Lista subiectelor pentru susținerea examenului la disciplina Fiscalitate (pentru elevii specialității

Contabilitate)

1. Definiți impozitele prin prisma diferitor definiții.....................................................................................2

2. Definiți conceptul de taxe prin prisma deosebirilor față de impozite......................................................3
3. Apreciați rolul impozitelor prin prisma funcțiilor pe care le îndeplinesc.................................................3
4. Identificați avantajele și dezavantajele impozitelor.................................................................................4
5. Clasificați şi caracterizați formele impunerii fiscale.................................................................................4
6. Caracterizați principiile impunerii............................................................................................................6
7. Caracterizați elementele constitutive ale impozitului..............................................................................7
8. Definiți așezarea impozitelor...................................................................................................................9
9. Caracterizați metodele de evaluare folosite la stabilirea bazei impozabile.............................................9
10.Caracterizați modul de impunere şi de percepere a impozitului..........................................................10
11.Caracterizați sistemul fiscal din Republica Moldova.............................................................................11
12.Caracterizați tipologia impozitelor şi taxelor în RM..............................................................................11
13.Prezentați legislația cu privire la impozitul pe venit, subiecții şi obiectul impunerii.............................12
14.Apreciați sursele de venit impozabile și cele neimpozabile..................................................................13
15.Caracterizați cotele impozitului pe venit pentru diferiți contribuabili..................................................14
16.Enumerați facilitățile acordate de patron.............................................................................................14
17.Apreciați scutirile personale, pentru persoane întreținute şi alte deduceri.........................................15
18.Identificați subiecții și obiectul impozitului pe venit al persoanelor juridice........................................16
19.Caracterizați sursele de venit impozabile pentru persoanele juridice..................................................16
20.Caracterizați sursele de venit neimpozabile pentru persoanele juridice..............................................17
21.Apreciați cotele impozitului pentru persoanele juridice în evoluția lor de al 1998 până în prezent.....18
22.Apreciați deducerile fiscale aferente activității de întreprinzător.........................................................18
23.Definiți taxa pe valoarea adăugată.......................................................................................................18
24.Identificați subiecții şi obiectele impozabile ale TVA............................................................................18
25.Caracterizați cotele T.V.A. şi livrările de mărfuri supuse cotei zero......................................................19
26.Elucidați cazurile când TVA nu se aplică...............................................................................................20
27.Descrieți componentele unei facturi fiscale..........................................................................................22
28.Definiți accizele şi conceptele aferente................................................................................................22
29.Caracterizați subiecții impozitării cu accize și obiectele impunerii.......................................................22
30.Apreciați înlesnirile la plata accizelor....................................................................................................23
31.Enumerați cotele accizelor, metodele de calculare şi termenele de achitare.......................................23
32.Identificați categoriile mijloacelor de transport importate scutite de plata accizelor..........................25
33.Definiți taxele vamale și tariful vamal...................................................................................................25
34.Clasificați și caracterizați taxele vamale................................................................................................25
35.Documentați modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale..............................................................26
36.Apreciați metodele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor.......................................................26
37.Apreciați necesitatea confirmării țării de origine a mărfii.....................................................................26
38.Delimitați conceptual taxele percepute în fondul rutier.......................................................................26
39.Identificați mijloacele de transport ce nu constituie obiect al impunerii taxelor rutiere......................27
40.Descrieți sursele de constituire ale fondului rutier...............................................................................27
41.Apreciați direcțiile de utilizare a fondului rutier...................................................................................27
42.Caracterizați sistemul taxelor rutiere....................................................................................................28
43.Caracterizați cotele taxelor percepute în fondul rutier pentru autoturismele înmatriculate în
Republica Moldova....................................................................................................................................28
44.Apreciați taxele pentru folosirea drumurilor RM de către autoturisme neînmatriculate pe teritoriul
țării noastre...............................................................................................................................................29
45.Definiți impozitul pe bunurile imobiliare..............................................................................................30
46.Caracterizați subiecții şi obiectele impunerii şi baza impozabilă a bunurilor imobiliare.......................30
................................................................................................................................................................... 31
47.Comentați evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare în scopul impozitării....................................31
48.Expuneți cotele, modul de calculare şi termenele de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare.. .31
49.Apreciați situațiile când se aplică scutirile de impozit pe bunurile imobiliare......................................33
50.Identificați elementele sistemului de taxe naturale.............................................................................35
51.Caracterizați taxa pentru apă: subiecții şi obiectul impunerii și cotele aplicate...................................35
52.Apreciați înlesnirile fiscale privind taxa pentru apă..............................................................................36
53.Definiți taxa locală și cota taxei locale..................................................................................................36
54.Prezentați sistemul taxelor locale.........................................................................................................36
55.Caracterizați subiecții impunerii taxelor locale și baza impozabilă.......................................................37
56.Caracterizați obiectele impunerii taxelor locale...................................................................................38
1. Definiți impozitele prin prisma diferitor definiții.
Impozitele sunt un element necesar în relațiile economice ale societății, chiar din momentul apariției
statului. Evoluția și modificarea formelor statului sunt urmate în mod inevitabil de modificări ale
sistemului fiscal. În prezent, într-o societate civilizată, impozitele constituie pentru stat sursa principală
de venituri. În afară de această funcție pur-financiară, mecanismul fiscal se aplică de către stat pentru a
influența procesul de producție, dinamica și structura acestuia, procesul tehnico-științific .

Impozitele sunt obligații de plată ale contribuabililor (persoane fizice și juridice) stabilite prin lege de
către stat pentru susținerea cheltuielilor publice necesare furnizării de către acesta a unor bunuri și
servicii publice, inclusiv a unor transferuri, de care se bucură în mod diferențiatși nedeterminat toți
cetățenii unui stat (foști, actuali și viitori contribuabili), precum și pentru influențarea conjuncturii
economice.

Impozitele reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziția statului, fără contraprestație directă și cu
titlu nerambursabil a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice în scopul
acoperirii cheltuielilor publice

2. Definiți conceptul de taxe prin prisma deosebirilor față de impozite.

Taxele sunt sumele datorate de către contribuabil pentru anumite acte sau servicii prestate de organele
statului și care se diferențiază de impozite prin următoarele trăsături caracteristice:  taxa reprezintă o
plată neechivalentă a cheltuielii pentru serviciul prestat;  taxa reprezintă o contribuție stabilită în
sarcina contribuabilului pentru a acoperi doar o parte din serviciul prestat;  taxa este anticipativă; 
taxa este unică pentru același act sau tip de serviciu;  sancțiunea neplății taxei este nulitatea actului; 
răspunderea pentru neplata taxei revine prestatorului nu contribuabilului.

3. Apreciați rolul impozitelor prin prisma funcțiilor pe care le

îndeplinesc.
Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece impozitele reprezintă
mijlocul principal de procurare a resurselor bănești necesare acoperirii cheltuielilor publice.

Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin intermediul măsurilor pe care statul le ia pentru a
intervenii în activitățile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi folosite ca un instrument de
schimbare sau frânare a unei activități economice, de creștere sau reducere a producției sau a
consumului unui anumit produs, de stimulare sau stagnare a comerțului exterior, etc.

Pe plan social, rolul impozitelor se manifestă în mai multe direcții, dintre care se poate menționa rolul
de instrument de redistribuire a unei părți din P.I.B. între clase și pături sociale, între persoane fizice și
juridice, etc.
4. Identificați avantajele și dezavantajele impozitelor.
Principalele avantaje ale impozitelor și taxelor sunt următoarele:

- constituie un venit sigur al statului;

- sunt cunoscute în prealabil;

- presupun existența unor facilități fiscale (scutiri, înlesniri, eșalonări de plată, etc.);

- sunt ușor de calculat; - sunt ușor de perceput.

