnezeu
i-a chemat pe Adam şi pe Eva la umbra pomu- doreşte să ne bucurăm de ziua aceasta
lui vieţii. Poate că L-au auzit pe Dumnezeu deosebită, pe care a făcut-o pentru noi. El
spunând pentru prima oară: „Aduceţi-vă aminte doreşte să ne bucurăm că suntem cu El şi să
de Sabat, ca să-l sfinţiţi.” Îţi imaginezi glasul învăţăm mai mult despre dragostea Sa.
acela grav care umplea spaţiul? Poate că îngerii
au cântat special pentru ei şi au făcut să sune
instrumente minunate. Poate că
Dumnezeu le-a vorbit lui
Adam şi Evei despre cât de
mult S-au bucurat, El şi Isus,
lucrând la planurile pentru
lumea aceasta frumoasă.
Ce zi minunată!
Adam şi Eva şi-au pe-
trecut fiecare clipă cu
Dumnezeul cel mă-
reţ, care îi crease. S-au
bucurat de frumoasele
peisaje din jurul lor.
– Ce mult trebuie
să ne iubească
Dumnezeu! şi-au spus
probabil Adam şi Eva
unul celuilalt. Numai cine-
va care ne iubeşte ar fi putut
15
DUMINICĂ
S ABAT • La altarul familial, citiţi şi discutaţi pasajul
• Dumnezeu a făcut ziua a şaptea, Sa- din Geneza 2:1-3. Prin ce a devenit ziua a şaptea
batul, cu un scop special. Dacă este posibil, mergi diferită de celelalte? Decupează o cifră 7 mare şi
la plimbare împreună cu familia şi uitaţi-vă după scrie pe ea textul de memorat. Foloseşte-o pentru
lucruri pe care El le-a creat în celelalte şase zile. În a-i învăţa şi pe cei din familia ta textul de memo-
timpul plimbării, încercaţi jocul „Caut şapte”. Alegeţi rat. Apoi aşază cifra într-un loc unde să o poţi
un lucru – un copac, o pasăre – şi vedeţi cine este privi în fiecare zi.
primul care reuşeşte să observe şapte soiuri sau • Ţine un jurnal al săptămânii. Desenează sau
şapte specii diferite. scrie ce faci în fiecare zi. Roagă-L pe Dumnezeu
• Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru lucrurile fru- să te ajute să îţi foloseşti timpul într-un mod
moase şi variate pe care le-a făcut, dar, mai presus benefic.
de toate, pentru darul Său deosebit, Sabatul.
MARŢI
LUNI • În timpul altarului familial, citiţi şi discutaţi
Isaia 58:13,4. Gândeşte-te la o modalitate de
• Împreună cu familia, citeşte şi apoi discutaţi pasajul din
a prezenta deosebirea dintre a face doar ce
Exod 20:8-11. Cum se numesc aceste versete? Pentru cine
vrei în Sabat şi a face totul după voia lui
a dat Dumnezeu cele Zece Porunci? A câta este porunca
Dumnezeu. Împărtăşeşte-ţi ideile cu cei din
despre Sabat? Cere-le celor prezenţi să o transcrie în
familie.
cuvintele lor şi să v-o împărtăşească.
• Sabatul este o sărbătoare săptămânală a
• Într-un an sunt cincizeci şi două de săptămâni. Ştii creării lumii. Fă o listă cu alte sărbători din
câte Sabate ai sărbătorit până acum în viaţa ta? familia ta, precum zile de naştere şi
Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru că v-a dat poruncile, vacanţe.
astfel încât să puteţi trăi pentru El.
• Cântaţi cântece despre Sabat. Apoi
Isaia 66:23 ne spune mulţumiţi-I lui Dumnezeu că puteţi
că noi vom sărbători sărbători darul creaţiei Sale în fiecare
ziua sfântă de Sabat săptămână.
şi pe Noul Pământ.
MIERCURI
• Împreună cu familia, citeşte în Exodul 16:4,5,14-30 despre o minune pe
care Dumnezeu a făcut-o pentru israeliţi. Ce s-a întâmplat în ziua de vineri?
De ce? Ce ne spune aceasta despre nevoia de a ne pregăti pentru Sabat?
Cum se pregăteşte familia ta pentru Sabat?
• Sabatul este un memorial sau un semn de aducere-aminte. Ce memoriale

sau ocazii de aducere-aminte a unor evenimente deosebite sunt sărbătorite
în zona în care locuieşti? Hotărăşte-te să afli cât mai multe despre ele.
• Roagă-te pentru cei care trăiesc în locuri unde nu se pot închina sâmbăta
la biserică.
16
JOI VINERI
• Împreună cu familia, citeşte povestirea din • În timp ce familia se pregăteşte astăzi pentru
Marcu 3:1-5. Ce făcea Isus în Sabat? De ce erau Sabat, ajut-o pe mama să aşeze masa. Caută
supăraţi unii oameni pe El? Ce poate face fami- lucruri frumoase în natură pentru a decora
lia ta pentru a ajuta pe altcineva în masa.
Sabat? Pregătiţi un plan. • În timpul altarului, recapitulează
• Află la ce oră apune lecţia împreună cu familia. Invită
soarele acolo unde lo- două persoane să vorbească
cuieşti. Ce se întâm- despre binecuvântările pe
plă la apusul soa- care le-au primit pentru că
relui vineri seara? au ţinut Sabatul. Cântaţi
Ce vei face mâine împreună un imn adecvat.
pentru a pregăti Mulţumiţi-I lui Dumnezeu
acest eveniment? pentru dragostea Sa şi
pentru Sabat.
Indicaţii: După ce a murit pe cruce, Isus S-a odihnit în Sabat pentru că, prin creaţie, această zi
fusese pusă deoparte ca zi de odihnă. Notează răspunsurile la întrebări pe spaţiile libere.
—
1. În Sabat, ne întâlnim cu El şi
—
cu Dumnezeu Tatăl.
—
2. Ce fel de zi este Sabatul? –– ––– S –––––
—
3. În a câta zi ne închinăm la biserică? —
4. Când începe şi se sfârşeşte Sabatul? —
—
—
17
Ascunşi dinaintea lui Dumnezeu

Le
4 cţ
ia
Geneza 2:8,9,16,17, capitolul 3; Patriarhi şi profeţi, pp. 49-70
i făcut vreodată ceva rău şi ţi-a fost teamă să Şarpele i-a răspuns:
A recunoşti? Cam aşa s-au simţit Adam şi Eva.
S-a întâmplat, probabil, astfel:
– Nu veţi muri. Veţi deveni la fel de
inteligenţi ca Dumnezeu! Fructele acestea vă
vor face înţelepţi.
Adam şi Eva erau fericiţi în grădina căminului Eva a întins mâna şi a atins un fruct. Nu s-a
lor. Cea mai frumoasă parte a zilei era seara. întâmplat nimic. Atunci a luat fructul şi a
Atunci venea Dumnezeu şi stătea de vorbă cu muşcat puţin din el. Avea un gust bun. A mai
ei. În ziua a şaptea, în Sabat, ei petreceau o zi cules câteva şi s-a dus să îi ofere şi lui Adam.
întreagă alături de Dumnezeu. Probabil că şi-ar Când şi-a dat seama că Eva mâncase din ele,
fi dorit ca Sabatul să nu se mai sfârşească. Adam a mâncat şi el.
Dumnezeu le-a spus să se bucure de tot ce De îndată ce a muşcat şi Adam, li s-a întâm-
este în grădină, cu excepţia unui pom – pomul plat ceva. Şi-au dat seama că erau dezbrăcaţi!
cunoştinţei binelui şi răului. El le-a zis: Li s-a făcut ruşine şi teamă.
– Să nu vă atingeţi niciodată de
pomul acesta şi să nu mâncaţi
din el. Dacă veţi face
totuşi lucrul acesta,
veţi muri negreşit.
Într-o zi, Eva se plim-
ba prin grădină şi s-a
apropiat de pom. Pe
când îl privea, o creatură
frumoasă, un şarpe, a
început să îi vorbească:
– Este adevărat că
Dumnezeu v-a spus să nu
mâncaţi din niciun pom din
grădină?
Eva ştia că ar fi trebuit să
se îndepărteze din locul acela,
dar nu a făcut-o. În schimb,
ea i-a răspuns şarpelui:
– Dumnezeu ne-a spus că
putem mânca din toţi pomii,
mai puţin din acesta. Nu avem
voie să mâncăm din fructele
lui. Nu avem voie nici măcar să îl
atingem. Dacă nu ascultăm, vom
muri.
18
Mesaj
Chiar dacă greşim, Dumnezeu încă
ne iubeşte şi ne iartă când ne pare rău. Text de memorat
„Dacă ne mărturisim
păcatele, El este cre-
dincios şi drept ca să ne
Ştiau că greşiseră. Au alergat spre un smochin
şi au rupt frunze pentru a se acoperi cu ele.
ierte păcatele şi să ne
În seara aceea, când au auzit glasul lui curăţească de orice
Dumnezeu chemându-i prin grădină, s-au
ascuns. Le era ruşine să apară înaintea Lui. Când nelegiuire.”
a ajuns lângă ei, Dumnezeu i-a întrebat: (1 Ioan 1:9)
– De ce v-aţi ascuns?
El ştia răspunsul, dar le-a dat ocazia să
mărturisească. Întristat, l-a ascultat pe Adam.
– Ţi-am auzit vocea în grădină şi ni s-a făcut
Da, Dumnezeu i-a iertat pe Adam şi pe Eva
frică, I-a spus Adam.
pentru neascultarea lor. El te iartă şi pe tine
Dumnezeu ştia ce făcuseră şi era mâhnit. Ei
când greşeşti, dacă Îl rogi şi dacă îţi pare rău cu
aveau să suporte consecinţele păcatului lor.
adevărat. El doreşte să te ajute să faci bine. Şi
Le-a spus că trebuie să părăsească grădina. De
vrea să fii pregătit pentru a merge în cer, la
acum aveau să îmbătrânească şi, în cele din
revenirea lui Isus.
urmă, să moară. Viaţa în afara grădinii avea să
fie aspră. Pe pământ vor creşte buruieni, iar
plantele vor da spini. Animalele
aveau să devină periculoase şi
neîmblânzite. Şi toate urmau să
moară – şi plante, şi animale.
Adam şi Eva s-au întristat
foarte mult. Însă, în mijlocul
acestei dureri, s-a întâmplat ceva
minunat. Dumnezeu nu i-a lăsat
singuri. El le-a explicat planul
Său de a îndrepta lucrurile.
Avea să Îl trimită pe Fiul Său să
moară şi să suporte pedeapsa
pentru toate lucrurile rele
făcute de ei.
Atunci, Dumnezeu a luat un
miel şi l-a sacrificat. El le-a arătat
lui Adam şi Evei cum să aducă o
jertfă. De-abia atunci au început
ei să înţeleagă ce însemna
moartea. Şi s-au întristat şi mai
mult.
19
Dumnezeu şi Domnul Isus

S ABAT au plănuit cum să rezolve pro-
blema păcatului chiar înainte de
• Dacă este posibil, mergi într-o grădină frumoasă împreună cu a-i fi creat pe Adam şi pe Eva.
familia şi priviţi lucrurile frumoase pe care le-a făcut Dumnezeu.
Pe când vă plimbaţi, discutaţi despre cum este posibil să fi arătat
Grădina Edenului. Jucaţi-vă, căutând lucruri create de Dumnezeu.
• Când ajungi acasă, desenează un cerc pentru centrul unei flori.
Decupează câte o petală pentru fiecare cuvânt din textul de memorat,
apoi scrie textul pe ele. Aranjează petalele în jurul cercului, în ordinea
corespunzătoare. Foloseşte acest mijloc pentru a-i învăţa şi pe cei din
familie textul de memorat.
• Cântaţi despre lumea frumoasă creată de Dumnezeu şi mulţumiţi-I
pentru toate minunile pe care le-a făcut.
LUNI
• La altarul familial, citiţi şi discutaţi
DUMINICĂ pasajul din Geneza 3:1-7. Ce ştiţi
despre fructele pomului cunoştinţei
binelui şi răului? Discutaţi despre
• În timpul altarului, citiţi şi discutaţi pasajul din Geneza modalităţi de a spune „nu” când
2:8,9,16,17. Citiţi despre un alt pom în Apocalipsa 22:1,2. sunteţi ispitiţi.
Prin ce este deosebit acest pom? Desenează cei doi pomi. • Spuneţi împreună textul de memo-
• Află cum arată o frunză de smochin. Ce copaci au frunzele cele rat. Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru
mai mari în zona în care locuieşti? că vă ajută să faceţi ce este bine şi
pentru că vă iartă când greşiţi.
• Aşază o coală de hârtie pe trunchiul unui copac. Haşurează
foaia cu un creion nu foarte ascuţit. Ce descoperi?
• Cântaţi cântece de laudă şi mulţumiţi-I lui
Dumnezeu pentru copaci. MIERCURI
• La altarul familial, citiţi şi discutaţi pasajul din
Geneza 3:20-24. Ce a folosit Dumnezeu pentru a le
MARŢI face haine lui Adam şi Evei? De unde a luat aceste
materiale? Din ce sunt făcute hainele voastre?
• Citiţi în familie şi discutaţi pasajul din Geneza
3:8-18. Întreabă despre şerpii din ţara noastră.
• Cere-i unuia dintre membrii familiei să iasă puţin
din cameră şi să închidă uşa. Când se întoarce,
Unde trăiesc ei? Cu ce se hrănesc? Sunt veninoşi?
întreabă: Cum te-ai simţit să fii dat afară? Cum
Roagă pe cineva să te ajute să desenezi un şarpe
credeţi că s-au simţit Adam şi Eva când au fost
frumos. (Probabil că şarpele din Eden era foarte
alungaţi din grădina căminului lor? Deşi Adam şi Eva
frumos din moment ce a impresionat-o pe Eva.)
nu se mai puteau întoarce în grădină, Dumnezeu avea
• Jucaţi-vă puţin de-a v-aţi ascunselea în fami- un plan. Care era acela? Este valabil acest plan pentru
lie. Apoi mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru că nu tine şi pentru familia ta?
este nevoie să vă ascundeţi de El atunci când
greşiţi.
• Cântaţi cântece de laudă pentru planul lui
Dumnezeu, apoi mulţumiţi-I pentru el.
20
JOI VINERI
• La cină, serviţi fructe şi salată. Înainte de altar, • În timpul altarului, recapitulaţi povestirea
ia nişte vată şi coloreaz-o în roşu. În timpul şi interpretaţi-o pe roluri. Nu uita: Dumnezeu
altarului, citeşte textul din Isaia 1:18. Ce i-a iertat pe Adam şi pe Eva. Spuneţi
înseamnă textul acesta? Foloseşte vata pentru împreună textul de memorat. Cine are
a explica textul familiei tale. nevoie de iertarea lui Dumnezeu? Ai nevoie
să-i ceri cuiva din familie iertare? Dacă da,
• Spuneţi împreună textul de memorat. acum este momentul.
• Cântaţi un cântec cu „Aleluia”, apoi

• Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru că ne face invitaţi-L pe Dumnezeu să fie cu voi în
curaţi atunci când ne cerem iertare. această zi deosebită. Mulţumiţi-I pentru că
Îşi descoperă planurile în Biblie.
Indicaţii: Elimină literele din două în două, începând cu a doua literă din fiecare cuvânt, pen-
tru a afla ce se întâmplă când ne mărturisim păcatele înaintea lui Dumnezeu. Copiază pe
spaţiile de mai jos literele care rămân.
Eqlw ersitke cprgesdaicnbcpiuols şdih dyrvexpntj cdau sqăz

nief ihesrutael poădcfartsezlxev.
__ ____ __________ __
_____ __ __ __ _____
________
21
Harul
Indicaţii: Dragostea lui Dumnezeu este scrisă pe tot ce a creat El. Identifică ce reprezintă
următoarele imagini şi alege câte un cuvânt din Geneza 1:1-25 pentru a le descrie. În
cerculeţul din dreptul fiecărui nume, notează cifra corespunzătoare zilei creaţiei. Bifează
lucrurile pe care le-ai văzut săptămâna trecută.
22
23
Cum au rămas crocodilii fără gustare

Le
5 cţ
ia
Exodul, capitolele 1 şi 2; Patriarhi şi profeţi, pp. 241-251
i găsit vreodată o ascunzătoare ideală pentru soldaţii l-ar fi putut descoperi. Atunci, familia I-a
A jocul de-a v-aţi ascunselea? Un loc unde
nimănui nu i-ar fi trecut prin minte să te caute?
cerut lui Dumnezeu ajutorul.
Pe când se rugau, le-a venit o idee.
Un asemenea loc a căutat şi mama lui Moise. – Îl vom aşeza să plutească pe fluviu, a spus
Iochebed. Îl vom culca într-un coşuleţ uns cu
Faraonul Egiptului, împăratul, se temea. smoală, aşa încât să plutească.
Israeliţii crescuseră în număr. De aceea, şi-a – Eu voi sta de pază, a spus Maria, sora mai
chemat consilierii şi i-a întrebat: mare a lui Moise. Voi avea grijă să nu i se întâm-
– Ce putem face cu aceşti israeliţi? Sunt ple nimic rău.
foarte mulţi şi puternici. Este posibil ca, în Iochebed şi-a dus copilaşul la fluviul Nil. A
curând, să se răscoale pentru a lua ţara în aşezat coşuleţul pe apă printre trestii, aşa încât
stăpânire. să nu îl ia curentul la
În cele din urmă s-a vale. Şi, în fiecare zi,
căzut de acord ca faraonul Maria păzea coşuleţul,
să dea un ordin. Toţi pentru a fi sigură că
bebeluşii-băieţi bebeluşul este în
israeliţi urmau să fie siguranţă. În
ucişi. Nu le era per- fiecare zi, de
mis să trăiască şi să multe ori,
crească; aveau să Iochebed Îl
moară. ruga pe Dum-
Iochebed şi nezeu să-i
Amram erau păzească
speriaţi şi îndu- pruncul.
reraţi. Îşi făcuseră Într-o zi,
mari speranţe în fiica faraonu-
legătură cu noul lor lui a venit la
bebeluş, un băieţel. malul fluviu-
Dumnezeu promisese lui să se
să le trimită pe cineva scalde. A
care să scoată poporul descoperit
din sclavie. Poate chiar coşuleţul.
pruncul lor avea să fie eliberatorul. Nu – Ce se află acolo, între trestii? şi-a
doreau ca el să moară! De aceea s-au hotărât să întrebat ea slujitoarele. Aduceţi-l la mine.
îl ascundă. În curând, coşul i-a fost înmânat prinţesei. Ea
Timp de trei luni au reuşit să ascundă a ridicat capacul şi a văzut bebeluşul, care înce-
bebeluşul în casă. Dar de-acum începuse să facă puse să plângă.
destul de multă gălăgie. Iochebed se temea că Prinţesa a zâmbit şi a spus:
24
Mesaj
Noi ne închinăm lui Dumnezeu atunci
când Îl lăudăm pentru că ne-a ocrotit. Text de memorat
„Tot ce are suflare
să-L laude
– Acesta este unul dintre copiii israeliţilor. Nu pe Domnul!”
voi permite să moară, asemenea celorlalţi. Îl voi
păstra şi îl voi creşte ca fiu al meu. Se va numi (Psalmii 150:6)
Moise.
Maria o auzea. A venit repede lângă prinţesă
şi a întrebat-o:
– Nu doriţi să vă găsesc o doică dintre evrei,
care să vi-l îngrijească? văzut cum se băteau doi israeliţi. El a intervenit,
– Da, chiar te rog. Ar fi bine, a răspuns încercând să îi oprească. Aceştia s-au întors
prinţesa. spre el şi l-au întrebat:
Maria a alergat la mama ei. Când a sosit – Nu cumva vrei să ne omori şi pe noi?
Iochebed, prinţesa a zâmbit. Moise s-a speriat. Făcuse ceva îngrozitor. Iar
– Te rog, ia copilul acesta şi îngrijeşte-l pen- faraonul putea să îl trimită la moarte din
tru mine. Se numeşte Moise. Te voi plăti cum se această pricină. Atunci, Moise a fugit în ţara
cuvine. Voi trimite după el când va fi puţin mai Madian. Însă chiar şi acolo, Dumnezeu era cu el
mare. şi îl ocrotea. Dumnezeu avea un plan deosebit
Iochebed era atât de fericită! Puteau să-şi cu Moise. Timpul petrecut în sălbăticia Madia-
păstreze copilaşul! Şi aveau să fie chiar plătiţi nului avea să-l pregătească pe Moise pentru
pentru aceasta! lucrarea aceea.
– Este o minune, a spus Amram. Cred că Dumnezeu veghează şi asupra ta. Crezi că
Dumnezeu are un plan cu acest bebeluş. are vreun plan cu viaţa ta?
– Da, a răspuns Iochebed. Îl vom învăţa tot
ce ştim despre Dumnezeul din cer. El trebuie să
cunoască tot până când va merge să
locuiască împreună cu prinţesa.
Prinţesa l-a lăsat pe Moise la Iochebed
până la vârsta de doisprezece ani. În
timpul acestor doisprezece ani, Amram
şi Iochebed l-au învăţat pe Moise despre
Dumnezeu şi despre poporul Său. Dar a
venit şi ziua când Moise trebuia să plece la
palat. Viaţa la curte era interesantă. Moise
a învăţat multe lucruri acolo, însă nu L-a
uitat niciodată pe Dumnezeu.
Când avea vreo patruzeci de ani, Moise
a văzut cum un egiptean îl bătea pe un
israelit. S-a înfuriat atât de mult, încât l-a
omorât pe egiptean. A doua zi, Moise a
25
S ABAT
• Dacă este posibil, vizitează o familie cu un DUMINICĂ
bebeluş sau un copil mai mic şi faceţi ceva
împreună.
• Citeşte şi discută împreună cu familia
• Cum arată bebeluşii că le este foame? Citeşte pasajul din Exodul 2:1-10. Cum a procedat
textul din Exodul 2:6. Crezi că lui Moise îi era mama lui Moise pentru a face coşuleţul să fie
foame? impermeabil?
• Roagă-L pe Dumnezeu să îi binecuvânteze
pe bebeluşii pe care îi cunoşti. • Caută trei obiecte care, după părerea ta,
plutesc şi trei obiecte care se scufundă.
Umple chiuveta cu apă şi verifică-ţi teoria.
LUNI • Desenează un coşuleţ. Scrie pe el textul
de memorat. Foloseşte-l pentru a-i învăţa
• La altar, citiţi şi discutaţi Psalmii 32:7-11. Cine vă
textul pe cei din familie.
păzeşte familia? De ce? Roagă pe cineva să
povestească despre o ocazie când Dumnezeu l-a • Rugaţi-L pe Dumnezeu să continue să vă
ocrotit. ocrotească astăzi familia.
• Maria l-a ascuns şi l-a păzit pe bebeluşul Moise.
Jucaţi-vă de-a v-aţi ascunselea în familie.
• Cei din familia lui Moise erau sclavi. Desenează
palatul faraonului şi un bordei, aşa cum crezi că
arăta cel în care locuia familia lui Moise. În care MIERCURI
dintre cele două ţi-ar fi plăcut să locuieşti?
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru ocrotirea Sa. • Citiţi şi discutaţi în familie pasajul din
Faptele 12:1-18. Cine s-a rugat pentru Petru?
Cum l-a ferit Dumnezeu?
• Moise avea un frate şi o soră. Desenează o
MARŢI inimă în centrul unei foi. Scrie „Isus” pe
inimă. Desenează în jurul ei alte inimi mai
mici, câte una pentru fiecare membru din
• La altar, citiţi şi discutaţi Exodul 2:11-15.
familia ta. Uneşte inimioarele cu inima,
Compune o poezie despre cum crezi că s-a simţit
trasând nişte linii. Este preocupat Isus de
Moise când a trebuit să fugă. Încercaţi să faceţi
binele lor? Cum este familia ta: mai mică sau
o listă cu cât mai multe povestiri biblice despre
mai mare decât familia lui Moise?
ocrotirea lui Dumnezeu.
• Uită-te pe o hartă a Egiptului şi caută Nilul. • Cere-i mamei puţină folie de aluminiu şi
modelează o barcă. Încearcă să o faci să
Documentează-te despre trestiile şi papirusul
plutească.
care creşteau pe malurile Nilului. (Consultă o
enciclopedie.) Trăiau cumva acolo şi croco- • Roagă-te pentru rudele şi prietenii care
dili? nu Îl cunosc pe Isus.
• Roagă-L pe Dumnezeu să-i ocrotească
astăzi pe prietenii tăi.
26
VINERI
JOI
• La altar, recitiţi povestirea despre Moise, din
• La altar, citiţi şi discutaţi Exodul Exodul 2:1-10. Spuneţi-o pe roluri. Repetaţi
2:1-10. Ce vârstă avea Moise când a fost împreună textul de memorat.
aşezat în coşuleţ? Câte luni sunt într-un • Cântaţi un imn. Apoi
Moise este cel care a aş-
an? Câte luni ai tu de când te-ai născut? cereţi-I lui Dumnezeu să
ternut în scris primele cinci cărţi
• Alcătuieşte o listă cu ce are nevoie un ale Bibliei. El şi-a relatat propria vă binecuvânteze în
bebeluş de trei luni. experienţă în cartea Exodul. ziua Sa specială,
Sabatul.
• Dacă este posibil, ajută astăzi la
îngrijirea unui copilaş. Roagă-L pe
Dumnezeu să te ajute să fii un bun
exemplu şi să-i ocroteşti pe cei micuţi.
Indicaţii: Notează în căsuţe răspunsurile corespunzătoare următoarelor indicii cu

privire la numele personajelor din lecţie.
Orizontal: 1. ama; 2. a fost protejat de prinţesă; 3. sora mai mare.
Vertical: 1. fluviu cu trestii; 2. cum se numeau cei care aveau
aceeaşi naţionalitate ca Moise; 3. tatăl.
1
1
2
27
Focul care nu se stingea

