BRADUL .
Este vertical, mereu verde, nu îşi pierde coroana, nu
moare şi nu reînvie, este mereu veşnic.
Poate ca va intrebati :
-De ce este bradul veșnic verde?
[Link] ce este bradul veșnic verde?
Frunzele bradului sunt speciale, ele se aseamănă cu niște ace de
2 cm. Acestea sunt mai moi decât ale altor conifere și se
schimbă treptat de-a lungul întregului an.
Bradul se adaptează ușor tuturor condițiilor de climă, inclusiv
înghețului. Frunzele bradului sunt ca niște ace foarte subțiri și în
felul acesta mențin apa și nu îngheață pe timpul iernii. Totodată,
ele sunt aparate și de o rășină.
BRADUL IN CULTURA ROMANEASCA :
-Bradul are caracteristicile unui arbore sacru mai ales în lumea
satului românesc. „Arborele în concepţia noastră populară este
cel care păzeşte nemurirea, tinereţea, veşnicia, ştiinţa binelui şi
a răului, gloria.
ARDEAL
-la noi in ardeal in sate Tradiția bradului de nuntă presupune
împodobirea unui brad mai mare sau mai mic, în funcție de
preferințe și posibilități, cu diverse flori și ghirlande
confecționate din hârtie creponată, batiste cusute, mere și
colaci. Ornamentele pentru bradul de nuntă se lucrează de
regulă la casa miresei, cu o zi înainte de nuntă. La pregătirea
ornamentelor pentru bradul de nuntă participă atât cavalerii și
domnișoarele de onoare, cât și alte fete și băieți tineri din sat.
Această întrunire a tinerilor este celebrată cu voie bună, muzică
și bucate alese și poartă numele de fedeleș.radul de nuntă
urmează a fi împodobit în dimineața nunții de către tinerii
prezenți la eveniment. În tot acest timp mireasa va ține bradul și
va urmări îndeaproape întregul ritual de împodobire. Ulterior
bradul de nuntă va fi purtat de unul dintre cavalerii de onoare la
biserică iar după terminarea slujbei de cununie va fi adus la casa
mirilor. Merele și colacii din brad se vor împărți tinerilor pentru
a avea noroc și spor în a-și găsi [Link]ă adus la casa în
care vor locui tinerii căsătoriți, bradul de nuntă se va agața la
colțul casei sau la poarta tinerilor căsătoriți până când se va
usca, putând rămâne acolo mult timp, până când cei doi soți vor
decide să îl dea jos.
In Vrancea se obișnuiește chiar să se împodobească doi brazi,
unul dintre ei rămânând la casa nașilor, fiind dăruit de către
mire .
La nastere in ardeal la nasterea copilului se sadea un brad.
Simbolic, cei doi, copilul si bradul, sunt infratiti.
Dintotdeauna, bradul a aparut si la ceremoniile de
inmormantare, mai ales atunci cand persoana decedata nu a
apucat sa se casatoreasca.
Bradul, impodobit de obicei cu dulciuri, care se impart de
pomana dupa slujba de inmormantare, este o reminiscenta a
credintei ca moartea este, totodata, si nunta.
bradul de craciun .
-Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a
luat naștere. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut
pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest
obicei a intrat și în tradiția creștină.
În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima
dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar
de atunci românii au preluat această tradiție.
Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de
hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si
fel de minunății, printre care: globulețele de sticlă, beteala,
bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc
Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să
se așeze o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la
Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la
îndeplinire dorinț[Link] lângă bradul de Crăciun, creștinii
ornează și așa numitele coronițe de Crăciun, agățate pe ușile de
la intrare simbolizează sănătate și noroc, iar forma rotundă a
acestora reprezintă veșnicia dragostei care nu piere niciodată.
O altă plantă folosită la decorarea caselor în preajma Crăciunului
și a Anului Nou este vâscul. Se spune despre vâsc că este o
plantă tămăduitoare, simbolizând, la unele popoare, armonia și
pacea.