Principalele dezavantaje ale impozitelor și taxelor sunt următoarele:

- nu sunt mereu agreate de către contribuabili;

- pot genera abuzuri în ceea ce privește așezarea lor, cât și în ceea ce privește încasarea

5. Clasificați şi caracterizați formele impunerii fiscale.

Impunerea reprezintă un complex de măsuri și operațiuni efectuate în baza legii, care au drept scop
stabilirea impozitului ce revine în sarcina unei anumite persoane fizice sau juridice. În practica impunerii
se utilizează metode și tehnici diverse care diferă în funcție de felul impozitului; de statutul juridic al
plătitorului și de instrumentele folosite, ceea ce face ca impunerea să îmbrace mai multe forme.

În situațiile în care la bază stă momentul evaluării materiei impozabilă, impunerea poate fi de două
tipuri:

• provizorie, care se efectuează în timpul anului;

• definitivă, care se efectuează la finele anului. Spre exemplu, impozitul pe venit se stabilește provizoriu
în timpul anului (trimestrial sau lunar) și se definitivează prin recalculare pe baza rezultatelor anuale.

În funcție de modul cum se însumează elementele de calcul impunerea poate fi:

• parțială, impunerea veniturilor separat pe fiecare sursă de obținere a lor de către un contribuabil;

• globală, impunerea veniturilor cumulate din diferite surse de obținere a lor de către o singură
persoană.

În funcție de modul cum diferite persoane stăpânesc obiectul impozabil distingem impunere:

• individuală;

• colectivă.

În dependență de modul în care se face evaluarea obiectului impozabil se cunoaște impunere:

• directă;

• indirectă (sau forfetară).

După metodele de aplicare a cotelor impunerea se poate efectua în cote:

• fixe;

• procentuale
6. Caracterizați principiile impunerii.
Principii clasice ale impunerii Impozitul considerat un mod normal de finanțare a cheltuielilor publice
trebuie să concilieze patru preocupări enunțate de Adam Smith:

1) Justețea: egalitatea în fața impozitului, adică fiecare trebuie să contribuie la formarea veniturilor
bugetului de stat cu o parte din veniturile sau averea sa.

2) Certitudinea: realizarea unei asiete fiscale obiective care să elimine arbitrajul în stabilirea impozitului
și care să fie viabilă. Impozitul trebuie să fie stabilit în termen concret, cuantumul și modul de percepere
a impozitului trebuie să fie cunoscut de către contribuabil.

3) Comoditatea: stabilirea unor reguli simple din punct de vedere al înțelegerii pentru contribuabil, deci
de a favoriza acceptabilitatea socială a sistemului fiscal.

4) Eficacitatea: finanțarea cheltuielilor publice cu cel mai mic cost, adică cheltuielile de întreținere a
aparatului fiscal trebuie să fie cu mult mai mici decât încasările din impozite.

Principii moderne de impunere

1. Principiul impunerii echitabile presupune egalitate în materie fiscală. Se cunoaște egalitate în fața
impozitelor și egalitate prin impozit.

• Egalitatea în fața impozitelor presupune că impunerea să se facă în același mod pentru toate
persoanele fizice sau juridice, indiferent de locul unde domiciliază sau își au sediul, deci să ne existe
deosebiri de tratament fiscal de la o zona la alta a republicii. Totodată impunerea să se facă în același
mod pentru toate activitățile economice, indiferent de forma de proprietate sau forma juridică în care
sunt organizate și funcționează. In ultima instanță, egalitatea în fața impozitului presupune neutralitatea
lui. Se folosește la impozitarea veniturilor persoanelor juridice, TVA, taxe vamale, accize, ş.a.

• Egalitatea prin impozit presupune diferențierea sarcinii fiscale de la o persoană la alta în funcție de:
mărimea absolută a materiei impozabile, natura și proveniența veniturilor și altele. Deci, egalitatea prin
impozit presupune un tratament diferit al celor neavuți față de cei avuți, al celor căsătoriți și cu copii
față de ceilalți. Se folosește la impozitarea veniturilor persoanelor fizice.

2. Principiul politicii financiare. De acest principiu tine stabilitatea și elasticitatea impozitului.

 Un impozit este considerat stabil când nu se modifică, adică nu crește în raport de sporirea
producției şi nu scade în fazele de criză, când se reduce materia impozabilă. în realitate, de
regulă, încasările din impozite nu prezintă stabilitate, datorită acțiunii de oscilante a legilor
economice, care fac ca evoluția sinuoasă (nestatornică) a producției și desfacerilor să imprime
aceeași dinamică și venitului național, ca și încasărilor din impozite.

 Un impozit este considerat elastic atunci când este capabil de a se adapta nevoilor bugetare, să
poată fi majorat sau diminuat când cheltuielile bugetare cresc sau se reduc. O altă problemă ce
ține de politica financiară constă în a alege tipul și numărul impozitelor prin intermediul cărora
 statul urmează sa-și procure veniturile sale fiscale. Teoretic, statul poate folosi în acest scop un
singur impozit sau o multitudine de impozite. Știința financiară consideră, că practica unui singur
impozit astăzi ar fi irealizabilă și ineficientă, deoarece impozitul respectiv stabilit în funcție de
puterea economică a plătitorului, ar putea genera nemulțumirile, ar accentua tendințele
evazioniste şi de transferare a sarcinii fiscale, iar erorile de impunere ar dezavantaja fie statul,
fie plătitorul.

3. Principiul politicii economice. Prin mărimea impozitului statul influențează dezvoltarea sau
restrângerea activității unor ramuri economice sau a unor activități economice, stimulează sporirea
producției sau a consumului unor anumitor mărfuri, extinde sau limitează relațiile comerciale cu alte
state.

Astfel, pentru a stimula lărgirea consumului unui bun, statul ia măsuri pentru reducerea sau suprimarea
impozitelor indirecte care-l afectează, iar pentru a restrânge consumul procedează în sens invers, adică
majorează cotele impozitelor respective.

4. Principiile social-politice. Prin politica fiscală se urmărește un anumit scop social. Se aplică o
impunere diferențiată a veniturilor sau averii diferitelor categorii sociale în funcție de interesele
partidului de guvernământ. Cu ajutorul unor măsuri fiscale, acesta caută să abată atenția maselor largi
ale populației de la anumite chestiuni politice aflate la ordinea zilei: să-și păstreze influența în rândurile
unor categorii sociale, să evite influențe negative pe care le-ar putea avea creșterea consumului unor
produse dăunătoare sănătății - băuturi alcoolice, tutun, - să favorizeze natalitatea etc.

7. Caracterizați elementele constitutive ale impozitului.

Impozitul reprezintă un instrument complex alcătuit dintr-un șir de componente. Principalele
elementele ale impozitului sunt următoarele:

Obiectul impozitului, reprezintă elementul concret care stă la baza așezării acestuia şi poate fi diferit în
funcție de proveniența impozitului, scopul urmărit, natura plătitorului. Astfel, ca obiect al impozitului
poate apărea:

• Venitul, care poate fi profitul (beneficiul) agenților economici şi veniturile persoanelor fizice;

• Averea (bunurile), care este reprezentată de clădiri, terenuri, mijloace de transport;

• Cheltuielile (consumul), care constituie produsul, serviciul prestat sau lucrarea executată, bunul
importat sau uneori cel exportat în cazul impozitelor indirecte;

• Actele şi faptele realizate de organele statului pentru care se datorează taxe de timbru şi înregistrare.