Le
cţ
6 ia
Exodul, capitolul 3; Patriarhi şi profeţi, pp. 251-255
i avut vreodată plăcerea de a sta la un foc de Tinerele l-au invitat pe Moise la ele acasă şi
A tabără sau lângă o sobă încinsă? Dacă nu
adaugi lemne, focul se stinge. În povestirea de
i-au dat să mănânce. Tatăl lor, Ietro, l-a angajat
pe Moise să lucreze pentru el. Mai târziu, Moise
astăzi, Moise vede un foc ce nu se alimentează cu s-a însurat cu una dintre fiicele lui Ietro, care era
nimic, şi totuşi nu se stinge. şi ea păstoriţă. Iar acum, el avea doi fii împreună
Trecuseră patruzeci de ani de când Moise fu- cu Sefora.
gise din Egipt. Acum îşi dădea seama că greşise. Faraonul de care fugise Moise murise. Dar
Uciderea nu face parte din planul lui Dumnezeu. israeliţii o duceau mai rău ca niciodată. Noul fa-
Însă Dumnezeu nu îl părăsise. Dimpotrivă, îl raon era mai aspru decât cel dinainte. Cât de
ocrotise pe Moise în călătoriile sale prin pustie. mult îşi dorea Moise să nu fi încercat să acţio-
Moise îşi amintea de prima seară când neze de capul său! Îşi dorea să nu-l fi omorât pe
ajunsese în Madian. Poposise lângă fântână şi egipteanul acela. Ce bine ar fi fost să aştepte un
câteva păstoriţe veniseră să scoată apă. semn de la Dumnezeu pentru a şti când să
Întotdeauna veneau la fântâna aceea să-şi intervină! Poporul lui ar fi putut fi liber acum.
adape animalele. Dar atunci nişte păstori voiau Dumnezeu ştia că Moise era pregătit pentru a-i
să le gonească. Moise a văzut ce se întâmpla. conduce pe israeliţi. Învăţase lecţia umilinţei.
El le-a luat apărarea în faţa păstorilor. Apoi, Învăţase să aştepte sfatul lui Dumnezeu. În
a scos apă pentru munca sa de păstor, învăţase să fie
oile lor. răbdător.
Într-o zi, Moise a ieşit la
păscut cu oile socrului său,
ca de obicei. Deodată, a
văzut un tufiş arzând.
A văzut că focul ardea fără
să se stingă. Iar tufişul nu
se mistuia. S-a hotărât să
se uite mai de aproape.
Când a ajuns în dreptul
tufişului, a auzit un glas.
– Moise! Moise!
– Iată-mă, a răspuns Moise.
– Nu te apropia mai mult.
Scoate-ţi încălţămintea, pen-
tru că stai pe un loc sfânt, a
spus glasul. Eu sunt Dumne-
zeul tatălui tău, Dumnezeul lui
Avraam, al lui Isaac şi al lui
Iacov.
28
Mesaj
Noi ne închinăm lui Dumnezeu Text de memorat
prin respectul nostru.
„Scoate-ţi
încălţămintea din
picioare, căci locul
Imediat Moise şi-a scos sandalele şi s-a pe care calci este un
aplecat până la pământ. pământ sfânt.”
Glasul a continuat:
– Am văzut suferinţa poporului Meu. Vreau (Exodul 3:5)
să te duci la faraon şi să-i ceri să-Mi lase
poporul să plece.
– Dar, Doamne, cine sunt eu să merg la
faraon? a întrebat Moise. dorea să facă ce îi spusese Dumnezeu. Prin
– Eu voi fi cu tine, i-a promis Dumnezeu. faptele sale, Moise Îi aducea închinare lui
Când vei ieşi din Egipt, te vei întoarce pe Dumnezeu, cu adevărată evlavie şi respect. Şi
muntele acesta şi te vei închina înaintea Mea. tu I te poţi închina lui Dumnezeu cu evlavie şi
Moise a răspuns: cu respect.
– Dar ce le voi spune
israeliţilor? Ce le voi
spune despre cine m-a
trimis?
– Spune-le
israeliţilor că Dumnezeul
părinţilor lor te-a trimis.
Spune-le că ştiu ce se
întâmplă şi te-am
trimis să îi salvezi. Ei
te vor asculta. Ştiu că
împăratul egiptenilor
nu te va asculta. Însă
aceasta va fi o ocazie
măreaţă pentru
intervenţia Mea.
Voi face multe
semne, astfel încât
toţi să ştie că Eu sunt
adevăratul Dumnezeu.
După ce a
plecat Dumnezeu,
probabil că Moise a rămas
multă vreme lângă tufiş, meditând
şi rugându-se. Îl iubea, Îl onora şi Îl respecta
pe Dumnezeu. Deşi se simţea neînsemnat,
29
S ABAT DUMINICĂ
• Citiţi şi discutaţi Exodul 3:1-3, la altarul familial. Foloseşte o
• Citeşte povestirea împreună cu hartă biblică pentru a localiza Muntele Horeb.
familia. Ce a făcut Moise timp de
patruzeci de ani? Dacă este posibil, • Înainte de altar, pune o ramură într-un vas cu nisip sau
planificaţi-vă o excursie la ţară, unde pământ. Decupează câteva limbi de foc din hârtie colorată şi
să puteţi vedea oi. Se spune adesea scrie pe fiecare câte un cuvânt din textul de memorat.
că oile sunt prostuţe. Întreabă-i pe Însăilează-le pe o aţă şi agaţă-le de ramură. Foloseşte acest
cei din familie de ce. Enumeră câteva aranjament pentru a-i învăţa şi pe cei din familia ta textul de
povestiri biblice despre păstori. memorat.
• Cântaţi un cântec despre animale, • Roagă pe tata sau pe mama să te ajute să aprinzi un foc
apoi mulţumiţi-I lui Dumnezeu pen-
afară. Sau, mai uşor, aprinde o lumânare şi priveşte cum arde.
tru oamenii care au grijă de ele.
Cântaţi un cântec de laudă în timpul acesta.
LUNI MARŢI
• La altar, citiţi şi discutaţi pasajul din Exodul 3:7-12.
• La altar, citiţi şi discutaţi Exodul 3:4-6. Ce i-a Realizează un tablou sau o machetă a Ţării Promise,
spus Dumnezeu lui Moise să facă? De ce nu ne aşa cum ţi-o imaginezi.
descălţăm şi noi la biserică?
• Dumnezeu a vorbit despre o ţară în care curge
• Cheamă pe nume un membru al familiei. La lapte şi miere. Ce însemnau, de fapt, aceste cuvinte?
început, staţi apropiaţi, apoi depărtaţi-vă până Încearcă să observi ce feluri de mâncare preferă cei
când nu vă mai auziţi. Ce distanţă este între voi? din familia ta.
• Care sunt cele trei părţi ale urechii? (Consultă • Pe o hartă, măsoară distanţa dintre Egipt şi
Muntele Horeb. Unde ai ajunge dacă ai parcurge
un dicţionar.)
aceeaşi distanţă pornind de acasă?
• Rugaţi-vă ca Dumnezeu să vă ajute să Îl • Roagă-L pe Dumnezeu să îi binecuvânteze pe
auziţi atunci când vă vorbeşte. oamenii care călătoresc.
JOI
MIERCURI • La altarul de seară, citiţi şi discutaţi Exodul
3:16-22. Ce bogăţii a promis Dumnezeu că vor lua
• Citeşte şi discutaţi în familie pasajul din Exodul 3:13- israeliţii la ieşirea lor din Egipt? Care este cel
15. Cum S-a descris Dumnezeu? Descoperă trei lucruri mai preţios lucru pe care îl ai?
despre Avraam, Isaac şi Iacov. Ce semnificaţie are
• Recapitulaţi împreună textul de memo-
numele tău? Întreabă-i pe părinţi de ce ţi-au ales
rat. Cântaţi cântece de laudă; apoi rugaţi-L
numele acesta.
pe Dumnezeu să vă ajute să preţuiţi
• Cântaţi un imn despre sfinţenia lui Dumnezeu. Apoi, lucrurile cu adevărat importante.
rugaţi-L pe Dumnezeu să vă ajute să Îi rostiţi întot-
• Planificaţi treburile care sunt de făcut
deauna numele cu respect.
pentru a vă pregăti pentru Sabat.
30
Când VINERI
i-a vorbit lui Moise
despre Canaan, Dumnezeu a
numit ţara ca fiind de lapte şi • Înainte de apusul soarelui, curăţă-ţi pantofii
miere. Aceasta înseamnă că era pentru Sabat. Gândeşte-te la Moise în timp ce îi
o ţară plină de lucruri pregăteşti.
bune.
• Cu ocazia altarului, aprinde nişte lumânări.
Recapitulaţi pe roluri povestirea. Propune ca toţi
membrii familiei să-şi scoată încălţămintea.
• Cântaţi cântece de laudă, apoi invitaţi-L pe
Dumnezeu să rămână alături de familia voastră
în timpul zilei Sale deosebite.
Indicaţii: Iată mai jos imagini cu episoade din viaţa lui Moise.
Mai întâi, numeşte-le. Apoi, numerotează-le în ordinea în care au avut loc.
31
De nouă ori „nu”

Le
7 cţ
ia
Exodul 4:10; Patriarhi şi profeţi, pp. 257-272
i făcut vreodată ceva rău, pentru ca apoi să Dumnezeu spune: „Lasă-Mi poporul să plece şi
A fie nevoie să dai ochii cu ceilalţi? Dacă da,
atunci vei înţelege cum s-a simţit Moise. Fugise
să ţină o sărbătoare în cinstea Mea în pustie.”
Faraonul a răspuns:
din Egipt după ce ucisese un om. Acum, – Cine este acest Dumnezeu? Nu Îl cunosc.
Dumnezeu îi cerea să se întoarcă. Faraonul de Nu îi voi lăsa pe israeliţi să plece.
atunci murise. Dar mai erau destui care îşi Moise a zis:
aminteau ce făcuse el. – Lasă oamenii să plece. Dacă nu, Dumnezeu
va trimite plăgi şi moarte.
Moise a pornit în călătoria lungă de întoarcere Dar faraonul a refuzat şi i-a alungat pe Moise
prin deşert, dinspre Madian spre Egipt. Undeva, în şi pe Aaron. Apoi, le-a cerut supraveghetorilor
deşert, fratele său Aaron i-a ieşit în întâmpinare. să-i asuprească şi mai mult pe israeliţi în munca
– Dumnezeu m-a trimis să te ajut, i-a spus Aaron. lor.
Împreună aveau să stea în faţa faraonului. În fiecare zi, faraonul venea la Nil să se în-
După ce s-au întâlnit cu mai-marii israeliţilor, chine. Dumnezeu l-a trimis pe Moise la Nil.
Moise şi Aaron au mers la palatul faraonului. Acolo, Moise i-a spus:
Moise a luat cuvântul cu îndrăzneală: – Dacă nu asculţi de Dumnezeu şi
– Dumnezeu m-a trimis să-ţi nu-i laşi pe israeliţi să plece, vei atrage
aduc un mesaj. o nenorocire. Apa se va transforma în
sânge. Toţi peştii vor muri.
Faraonul nu a ascultat.
Atunci, Moise şi-a întins toiagul
asupra fluviului şi apele s-au
transformat în sânge. Dar
faraonul nu s-a înduplecat.
După şapte zile, Moise i-a
cerut din nou faraonului să-i
lase pe israeliţi să plece pentru
a se închina în pustie. Şi de data
aceasta, faraonul a răspuns „nu”.
Moise i-a spus:
– Iată ce zice Domnul: „Voi
trimite broaşte. Vor fi peste tot
– în patul tău, în mâncarea ta,
în cuptoarele tale.”
Şi aşa s-a întâmplat!
Au apărut broaşte peste tot.
Faraonul a trimis după
Moise.
– Retrage toate broaştele
astea şi îi voi lăsa pe israeliţi
să plece, a promis el.
32
Mesaj
Noi ne închinăm lui Dumnezeu atunci Text de memorat
când avem încredere în El în orice situaţie. „Binecuvântează,
suflete, pe Domnul
şi nu uita niciuna din
În curând, ţara s-a umplut de grămezi de binefacerile Lui.”
broaşte moarte. Dar, de îndată ce au murit
broaştele, faraonul s-a răzgândit. (Psalmii 103:2)
Din nou, Dumnezeu l-a trimis pe Moise la
faraon. Din nou, faraonul s-a împotrivit. Iar
Moise l-a avertizat: dea drumul israeliţilor. Dacă nu, urma să vină
– Dumnezeu va trimite ţânţari. o furtună cu grindină foarte puternică.
Curând, ţânţarii au început să chinuiască şi
Atunci când s-a abătut furtuna, faraonul
oamenii şi animalele. Sfetnicii faraonului i-au spus:
s-a speriat. L-a chemat pe Moise şi i-a spus:
– Aici este degetul lui Dumnezeu.
Dar faraonul nu a ascultat nici măcar de ei. – Îţi voi lăsa poporul să plece. Roagă-te
Atunci, Dumnezeu l-a trimis pe Moise la lui Dumnezeu, să oprească furtuna.
faraon, pe când acesta se închina zeilor lui Dar, când s-a oprit furtuna, faraonul s-a
lângă Nil. Moise a pledat din nou. Dar faraonul răzgândit.
s-a împotrivit. Atunci, Moise a transmis încă Dumnezeu a mai trimis două plăgi. Au venit
un mesaj. lăcuste, care au mâncat toate plantele. Apoi, au
– Domnul va trimite muşte. Aerul se va urmat trei zile de întuneric total, care i-a speriat
înnegri de roiurile lor. pe egipteni. Dar faraonul tot a refuzat să-i lase
Şi s-a întâmplat aşa cum spusese Moise. pe israeliţi să plece.
Atunci, faraonul a trimis după Moise şi i-a spus: De nouă ori Dumnezeu a trimis urgii peste
– Îţi voi lăsa poporul să plece, dar să nu vă Egipt. Egiptenii adorau Nilul şi toate fiinţele şi
îndepărtaţi prea mult. lucrurile implicate în urgii. Dumnezeu le dove-
Dar, de îndată ce muştele au dispărut,
dise că zeii lor nu îi puteau ajuta. De nouă ori
faraonul s-a răzgândit.
Dumnezeu i-a dat faraonului şansa de a-L
Moise s-a dus din nou la faraon.
– Dacă te vei mai împotrivi şi nu-Mi vei recunoaşte ca adevăratul Dumnezeu. Şi, de
lăsa poporul să plece, animalele tale se nouă ori, faraonul a refuzat.
vor îmbolnăvi şi vor muri. De nouă ori, Dumnezeu le arătase
A doua zi, turmele egipte- israeliţilor că era Dumnezeul lor,
nilor pieriseră, dar faraonul că se puteau încrede în El
nu s-a înduplecat. fără şovăire. Cum ştiau
Apoi, Dumnezeu i-a acest lucru? Pe tot
spus lui Moise să arunce parcursul plăgilor,
cenuşă în aer, înaintea Dumnezeu îi ocrotise
faraonului. El a ascultat şi şi îi ţinuse în
toţi egiptenii s-au umplut de siguranţă.
băşici usturătoare. Dar fa-
raonul tot nu a vrut să asculte.
Atunci, Dumnezeu i-a spus lui
Moise să-i ceară faraonului să le
33
S ABAT DUMINICĂ
• Moise a parcurs prin pustiu lungul drum spre • La altar, citiţi şi discutaţi Exodul 7:8-24. Ce s-a
Egipt. Care sunt lucrurile de care ai avea nevoie întâmplat când Moise şi Aaron s-au dus să îl vadă
pentru o călătorie prin deşert? Care este cel mai pe faraon? Dacă este posibil, beţi un suc roşu. Ce
mare deşert din lume şi unde se află? s-ar întâmpla dacă s-ar vărsa puţin suc pe ceva alb?
• Desenează un chip vesel şi scrie pe el textul Ţi-ar plăcea să te speli în apă roşie?
de memorat. Aşază-l într-un loc la vedere.
Foloseşte-l pentru a-i învăţa pe cei din familie
• Caută un băţ mai lung, care să semene cu un
şarpe. Arată-l familiei şi explică ce s-a întâmplat cu
textul, cu ocazia altarului de seară.
toiagul lui Moise.
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru lumina
soarelui şi pentru ploaie. • Mulţumiţi-I lui
Dumnezeu În Egipt, plouă doar
pentru apa 5 litri pe metru pătrat pe an,
bună de băut. deci este sigur că o furtună cu
LUNI grindină nu poate fi decât
o minune!
• La altarul de seară, citiţi şi discutaţi Exodul 8:1-19.

