SECRETUL

PROFESIONAL
 DEFINIȚII

• Secret profesional = secretul a cărei cunoaștere a fost dobândită în

exercițiul unei activități profesionale

= ocupație, îndeletnicire cu un caracter permanent pe care o

exercită o persoană în baza unei calificări corespunzătoare

Include secretul profesional al

medicilor dar și al avocaților, preoților,
etc.
CONFIDENȚIALITATEA

• Sens juridic= susținerea unor drepturi civile ale persoanei (intimitate,

proprietate)

• Sens moral = susținerea unor valori morale ale societății

(autodeterminare, fidelitate, loialitate, solidaritate, încredere)
 REGLEMENTĂRI
Codul Penal
Art. 227. Divulgarea secretului profesional
(1) Divulgarea, fără drept, a unor date sau informații privind viața privată
a unei persoane, de natură să aducă un prejudiciu unei persoane, de către
acela care a luat cunoștință despre acestea în virtutea profesiei ori
funcției și care are obligația păstrării confidențialității cu privire la aceste
date, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate

Art.79 Cod procedură penală - persoana obligată să păstreze secretul profesional nu

poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele şi împrejurările de care a luat
cunoş8nţăi n̂ exerciţiul profesiei, fără încuviinţarea persoanei sau unităţii faţă de care
este obligatăa păstra secretul profesional. Această interdicţie corespunde legii penale
care incriminează fapta de divulgare a secretului de stat, serviciu şi al celui profesional
LEGISLAȚIE

Codul
• clauze de confidențialitate incluse în
Muncii (în Contractele de muncă
general)
• Legea 95/2006: Art. 412 Obligaţiile
Legislatie membrilor Colegiului Medicilor din
România sunt următoarele:
specifica • h) să păstreze secretul profesional;
LEGEA 46/2003
CAP.4. Dreptul la confidențialitatea informațiilor și viata privată a
pacientului
ART. 21. Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor,
diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și
după decesul acestuia.
ART. 22. Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în
care pacientul își da consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
ART. 23. În cazul în care informațiile sunt necesare altor furnizori de servicii
medicale acreditați, implicați în tratamentul pacientului, acordarea
consimțământului nu mai este obligatorie.
ART. 24. Pacientul are acces la datele medicale personale.
ART. 25 (1) Orice amestec în viata privată, familială a pacientului este interzis, cu
excepția cazurilor în care aceasta imixtiune influențează pozitiv diagnosticul,
tratamentul ori ingrijirile acordate și numai cu consimțământul pacientului.
(2) Sunt considerate excepții cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru
sine sau pentru sănătatea publică.
 • După alineatul (1) al articolului 24 din
Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003,
publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, cu
modificările ulterioare, se introduce un
nou alineat, alineatul (2), cu următorul
cuprins:

LEGEA NR. • "(2) Pacientul are dreptul de a

desemna, printr-un acord consemnat

347/2018 în anexa la foaia de observație clinică

generală, o persoană care să aibă
acces deplin, atât în timpul vieții
pacientului, cât și după decesul
pacientului, la informațiile cu
caracter confidențial din foaia de
observație."
NORMELE DE APLICARE A LEGII DREPTURILOR PACIENTULUI
NR. 46/2003, DIN 12.12.2016 - ANEXA 5 (ACORD PRIVIND
COMUNICAREA DATELOR MEDICALE PERSONALE)