Baza de calcul (materia impozabilă) reprezintă elementul pe care se fundamentează evaluarea (calculul)
impozitului. Baza de calcul poate să fie aceeași ca şi obiectul impozabil sau să difere de acesta. Astfel,
atunci când obiectul impozitului îl constituie valoarea, venitul sau prețul acesta este în același timp şi
bază de calcul, ca de exemplu, în toate cazurile impozitului pe venit. Când este vorba de bunuri ca obiect
al impozitului, atunci avem două cazuri:

a) în cazul impozitului funciar, când suprafața de teren este exprimată în m.p. sau ha este şi element de
calcul;
b) în cazul impozitului pe imobil obiectul impunerii este clădirea, iar calculul se face în funcție de
valoarea acesteia.

Subiectul impozitului (contribuabil, plătitor) este persoana fizică sau juridică deținătoare sau
realizatoare a obiectului impozabil şi care potrivit legii este obligat la plata acestuia.

Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă în ultima instanță impozitul (căruia i
se adresează).

Sursa impozitului arată din ce anume se plătește impozitul (venit ori, excepțional, averea).

Unitatea de impunere reprezintă unitatea în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă, adică leul
(u.m.) în cazul veniturilor; m.p. sau ha la impozitul funciar; capacitatea cilindrică la mijloacele de
transport etc.

Cota impozitului (cuantumul unitar, unitatea de evaluare) reprezintă impozitul aferent unei unități de
impunere. Impozitul poate fi stabilit într-o cotă fixă sau în cote procentuale.

Cota fixă este o sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură.

Cota procentuală este un procent de impozit asupra bazei de calcul. Cota procentuală poate fi:

- proporțională;

- progresivă;

- regresivă.

Asieta (modul de așezare) impozitului reprezintă ansamblul măsurilor privind identificarea subiectelor şi
obiectelor impozitului, evaluarea obiectului impozabil, determinarea impozitului datorat statului.

Termenul de plată indică data la care sau până la care impozitul trebuie achitat față de stat. El apare ca:
- interval de timp în care sumele trebuie vărsate la buget;

- dată fixă la care obligațiunile trebuie achitate.

Înlesnirile fiscale reprezintă un alt element prevăzut de actele normative fiscale (financiare) şi se referă
la reduceri, scutiri, bonificații, amânări şi eșalonări ale plății la buget.

• Scutirile se aplică în vederea favorizării anumitor activități care folosesc forța de muncă cu randament
scăzut. Ele pot avea şi un caracter social ca în cazul scutirii de la impozit a unor categorii sociale ale
populației.

• Reducerile vizează atât scopuri sociale cât şi economice, cum este cazul reducerii bazei impozabile la
impozitul pe venit reinvestit în anumite scopuri prevăzute de lege.

• Bonificațiile se acordă pentru a stimula anumiți plătitori de impozite şi taxe să-şi achite obligațiile
înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege, de regulă, până la primul termen de plată. Ca
bonificațiile să fie eficiente ele trebuie extinse pe mai multe categorii de contribuabili, mărindu-se şi
gradul lor de cointeresare, pentru ai determina pe plătitori să-şi achite cu anticipație obligațiile față de
buget, ce este avantajos pentru stat în condițiile de inflație.
• Amânările şi eșalonările au în vedere decalarea termenelor de plată şi respectiv, fragmentarea sumei
de plată în mai multe tranșe ce urmează să fie vărsate la buget.

Sancțiunile sunt un element pe care legea fiscală îl cuprinde, având scopul de a întări odată în plus
caracterul obligatoriu al achitării impozitelor şi taxelor, precizându-se totodată penalizările aplicate
plătitorilor ce se abat de la această îndatorire legală

8. Definiți așezarea impozitelor.

Așezarea şi perceperea impozitelor (asieta) impozitelor reprezintă un proces complex, care presupune
efectuarea unui șir de operații succesive constând în stabilirea obiectului impozabil, determinarea
cuantumului impozitului şi perceperea (încasarea) impozitului.

9. Caracterizați metodele de evaluare folosite la stabilirea bazei

impozabile.
Metode de evaluare a materiei impozabile. Stabilirea obiectului impozabil are drept scop constatarea şi
evaluarea materiei impozabile. Pentru ca veniturile sau averea să poată fi supuse impunerii, este
necesar mai întâi ca organele fiscale să constate existența acestora, iar mai apoi să procedeze la
evaluarea lor.

Evaluarea materiei impozabile constă în determinarea dimensiunii acesteia. Ea poate fi efectuată prin
două metode:

- metoda evaluării indirecte, bazată pe prezumție;

- metoda evaluării directe, bazată pe probe.

Metoda evaluării indirecte poate fi realizată prin trei variante:

- evaluarea pe baza unor indici exteriori ai obiectului impozabil;

- evaluarea forfetată;

- evaluarea administrativă.

Evaluarea pe baza unor indici exteriori ai obiectului impozabil poate fi efectuată numai în cazul
impozitelor reale şi permite determinarea mărimii obiectului impozabil cu o anumită aproximație.
Această evaluare este simplă şi puțin costisitoare, în schimb – arbitrară şi inexactă.

Evaluarea forfetată constă în faptul că organele fiscale, cu acordul contribuabilului, atribuie o anumită
valoare obiectului impozabil.

Evaluarea administrativă constă în faptul că organele fiscale stabilesc mărimea materiei impozabile pe
baza datelor pe care le au la dispoziție. În măsura în care contribuabilul nu este de acord cu evaluarea
făcută de organul fiscal, el are dreptul să o contesteze, prezentând argumentele de rigoare.

Metoda evaluării directe cunoaște două variante de realizare:

1. evaluarea pe baza declarației a unei terțe persoane

2. evaluarea pe baza declarației plătitorului.
Evaluarea pe baza declarației a unei terțe persoane constă în faptul că mărimea obiectului impozabil se
stabilește pe baza declarației scrise pe care o terță persoană, care cunoaște această mărime, este
obligata prin lege să o depună la organele fiscale. Utilizarea acestei evaluări este posibilă numai in cazul
impozitării anumitor venituri.

Evaluarea pe baza declarației plătitorului constă în faptul ca subiectul impozitului este determinat prin
lege să declare mărimea materiei impozabile.

10.Caracterizați modul de impunere şi de percepere a impozitului.

Modalități de determinare a cuantumului impozitelor.

Determinarea cuantumului impozitului se efectuează prin două metode: metoda de repartiție şi metoda
de cotitare .

Metoda de repartiție, care s-a practicat până în primele stadii de dezvoltare a capitalismului, constă în
faptul că autoritatea fiscală, în funcție de necesitățile de resurse publice, stabilea suma globală a
impozitelor ce urmau să fie încasate pe întreg teritoriul țării. Această sumă era repartizată ulterior pe
unități administrative-teritoriale, care se împărțea mai departe pe contribuabili. Acest mod de stabilire a
cuantumului impozitului nu are la baza sa careva justificare economică şi urmare nu este potrivit
principiului echității fiscale.

Metoda de cotitare, folosită pe larg în practica contemporană, constă în calcularea mărimii impozitului
prin aplicarea cotelor asupra obiectului impozitului, determinat pentru fiecare plătitor în parte
Cuantumul impozitului, în acest caz, depinde de mărimea obiectului impozabil şi ţine cont de situația
personală a plătitorului impozitului. Vom menționa că, conform metodelor de determinare a
cuantumului, impozitele se împart în impozite de repartiţie şi impozite de cotitare.

Procedee de percepere a impozitelor.

După stabilirea mărimii impozitului, organele fiscale sunt obligate să aducă la cunoștință contribuabililor
cuantumul impozitului datorat şi termenele de plată a acestuia. Următorul act este perceperea
impozitelor, care este una din principalele acțiuni ale procesului de impozitare.