Ce fel de broaşte sunt aproape de casa ta? Poţi să
imiţi orăcăitul lor? Învaţă-i şi pe cei din familie.
Exersaţi împreună. Cum o fi fost în Egipt, când mi-
lioane de broaşte orăcăiau în acelaşi timp?
• Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru peştii din mare

şi pentru animalele pe care le-a creat.
MIERCURI
MARŢI • Citiţi şi discutaţi în familie pasajul din
Exodul 9:8-35. Ieşi din casă şi aruncă în
• La altar, citiţi şi discutaţi pasajul din Exodul 8:20-30 şi aer un pumn de pământ. (Ai grijă să nu
9:1-7. Prin ce sunt deosebiţi ochii muştelor? Poţi desena un cadă pe tine sau să îţi intre în ochi.)
ochi omenesc şi unul de muscă? • Caută o lanternă şi aprinde-o şi
stinge-o într-o cameră întunecată.
• Stai spate în spate cu cineva cam de înălţimea ta. Documentează-te despre cum apar
Sprijiniţi-vă unul de celălalt şi aşezaţi-vă pe podea. fulgerele.
Aveţi încredere unul în altul?
• Alcătuieşte o listă cu lucruri de
• Cere-le părinţilor să îţi povestească despre o ocazie când care te temi. Roagă-te ca Dumnezeu
au avut încredere în Dumnezeu. Roagă-te să poţi să îţi pui să te ajute să crezi în El în astfel de
încrederea mai mult în Dumnezeu. situaţii.
34
JOI VINERI
• Citiţi şi discutaţi capitolul 10 din Exodul, în timpul • Recapitulează împreună cu familia toate
altarului familial. Pune nisip pe fundul unui vas. plăgile, încercând să mimaţi pe rând. Cine
Adună câteva vreascuri şi pietricele. Apoi ilustrează, ghiceşte cel mai repede? Întreabă pe fiecare
în miniatură, cum arăta pământul după ce fusese ce înseamnă să crezi în Dumnezeu.
devastat de lăcuste.
• Rostiţi împreună textul de memorat.
• Leagă-te la ochi şi rămâi aşa timp de trei minute. L-aţi spus din inimă?
Încearcă să mergi prin casă. Ai nevoie de ajutor?
• Cântaţi împreună cântece de laudă şi
• Numără sursele de lumină din casă. mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru că vă
Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru lumină. ocroteşte familia.
Indicaţii: Caută mai jos următoarele cuvinte: sânge, muşte, lăcuste,

bube, broaşte, întuneric, grindină, animale, ţânţari, păduchi.
A S I M O P R H L Î Q K V
L Ă C U S T E P O N I O A
U N V Ş B R O A Ş T E S N
F G A T U M P Ă D U C H I
P E W E B Z V J L N B N M
U V H O E I J Z S E L D A
F S Â N G E K O T R T C L
I J V S G R I N D I N Ă E
T U G W X M L K R C A L H
E F Ţ Â N Ţ A R I S A T A
35
Pedeapsa capitală
Le
8 cţ
ia
Exodul, capitolele 11, 12; Patriarhi şi profeţi, pp. 273-280
e-ai jucat vreodată că erai prizonier sau blo- a fost acoperit de broaşte, păduchi şi muşte.
T cat într-un loc? Apoi ai fost eliberat? Pentru
israeliţi acesta nu a fost un joc. Ei au fost captivi în
Vitele au murit. Oamenii s-au îmbolnăvit de
o erupţie gravă şi usturătoare. O furtună cu
Egipt, dar Dumnezeu a avut un plan de a-i elibera. grindină a distrus cea mai mare parte din
recoltă, iar lăcustele au devorat ce a mai rămas.
Dumnezeu i-a dat lui Moise o misiune deose-
Ultima plagă a durat trei zile. Oamenilor le era
bită. De nouă ori, el s-a dus la faraon şi i-a cerut
teamă să mai iasă din case.
să-i lase pe israeliţi să plece. De nouă ori, fara-
După toate acestea, faraonul a ameninţat
onul a refuzat. Dumnezeu a trimis urgii îngro-
că îl va omorî pe Moise, dacă îl va mai vedea
zitoare asupra ţării. Apele s-au
vreodată. Apoi, Dumnezeu i-a spus lui Moise
transformat în sânge.
despre ultima şi cea mai cruntă pedeapsă.
Pământul
– Voi mai trimite o urgie. După aceasta,
faraonul vă va lăsa să plecaţi. La miezul
nopţii, voi trimite un înger să răspândească
moartea în Egipt. Fiecare întâi născut va
muri. Dar îl voi ocroti pe poporul Meu, dacă
va asculta ce îi voi porunci.
Moise a adunat poporul şi a luat cuvântul:
– Israeliţi, veniţi şi ascultaţi instrucţiunile
pe care ni le dă Dumnezeu. Urmaţi-le întoc-
mai şi veţi fi în siguranţă. Dacă nu le veţi
respecta, o parte dintre voi vor muri. Fiecare
familie să aleagă un miel de un an, fără cusur.
După patru zile, la apusul soarelui, tatăl din
fiecare familie va sacrifica mielul. Opriţi o
parte din sânge. Stropiţi-l pe uşorii de la
poarta casei. După aceea, nimeni să nu
mai iasă din casă până dimineaţă.
Dumnezeu va trimite un înger care
să aducă moartea peste Egipt. Întâiul
născut din fiecare familie va muri.
Însă nimeni nu va muri în casele cu
uşorii stropiţi. Îngerul va trece pe
lângă aceste case mai departe. Trebuie
să frigeţi mielul. Mâncaţi carnea cu ier-
buri amare şi cu pâine nedospită. Fiţi
îmbrăcaţi de plecare atunci când veţi
mânca. Dacă mai rămâne ceva din miel,
36
Mesaj
Noi ne închinăm lui Dumnezeu atunci când Text de memorat:
Îl lăudăm pentru că ne-a salvat din păcat.
„Îngerul Domnului
tabără în jurul celor ce
se tem de El şi-i scapă
ardeţi în foc. Dacă familia voastră este prea mică
pentru a mânca un miel, alăturaţi-vă altei familii. din primejdie.”
Însă ambele familii trebuie să-şi stropească
uşorii uşii.
(Psalmii 34:7)
Când a sosit ziua, familiile israeliţilor au
urmat întocmai instrucţiunile pe care le primi-
seră. Toţi au rămas în case până când au auzit
strigându-se: lor egipteni daruri de argint şi de aur. Au râs şi
– Distrugătorul trimis de Dumnezeu a trecut au strigat unul către celălalt:
peste ţară! – Suntem liberi. În sfârşit, liberi!
Masa pe care
o luaseră a deve-
nit cunoscută drept
Paşte. Israeliţii au
sărbătorit-o în fiecare
an pentru a-şi aminti
despre cum i-a salvat
Dumnezeu de sub
stăpânirea egip-
tenilor. Evreii o
sărbătoresc
şi astăzi.
Paştele re-
prezintă un
semn de adu-
cere-aminte a
făgăduinţei că
Isus avea să vină
şi să moară pen-
tru păcatele noas-
tre. Aşa cum sân-
gele mielului i-a salvat pe întâii născuţi cu
Întâii născuţi ai tuturor egiptenilor, de la ocazia sărbătorii de Paşte, tot aşa moartea lui
faraon la cel mai umil slujitor, au murit. Isus ne mântuieşte pe toţi de păcatele noastre.
În cele din urmă, faraonul a fost de acord să Dacă avem credinţă în Isus şi Îl iubim, suntem
facă aşa cum îi cerea Dumnezeu. El le-a spus liberi şi putem alege să trăim în cer, datorită
israeliţilor să plece din ţară. Toţi şi-au pregătit jertfei Sale.
bagajele cu nerăbdare. Ei le-au cerut stăpânilor Cât de minunat este Dumnezeu!
37
S ABAT DUMINICĂ
• Israeliţii trebuiau să urmeze întocmai instrucţiunile lui • Citiţi şi discutaţi în familie capitolul 11
Dumnezeu. El ne-a dat şi nouă nişte instrucţiuni speciale din Exodul. Ce înseamnă întâi născut? Cine
cu privire la Sabat. Caută-le în Exodul 20:8-11 şi împăr- este primul născut în familia ta? Cine a fost
tăşeşte-le familiei tale. întâi născut în familia mamei tale? Dar în
familia tatălui tău?
• Ieşi la plimbare. Imaginează-ţi că eşti israelit. Îmbracă-
te cu un pulover sau cu o jachetă şi bea un pahar cu apă. • Desenează un înger şi scrie pe el textul
De ce a vrut Dumnezeu ca israeliţii să mănânce şi să bea de memorat. Ajută-i şi pe membrii familiei
îmbrăcaţi? În ce consta masa de Paşte? să-l înveţe pe de rost.
• Cântaţi cântece de laudă, apoi mulţumiţi-I lui • Roagă-te pentru primul născut din fami-
Dumnezeu pentru ocrotirea Sa. lia ta.
În Biblie, isopul reprezintă

LUNI puritate. Isopul este, probabil,
mirodenia cunoscută de noi sub
• Împreună cu familia, citiţi şi discutaţi pasajul din Exodul numele de măghiran.
12:1-7. Foloseşte o cutie veche pentru a confecţiona nişte
uşori. Unge-i cu o ramură înmuiată în acuarelă roşie sau
ketchup.
• Uită-te la uşorii din casa ta. Cât de înalţi sunt? Ajunge

vreunul din familie la partea de sus? Dacă ai fi fost israelit,
ce ai fi făcut în cazul în care nu ai fi putut ajunge dea-
supra uşii?
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru casa ta.
MIERCURI
MARŢI
• Citiţi şi discutaţi Exodul 12:14-20, în timpul altarului
familial.
• Citiţi şi discutaţi în familie pasajul din
Exodul 12:8-13. • Dacă este posibil, dizolvă puţină drojdie în apă
• Desenează cinci miei. Decupează-i. Lipeşte călduţă. Ce se întâmplă?
pe corpul lor smocuri de vată. Agaţă-i de un • Roag-o pe mama să te ajute să faci pâine nedospită.
umeraş cu sfori de lungimi diferite. Amestecaţi 100 g de făină integrală cu 3/4 linguriţă
• Întreab-o pe mama dacă îţi poate da să ulei vegetal şi cu 1/2 linguriţă sare. Adăugaţi 75 ml de
guşti trei tipuri de ierburi pe care le foloseşte apă rece. Frământaţi timp de cinci minute. Porţionaţi
la gătit. Care este deosebirea dintre a frige, a în şase bucăţi. Întindeţi fiecare bucată cu palma.
fierbe şi a consuma în stare crudă? Discutaţi Coaceţi timp de 5-7 minute la 225o C. Consumaţi
despre felurile de mâncare preferate, apoi pâinea la altarul familial. De ce nu a crescut?
mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru hrana
bună de care vă bucuraţi.
38
JOI VINERI
• Citiţi şi discutaţi, în familie, pasajul din

Exodul
• Recapitulaţi în familie povestirea, interpre-
tând-o pe roluri. Întreabă-i pe membrii familiei
12:31-36. De Paşte, se pregătea un meniu
dacă au motive de a-L lăuda pe Dumnezeu.
deosebit. Ajută-ţi familia să pregătească o
Rostiţi împreună textul de memorat.
masă deosebită pentru vineri seara. Confec-
ţionează cartonaşe cu numele celor din familie • Când au ieşit, în sfârşit, din Egipt, israeliţii
şi aşază-le pe masă, în dreptul fiecăruia. L-au lăudat pe Dumnezeu. Cântaţi un imn
• Planificaţi o vizită la muzeu pentru a vedea de laudă. Apoi mulţumiţi-I lui Dumnezeu
câteva dintre piesele naţionale de valoare. pentru această zi de Sabat.
• Rugaţi-vă pentru oamenii care nu au
libertatea de a I se închina lui Dumnezeu.
Indicaţii: Foloseşte codul pentru a descifra mesajul de dragoste

regăsit în lecţia din săptămâna aceasta.
1 2 3 4 5 6
Â D E I L M
7 8 9 10 11 12
N S Ş T U Z
4-8-11-8, 6-4-3-5-11-5 5-11-4 2-11-6-7-3-12-3-11, 7-3 6-1-7-10-11-4-3-9-10-3

_ _ _ _, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
39
Geneza 1:1
Închinare
1. Adună următoarele materiale:
Gen
o farfurie întinsă şi un castron;