• ”Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în

cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă
legea o cere în mod expres.”
CODUL DEONTOLOGIC AL MEDICULUI STOMATOLOG
Art 4 (2) Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic stomatolog
sunt:
e) păstrarea secretului profesional, chiar și după decesul pacientului
Art. 17. - (1) Păstrarea secretului profesional este obligatorie pentru medicul
stomatolog, în condițiile stabilite de lege.
(2) Secretul profesional acoperă tot ceea ce a ajuns la cunoșBnța medicului
stomatolog în exercitarea profesiei, respecBv nu numai ceea ce i-a fost încredințat,
ci și ceea ce a văzut, auzit sau înțeles.
(3) Medicul stomatolog trebuie să impună angajaților săi și să solicite oricărei
persoane cu care colaborează în acBvitatea sa profesională să respecte secretul
profesional.
Art. 18. - (1) Obligația medicului stomatolog de a păstra secretul profesional și de
a acționa în acord cu dreptul fiecărei persoane la respectul vieții private în ceea ce
privește informațiile referitoare la sănătatea acesteia nu este limitată în Bmp,
persistând și după ce persoana respecBvă a încetat să îi fie pacient sau a decedat.
(2) Suspendarea sau încetarea calității de membru al corpului profesional nu
înlătură obligația de respectare a secretului profesional.
(3) Medicul stomatolog va gestiona informația medicală în baza prevederilor
prezentului cod deontologic, a legislației în vigoare sau în baza mandatului
pacientului.
În lipsa dorinţei exprese a persoanei decedate, va fi respectată, în ordine, voinţa soţului, părinţilor, descendenţilor, rudelor în linie colateralăpânăla
al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispoziţia primarului comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului
municipiului Bucureşti în a cărui razăteritorialăa avut loc decesul. (Cod Civil, Art 80(2)
• Art. 19. - (1) În cazul în care medicul stomatolog este audiat sau trebuie să
depună mărturie în fața comisiilor de disciplină organizate în cadrul corpului
profesional, acesta este obligat să dezvăluie faptele care privesc cercetarea
disciplinară.
(2) Medicul stomatolog nu poate opune secretul profesional corpului profesional
în cadrul procedurilor care îl privesc.
• (3) Comunicarea de către mediul stomatolog, cu bună știință, de informații false,
incorecte sau înșelătoare corpului profesional, unui pacient sau unei terțe
persoane reprezintă o încălcare a principiilor fundamentale ale exercitării
profesiei.
(4) Săvârșireauneia dintre faptele prevăzute la alin. (3) reprezintă abatere
disciplinară gravă.
• Art 72. (2) Publicitatea trebuie să fie veridică, neînșelătoare, să respecte secretul
profesional, să nu fie agresivă și să fie realizată cu demnitate și prudență.
 PLON (SOCIETE) V
FRANȚA (CEDO)
• Reclamanta, o editură franceză, a invocat încălcarea dreptului la
libertatea de exprimare -> interdicție impusă de jurisdicțiile
franceze pentru a continua difuzarea cărții Le Grand Secret
(scrisă împreună cu, și despre fostul președinte Francois
Mitterand)
• Măsura a fost luată la cererea moștenitorilor, deoarece prezenta
fapte acoperite de secretul medical, iar publicarea s-a făcut la
scurt timp de la decesul fostului președinte (10 zile)
• CEDO: motivele sunt pertinente și suficiente pentru a se fi
dispus măsura contestată
• Moștenitorii au mai obținut, în cadrul jurisdicțiilor franceze:
– Despăgubiri civile – CEDO le-a considerat întemeiate,
datorită încălcării secretului profesional de către medicul
curant
– Interdicția definitivă a publicării cărții – CEDO a considerat
că este excesivă raportată la scopul legitim urmărit –
protecția drepturilor unei alte persoane; odată cu trecerea
timpului, interesul public al dezbaterilor referitoare la cele
două mandate ale fostului președinte va deveni mai
important decât protecția secretului medical
– Antrenarea răspunderii penale a autorului
 JURĂMÂNTUL LUI HIPPOCRATE
• Și despre orice aș auzi sau vedea în timpul tratamentelor, sau chiar în afara lor, în
viața oamenilor, lucruri care nu ar trebui spuse altora, voi rămâne mut, ținând acele
informații ca sacre (de nedivulgat)
Primul cod ce prevede existența confidențialității medicale?
• în timpul lui Hippocrate, majoritatea tratamentelor se făceau în public, în fața
tuturor, pentru publicitate, bărbații aveau dreptul de a afla informații medicale
despre femeile aflate în îngrijirea lor, sclavi sau copii. De asemenea tratatele
medicale scrise în acea vreme detaliau numele, adresa și afecțiunile pacienților.
În Larissa, menstra soției lui Gorgia au încetat(Hippocrate, 5:11) sau Nicippus a avut un
vis umed în timpul febrei ce nu l-a făcut să se simtă mai rău. Același lucru s-a întâmplat
de mai multe ori fără să îi facă nici un rău. S-a prezis cp acestea vor înceta când febra
va atinge punctul culminant, fapt ce s-a și întâmplat. Critias a fost supărată pe visele ce
i-au cauzat erecții(Hippocrate, 4:57).
• jurământul hippocratic nu a circulat în Apusul European timp de peste 1000 de
ani (el a fost redescoperit și utilizat din ce în ce mai frecvent începând cu
perioada Renașterii. În toată această perioadă dreptul roman și cel canonic au
fost mult mai larg răspândite, ele stipulând existența unui secret profesional.
 Datoriile medicului față de pacient
(...)
• Va respecta dreptul pacientului la confidenţialitate.
CODUL (...)
INTERNATIONAL
AL ETICII • Este etic să divulge informaţia confidenţială atunci
MEDICALE (DECL.
GENEVA) când pacientul consimte la aceasta sau atunci când
există un pericol sau o ameninţare iminentăla
adresa pacientului sau a celorlalţi şi
aceastăameninţare poate fi îndepărtată numai prin
încălcarea confidenţialităţii.
FUNDAMENTE ETICE
• Autonomie
• Loialitate – dovedește pacientului că îi este loial, că nu va utiliza
informațiile în alte scopuri
• Dreptul la intimitate
– Informațională – limitarea accesului la datele personale
– Fizică – limitarea accesului la corpul pacientului și la spațiul personal
– Decizională – limitarea accesului la deciziile personale (excluderea terților
din procesul decizional)
– Particulară – limitarea accesului și interesului la personalitatea/psihicul
pacientului
• Încredere - permite divulgarea liberă a informațiilor
• Non-maleficență – prin divulgare – riscul ca pacientului să i se facă rău
(moral, social, economic, psihologic, medical)
• Justiție – prin nedivulgare – scade riscul ca informații personale să fie
utilizate în scop discriminatoriu
 CONFLICTE ETICE GENERATE
DE CONFIDENȚIALITATE
Dubla loialitate