Metodele de percepere a impozitelor au evoluat de asemenea de-a lungul timpului reprezentând:

colectarea impozitelor datorate de către unul din contribuabilii fiecărei localități; încasarea impozitelor
prin intermediul concesionarilor (arendașilor); perceperea impozitelor de către aparatul specializat
(fiscal) al statului.

Colectarea impozitelor datorate de către unul din contribuabilii fiecărei localități este proprie perioadei
timpurii de existență a statului şi se reduce la colectarea impozitelor de unul din diriguitorii comunității,
care ulterior transmitea bunurile şi valorile colectate unei subdiviziuni a autorității fiscale. Această
metodă s-a menținutşi mai târziu, însă aplicarea ei era mai îngustă, cu precădere în regiunile
îndepărtate, izolate, greu accesibile, unde detașamentele fiscului ajungeau foarte rar.

Încasarea impozitelor prin intermediul concesionarilor (arendașilor) consta în faptul că autoritatea

fiscală, contra unei părți din suma colectată, ceda dreptul de colectare a impozitelor unor cetățeni
Deoarece profiturile acestora depindeau de încasările fiscale, este evidenta dorința lor de a exagera
povara fiscală, şi așa injustă din cauza metodei oi arbitrare de impozitare. Desigur, în condițiile lipsei
unei evidențe certe şi exacte, erau frecvente falsificările şi delapidările, fapt ce conducea la o eficiență
joasă a impozitelor.

Perceperea impozitelor de către aparatul specializat (fiscal) al statului înseamnă în esență că funcția de
colectare a impozitelor este exercitată de un organ legal cu funcții în finanțe al administrației publice.
Încasarea impozitelor printr-un organ specializat al statului a început să fie aplicată pe larg în perioada
capitalismului premonopolist, iar în prezent a devenit metoda dominantă de percepere a impozitelor şi
taxelor. Perceperea impozitelor prin aparatul fiscal se realizează prin mai multe forme: direct de la
plătitori; prin stopaj la sursă; prin aplicarea de timbre fiscale. În cazul încasării impozitelor direct de la
plătitori, sunt posibile doua variante:

a) plătitorul este obligat să se deplaseze la sediul organelor fiscale pentru a achita impozitul datorat
statului;

b) original fiscal are obligațiunea de a se deplasa la domiciliul plătitorului pentru a-i solicita să achite
impozitul cuvenit.

Perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale, folosită cel mai frecvent în cazul taxei de stat,
constă în procurarea timbrului respectiv şi prezentarea lui organului care documentează sau întreprinde
acțiunea solicitată. în prezent, aria aplicării acestui mod de colectare a impozitelor se extinde,
cuprinzând şi alte impozite, cum ar fi accizele etc.

Procedeele moderne de așezare şi percepere a impozitelor trebuie sa fie bine organizate,

computerizate, automatizate pentru a crea comoditate contribuabililor şi a asigura oportunitatea şi
plenitudinea vărsămintelor la buget

11.Caracterizați sistemul fiscal din Republica Moldova.

Sistemul fiscal reprezintă o componentă a sistemului financiar al Republicii Moldova şi include
următoarele elemente:

- legislația fiscală;

- sistemul de impozite şi taxe;

- administrarea fiscală şi organele fiscale.

Toate aceste verigi sunt strâns legate între ele, deoarece, în baza legislației fiscale, organele fiscale
administrează procedurile fiscale, având ca scop colectarea impozitelor şi taxelor, acestea din urmă
constituind surse de venit ale statului. Eficiența sistemului fiscal depinde de eficiența fiecărui element
constitutiv.

Conform Codului Fiscal, sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea: impozitelor şi
taxelor, principiilor, formelor, metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, prevăzute de
Codul Fiscal, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.

12.Caracterizați tipologia impozitelor şi taxelor în RM.

In conformitate cu articolul 6 al Codului Fiscal al Republicii Moldova, impozitele şi taxele percepte în
Republica Moldova sunt:
- impozitele şi taxele generale de stat;

- impozitele şi taxele locale.

Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat include:

a) impozitul pe venit;

b) taxa pe valoarea adăugată;

c) accizele;

d) impozitul privat;

e) taxa vamală;

f) taxele percepute în fondul rutier.

Sistemul impozitelor şi taxelor locale include:

a) impozitul pe bunurile imobiliare;

b) taxele pentru utilizarea resurselor naturale;

c) taxa pentru amenajarea teritoriului;

d) taxa de organizare a licitațiilor locale şi loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;

e) taxa hotelieră;

f) taxa pentru amplasarea publicității (reclamei);

g) taxa de aplicare a simbolicii locale;

h) taxa pentru amplasarea unităților comerciale;

i) taxa de piață;

j) taxa pentru parcarea;

k) taxa balneară;

I) taxa de la posesorii de câini;

m) etc.

13.Prezentați legislația cu privire la impozitul pe venit, subiecții şi

obiectul impunerii.
Conform COD. Nr. 1163 din 24.04.1997 privind Codul Fiscal al Republicii Moldova adoptat de
Parlamentul Republicii Moldova Titlului 1 Capitolului 1 Articolului 6 si al Capitolului 14 pana la articolul
87 Subiectii impozitului pe venit sunt persoanele juridice şi fizice care obţin pe parcursul anului fiscal
venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi persoanele juridice care obţin venit din orice
surse aflate în afara RM şi persoanele fizice care obţin venit investiţional şi financiar din surse aflate în
afara Republicii Moldova.
Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile acordate de patron ) obţinut de către
persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate în Republica Moldova, precum şi venitul obţinut de
persoanele juridice din orice surse aflate în afara RM şi venitul investiţional şi financiar obţinut de
persoanele fizice din surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care
au dreptul aceste persoane.

14.Apreciați sursele de venit impozabile și cele neimpozabile.

Drept surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut, constituie:

 Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte
activităţi similare;
 Venitul de la activitatea societăţilor obţunut de către membrii societăţilor obţunut de către
membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţoinarii fondurilor de investiţii;
 Plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de
patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;
 Venitul din chirie (arendă);
 Creşterea de capital;
 Creşterea de capital peste pierderile de capital, neluată în consideraţie în alte tipuri de venit;
 Venitul obţinut sub formă de dobândă;
 Royalty (redevenţe);
 Anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care RM este parte; sumele şi
despăgubirile de asigurare şi coasugurare, cu excepţia celor primite sub forma prestaţiilor de
asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor) , inclusiv primite în baza acordurilor
(convenţiilor ) interstatale; sumele şi despăgubirile de asigurare şi coasugurare, exclusiv primite
în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii.
 Venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor când
formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;
 Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile în legile prin care
se stabilesc aceste plăţi;
 Sumele obţinute în urma acordului de neangajare în activitatea de concurenţă;
 Dividendele obţinute de la un agent economic (cu excepţia dividendelor obţinute de către
persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător, de la agenţi economici
rezidenţi);
 veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de
despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;
 Alte venituri care nu au fost specificate mai sus.

Drept surse de venit neimpozabile sunt considerate:

În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:

3. a) anuităţile sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor), inclusiv

din bugetul de stat, specificate în legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare,
primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate
a proprietăţii conform art.22;
 4. b) despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei
boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;
5. c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în
alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;
6. d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru
aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului,
în limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de
Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea
obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern.
Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul
depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;

15.Caracterizați cotele impozitului pe venit pentru diferiți contribuabili.

Cotele de impozitare (pentru anul 2008) sunt stabilite:

7. Pentru persoanele fizice, cu excepţia gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi întreprinderile

individuale:
- în mărime de 7 % din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25 200 lei;

- în mărime de 18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25 200 lei;

8. Pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi întreprinderile individuale – în mărome de 0% din

venitul anual impozabil;
9. Pentru persoanele juridice – în mărime de 0% din venitul anual impozabil;
10. Pentru notarii privaţi - în mărime de 18% din venitul lunar impozabil.