6. Roagă un adult să te ajute să decupezi
două bucăţi de carton;
doar un sector, „o felie de pizza”, din
o piuneză şi un dop de plută;
cercul cel mic.
creioane şi carioca;
pix, riglă.
2. Roagă un adult să te ajute să

foloseşti farfuria pentru a desena un
cerc pe carton. Apoi foloseşte cas-
tronul (cam cu o treime mai mic în
diametru decât farfuria) pentru a
trasa un cerc mai mic pe o altă bucată
de carton. Decupează cele două
cercuri.
Luca 19:8
7. Pe discul cel mare, cât mai aproape

de centru şi în fiecare sector distinct,
copiază câte unul dintre textele biblice
de pe marginea acestei pagini.
3. Cere ajutorul pentru a găuri

cele două discuri din carton
chiar în centru.
4. Folosind o riglă, trasează o linie prin

Luca 18:16
centrul fiecărui disc. Repetă operaţia,

ca şi cum ai împărţi o pizza.
8. Citeşte fiecare text şi alege
un lucru care să simbolizeze
mesajul respectiv. Desenează
lucrul în dreptul fiecărui text,
5. Plasează discul mai mic peste cel mai mare pe discul cel mare, spre exterior.
şi conturează cu creionul marginea discului Continuă operaţia până când
mai mic. fiecare text este frumos
reprezentat prin imagine.
Psalmii 34:7 Isaia 55:1

40
neza 1:27 Geneza 2:3 1 Ioan 1:19

9. Notează pe discul cel mic următoarele
cuvinte: „Scrisori dragi de la Domnul Isus
pentru (numele tău)”.
Psalmii 150:6
Scrisori dragi...
10.Folosind piuneza, înţeapă cele două
discuri prin centru şi înfige-o în
dopul de plută.
11.Ţine discul cel mare cu o mână şi roteşte discul cel mic cu

cealaltă mână spre diferite imagini care îţi amintesc mesaje
biblice.
Exodul 3:5
Psalmii 34:7
12.Foloseşte acest dispozitiv la altarele familiale, la rugăciunea de cul-

care sau arată-i-l unui prieten şi spune-i cum te iubeşte Isus.
Matei 4:19 Matei 9:13

41
Torente de binecuvântări
Le
9 cţ
ia
Exodul 17:1-7; Patriarhi şi profeţi, pp. 297, 298
i-a fost vreodată foarte sete şi nu aveai nimic Deşertul era un loc neospitalier. Ziua, tempe-
Ţ de băut? Aşa s-au simţit şi israeliţii când şi-au
aşezat tabăra într-un loc fără apă.
ratura creştea atât de mult, încât era posibil
chiar să se prăjească hrană pe pietrele încinse.
S-a întâmplat cam în felul următor... Noaptea, se lăsa un frig pătrunzător. Era nevoie
ca oamenii să se învelească bine pentru a
Era timpul să se mute din nou. Israeliţii se rezista.
obişnuiseră cu viaţa lor nomadă. Acum ştiau Acum ajunseseră la Refidim, noul loc de
să-şi monteze şi să-şi strângă corturile foarte tabără. Toţi erau obosiţi, însetaţi şi prăfuiţi de
repede. Viaţa în deşert era foarte diferită de cea cale lungă. Vitele mugeau, cerând apă. Oile şi
din Egipt. În Egipt, ei lucraseră ca sclavi, fiind caprele le ţineau isonul. Măgarii nechezau şi
obligaţi să construiască palate şi temple. Acum, loveau pământul cu copitele, sporind hărmă-
ei umblau din loc în loc, după cum îi conducea laia. Doar cămilelor nu părea să le pese de lipsa
Dumnezeu. apei. Ele îşi stocaseră rezerve de apă în corp (în
Dumnezeu îi ocrotise în multe privinţe. Îi cocoaşă) şi puteau rezista fără să bea multă
ocrotise în timpul urgiilor pe care le abătuse vreme.
peste Egipt. Când fuseseră izgoniţi de faraon, Oamenii se uitau în jur, dar nu se vedea apă
Dumnezeu le deschisese o cale de scăpare prin nicăieri. Se întrebau unii pe alţii dacă nu cumva
mare. Cu vreo câteva săptămâni în urmă, găsiseră vreun strop. Răspunsul era acelaşi: „Nu”.
Dumnezeu le oferise mană drept hrană. Ei pu- În curând, oamenii s-au strâns în jurul lui
teau recunoaşte prezenţa lui Dumnezeu într-un Moise. Au început să i se plângă.
nor înalt, în timpul zilei, şi într-un stâlp de foc, în – Dă-ne apă să bem. Ne e sete. Familiile
timpul nopţii. noastre sunt însetate. Anima-
lelor le este sete. Trebuie să ne
dai apă, altfel murim.
Moise era întristat.
Ştia că Dumnezeu avea
să le poarte de grijă.
Îl văzuseră de atâtea
ori făcând minuni pen-
tru ei. Nu se poate să
nu fi înţeles şi poporul
că Dumnezeu îi con-
dusese până acolo.
El avea să le dea apă.
Moise le-a răspuns:
42
Mesaj
Noi Îl lăudăm pe Dumnezeu pentru că Text de memorat
are grijă de nevoile noastre.
„Dacă însetează cine-
va, să vină la Mine şi
să bea!”
– De ce vă certaţi cu mine? De ce Îl ispitiţi pe
Dumnezeu?
(Ioan 7:37)
Dar oamenii nu-l ascultau. Doar bombăneau.
– De ce ne-ai scos din Egipt? O să murim cu
toţii.
Moise nu ştia ce să facă. El s-a întors spre
Dumnezeu în rugăciune. Încă o dată, Dumnezeu avusese grijă de
– Ce să fac? a întrebat el. Mai au puţin şi nevoile lor. Dumnezeu nu Se schimbă
mă vor omorî cu pietre. niciodată. El ne împlineşte nevoile şi astăzi.
Dumnezeu i-a răspuns lui Moise: Cât de minunat este Dumnezeu!
– Mergi înainte şi ia cu tine câţiva condu-
cători.
Moise a ascultat ce i-a spus Dumnezeu.
A ajuns în dreptul unei stânci şi a lovit-o cu
toiagul, după cuvântul lui Dumnezeu. Atunci,
a ţâşnit din ea un izvor îmbelşugat de apă. Era
apă de ajuns pentru toţi! Era suficientă apă de
băut pentru animale şi mai şi rămânea.
43
DUMINICĂ
S ABAT
• Dacă este posibil, ieşi cu familia la • La altarul de seară, citiţi şi discutaţi pasajul din Exodul
plimbare pe marginea unei ape. După 17:1-7. Caută o piatră plată şi scrie pe ea, cu o carioca, textul
ce vă întoarceţi acasă, umple un pahar de memorat. Arată-le piatra şi celor din familie, pentru a-i
cu apă. Priveşte prin pahar. Cum se văd învăţa textul. Apoi, aşaz-o într-un loc la vedere. Ce fel de
lucrurile: mai mici sau mai mari? Oferă-i pietre se găsesc în vecinătatea casei tale?
fiecărui membru al familiei câte un
pahar cu apă proaspătă. Apoi mulţu- • Notează pe o listă şi numără ocaziile în care foloseşti
miţi-I lui Dumnezeu pentru apa curată. astăzi apa.
• Roagă-te pentru oamenii din zonele fără apă potabilă.

LUNI
• La altarul de seară, citeşte Psalmul 23.
Ce aflăm despre grija lui Dumnezeu faţă MARŢI
de noi?
• Pune afară nişte resturi de pâine şi observă cum se adună
• Citiţi împreună Exodul 17:7. Cum a păsărelele. Alcătuieşte o listă cu toate speciile de păsări pe
numit Moise locul acela? De ce? Dacă care le-ai observat. Păstrează lista pentru altar.
este posibil, documentează-te despre
numele localităţii tale. • La altar, citiţi şi discutaţi Luca 12:6,7. Roagă-i pe membrii
familiei să spună cum a avut Dumnezeu grijă de ei astăzi.
• Află ce suprafaţă a planetei este Prezintă-le lista cu păsări. Cine L-a ajutat, astăzi, pe
acoperită cu apă. (Uită-te într-o enci- Dumnezeu să aibă grijă de păsări?
clopedie sau pe Internet.)
• Cântaţi un cântec de mulţumire. Apoi, mulţumiţi-I lui
Dumnezeu pentru păsări.
MIERCURI Dumnezeu le-a dat

israeliţilor hrană şi apă
• La altarul de seară, citiţi pasajul din Luca chiar atunci când ei au mur-
12:22-31. Cum ai putea căuta mai întâi Împărăţia murat împotriva Sa.
lui Dumnezeu, apoi bogăţiile lumii? Alcătuieşte
o listă cu lucrurile de care Luca spune că nu ar
trebui să ne îngrijorăm.
• Caută o imagine cu un împărat. Priveşte o
floare. Care imagine este mai plăcută în ochii
lui Dumnezeu? Tu ce părere ai? De ce?
• Întreabă dacă poţi ajuta la udatul florilor.
• Cântaţi cântece de laudă. Apoi, mulţumiţi-I
lui Dumnezeu pentru că are grijă de tot ce ne
este necesar şi ne îngrijorează.
44
VINERI
JOI
• Ajut-o pe mama ta la pregătirile pentru
• Citeşte şi discută împreună cu familia pasajul Sabat. Ce treburi poţi să faci? La ce fel de mân-
din Matei 7:7-11. Lucraţi împreună pentru a care poţi fi de ajutor?
confecţiona un poster sau un colaj care să ilus-
treze cum împlineşte Dumnezeu nevoile noastre. • La altarul de seară, interpretaţi pe roluri po-
• Recapitulaţi împreună textul de memorat. vestirea. Rostiţi împreună textul de memorat.
Spune-le celor din familie ce înseamnă textul Întreabă-i pe membrii familiei ce le-a atras
acesta pentru tine. atenţia în mod deosebit din lecţia pentru
această săptămână.
• În ce fel ar putea deveni familia ta mâini
şi picioare care să contribuie, prin harul lui • Cântaţi un imn preferat. Apoi, rugaţi-L pe
Dumnezeu, la ajutorarea celor nevoiaşi? Faceţi Dumnezeu să binecuvânteze familia voastră
un plan, apoi puneţi-l în acţiune. în Sabat.
• Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru că este
întotdeauna dispus să asculte cererile voastre.
Indicaţii: Ajută-i pe israeliţi să găsească apă, amintindu-le de

binecuvântările primite în Egipt şi de călătoria lor prin pustie.
45
Le
La pescuit
10 cţ
ia
Matei 4:18-22; Luca 5:1-11; Hristos, Lumina lumii, pp. 244-251
i văzut vreodată oameni care pescuiesc? o împăturească. A pus-o frumos pe fundul

A De obicei stau liniştiţi, nu scot nicio vorbă şi
aşteaptă. Simon Petru fusese toată noaptea la
bărcii. Apoi, a revenit la vâsle ca să ducă barca
spre mal.
pescuit, cu barca, dar nu prinsese nimic. Hai să Cerul începea să-şi schimbe culoarea – albas-
vedem ce s-a întâmplat! trul întunecat prindea nuanţe de roz. Petru s-a
apucat să-şi cureţe mrejele. Era atât de absorbit
Briza rece a nopţii trecea peste apele Lacului
de lucrul lui, încât nici nu L-a observat pe Isus.
Ghenezaret, înfiorându-le. Petru era la pescuit
Se apropia de el, înconjurat de o mulţime de
cu Iacov şi Ioan, care erau şi ei tot pescari.
oameni. Le spunea cât de mult îi iubeşte
Tocmai aruncase, cu o mişcare
Dumnezeu. Oamenii Îl ascultau cu interes.
largă, plasa cea mare. S-a auzit
Se strânseseră atât de aproape de El,
întâi un fel de foşnet, apoi
încât a fost nevoit să Se
plescăitul apei când
urce în barca lui Petru,
plasa a ajuns pe
ca să nu fie împins în
suprafaţa ei. Încet,
apă. Simon Petru
încet, plasa a
era bucuros că
dispărut sub
Domnul Isus
oglinda
Se folosea
apei.
de barca
Simon
Lui.
s-a uitat
Oame-
spre cer,
nii nu mai
să vadă,
voiau să
după
plece. Dar
poziţia
Domnul
lunii şi a
simţea
stelelor,
nevoia să
cât mai
Se retragă
era până
puţin. I-a
dimineaţă. În
spus lui Petru:
curând avea să se
– Du barca la
arate soarele, iar el
adânc şi aruncă mre-
nu prinsese niciun
jele.
peşte. Nici în barca
– O, Doamne, a
cealaltă, la Iacov şi Ioan, nu
răspuns Petru, toată noaptea am fost pe
era niciun peşte. După câteva minute,
lac, împreună cu Iacov şi Ioan, şi n-am prins
Petru a început să tragă plasa din adâncuri.
nici măcar un peşte!
Spera să vadă lucind în lumina lunii măcar
câţiva peşti. Nimic. A strâns plasa şi a început să
46
Mesaj
Când urmez exemplul lui Isus, Text de memorat
eu îi ajut pe alţii să afle despre El. „El le-a zis:
«Veniţi după Mine
şi vă voi face
Aici a făcut o pauză, s-a gândit câteva clipe, pescari de oameni.»”
apoi a continuat:
– Dar, dacă spui Tu, mai încerc o dată. (Matei 4:19)
Plasa a zburat din nou, biciuind aerul. A
intrat în apă cu un plescăit uşor, apoi a început
să se scufunde fără zgomot.
După câteva minute, Petru a început să pline cu peşte cum erau. În clipa aceea, s-au
tragă de ea. Nu-i venea să creadă! Era atât de întors cu spatele la cea mai mare realizare din
plină, încât stătea să se rupă. I-a strigat îndată viaţa lor de pescari, au lăsat totul în urmă şi au
pe Iacov şi pe Ioan: mers după Domnul Isus. Au hotărât să-I
– Veniţi repede cu barca să mă ajutaţi! servească toată viaţa lor. Şi mulţi oameni aveau
Curând, pe fundul ambelor bărci se zbăteau să afle despre Domnul Isus datorită lucrării lor.
peştii argintii. Dar din Cu adevărat, au ajuns pescari de oameni.
plasa cea mare încă
mai erau peşti de adu-
nat, aşa că bărcile s-au
umplut până la refuz –
de-acum erau în pri-
mejdie să se scu-
funde.
Când a văzut atâta
peşte, Simon a înge-
nuncheat înaintea lui
Isus şi a spus:
– Doamne, Te rog,
pleacă de la mine! Eu
sunt un păcătos.
Dar Domnul i-a
spus:
– Nu te teme!
Vino după Mine şi te
voi face pescar de
oameni.
Simon Petru,
Iacov şi Ioan şi-au
tras bărcile la mal,
pe nisip, şi le-au
lăsat acolo, aşa
47
Pescarii nu erau niciodată