Interesul Interesul unui

pacientului terț/Interes public

Rezolvare:
• protejarea celui mai vulnerabil, fără abandonarea pacientului
• Rezolvarea dilemelor etice în sensul protejării valorii/dreptului mai important în
cazul respectiv
 DE CE ESTE NECESAR?
• Crește încrederea în medic în particular și în •
sistemul sanitar în general
• Există o dorință umană naturală pentru
intimitate
• Scade frica de
discriminare sau stigmatizare socială
• Protecția pacientului împotriva unor
eventuale abuzuri
– informațiile cu
privire la o anumită afecțiune pot fi utili
zate drept criteriu de angajare (ex.
diabetul este asociat cu
o scădere a productivității muncii)
– Informațiile cu
privire la o anumită structura genetică
pot fi utilizate
pentru scăderea măsurilor de siguranță
la locul de muncă
Anumite informații pot fi utilizate
pentru discriminări pe motive rasiale
(anemia falciformă)
• întărește relația medic-pacient
• Crește complianța terapeutică
• Asigura o mai bună comunicare cu pacientul
• Încurajează schimbul liber de informații,
foarte important :
– Tratamentul pacientului
– În cazuri de riscuri
pentru terți sau de sănătate publică
• Respectă dreptul
pacientului la autodeterminare, inclusiv î
n ceea
ce privește modul în care dorește să di
stribuie informațiile medicale
Ruperea alianței terapeutice

Precipitarea unor fenomene

agresionale
CONSECINȚE ALE
Stigmatizarea pacientului de DESCHIDERII
către societate INFORMAȚIEI
CONFIDENȚIALE
Litigabilitatea medicului prin
încălcarea secretului profesional

Pierderea dreptului de liberă

practică
CE ESTE INCLUS IN SP?