16.Enumerați facilitățile acordate de patron.

Facilitatile impozabile acordate de patron includ:

a) platile acordate salariatului de catre patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum si platile în
favoarea lucratorului, efectuate altor persoane, cu exceptia platilor în bugetul asigurarilor sociale de stat si a
primelor de asigurare obligatorie de stat;

[Lit.a) completata prin Legea nr.112-XIV din 29.07.98]

b) suma anulata a datoriei salariatului fata de patron;

[Lit.b) în redactia Legii nr.112-XIV din 29.07.98]

c) suma platita suplimentar de patron la orice plata a salariatului pentru locuinta acordata de catre patron;

d) suma dobînzii, determinata ca rezultat al diferentei pozitive dintre rata de baza (rotunjita pîna la urmatorul
procent întreg) stabilita de Banca Nationala a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de
gestiune (rata dobînzii aplicata la operatiunile de politica monetara pe termen scurt – pentru împrumuturile
acordate pe un termen de pîna la 5 ani; rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile
acordate pe un termen mai mare de 5 ani) si rata dobînzii calculata pentru împrumuturile acordate de catre
angajator salariatului, în functie de termenul lor de acordare;

[Lit.d) în redactia Legii nr.108-XVIII din 17.12.2009, în vigoare 29.12.2009]

[Lit.d) în redactia Legii nr.646-XV din 16.11.2001]

[Lit.d) în redactia Legii nr.1064-XIV din 16.06.2000]

[Lit.d) modificata prin Legea nr.112-XIV din 29.07.98]

e) cheltuielile patronului pentru darea proprietatii în folosinta salariatului în scopuri personale:

– în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului, cheltuielile acestuia, determinate în procente din
baza valorica, pentru fiecare bun dat în folosinta, în functie de categoria de proprietate prevazuta la art.26
alin.(6): I – 0,0082%, II – 0,0137%, III – 0,0274%, IV – 0,0548% si V – 0,0822 %, pentru fiecare zi de folosinta;

– în cazul în care bunurile nu sînt proprietate a patronului – cheltuielile acestuia pentru obtinerea dreptului
de folosinta asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinta;

[Lit.e) în redactia Legii nr.1064-XIV din 16.06.2000]

f) varsamintele în fondurile de pensii, cu exceptia celor efectuate în fondurile de pensii calificate, prevazute la
art.64 alin.(1) si art.69.

[Lit.f) modificata prin Legea nr.1064-XIV din 16.06.2000]

17.Apreciați scutirile personale, pentru persoane întreținute şi alte

deduceri.
Acordarea scutirilor fiscale pentru persoanele fizice

Scutire reprezintă suma care la calcularea venitului impozabil se scade din venitul brut al
contribuabilului (persoană fizică).

Conform articolelor 33-35 ale Codului Fiscal persoanele fizice au dreptul la următoarele scutiri:

 Scutire personală – de această scutire poate benefecia fiecare contribuabil (persoană fizică
rezidentă). Suma scutirii personale constituie 6300 lei pe an.
 Scutire personală majoră, care constituie 10 000 lei pe an şi se acordă persoanei care:
o S-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E.
Cernobîl;
o Este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E.
Cernobîl;
 o Este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de
luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în
acţiunile de luptă din Republica Afganistan;
o Este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii
teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica
Afganistan;
o Este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II sau pensionar-victimă
a represiunilor politice, ulterior reabilitată.
 Scutire pentru soţ (soţie) sau i se mai spune matrimonială, în mărime de 6300 lei pe an. Aceasta
este o scutire suplimentară la care are dreptul lucrătorul aflat în relaţii de căsătorie, cu condiţia
că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.
 Scutire pentru persoane întreţinute , care constituie 1560 lei pe an pentru fiecare persoană
întreţinută. În scopul acordării scutirii menţionate, persoană întreţinută se consideră persoana
care corespunde tuturor cerinţelor ce urmează:
o Este un ascendent sau descendent al lucrătorului sau al soţiei (soţului) lui (părinţii sau
copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii);
o Locuieşte împreună cu lucrătorul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia
cu frecvenţă a unei instituţii de învăţământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
o Este întreţinută de lucrător;
o Are un venit ce nu depăşeşte 6300 lei pe an.
 Scutire pentru persoana întreţinută invalid din copilărie , care constituie 6300
lei pe an.

18.Identificați subiecții și obiectul impozitului pe venit al persoanelor

juridice.
Subiecţi ai impunerii fiscale se consideră:

 Agenţii economici-rezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova şi din străinătate;

 Agenţii economici-nerezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova.

La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl constituie venitul brut, care
cuprinde:

 venitul obţinut din toate sursele de venit din Republica Moldova

 venitul obţinut din orice sursă de venit de peste hotarele Republicii Moldova (din străinătate).

19.Caracterizați sursele de venit impozabile pentru persoanele juridice.

La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă:

 venitul din activitatea de întreprinzător;

 venitul din chirie (arenda);
 creşterea de capital
 dobînda
Dobândă - orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul întocmirii), inclusiv
veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă poate fi obţinut în urma:

 Acordării împrumuturilor
 Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare;

Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost capitalizate (de
exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii.

 venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic după expirarea termenului
de prescripţie (obligaţiunile privind facturile comerciale), cu excepţia cazurilor când formarea
acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului, declarată prin decizia instanţei
judecătoreşti
 Dividendele obţinute;

Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul acţionarului acestei
persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate, cu excepţia dividendelor sub formă de
acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a întreprinderii.

 Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.

 Alte venituri

La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă:

 dobînzile pentru creanţele unui agent economic rezident;

 dividende achitate de un agent economic rezident
 venitul din chirie(arenda);
 creşterea de capital;
 royalty;
 alte venituri;

20.Caracterizați sursele de venit neimpozabile pentru persoanele

juridice.
 sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare,
exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform;
 sumele primite de către persoane juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat sau/şi
venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în proprietatea
sau în posesia acestor persoane;
 sumele primite de către persoane juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat
ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau
tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;
 contribuţiile la capitalul unui agent economic şi contribuţiile vărsate în vederea acoperirii
pierderilor financiare;
 veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine,
organizaţiilor internaţionale
  ajutorul financiar obţinut de Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi de federaţiile sportive
naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi
internaţionale de profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale;

21.Apreciați cotele impozitului pentru persoanele juridice în evoluția lor

de al 1998 până în prezent.

19 19 200 200 20 200 2004 200 200 200 2008- 2012-2021

98 99 0 1 02 3 5 6 7 2012
32 28% 25 22 20% 18 15 15 0% 12
% % % % % %

22.Apreciați deducerile fiscale aferente activității de întreprinzător.

Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile efectuate de
către persoana juridică se permit spre deducere din venitul brut.
Se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului
fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24). Cheltuielile ordinare şi necesare rezultă din
profilul de activitate a agentului economic. Unele tipuri de cheltuieli pentru unii agenţi economici pot fi
determinate ca cheltuieli ordinare şi necesare, iar pentru alţi agenţi economici cheltuieli, care nu sunt
recunoscute în scopuri fiscale.
Se cunosc trei grupuri (convenţionale) de cheltuieli efectuate de agenţi economici:
11. cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum total
12. cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitată
13. cheltuieli care nu se permit spre deducere

23.Definiți taxa pe valoarea adăugată.

(T.V.A.) - impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii
mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova,
precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica
Moldova.

24.Identificați subiecții şi obiectele impozabile ale TVA.