chemaţi să-l urmeze pe vreun rabin S ABAT
şi să înveţe de la el, de aceea, faptul
că Domnul Isus i-a invitat pe • Mergi împreună cu familia într-un loc în care
Petru, Iacov şi Ioan să-L urmeze poţi vedea oameni la pescuit. Discutaţi despre
a fost ceva cu totul neobişnuit. cum trebuie să fi arătat barca lui Petru. Se
aseamănă cu ambarcaţiunile din zilele noas-
tre?
• Rugaţi-vă pentru pescari şi pentru cei care
lucrează pe mări.
LUNI
DUMINICĂ • Citeşte şi discută cu familia, la altar,
• Citeşte şi comentează astăzi, la altarul familiei, pasajul Luca 5:1-11. Ce înseamnă să fii „pescar de
din Matei 4:18-22. Caută Marea Galileii pe o hartă biblică, oameni”? Alege o cântare potrivită, pe
într-un dicţionar biblic sau într-o enciclopedie. Compar-o care s-o cântaţi înainte de rugăciune.
cu o apă din zona în care locuieşti. Roagă-te să fii un bun exemplu pentru
alţii.
• Încearcă să faci o barcă frumoasă din hârtie, apoi scrie
pe ea textul de memorat. Învaţă-l împreună cu familia. • Când mama te cheamă şi îţi spune să
Pune barca într-un loc în care să o vezi adesea. faci ceva, încearcă să fii la fel de prompt
ca Petru, Iacov şi Ioan.
• Roagă-L pe Domnul să te ajute să asculţi, dintre vocile
care te cheamă, numai de acelea care îndeamnă la bine.
MARŢI MIERCURI
• La altarul familial, citeşte şi comentează pasajul din • La altarul familial, citiţi şi discutaţi Marcu
Ioan 1:35-42. Ce a făcut Andrei când a aflat despre
1:14-20. Roagă-i pe mama şi pe tata să-ţi
Domnul Isus? Cum ar putea familia ta să le vorbească
vorbească despre o persoană care a constituit
altora despre Domnul Isus?
un model pentru ei.
• Dacă ai un acvariu, uită-te la peştişori cum înoată. • Caută în ziare şi reviste câteva poze cu
Descoperă cum respiră. Dacă nu ai un acvariu acasă, conducători care pot fi consideraţi exemple
mergi la un muzeu de ştiinţele naturii sau în alt loc de urmat. Împreună cu familia fă un colaj şi,
unde este un acvariu, ca să te uiţi la peşti.
în timp ce lucraţi, discutaţi despre deosebirile
• Fă cinci bărcuţe din materiale diferite (folie de alu- dintre aceşti conducători şi Domnul Isus.
miniu, hârtie, carton, scoarţă de copac, plută etc.). Rugaţi-vă pentru conducerea ţării noastre.
Care dintre ele pluteşte mai bine? • Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru toate oamenii pe care îi poţi considera exemple
vieţuitoarele minunate pe care le-a creat. bune. Roagă-te să fii şi tu un bun exemplu.
48
VINERI
JOI
• Fără să fii împins de la spate, ajută-ţi familia
• Împreună cu familia, citeşte şi compară să se pregătească pentru Sabat.
pasajele din Luca 5:1-11, Matei 4:18-20 şi • La altar, repetaţi textul din
Marcu 1:14-20. Este vorba Luca 5:1-11 şi faceţi o mică
despre acelaşi eveniment, scenetă. Spuneţi împreună
care este prezentat puţin textul de memorat şi cân–
diferit. Ce asemănări şi ce taţi despre chemarea pe
deosebiri sunt între cele care Domnul o dresează
trei relatări? fiecăruia. Cântaţi şi alte
• Joacă-te împreună cu cântări preferate. Ru–
prietenii „Urmaţi-l pe gaţi-vă ca Domnul să
conducător” sau „Simon fie cu voi în ziua Sa
spune”. sfântă de Sabat.
Indicaţii: Petru, Iacov şi Ioan au fost la pescuit şi viaţa lor a fost schimbată pen-
tru totdeauna. Ca să descoperi de cine a fost schimbată viaţa lor, colorează ochi-
urile plasei în care există câte un punct.
49
Prietenii cei noi ai lui Isus

Le
11 cţ
ia
Matei 9:9-13; Hristos, Lumina lumii, pp. 272-275
e-ai simţit vreodată foarte singur? Ai avut Oamenii obişnuiau să spună că toţi vameşii
T vreodată impresia că nimănui nu îi pasă de
tine? Aşa se simţea Matei înainte de a se întâlni cu
sunt mincinoşi, sunt hoţi şi înşală. Dar şi între
aceştia, unii erau buni, alţii, răi. Romanii nu-i
Domnul Isus. Apoi, totul s-a schimbat. Probabil că plăteau pentru serviciile aduse. Presupuneau
lucrurile s-au întâmplat cam aşa... că vameşii se descurcă singuri, pretinzând de
la oameni bani mai mulţi, din care să-şi poată
Când au cucerit Iudeea, romanii au pretins ca
opri şi pentru ei. Astfel că cei mai mulţi dintre
toţi iudeii să plătească nişte taxe şi impozite.
vameşi luau de la oameni mai mult decât ar fi
Nimănui nu-i place să dea bani, mai ales pentru
trebuit.
o armată care i-a ocupat ţara. Cei mai mulţi
De ceva vreme, Matei auzise despre un om,
iudei erau foarte mânioşi. Unii chiar se gândeau
numit Isus. Chiar dacă nu vorbeau cu el, oame-
cum să facă să nu plătească aceste taxe. Roma- nii discutau între ei. Şi, în vreme ce stăteau la
nii au angajat oameni de-ai locului să strângă rând să plătească, Matei auzea ce spuneau. Aşa
taxele. Şi aşa a ajuns Matei vameş, adică unul a aflat ce se întâmpla prin cetate.
dintre cei ce strângeau taxele pretinse de Acest Isus părea o persoană foarte intere-
romani. (Astăzi, vameş înseamnă altceva; lui santă. Îi vindecase pe unii care nu fuseseră
Matei i-am niciodată în stare să
spune, poate, meargă sau
perceptor.) De să vadă. Îi vă-
fapt, el trebuia zuse şi Matei
să se asigure pe unii dintre
că toată lumea aceştia aler-
achită aceste gând sau să-
taxe. rind, aşa, nu-
La scurt timp mai de dragul
după ce s-a an- de a arăta că
gajat, vechii pot. Oamenii
prieteni n-au spuneau că Isus
mai vorbit cu el. iartă şi păcatele.
Nici rudele nu Şi Matei se între-
mai voiau să aibă ba cum vine
de-a face cu el. asta. Se ştia cu
Nici romanii nu-l multe păcate.
iubeau prea mult. Oare ar fi putut
Îl tratau ca pe un Isus să facă să fie
servitor şi, de obi- iertate şi păcatele
cei, nici nu se uitau la el. Nu voiau decât banii. lui? Oare ar vrea acest Isus să stea de vorbă cu
Singurii cu care mai putea schimba o vorbă el? Apoi, într-o zi, s-a întâmplat ceva minunat.
erau ceilalţi vameşi, colegii lui. La început, Matei a crezut că era un fel de răs-
50
Mesaj
Dumnezeu invită pe oricine Text de memorat
să facă parte din familia Sa. „Căci Eu n-am venit
să-i chem la pocăinţă
pe cei neprihăniţi,
coală. Nu se simţea deloc în largul lui. Dacă se ci pe cei păcătoşi.”
răzvrăteau împotriva romanilor, iudeii ar fi avut
mari necazuri. Apoi soldaţii ar fi început să (Matei 9:13)
patruleze tot timpul pe străzi... Dar ce se întâm-
pla de fapt?
Deodată, Matei L-a văzut pe Isus oprindu-Se vameşi să ştie lucrul acesta, aşa că i-a invitat la
chiar în faţa lui. Şi L-a auzit vorbindu-i! el la masă, ca să Îl poată cunoaşte pe Isus.
– Matei, vino după Mine! a spus Isus. Au venit pe acolo şi nişte cărturari şi farisei,
Matei nu a stat nicio clipă pe gânduri. S-a ca să vadă ce se întâmplă. Au văzut că Isus era
ridicat, a lăsat în grija celorlalţi vameşi banii pe printre oaspeţii lui Matei. L-au văzut stând la
care-i strânsese în ziua aceea şi a plecat după masă cu colegii lui Matei, cu vameşii. Au fost
Domnul Isus. de-a dreptul şocaţi!
Matei s-a hotărât să-L urmeze pe Domnul, să – Se poate? L-au întrebat ei pe Domnul Isus.
fie ucenicul Lui. Mai De ce stai la masă cu vameşii şi cu păcătoşii?
mult, a vrut ca Domnul Isus S-a uitat la ei şi a
şi ceilalţi zâmbit.
– Cei sănătoşi nu au nevoie
de doctor, a spus El. Numai
bolnavii au nevoie de
doctor. Eu nu am venit
să le spun celor
neprihăniţi să se
pocăiască, ci am
venit să-i ajut pe
păcătoşi să se
pocăiască.
Răspunsul
acesta le-a dat
speranţă tuturor
celor care erau la
masă. Nimeni nu
este lăsat afară din
familia lui Dumnezeu.
Oricine este bine-venit
să se alăture familiei Sale.
Tu ai intrat în familia lui Isus
de pe pământ?
51
S ABAT DUMINICĂ
• Ca unul care strângea taxe, Matei era bun la numărat • La altar, citeşte şi discută cu familia
şi socotit. Ieşi împreună cu familia la o scurtă plimbare şi
Matei 9:9-13. De ce considerau fariseii că
număraţi toţi oamenii pe care-i întâlniţi. Cine a reuşit să
Domnul Isus nu ar fi trebuit să accepte
numere mai mulţi? Nu uita că Matei şi colegii lui lucrau
invitaţia lui Matei şi să stea la masă cu el?
pentru romani. Când mergi, bate pasul ca un soldat
roman care merge să-i inspecteze pe vameşi. • Plănuieşte, împreună cu familia, să
inviţi câţiva prieteni la masă în cursul
• Foloseşte o monedă mai mare ca să desenezi după con- acestei săptămâni. Vorbeşte-le despre
turul ei cincisprezece cercuri. Decupează-le şi scrie pe fie- chemarea adresată de Domnul lui Matei.
care câte un cuvânt din textul de memorat. Amestecă-le Jucaţi-vă împreună „Urmaţi-l pe condu-
şi încearcă apoi să le pui în ordine. Repetă acest mic joc cător”. Pe rând, fiecare copil trebuie să
cu familia, pentru a învăţa împreună textul. fie „conducător”.
• Mulţumiţi Domnului că a fost cu voi în acest Sabat. • Mulţumeşte-I Domnului Isus pentru
prietenii tăi.
LUNI
MARŢI
• Citeşte la altar Matei 9:12,13.
• Ce a vrut Domnul Isus să spună când a afirmat • Astăzi, la altar, citeşte despre alt fariseu şi alt
că au nevoie de doctor cei care sunt bolnavi? vameş, în Luca 18:9-14. De ce a spus Domnul
• Pune degetul arătător şi pe cel mijlociu de la o Isus că vameşul a fost binecuvântat? Roagă-L
mână pe articulaţia pumnului de la mâna cealaltă, pe Domnul să te ajute să ai şi tu o atitudine
pe partea interioară, ca să simţi pulsul. Numără asemănătoare faţă de Dumnezeu.
pulsaţiile în decurs de un minut. Ia pulsul altor două • Caută într-o concordanţă şi alte texte biblice
persoane. în care apare cuvântul „vameş”. Câte texte ai
• Fă-i o vizită unui vârstnic sau unui bolnav care găsit? Mai ştii altă întâmplare din Biblie în care
nu se poate descurca singur. Gândeşte-te ce ai este vorba despre un colector de impozite?
putea să faci pentru el ca să-i aduci puţină
bucurie.
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru banii pe
care îi câştigă cei din familia ta.
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru sănătatea
ta şi a familiei tale.
MIERCURI
• Citeşte la altar pasajul din Matei 17:24-27 şi discută-l cu familia. Ce spun aceste texte despre plătirea
taxelor şi impozitelor?
• Repetă textul de memorat, folosind „monedele” pe care ai scris cuvintele.