Formă: Mod de obținere Fond

Spus prin viu grai de În virtutea profesiei Orice dată referitoare la viața
către pacient, ori funcției intimă sau sănătatea pacientului
aparținători sau alte • Direct (de la Informații despre terți, aduse la
persoane (cu excepția pacient)
cunoștință explicit sau tacit de
celor spuse în public) către pacient
• Indirect Informații referitoare la aspecte
Documente: (aparținători, alți ce nu țin direct de relația
electronice sau scrise, lucrători sanitari, medic-pacient (ex. Secrete de
documente, audio, baze de date, etc) fabricare medicamente, clauze
video secrete din contractul de
muncă, etc)
 CAZ
• În 1884, dr. WATELET a identificat o tumoră testiculară la un pacient (Bastient-Lepage), ce
a fost eliminată chirurgical, dar agresivitatea tumorii era mare
• După intervenție, pacientul a plecat în Algeria, într-un concediu, unde i s-a făcut din nou
rău. Familia a considerat că ce i-a făcut rău a fost clima, și l-a acuzat pe medic, care a
recomandat respectiva deplasare, după ce pacientul a murit.
• Ulterior, familia a dat o serie de detalii (incomplete) în presă, despre caz, ce l-a pus pe
Watelet într-o lumină nefavorabilă.
• Watelet a publicat o scrisoare în Le Matin (31.12.1884), în care a detaliat aspectele
medicale ale cazului cu scopul de a se exonera.
• Watelet nu a dorit să facă rău pacientului, ci doar să de discuple. Cu toate acestea, el a fost
acuzat de încălcarea secretului profesional
• In specia ce vi se aduce la apreciare, D-rul W a făcut revelaţiunea ce i se impută, nu cu
intenţia de a face rău, ce e drept, dar într'un interes personal, de aparare
personalădacăvreţi, şi pentru a răspunde la oare care învinuiri de negligenţă, ce
presupunea că-i sînt adresate. Indiferent, el a făcut această revelare cu voinţa, adică în
mod liber, acesta e primul element al incriminaţiunei penale. A avut conştiinţa actului
aşa cum e determinat de lege, adică ştia că revela un act confidenţial prin natura sa, şi
pe care îl aflase în exerciţiul profesiunei sale; acesta e al doilea element de încriminare;
elementul intenţional. Că dacă, dînd în principiu acestui element o bază mai puţin largă,
am voi să luăm în consideraţie, în oare care măsură, caracterul prejudiciabil al actului,
l’am găsi şi aici. Dacă într'adevăr dr. W a lucrat de interes personal sau în scop de
apărare, şi dacă n'a avut intenţiunea direct de a face rău, totuşi a avut conştiinţa
prejudiciului ce actul său putea ocaziona, şi această conştiinţă, a prejudiciului individual
sau social al unei acţiuni, prevăzutăde legea penală, ar ajunge în cazul de faţă spre a
caracteriza intenţia vinovată
 CAZUL TARASOFF
• Prosenjit Poddar, un student din Bengal, India, a întâlnit-o pe Tatiana Tarasoff la o
serată dansantă la Casa Internațională în 1968. Cei doi s-au întâlnit de câteva ori,
ceea ce l-a făcut pe Poddar să considere că sunt într-o relație serioasă, variantă
neîmpărtășită de Tatiana, care l-a respins spunând-i că este implicată sentimental și
cu alți bărbați. În urma respingerii, Poddar a suferit o criză emoțională severă,
devenind deprimat, și și-a neglijat apariția, studiile și sănătatea.
• În vara lui 1969, Tatiana a plecat în America de Sud. După plecarea ei, Poddar a
început să se îmbunătățească și la sugestia unui prieten a început niște sesiuni de
consiliere psihologică cu dr. Lawrence Moore, psiholog la Spitalul Memorial Cowell.
Acestuia, Poddar i-a mărturisit intenția de a ucide pe Tatiana. Dr. Moore a cerut
poliției din campus să-l rețină pe Poddar, spunând că, în opinia sa, Poddar suferea de
schizofrenie paranoidă, acută și severă. Psihologul a recomandat ca Poddar să fie
reținut, considerându-l periculos. Poddar a fost reținut, dar a fost eliberat la scurt
timp, deoarece părea normal din punct de vedere psihic. Șeful doctorului Moore, dr.
Harvey Powelson, a recomandat ca Poddar să nu mai fie internat.
• În octombrie, după ce Tatiana s-a întors, Poddar a încetat să-l vadă pe psihologul său.
Nici Tatiana, nici părinții ei nu au primit nicio notificare despre o potențială
amenințare din partea lui Poddar. Ulterior, acesta s-a împrietenit cu fratele lui
Tarasoff, cu care s-a și mutat. Câteva săptămâni mai târziu, pe 27 octombrie 1969,
Poddar a realizat planul pe care îl mărturisise psihologului său, înjunghiind-o și
ucigând-o pe Tatiana cu un cuțit de bucătărie, după care s-a predat poliției. Părinții
acesteia l-au dat în judecată Moore și pe alți angajați ai universității
 DACĂ ≉ CUM și CÂND