Subiecţii impozabili

Subiecţii impozabili sînt:

a) persoanele juridice şi fizice care sînt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu
prevederile art. 112 sau 1121 (Înregistrarea subiectului impozabil)
b) persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri
de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

c) persoanele juridice şi fizice care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistrate
în conformitate cu art. 112 sau 1121.

Obiectele impozabile

Obiecte impozabile constituie:

a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de
întreprinzător în Republica Moldova;

b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal

importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare,
importate de către persoanele fizice;

c) importul serviciilor în Republica Moldova, cu excepţia serviciilor importate aferente produselor

compensatoare rezultate din regimul de perfecţionare pasivă.

25.Caracterizați cotele T.V.A. şi livrările de mărfuri supuse cotei zero.

Cotele T.V.A.

Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:

a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a

livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

b) cote reduse în mărime de:

– 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie , la laptele şi produsele lactate, livrate pe teritoriul Republicii

Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. ;

– 8% – la medicamentele, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de

Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele
preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe
medicamentoase) autorizate;

– 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare

– 5% – la gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul
Republicii Moldova;

c) cota zero

La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări:

a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv
de expediţie) şi pasageri, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a
biletelor de călătorie în trafic internaţional aerian, auto, feroviar şi fluvial, de deservire la sol a
aeronavelor, de securitate aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic
internaţional;

b) energia electrică destinată populaţiei livrată de către întreprinderile producătoare reţelelor de

distribuţie, precum şi energia electrică livrată populaţiei de către reţelele de distribuţie; energia termică
şi apa caldă destinate populaţiei livrate de către întreprinderile producătoare reţelelor de distribuţie,
precum şi energia termică şi apa caldă livrate populaţiei de către întreprinderile producătoare şi reţelele
de distribuţie, întreprinderile de termoficare locale, cazangerii, staţii termice şi staţii-grup;

c) importul şi/sau livrarea pe teritoriul republicii a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de
către misiunile diplomatice în Republica Moldova şi uzului sau consumului personal de către membrii
personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi de către membrii familiilor lor care
locuiesc împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, precum şi cele destinate folosinţei oficiale de către
alte misiuni asimilate lor în Republica Moldova şi uzului sau consumului personal de către membrii
personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi membrii familiilor lor care locuiesc
împreună cu ei. Modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. se stabileşte de Guvern;

c1) importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor şi serviciilor destinate proiectelor de
asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi
ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte, conform listei aprobate de Guvern.
Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a proiectelor de asistenţă
tehnică, precum şi modul de aplicare a cotei zero de TVA la livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor şi
serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică se stabilesc de Guvern;

Litera d) este exclusă prin Legea nr. 245-XVI din 16.11.2007, iar litera e) – prin Legea nr. 299-XVI din
21.12.2007.

f) mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova,
livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona
economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către
rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia;

g) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul

contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Lista agenţilor economici, tipul
serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii
se stabilesc de Guvern;

h) mărfurile livrate în magazinele duty-free.

26.Elucidați cazurile când TVA nu se aplică.

T.V.A. nu se aplică:

a) mărfurilor introduse pe teritoriul vamal şi plasate sub regimurile vamale de tranzit, transformare sub
control vamal, antrepozit vamal şi sub destinaţiile vamale de distrugere şi abandon în folosul statului;
b) mărfurilor autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare;

c) mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere temporară şi produselor compensatoare după
perfecţionarea pasivă, conform reglementărilor vamale.

(3) Mărfurilor plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, exceptînd mărfurile supuse accizelor,
carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată , carnea de bovine congelată , carnea de porcine, proaspătă,
refrigerată sau congelată ), carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată , organele
comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini, proaspete, refrigerate sau
congelate , slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă,
proaspătă, refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată , laptele şi smîntîna din
lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori , feculele de cartofi şi zahărul brut din trestie
de zahăr , nu li se aplică T.V.A.

T.V.A. achitată pentru mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, la care se aplică T.V.A.,
se restituie, în conformitate cu modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 30 de
zile.

(4) La scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal, plasate sub destinaţia vamală de reexport, se
restituie suma T.V.A. achitată la introducerea acestora pe teritoriul vamal. T.V.A. se restituie în modul
stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 5 zile.

(5) T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor, destinate acordării de asistenţă în caz de
calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, precum şi pentru importul şi/sau
livrările de mărfuri, servicii definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern.

(6) T.V.A. nu se aplică la plasarea şi comercializarea mărfurilor în magazinele duty-free.

(7) T.V.A. nu se aplică materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare
procesului de producţie, importate de organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor
surzilor şi societăţilor invalizilor.

(8) T.V.A. nu se aplică producţiei atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de
psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii, în care muncesc persoane handicapate.

(9) Livrările de mărfuri şi servicii efectuate în interiorul zonei economice libere nu sînt livrări impozabile
cu T.V.A.

(91) T.V.A. nu se aplică mărfurilor şi serviciilor importate de către rezidenţii parcurilor ştiinţifico-
tehnologice şi rezidenţii incubatoarelor de inovare, precum şi mărfurilor şi serviciilor procurate de către
aceştia de pe teritoriul Republicii Moldova. Modul de aplicare a scutirii se stabileşte de Guvern. În cazul
încetării activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice, a incubatoarelor de inovare sau în cazul pierderii
statutului de rezident al acestora, T.V.A. se aplică la valoarea iniţială a stocurilor de mărfuri neutilizate în
procesul activităţii rezidenţilor.

(10) T.V.A. nu se aplică mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale dacă
valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 50 de euro. În cazul în care valoarea în vamă a
mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, T.V.A. se calculează pornind de la valoarea mărfurilor
în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.
(11) Venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing financiar nu
este obiect impozabil cu T.V.A.

27.Descrieți componentele unei facturi fiscale.

Factura fiscală trebuie să includă următoarele informaţii:
1) numărul curent al facturii;
2) denumirea (numele), adresa şi codul fiscal al furnizorului;
3) data eliberării facturii;
4) data livrării, dacă ea nu corespunde cu data eliberării facturii;
5) denumirea (numele) şi adresa cumpărătorului;
6) tipul livrării;
7) pentru fiecare tip de livrare de mărfuri, servicii:
a) cantitatea mărfii;
b) preţul unui articol de marfă fără T.V.A.;
c) cota T.V.A.;
d) suma T.V.A. pe un articol de marfă;
e) suma totală a livrării de mărfuri, servicii, care urmează a fi achitată;
f) suma totală a T.V.A.

28.Definiți accizele şi conceptele aferente.

ACCIZ - impozit de stat stabilit pentru unele marfuri de consum.
 Certificat de acciz - document eliberat de organul Serviciului Fiscal de Stat subiectului impunerii,
care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacții cu mărfurile supuse
accizelor
 Încapere de acciz - totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile,
încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sînt situate separat, determinate în
certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se
expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.

29.Caracterizați subiecții impozitării cu accize și obiectele impunerii.

Subiectii:
a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe
teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor.
  Obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor
 Baza impozabilă o constituie:
a. volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt stabilite în
sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b. valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt stabilite
cote ad valorem în procente ale accizelor;
c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi
impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi
T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor.

30.Apreciați înlesnirile la plata accizelor.

Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror
valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în
vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro, accizul se va calcula pornind de la
valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a
acestora.

NU se achita marfurile:
a) definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;
b) destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către
organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte

31.Enumerați cotele accizelor, metodele de calculare şi termenele de

achitare.
Cotele accizelor

Cotele accizelor, conform anexei la prezentul titlu, se stabilesc:

a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;

b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., sau de la
valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi taxele ce urmează a fi
achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.