• Caută într-un dicţionar biblic sau într-o enciclopedie biblică imagini şi informaţii despre monedele
folosite în timpurile biblice. Arată şi familiei ce ai găsit. Sunt altfel decât banii folosiţi în zilele noastre?
Tu cunoşti valoarea bancnotelor şi a monedelor care sunt acum în circulaţie în ţara noastră?
• Roagă-L pe Domnul să te ajute să Îi acorzi întotdeauna primul loc în viaţa ta.
52
JOI VINERI
• Citeşte şi discută cu familia pasajul din Colectorii • Citeşte din nou pasa-
Matei 28:19. Despre cine a spus Domnul jul din Matei 9:9-13
de impozite, hoţii şi
Isus că este bine-venit în familia Sa? Pe şi jucaţi povestirea
criminalii erau consideraţi la fel de
cine ai putea tu să inviţi să se alăture pe roluri, în fami-
familiei lui Dumnezeu? răi şi nu li se îngăduia să intre în
lie. Spuneţi din nou
sinagogă.
• Gândeşte-te la câteva moduri în care ai textul de memorat
putea să le spui altora despre invitaţia lui împreună.
Dumnezeu de a face parte din familia Sa. • Cântaţi împreună, de exemplu,
Exersează puţin ce intenţionezi să spui. „Mare seceriş” sau o altă cântare
• Creează un poster care să le spună oa- asemănătoare. Rugaţi-L pe Dum-
menilor că Domnul Isus doreşte ca ei nezeu să vă ajute să-i conduceţi pe
să facă parte din familia Sa. alţii la El.
• Roagă-L pe Domnul să-ţi dea • Rugaţi-L pe Domnul să fie cu
ocazia de a le vorbi altora despre El. familia voastră în acest Sabat şi să
vă binecuvânteze.
Indicaţii: În vremurile biblice, erau folosite multe feluri de monede. Fiecare

împărat sau guvernator făcea câte o monedă cu faţa şi însemnele sale. Foloseşte
monedele din joc pentru a completa afirmaţia: „Domnul Isus ne primeşte în
familia Sa şi ne salvează din _______”.
53
Le
Lăsaţi copilaşii să vină la Mine!
12 cţ
ia
Luca 18:15-17; Hristos, Lumina lumii, cap. „Binecuvântarea copiilor”.
ÎCe ţiimportantă
poţi aminti de o ocazie în care o persoană
a venit în vizită în localitatea ta?
a făcut? Au apărut şi poze în ziarul local? Ai
Nimeni nu fusese gonit şi nici nu rămăsese
neluat în seamă.
Nişte mame care au auzit de Isus au vrut să-L
participat la ceremonia de întâmpinare? Ai ţinut vadă neapărat şi ele. Doreau mult ca Isus să-i
în mână un steguleţ sau ai oferit cumva flori? binecuvânteze pe copilaşii lor. Repede, şi-au
În această povestire biblică este vorba despre chemat copiii în casă şi i-au ajutat să se îmbrace
vizita unei persoane foarte importante într-un cu cele mai bune hăinuţe pe care le aveau.
orăşel. Se poate ca lucrurile să se fi întâmplat Copiii erau încântaţi şi nerăbdători. Mergeau
cam aşa... să-L vadă pe Isus!
Copiii Îl iubeau pe Isus. El le zâmbea, le vor-
„Aţi auzit? Isus, Învăţătorul, este la noi în bea frumos şi blând, le spunea povestiri minu-
oraş!” nate. Se bucura de florile pe care copiii
Iar şi iar, oamenii îşi spuneau unul altuia ves-
I le aduceau în dar.
tea cea mare. „Isus este aici!” Toţi doreau să-L
Curând, mai multe mame mergeau zorite
vadă. Bărbaţii şi-au lăsat lucrul şi au venit să-L
prin oraş, spre locul unde era Isus. Le-au spus şi
asculte. Părinţi şi prieteni îi ajutau pe bolnavi să
se apropie cât mai mult de El. Auziseră cu toţii că prietenelor: „Haideţi şi voi cu copiii la Isus!” Şi
îi vindecase pe mulţi. Poate că îi va vindeca şi pe ei. copiii le-au spus prietenilor lor, astfel că, în cu-
Când Îl vedeau pe Isus înconjurat de mulţi- rând, foarte mulţi se grăbeau să-L vadă pe Isus.
me, toţi rămâneau muţi de uimire. Orbii ve- Dar mămicile cu copii mici nu puteau să
deau. Râdeau fericiţi împreună cu cei ce fuse- meargă prea repede. Micuţii merg mai încet.
seră şchiopi şi acum puteau să meargă şi În cele din urmă, toate mămicile şi toţi copiii
să sară. Mame, taţi, au ajuns la mulţimea care Îl
copii erau din nou înconjura pe Domnul. Erau mai
sănătoşi. Fiecare în spate şi se tot străduiau să
fusese ajutat. vadă ceva peste capetele
oamenilor, care erau mai înalţi
decât ei. Probabil că cei mai
mici au pornit să se strecoare
de-a buşilea printre cei adunaţi,
ca să ajungă mai în faţă. Dar nu
puteau deloc să ajungă lângă
Isus. Fiecare ar fi vrut să fie cât
mai aproape de El, să-L vadă
mai bine. Fiecare îi împingea
parcă pe cei de alături, căutând
să-şi croiască drum. Mămicile îşi
pierduseră orice nădejde de a ajunge
cu copiii lângă Isus. Nu era nimeni
acolo care să le ajute? Poate că
ucenicii ar vrea...
54
Mesaj
Copiii ca mine sunt bine-veniţi în Text de memorat
familia lui Dumnezeu.
„Lăsaţi copilaşii
să vină la Mine şi nu-i
opriţi; căci Împărăţia
Mamele i-au trimis pe copii la ucenici. Dar,
când i-au văzut, ucenicii s-au încruntat la ei. lui Dumnezeu
– Plecaţi de aici! Nu vedeţi că Învăţătorul
este ocupat? Nu vedeţi că este obosit? este a celor ca ei.”
Dar Isus a văzut ce se întâmpla.
(Luca 18:16)
– Staţi puţin! Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi
nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a unora
ca ei.
Mulţimea şi ucenicii s-au
s-au apropiat de Isus.
mirat. Au făcut
El a stat mult cu ei. I-a
loc, iar ma-
luat pe copii în braţe şi
mele şi copiii
i-a binecuvântat. Poate
că le-a spus
mamelor ce
mult îi iubeş-
te pe copiii lor.
Poate le-a
spus cum
să-i crească şi
cum să-i înveţe
să-L iubească
pe Dumnezeu.
Domnul nu
S-a supărat pe
copilaşi pentru
că au vrut să
vină la El, ci a
fost bucuros
să stea de
vorbă cu ei.
Şi astăzi,
Domnul Isus
Îi iubeşte pe
copii şi pe
părinţi. Vrea
să vii şi tu la El
chiar astăzi. El
doreşte ca şi tu
să faci parte din
familia Lui.
55
S ABAT DUMINICĂ
• Citeşte pasajul din Luca 18:15-17, la altar, şi discută
aceste texte cu familia. La ce S-a referit Domnul Isus
• Mergi în după-amiaza aceasta la plimbare
când a spus că Împărăţia cerurilor este a copiilor?
cu familia. Imaginaţi-vă că mergeţi să-L
Cere-i unui adult din familie să joace rolul unui ucenic.
vedeţi pe Isus. Cine are pasul cel mai mare?
Încearcă „să treci de el”, ca să ajungi la Isus.
Dar cel mai mic? Care este deosebirea?
• Desenează un copil şi scrie peste desen textul de me-
morat. Taie desenul, ca să apară ca un puzzle. Îmbină
•Mulţumeşte-I lui Dumnezeu că poţi să
piesele, astfel încât să refaci desenul şi textul. Foloseşte
mergi, să alergi şi să sari.
metoda aceasta pentru a învăţa textul de memorat
împreună cu familia.
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru dragostea Sa, care
nu se sfârşeşte niciodată.
LUNI
În vremea lui Isus, mamele
• Citeşte şi discută cu familia pasajul din Matei
aveau obiceiul să-i ducă pe copiii lor la
19:13-15. Ce le-a spus Domnul ucenicilor?
Întreabă-i pe părinţi când au înţeles ei că sunt rabini vestiţi, ca să fie binecuvântaţi de
bine-veniţi în familia lui Dumnezeu. aceştia.
• Desenează pe o pancartă un mesaj de bun

venit şi pune-o în camera ta, pentru toţi cei
care vin la tine.
• Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru că pri-
meşte în Împărăţia Sa şi copii.
MARŢI MIERCURI
• Citeşte la altar pasajul din Luca 18:18-30 şi dis- • Citeşte Matei 18:1-6 şi discută textele cu
cută-l cu familia. De ce a plecat tânărul de la Isus? familia. De ce le-a spus Domnul ucenicilor că
La ce ar fi trebuit să renunţe? ar trebui să fie ca nişte copilaşi? Ar fi vrut să-i
vadă jucându-se ca nişte copii sau a vrut să
• Cere familiei să se gândească la cineva care nu spună altceva?
vine la Şcoala de Sabat. Invitaţi acea persoană să
vină în Sabatul următor împreună cu voi. • Cere-i voie mamei să faci nişte biscuiţi sau
prăjiturele în formă de inimă. Serveşte-i pe
• Decupează din reviste vechi imagini care arată prietenii tăi şi spune-le că Domnul Isus îi
că Dumnezeu te iubeşte. Desenează o inimă mare
iubeşte şi doreşte ca ei să facă parte din
şi lipeşte pozele pe ea. Scrie sub inimă: familia Sa.
„Dumnezeu mă iubeşte”. Arată familiei colajul
realizat. • Cântaţi la altar „Voi, copii fiţi totdeauna...”
din Imnuri creştine. Rugaţi-vă pentru un pri-
• Cântă o cântare de laudă, apoi mulţumeşte-I lui eten care nu ştie că Dumnezeu îl iubeşte.
Dumnezeu pentru că ţi-a dăruit o familie.
56
JOI VINERI
• Astă-seară, la altar, citiţi pasajul
• La altar, citiţi şi discutaţi Matei 9:18,19,23-25. Gândiţi-vă din Luca 18:15-17, apoi puneţi
şi la alte ocazii în care Domnul Isus S-a ocupat de copii. întâmplarea pe roluri, făcând o
• Gândeşte-te la un gest drăguţ, pe care ai putea să-l faci mică scenetă. Spuneţi împreună
astăzi pentru cineva. Spală vasele, stai cu fratele mai mic, textul de memorat.
dovedeşte-i cuiva din familie că îl iubeşti şi • Cântaţi cântarea
spune-i că este un copil al lui Dumnezeu. preferată a fami-
liei, apoi mulţu-
• Foloseşte o tuşieră sau pune culoare pe o miţi lui Dumne–
bucată de sugativă, ca să poţi face o „familie”
zeu pentru bine–
din amprentele degetelor tale – una pentru
cuvântările
cap, una pentru corp şi câte două pentru
Sabatului.
mâini şi picioare. Ai grijă să fie în desen toţi
membrii familiei tale.
• Roagă-L pe Dumnezeu să binecuvânteze toată
familia ta: unchi, mătuşi, verişori, bunici.
Indicaţii: Încercuieşte imaginea sau cuvântul care constituie răspunsul corect.
la Isus, pentru ca El să îi
au venit cu (sărute, binecuvânteze).
este a celor care

Isus a spus că
sunt asemenea unor
57
Le
Inima mare a unui om mic
13 cţ
ia
Luca 19:1-10; Hristos, Lumina lumii, pp. 552-556
Într-o zi, Zacheu a auzit că Isus vine în