Medicul sa întreprindă...“Orice pas ce

este în mod rezonabil necesar în Datoria de a preveni (Duty to
circumstanțele date (Curtea supremă a warn)
SUA)

Ce trebuie făcut în situații de acest gen

(etapizarea deschiderii informației):
CE E DE
• Schimbarea programului de tratament ->
îngreunează posibilitatea ca pacientul să își ducă la
îndeplinire amenințarea
FĂCUT?
• Solicitarea, adresată pacientului, de a renunța
voluntar la amenințare
• Informarea referitor la consecințele juridice ale
faptei
• Anunțarea potențialelor victime
• Anunțarea altora să notifice potențiala victimă
• Anunțarea poliției de vecinătate
IDENTIFICAREA UNEI
SITUAȚII TARASOFF-LIKE
Evaluarea violenței (ce amenință): tipul de violență accesat (verbală,
fizică, gravitatea potențială)

Stabilirea parametrilor acțiunii prezumate (în ce constă amenințarea)

• Tipul de rău ce se poate produce terților/societății

• Predictibilitatea (cât de probabilă este acțiunea)
• Iminența acțiunii (cât de repede se poate produce)
• Care este valoarea ocrotită încălcată (viața, sănătatea, libertatea, etc)

Realitatea amenințării (cât de reală este amenințarea)

• Antecedente de violență
• Impulsivitate
• Evaluarea capacității de autocontrol
• Violența unei reacții generată de escaladarea unui conflict
• Motivația autocontrolului
• Utilizarea de alcool și droguri
În interesul pacientului:

• când acesta autorizează

• În scop terapeutic, în interesul pacientului

În interesul societății
DEROGĂRI DE LA
• Protejarea interesului unui terț/interesul public
(doar în situații particulare):
NORMA
• În scopul protejării unui interes public important MORALĂ/EXCEPȚII
• Pentru protecția sănătății publice LEGALE DE LA
• Pentru prevenirea unui pericol iminent
• Dacă se pune în pericol viața, integritatea RESPECTAREA
corporală sau sănătatea unei persoane SECRETULUI
• Pentru prevenirea săvârșirii unei fapte penale,
împiedicarea producerii rezultatului unei PROFESIONAL
asemenea fapte sau înlăturarea urmărilor
prejudiciabile ale unei asemenea fapte
• În măsura în care afectează capacitatea de
exercitare a unei funcții publice
• În anchete judiciare disciplinare
Doar în condițiile legii

Nu mai mult decât ceea ce

este necesar și relevant în
speță
SE POATE
Motivul derogării trebuie
documentat obiectiv (notat
FACE
în actele medicale)

Pacientul trebuie informat

cu privire la încălcarea SP
ACCESUL • Intrarea mass-media în spitale nu

MASS-MEDIA inseamnă :
• Acces la datele personale

LA • Drept de a foto/filma (nec

ACORD SCRIS)
INFORMATIILE • Datele medicale ale pacientilor
rămân secrete
MEDICALE • Șeful de secție/medicul curant
NU.
CONFIDENTIALE
 Prevăzută explicit în L190/2018, Regulamentul nr 679/2016 privind
protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu
character personal

"date cu caracter personal" = orice informații privind o persoană fizică

PRELUCRAREA
identificată sau identificabilă ("persoana vizată"); o persoană fizică
identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect,
în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume,
DATELOR CU
un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la
unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice,
fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;
CARACTER
PERSONAL