Modul de calculare şi termenele de achitare a accizelor

Subiecţii impuneriicare expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz:

a) calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la valoarea acestora
(în dependenţă de cotă – în sumă absolută sau ad valorem în procente);

b) achită accizele la momentul expedierii (transportării) mărfurilor din încăperea de acciz conform
cotelor stabilite în anexa la prezentul titlu.
(2) Obligaţia de achitare a accizelor rămîne valabilă în cazul transmiterii mărfurilor supuse accizelor cu
plată sau cu titlu gratuit, inclusiv în contul salariului, angajaţilor subiectului impunerii, altor persoane, în
cazul însuşirii mărfurilor de către subiectul impunerii sau de către membrii familiei acestuia, precum şi în
cazul deplasării în alt mod a mărfurilor fără achitarea accizelor din încăperea de acciz.

(3) Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către subiecţii impunerii o dată cu
achitarea taxelor vamale. În cazul în care pentru importul de mărfuri nu se percepe taxă vamală,
mărfurile se consideră importate, ca şi cum ar fi fost supuse taxei vamale, cu respectarea
reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru regimul de import.

(4) În cazul exportului de mărfuri supuse accizelor, obligaţia de achitare a accizelor este valabilă pînă la
momentul repatrierii valutei şi prezentării documentelor justificative( contract , documente de plata,
extras bancar , declaratii vamale). În cazul neprezentării, în termenele stabilite de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, a documentelor specificate(contract , documente de
plata, extras bancar , declaratii vamale), subiectul impunerii achită accizele, amenzile şi penalităţile în
mărimea şi în modul prevăzute corespunzător .

(5) Mărfurile supuse accizelor, cum ar fi votca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vinurile din struguri,
din fructe şi pomuşoare, vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon, divinurile, comercializate,
transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru comercializare pe
teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe
teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării
obligatorii cu „Timbru de acciz. Marca comercială de stat”. Marcarea se efectuează în timpul fabricării
mărfurilor supuse accizelor, pînă la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul
Republicii Moldova – pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz. Modul
de procurare şi de utilizare a „Timbrelor de acciz. Mărcilor comerciale de stat” este stabilit de către
Guvern.

(51) Articolele din tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova ori
importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile procurate de la agenţii economici
rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt
pasibile marcării obligatorii cu timbru de acciz. Marcarea se efectuează în procesul fabricării mărfurilor
supuse accizelor pînă la importarea acestora, iar a mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova –
pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz. Modul de procurare şi de
utilizare a timbrelor de acciz se stabileşte de Guvern.

(6) Nu sînt marcate obligatoriu cu „Timbru de acciz. Marca comercială de stat”:

a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de
1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri;

b) băuturile alcoolice cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum;

c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, depozit vamal, admitere temporară,
magazin duty-free;

d) mărfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi expediate de către producător
pentru export.
32.Identificați categoriile mijloacelor de transport importate scutite de
plata accizelor.
Se scutesc de accize mijloacele de transport importate şi livrate cu titlu gratuit (donaţie), indiferent de
termenul de exploatare, destinate:
a) pentru scopuri medicale;
b) pentru transportarea persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor;
c) pentru stingerea incendiilor;
d) pentru curăţarea străzilor, pentru împrăştiat materiale, pentru colectarea deşeurilor.

33.Definiți taxele vamale și tariful vamal.

Taxă vamală este plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea sau la scoaterea
mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova.

Teritoriul vamal este teritoriul asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în
domeniul activităţii vamale.

34.Clasificați și caracterizați taxele vamale.

În Republica Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se aplică următoarele tipuri de taxe:

 Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii.

 Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă.
 Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale.

În dependenţă de marfa la care se aplică, există taxe vamale excepţionale, care se divizează în:

 Taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de

introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care
cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
 Taxa antidumping, se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri
mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de
mărfuri identice sau similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a
producţiei de mărfuri identice sau similare;
 Taxa compensatorie, se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt
lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de
mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a
producţiei de mărfuri identice sau similare.
35.Documentați modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale.
(1) Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.
(2) Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
(3) Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi
de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(4) Taxele vamale se aplică conform anexei care face parte integrantă din prezenta lege.
(5) Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de
către agenţii economici autohtoni pentru târgurile şi expoziţiile internaţionale, organizate în
teritoriul zonelor economice libere.
(6) Taxa pentru efectuarea controlului electronic al mărfurilor (încărcăturilor) plasate în regim vamal de
tranzit şi transportate cu mijloace de transport auto, cu excepţia celor transportate sub acoperirea
Carnetului TIR, se stabileşte conform anexei.

36.Apreciați metodele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor.

(1) Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe
sau scoase de pe teritoriul vamal.
(2) Modul de aplicare a sistemului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se stabileşte de către
Guvern în baza prevederilor prezentei legi şi ale acordurilor internaţionale la care Republica
Moldova este parte.

37.Apreciați necesitatea confirmării țării de origine a mărfii.

Ţara de origine a mărfii se determină în scopul efectuării unor măsuri tarifare şi netarifare orientate spre
reglementarea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal şi scoaterii acestora de pe acest teritoriu.

38.Delimitați conceptual taxele percepute în fondul rutier.

(1) Taxele rutiere sînt taxe percepute pentru folosirea drumurilor şi/sau a zonelor de protecţie a
drumurilor din afara perimetrului localităţilor.

(2) Sistemul taxelor rutiere include:

a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova;

b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în

Republica Moldova;

c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau
ale căror gabarite depăşesc limitele admise;
d) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru
efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj;

e) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru
amplasarea publicităţii exterioare;

f) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru
amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere.

(3) Subiecţii impunerii achită taxele rutiere la conturile trezoreriale de venituri ale bugetului de stat,
conform clasificaţiei bugetare.

(4) Taxele rutiere plătite se includ în componenţa cheltuielilor ce vor fi deduse în conformitate cu titlul II
al prezentului cod.

39.Identificați mijloacele de transport ce nu constituie obiect al

impunerii taxelor rutiere.
Nu constituie obiect al impunerii:
a) tractoarele şi remorcile folosite în activitatea agricolă;
b) autovehiculele pentru transportul în comun pe fir electric;
c) autovehiculele din dotarea forţei militare străine, în conformitate cu tratatele internaţionale la
care Republica Moldova este parte.

40.Descrieți sursele de constituire ale fondului rutier.

a) defalcările de la accizele la benzină auto şi motorină, în cuantumul stabilit în Legea bugetului de Stat
pe anul respectiv;
b) taxa de trecere pe drumurile Republicii Moldova a vehiculelor neînmatriculate în republică percepută
de la beneficiarii lor care nu au relaţii fiscale cu bugetul republicii şi care folosesc teritoriul ei pentru
trecere cu vehicule, pentru transportul de încărcături şi de pasageri;
c) taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica
Moldova;
d) taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculelor cu sarcina masică pe axă şi cu
dimensiunile care depaşesc limitele admise şi pentru lucrări în zona de protecţie a drumurilor;
e) taxa de eliberare a licenţelor pentru activităţi în transportul auto , pentru lucrări de construcţie,
reparaţie şi întreţinere a drumurilor şi a autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale
percepută de la persoane fizice şi juridice;
f) amenzile aplicate pentru deteriorarea drumurilor, construcţiior şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor
aferente drumurilor .
41.Apreciați direcțiile de utilizare a fondului rutier.
a) lucrărilor de întreţinere, reparaţie şi reconstrucţie a drumurilor publice naţionale şi locale. Totodată,
pentru finanţarea lucrărilor de întreţinere, reparaţie şi reconstrucţie a drumurilor naţionale sînt
repartizate cel puţin 50% din fond;
b) proiectării de drumuri ce urmează să fie reparate şi reconstruite din contul fondului;
c) dezvoltării bazelor de producţie ale întreprinderilor care deservesc drumurile, cu majorarea respectivă
a cotei patrimoniale a statului în aceste întreprinderi;
d) producerii de materiale pentru construcţii rutiere;
e) procurării de tehnică şi utilaj pentru întreţinerea drumurilor;
f) lucrărilor de cercetare ştiinţifică şi de proiectare în domeniu;
g) cheltuielilor de administrare a gospodăriei rutiere.