A i fost vreodată la o paradă sau pe un sta-
dion, dar nu ai reuşit să vezi prea bine din
cauza aglomeraţiei? Poate că tatăl tău te-a luat
Ierihon. Auzise multe despre Isus. Aflase cum îi
vindecase pe bolnavi, pe ologi şi pe orbi. Iar unii
pe umeri. Dacă da, înseamnă că îl înţelegi pe spuneau că Isus chiar înviase pe cineva din
Zacheu, care a rămas blocat în spatele unei morţi. Toate aceste lucruri făceau ca Isus să fie
mulţimi. un om deosebit – iar pe Zacheu îl făceau să-şi
dorească să-L întâlnească.
Zacheu locuia în Ierihon. El avea una dintre Existau, de asemenea, zvonuri că Isus mânca
cele mai mari şi mai bune case din oraş. Avea la masă cu vameşii. Majoritatea oamenilor nici
ce era cel mai bun din toate, fiindcă era un măcar nu-l salutau pe Zacheu. Dar iată că venea
om foarte bogat. Dar nimănui nu-i plăcea de Cineva care intrase în casa unui vameş. Zacheu
Zacheu, fiindcă el păcălea oamenii şi le lua auzise despre Levi Matei. Matei lăsase totul şi
banii. Toată lumea ştia acest lucru, dar nimeni devenise unul dintre cei mai apropiaţi ucenici
nu putea face nimic. Zacheu era şeful vameşilor, ai lui Isus. Oamenii vorbeau pretutindeni despre
adică al celor care colectau impozitele şi taxele acest lucru. Zacheu şi-a zis în sinea lui: Poate că
pentru romani. Pe romani nu îi interesa ce făcea Isus are să-mi spună şi mie ceva.
Zacheu, atâta vreme cât le dădea suma cerută Da, era subiectul zilei în tot oraşul. Isus chiar
de bani. Zacheu le spunea oamenilor că taxele venea în Ierihon. Zacheu s-a hotărât să încerce
s-au mărit. El aduna mai mult decât trebuia, iar să-L vadă măcar puţin pe Învăţător. Şi-a închis
banii în plus îi oprea el. biroul şi a ieşit în stradă. Era foarte aglomerat,
iar mulţimea se făcea din ce în ce mai mare. Nu
era nicio speranţă. Când oamenii l-au
văzut pe Zacheu, s-au îngrămădit şi
mai tare unii în alţii. El a încercat să
sară şi să vadă peste capetele lor, dar
degeaba. Era foarte mic de statură
şi nimeni nu voia să-l lase mai în
faţă. Dar Zacheu era foarte hotă-
rât. Nu avea să renunţe. Trebuia
să-L vadă pe Isus.
S-a uitat în susul şi în josul
străzii. A văzut un copac mare şi
bătrân. Oare să se urce în el? Oa-
menii adulţi nu prea se caţără în
copaci. Dar nu exista altă posibili-
tate ca Zacheu să-L poată vedea
pe Isus. Aşa că s-a urcat în copac.
58
Mesaj
Când îndrept relele făcute,
eu manifest iubirea lui Isus.
Text de memorat
„Iată, Doamne,
jumătate din
avuţia mea
S-a aşezat pe o ramură groasă şi a început să se
uite în josul străzii. Isus tocmai venea din acea o dau celor săraci…”
direcţie.
Când a ajuns în dreptul copacului, S-a oprit (Luca 19:8)
şi a privit în sus. L-a văzut pe Zacheu şi a zâm-
bit. Mulţimea s-a oprit şi ea. Toată lumea a pri-
vit în sus şi l-a văzut pe Zacheu. Unii au râs;
alţii le-au dat cu cotul prietenilor şi
de patru ori mai mult.
au arătat cu degetul. Dar
Isus S-a uitat la Zacheu
Zacheu nu le-a dat atenţie.
şi la oamenii care bom-
El Îl asculta pe Isus.
băneau şi îl criticau
– Coboară,
pe Zacheu. Apoi,
Zacheu! Astăzi, o să
a spus:
stau la tine acasă!
– Astăzi a
a spus Isus, aşa
intrat mân-
ca toată lumea
tuirea în casa
să poată auzi.
ta. De aceea a
Lui
venit Fiul
Zacheu nu-i
omului –
venea să
să-i caute şi
creadă. Isus
să-i salveze
să stea
pe cei pier–
acasă la el?
duţi.
Nimeni nu
Înainte de
venea acasă
a se întâlni
la el. A sărit
cu Isus, lui
repede din
Zacheu a în-
copac şi L-a
ceput să-i pară
condus pe Isus
rău că îi înşelase
spre casă. Mulţi-
pe oameni. Acum,
mea a pornit şi ea.
după ce L-a văzut pe
Dar oamenii au
Isus, şi-a mărturisit
început să murmure:
păcatul în faţa mulţimii. A
„Cum poate Isus să fie
demonstrat cum iubirea pentru
musafirul unui păcătos?”
Isus l-a ajutat să îndrepte răul făcut.
Zacheu s-a ridicat şi a spus:
Isus te poate ajuta şi pe tine să faci la fel.
– Doamne, jumătate din ceea ce am le dau
săracilor. Dacă am păcălit pe cineva, dau înapoi
59
S ABAT DUMINICĂ
• Mergi la plimbare împreună cu familia şi • În timpul altarului familial, citiţi şi discutaţi Luca 19:1-10.
căutaţi un copac înalt, probabil ca cel în Gândiţi-vă cât de bucuros a fost Zacheu. Cere voie să inviţi
care s-a urcat Zacheu. Ce fel de copaci aţi pe cineva la voi acasă.
găsit? Începeţi să întocmiţi o listă pe care • Realizează un portofel de pe vremea lui Isus, tăind din
să o completaţi toată săptămâna care material textil un cerc cu diametrul de 15 centimetri. Fă
urmează. Cântaţi un cântecel despre găuri în material, cam la un centimetru de margine şi la 4
Zacheu în copac. centimetri distanţă o gaură de alta. Prin găurile făcute treci
• Mulţumiţi Domnului pentru copaci. o panglică sau o sfoară groasă, realizând astfel o „pungă”.
• Numără cuvintele din textul de memorat şi decupează tot
atâtea cercuri, care reprezintă monede. Scrie pe fiecare mone-
LUNI dă câte un cuvânt din textul de memorat. Amestecă-le şi
apoi încearcă să pui cuvintele în ordinea corectă. Foloseşte
• Citiţi şi discutaţi Matei 5:23,24 în tim- monedele pentru a-i învăţa pe membrii familiei textul de
pul altarului familial. Când ar trebui să memorat. Păstrează-le în portofelul pe care l-ai făcut.
vă îndreptaţi greşelile făcute? • Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru că îţi satisface toate
• Împreună cu membrii familiei, anali- nevoile.
zaţi atent câteva monede sau banc-
note. Ce simboluri observaţi? Ce
înseamnă acestea? Concepeţi singuri MARŢI
o monedă. • Citiţi şi discutaţi Matei 18:21,22 împreună cu familia.
• Rugaţi-L pe Dumnezeu să vă ajute Ce încearcă Isus să le spună urmaşilor Săi? Ar trebui să
să îndreptaţi lucrurile rele făcute. numărăm ocaziile în care am iertat pe cineva?
• Cât înseamnă de 70 de ori câte 7?
• Dacă poţi, urcă-te într-un copac. Cât de sus crezi că
MIERCURI s-a urcat Zacheu?
• La altarul de închinare, citiţi şi • Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru corpul tău sănătos.
discutaţi Luca 6:37,38. Cât este de
important să ceri iertare şi să ierţi, la
rândul tău? Recapitulaţi textul de JOI
memorat.
• Pune o cană în chiuvetă. Umple • Citiţi şi discutaţi Matei 7:12 în timpul altarului de închinare.
cana, până când se revarsă apa din Ce v-ar plăcea ca o altă persoană să facă pentru voi?
ea. Ce ne spune această ilustraţie • Desenează feţele oamenilor din povestirea cu Zacheu.
despre atitudinea noastră faţă de Gândeşte-te la surprinderea lor când l-au văzut pe Zacheu în
alţii? Citiţi din nou Luca 6:37,38. copac. Gândeşte-te la ce au bombănit ei când Isus a mers la
• Foloseşte o cutie veche de cereale Zacheu acasă. Ce au făcut când au văzut că Zacheu vrea să le
sau alt tip de carton pentru a reali- dea săracilor jumătate din banii pe care îi avea?
za suporturi de farfurie pentru • Zacheu era mic de înălţime. Roagă pe cineva să te
fiecare membru al familiei. măsoare. Măsoară încă alte două persoane din casa ta. Cine
• Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru e mai scund?
că ne binecuvântă în atât de multe • Rugaţi-L pe Dumnezeu să vă ajute să vedeţi ce anume au
feluri. nevoie cei din jur. Cum îi puteţi ajuta pe săraci?
60
VINERI Când a ieşit în mulţime,

Zacheu a riscat foarte mult.
• Împreună cu familia, recapitulează Luca Oamenii îl cunoşteau şi îl urau
19:1-10 şi puneţi pe roluri povestirea. foarte tare.
Cântaţi un cântecel despre Zacheu şi
repetaţi textul de memorat.
• Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru
povestirile biblice şi pentru încă un
Sabat.
Indicaţii: Trasează drumul pe care l-a făcut Zacheu spre casă

în ziua în care Isus a venit în Ierihon.
SINAGOGA
GARNIZOANA
BIROUL
DE TAXE
OLĂRIE
PIAŢA
RIE
PLĂ
TÂM
CA
S
ZA A LU
CH I
EU
RIE
ŢESĂTO
POARTA
61
Comunitate
Isus a venit pe acest pământ ca să îi caute şi să îi salveze pe cei pierduţ
Indicaţii: Unele specii de mierle imită sunetele scoase de alte păsări. Dacă o mierlă
Isus mă primeşte cu bucurie în familia Sa. Isus e prietenul meu.
te-ar putea însoţi la şcoală şi te-ar putea imita, cum s-ar comporta ea în timp ce mergi
la şcoală sau te joci cu prietenii? Să spunem că pe mierla ta o cheamă Bubu şi să o
urmărim ce face ea într-o zi obişnuită. La fiecare etapă, încercuieşte activitatea care
reflectă cel mai bine iubirea lui Isus sau pune în ordinea corectă literele cuvântului
dat.
O fată are aparat dentar, iar părul ei

e nepieptănat. Ce faci?
1. O chem să ne jucăm împreună.
2. Râd de ea.
Un bătrân încearcă să meargă

la toaletă. Ce faci?
1. Îi ţin uşa, ca să poată intra.
2. Intru în faţa bătrânului.
Un băiat cade de pe leagăn. Ce faci?

1. Îl ajut să-şi cureţe juliturile şi găsesc
un plasture pentru genunchiul lui julit.
2. Îi spun că e împiedicat şi să stea
departe de leagăn data viitoare.
Isus a venit pe acest pământ ca să îi caute şi să îi salveze pe cei pierduţi.
62
i. Isus mă primeşte cu bucurie în familia Sa. Isus este prietenul meu.
Isus a venit pe acest pământ ca să îi caute şi să îi salveze pe cei pierduţi.

Găseşti un obiect care îi aparţine unui
vecin. Ce faci?
1. Iau obiectul respectiv acasă, fiindcă
„ce-am găsit al meu să fie”.
2. I-l dau înapoi proprietarului.
Mama tocmai a ajuns acasă şi o doare spatele.

Ce faci?
1. Mă ofer să duc eu sacoşele cu cumpărături.
2. Mă fac repede nevăzut, înainte să aibă ocazia
să-mi ceară să o ajut.
Pe cine vei invita în inima ta?

Surioara prietenului tău vine întotdeauna
după tine şi prietenul tău. Ce faci?
1. Merg încet, ca să poată merge şi ea în pas
cu noi.
2. Uit să o „găsesc” atunci când ne jucăm
de-a v-aţi ascunselea. ____
uIss
Isus este prietenul meu. Isus mă primeşte cu bucurie în familia Sa.
63
Textele mele de memorat

1. „La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.” (Geneza 1:1)
2. „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui
Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.” (Geneza 1:27)
3. „Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o...” (Geneza 2:3)
4. „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte
păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.” (1 Ioan 1:9)
5. „Tot ce are suflare să laude pe Domnul!” (Psalmii 150:6)
6. „Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care calci este un
pământ sfânt.” (Exodul 3:5)
7. „Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi nu uita nici una dintre binefacerile
Lui.” (Psalmii 103:2)
8. „Îngerul Domnului tabără în jurul celor cel se tem de El şi-i scapă din
primejdie.” (Psalmii 34:7)
9. „Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea.” (Ioan 7:37)
10. „El le-a zis: «Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni».”
(Matei 4:19)
11. „… Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei
păcătoşi.” (Matei 9:13)
12. „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu
este a unora ca ei.” (Luca 18:16)
13. „Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor…” (Luca 19:8)
Biserica Creştină
ADVENTISTĂ
de Ziua a Şaptea

Primara - 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Primara - 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Primara_1_2018_introducere .

qxd 12/10/2017 15:05 Page 1

ianuarie – februarie – martie

Ghid de studii biblice pentru copiii de la Primară

Redactor Patricia A. Habada

Dragi prieteni de la Primară,

Lecţiile 1-4 ne învaţă că Dumnezeu ne-a iubit dintotdeauna.

Lecţiile 5-9 ne învaţă că închinarea este o modalitate de a ne manifesta

Lecţiile 10-13 ne învaţă că Isus ne-a arătat cum să ne iubim

Un mesaj pentru părinţi

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe măsură ce vă bucuraţi împreună cu copiii voştri

Departamentul Şcoala de Sabat al Conferinţei Generale

T e-ai aflat vreodată într-un loc foarte

Indicaţii: Uită-te în Geneza, capitolul 1, pentru a descoperi ce a creat Dumnezeu. Copiază

1. La început, Dumnezeu a făcut ___ şi pământul.

3. Ziua întâia a fost formată dintr-o ___ şi o dimineaţă.

7. Ce a creat Dumnezeu în ziua a patra?

ândeşte-te la toate lucrurile pe care le faci

pentru ei. El zâmbea în timp ce Adam îi arăta

Faptul că suntem creaţi

• Sabatul este un memorial sau un semn de aducere-aminte. Ce memoriale

Ascunşi dinaintea lui Dumnezeu

Dumnezeu şi Domnul Isus

• Cântaţi un cântec cu „Aleluia”, apoi

Eqlw ersitke cprgesdaicnbcpiuols şdih dyrvexpntj cdau sqăz

Cum au rămas crocodilii fără gustare

Indicaţii: Notează în căsuţe răspunsurile corespunzătoare următoarelor indicii cu

Focul care nu se stingea

De nouă ori „nu”

• La altarul de seară, citiţi şi discutaţi Exodul 8:1-19.

• Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru peştii din mare

Indicaţii: Caută mai jos următoarele cuvinte: sânge, muşte, lăcuste,

În Biblie, isopul reprezintă

• Uită-te la uşorii din casa ta. Cât de înalţi sunt? Ajunge

• Citiţi şi discutaţi, în familie, pasajul din

Indicaţii: Foloseşte codul pentru a descifra mesajul de dragoste

4-8-11-8, 6-4-3-5-11-5 5-11-4 2-11-6-7-3-12-3-11, 7-3 6-1-7-10-11-4-3-9-10-3

o farfurie întinsă şi un castron;

2. Roagă un adult să te ajute să

7. Pe discul cel mare, cât mai aproape

3. Cere ajutorul pentru a găuri

4. Folosind o riglă, trasează o linie prin

centrul fiecărui disc. Repetă operaţia,

Psalmii 34:7 Isaia 55:1

neza 1:27 Geneza 2:3 1 Ioan 1:19

11.Ţine discul cel mare cu o mână şi roteşte discul cel mic cu

12.Foloseşte acest dispozitiv la altarele familiale, la rugăciunea de cul-

Matei 4:19 Matei 9:13

• Roagă-te pentru oamenii din zonele fără apă potabilă.

MIERCURI Dumnezeu le-a dat

Indicaţii: Ajută-i pe israeliţi să găsească apă, amintindu-le de

i văzut vreodată oameni care pescuiesc? o împăturească. A pus-o frumos pe fundul

Pescarii nu erau niciodată

Prietenii cei noi ai lui Isus

• Repetă textul de memorat, folosind „monedele” pe care ai scris cuvintele.

• Roagă-L pe Domnul să te ajute să Îi acorzi întotdeauna primul loc în viaţa ta.

Indicaţii: În vremurile biblice, erau folosite multe feluri de monede. Fiecare

• Desenează pe o pancartă un mesaj de bun

Indicaţii: Încercuieşte imaginea sau cuvântul care constituie răspunsul corect.

este a celor care

Într-o zi, Zacheu a auzit că Isus vine în

VINERI Când a ieşit în mulţime,

Indicaţii: Trasează drumul pe care l-a făcut Zacheu spre casă

O fată are aparat dentar, iar părul ei