"prelucrare" înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate

asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu
caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar
fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea
sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin
transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod,
alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea;
• "încălcarea securității datelor cu caracter personal" înseamnă o încălcare a
securității care duce, în mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea,
modificarea, sau divulgarea neautorizată a datelor cu caracter personal
transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod, sau la accesul neautorizat la
acestea;
• "date genetice" înseamnă datele cu caracter personal referitoare la
caracteristicile genetice moștenite sau dobândite ale unei persoane fizice, care
oferă informații unice privind fiziologia sau sănătatea persoanei respective și
care rezultă în special în urma unei analize a unei mostre de material biologic
recoltate de la persoana în cauză;
• "date biometrice" înseamnă o date cu caracter personal care rezultă în urma
unor tehnici de prelucrare specifice referitoare la caracteristicile fizice,
fiziologice sau comportamentale ale unei persoane fizice care permit sau
confirmă identificarea unică a respectivei persoane, cum ar fi imaginile faciale
sau datele dactiloscopice;
• "date privind sănătatea" înseamnă date cu caracter personal legate de
sănătatea fizică sau mentală a unei persoane fizice, inclusiv prestarea de servicii
de asistență medicală, care dezvăluie informații despre starea de sănătate a
 • (1) Prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a
datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui
proces decizional automatizat sau pentru crearea de
profiluri, este permisă cu consimțământul explicit al
persoanei vizate sau dacă prelucrarea este efectuată în
temeiul unor dispoziții legale exprese, cu instituirea
unor măsuri corespunzătoare pentru protejarea
drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale
persoanei vizate.

ART3. • (2) Prelucrarea datelor privind sănătatea

realizată în scopul asigurării sănătății publice,
astfel cum este definită în Regulamentul (CE) nr.
1.338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului
din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare
referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și
siguranța la locul de muncă, publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria L, nr. 354/70 din 31 decembrie
2008, nu se poate efectua ulterior, în alte
scopuri, de către terțe entități.
Datele cu caracter personal privind sănătatea ar trebui să includă
toate datele având legătură cu starea de sănătate a persoanei vizate care
dezvăluie informaţii despre starea de sănătate fizică sau mentală trecută,
prezentă sau viitoare a persoanei vizate. Acestea includ informaţii despre:
• persoana fizică, colectate în cadrul înscrierii acesteia la serviciile de
asistenţă medicală sau în cadrul acordării serviciilor respective persoanei
fizice în cauză
• un număr, un simbol sau un semn distinctiv atribuit unei persoane fizice
pentru identificarea singulară a acesteia în scopuri medicale;
• informaţii rezultate din testarea sau examinarea unei părţi a corpului sau a
unei substanţe corporale, inclusiv din date genetice şi eşantioane de
material biologic;
• informaţii privind, de exemplu, o boală, un handicap, un risc de
îmbolnăvire, istoricul medical, tratamentul clinic sau starea fiziologică sau
biomedicală a persoanei vizate, indiferent de sursa acestora, ca de
exemplu, un medic sau un alt cadru medical, un spital, un dispozitiv
medical sau un test de diagnostic in vitro
DIVULGAREA DE
INFORMAȚII MEDICALE ÎN
PREZENTĂRI ȘTIINȚIFICE
• Obligatoriu – CI specific pentru utilizare și nu doar
pentru realizarea fotografiei
• Obținerea CI
• NU – ACCES NELIMITAT ci doar
• Prezentarea de aspecte cu care pacientul
este de acord
• Păstrarea secretă a identității
• Dacă sunt prezentate fotografii - toate datele de
identificare trebuie excluse (benzi negre, fotografii
parțiale, etc)
• Atunci cand elemente de identificare sunt necesare
in prezentarea cazului, imagistica se va referi strict
la acele elemente: ex.acnee nazală – prezentat doar
nasul nu si ochii.
• NU se vor pune în prezentări date de identificare
persoane gen nume, prenume, CNP, numar dosar,
nici pe buletinele imagistice.
1 2 3

4 5 6