Sunteți pe pagina 1din 1

FLORENTIN POPA VLAD MUȘAT

*disintegration loops* ***


bucuria să alergi vara pe căldură prin praf pești morți ce plutesc cu burta în sus
doar ca să bei un suc ieftin, rece și lipicios în acvariu în timp ce alți pești sunt
înnoind transpirația caldă și lipicioasă aduși să înoate pastile luate fără rețetă
de dinăuntrul tău, cuibărit în mățișoarele tale pentru a putea digera mai ușor o carne
ca un pui de șarpe de cristal și zahăr candel grasă poate că pământul are forma unui
în timp ce asculți coco jambo – și să îl piși colon inflamat mizez pe singurătate
puțini au curajul să o înțeleagă
felul în care înveți să deprinzi firea vânturilor omul nou o să reușească să se mute
la 30 de grade 2 noaptea, pe când luna pe o planetă care poate susține viața
bombăne de după nori: este întâi zefirul, fără a se gândi la perpetuarea speciei
care ridică păpădii și puful de perciuni, apoi boarea
ce-ți saltă părul și șutează-n pungi de plastic;
***
vijelia trântind peste geamuri o perdea de ploaie
deși par împlinit pe dinăuntru se
casetofoanele după cum li se deschide ușița aud mineri nemulțumiți că vor sfârși
cele care nici măcar, servomotoare și capete în întuneric îi las pe adolescenți să
de redare inversându-și orchestrat polaritatea; iubească eu vreau nopți pierdute
cele care alunecă cu lux felin, de linx lenevos și zile cu ploi mocănești și o liniște
și cele care trântesc tapedeck-ul ca după o ceartă care să-i ajute pe criminali să aibă
casete sărind ca un act de divorț dintr-un toaster remușcări o să râd mereu de cei ce
vor ca prin scrisul lor să schimbe
comuna asta hibrid unde nu sunt niciodată blocuri lumea aș da orice să rămână așa
pe ambele părți ale străzii – unde – ca niște gene
de fată când vă lipiți tâmplele, arcuri de halogen ***
se împăienjănesc în depărtare, unde cai nenfrânați
mănâncă KFC din tomberoane, unde fetițe vând 30 am văzut cum copiii din brazilia
de limonăzi visându-se în suburbii cu garduri albe se bucurau când atingeau mingea
ultima dată când m-am simțit
palpitația tristă din pieptul poeților post-tineri viu a fost când am așteptat
ca niște rezerve de lux la manchester city rezultatul unor analize m-am
crescând micelii de medusomyces în ceai negru gândit că voi muri și am numărat
și pălării de pleurotus și de psylocibe, așteptând prea puțini oameni cărora le va
STEAUA 8.2021

să intre. să fie băgați. nădăjduind că-n hife stă fibra părea rău de asta am visat
optică spre craniul unui atman bodhi pantocrator să fiu actor la hollywood sau
dictator vreau să las în urmă
cardul de sănătate cu care-ți macini speed și altceva în afară de datorii și un
fisurile din ecran în care a rămas speed corp care va mirosi din ce în ce mai
banii rest de la speed prin care am tras speed urât sunt grafoman pentru a nu
lumea care zâmbește și se învârte. zâmbește, fi criminal în serie pun suflet în
și se învârte ca o pisicuță cu coastele rupte ceea ce fac vor rămâne câteva
29

și toate celelalte frumuseți timide ale acestui pământ cuvinte care oricum nu îmi aparțin 

S-ar putea să vă placă și