42.Caracterizați sistemul taxelor rutiere.

a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova;
b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în
Republica Moldova, cu excepţia celor clasificate la poziţia tarifară 8703 şi a remorcilor ataşate la acestea,
clasificate la poziţia tarifară 8716;
c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau
ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise;
d) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara
perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj;
e) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara
perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare;
f) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara
perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere;
g) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în
Republica Moldova, clasificate la poziţia tarifară 8703, şi de către remorcile ataşate la acestea, clasificate
la poziţia tarifară 8716 (vinieta).

43.Caracterizați cotele taxelor percepute în fondul rutier pentru

autoturismele înmatriculate în Republica Moldova.

N Unitat
r ea Taxa,
c Obiectul impunerii de
rt măsur lei
ă
 1 2 3 4
Motociclete cu capacitatea cilindrică a
motorului:
1 a) de pînă la 500 cm3 inclusiv unitate 300
b) de peste 500 cm3 unitate 600
2 Remorci tonă 270

Semiremorci cu capacitatea de ridicare

înscrisă în certificatul de înmatriculare:
3
a) de pînă la 20 t inclusiv tonă 225
b) de peste 20 t unitate 4500

4 Autoremorchere, tractoare unitate 2250

44.Apreciați taxele pentru folosirea drumurilor RM de către autoturisme

neînmatriculate pe teritoriul țării noastre.
Subiecţi ai impunerii sînt persoanele fizice şi persoanele juridice posesoare de autovehicule
neînmatriculate în Republica Moldova, care intră pe teritoriul Republicii Moldova sau care îl
tranzitează.
Nu sînt subiecţi ai impunerii:
a) persoanele fizice şi persoanele juridice rezidente care plasează autovehicule în regim vamal de
import;
b) posesorii de autovehicule înmatriculate în alte state, care dispun de autorizaţie de transport rutier
internaţional tip “Scutit de plata taxelor”.
Obiect al impunerii este autovehiculul neînmatriculat în Republica Moldova care intră pe teritoriul
Republicii Moldova sau care îl tranzitează.

Nu constituie obiect al impunerii autovehiculele din dotarea forţei militare străine, în conformitate cu
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(1) Cotele taxei se stabilesc în euro.
(2) Pentru autovehiculele care transportă mărfuri periculoase, cota stabilită a taxei se dublează.
(3) În cazul în care autocamioanele ce tranzitează teritoriul Republicii Moldova depăşesc termenul de 24
de ore de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, subiectul impunerii va achita, pentru fiecare 24
de ore următoare de şedere, o taxă de 24 de euro. Taxa se calculează pentru fiecare 24 de ore
depăşire, nu pentru fiecare oră de şedere peste termen.
(4) Nu se achită taxa pentru autovehiculele ce s-au reţinut pe teritoriul Republicii Moldova din cauze
obiective (boala şoferului, condiţii nefavorabile pentru circulaţia rutieră, calamităţi naturale sau
tehnogene, accidente rutiere). Caracterul obiectiv al reţinerii se confirmă, după caz, prin extrasul
din fişa medicală, prin certificatul eliberat de către conducătorul agentului economic abilitat să
exploateze sectorul de drum pe care a avut loc reţinerea sau, în cazul unor accidente rutiere, prin
certificatul eliberat de organul competent al poliţiei rutiere.

45.Definiți impozitul pe bunurile imobiliare.

impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare.

46.Caracterizați subiecții şi obiectele impunerii şi baza impozabilă a

bunurilor imobiliare.
Subiecţii impunerii

(1) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii
Moldova:

a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;

b) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra

bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova ce se află în proprietatea publică a statului sau în
proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi arendaşii care arendează un bun imobiliar
agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel. Pentru bunurile imobiliare ale
autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, transmise în arendă
sau locaţiune, subiecţi ai impunerii sînt arendaşii sau locatarii.

(2) Faptul că persoanele specificate la alin. (1) lit. a) nu deţin un document ce ar atesta dreptul de
proprietate asupra bunurilor imobiliare, precum şi faptul neexecutării obligaţiei de înregistrare a
drepturilor patrimoniale prevăzute de legislaţie nu pot constitui temei pentru nerecunoaşterea acestor
persoane în calitate de subiecţi ai impunerii privind bunurile imobiliare respective, în cazul în care aceste
persoane exercită, de fapt, dreptul de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra acestor bunuri.

(3) În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate (în folosinţă) comună în diviziune a mai
multor persoane, subiect al impunerii este considerată fiecare dintre aceste persoane, în cota-parte care
îi revine.

(4) În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al impunerii
este considerat, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). În acest caz toţi
proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
(5) În cazul contractului de leasing financiar, subiect al impunerii este considerat locatarul bunurilor
imobiliare.

Obiectele impunerii şi baza impozabilă a bunurilor imobiliare

(1) Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie agricolă,
terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte destinaţii speciale)
din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte
încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai
mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie.

(2) Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri.

47.Comentați evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare în scopul

impozitării.
(1) Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza unei
metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în termenele stabilite de legislaţie.

(2) Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip ce
constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (netipice).

(3) Metoda evaluării individuale a bunurilor imobiliare poate fi aplicată şi în baza deciziei instanţei
judecătoreşti.

(4) La evaluarea bunurilor imobiliare, în dependenţă de destinaţia acestora, se aplică următoarele metode
de determinare a valorii de piaţă:

a) metoda analizei comparative a vînzărilor;

b) metoda veniturilor;

c) metoda cheltuielilor.

(5) Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani
în modul stabilit de Guvern.

(6) Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se efectuează de la bugetul de stat.

48.Expuneți cotele, modul de calculare şi termenele de achitare a

impozitului pe bunurile imobiliare.
Cotele impozitului

(1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare:

a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri
aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu
excepţia satelor (comunelor) ce nu se află în componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi; pentru garajele şi
terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii
amplasate pe ele:

– cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;

– cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale;

a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele:

– cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;

– cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale;

b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele
şi terenurile pe care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii
amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

(2) Autoritatea executivă a administraţiei publice locale monitorizează deciziile consiliului local privind
aplicarea impozitului pe bunurile imobiliare pe teritoriul administrat, le prezintă organelor fiscale în
termen de 10 zile de la data adoptării lor şi le aduce la cunoştinţă contribuabililor.

Calcularea impozitului

(1) Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sînt înregistrate în calitate de
întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se calculează anual pentru fiecare obiect
al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare, calculată conform situaţiei de la 1
ianuarie a perioadei fiscale respective, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale
primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale.

(11) Înştiinţarea subiecţilor impunerii specificaţi la alin. (1) cu privire la suma impozitului pe bunurile
imobiliare ce urmează a fi achitată se realizează de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor
locale ale primăriilor, prin intermediul avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobiliare.

(12) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile
imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1  ianuarie a perioadei
fiscale respective.

(2) În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al
impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor
patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul stabilirii faptului exercitării de către persoană a
dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.

(21) În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, subiectul anterior al
impunerii este în drept să solicite/să efectueze calcularea (recalcularea) impozitului pe bunurile imobiliare
proporţional perioadei în care a deţinut această calitate.

(3) În cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile imobiliare prin moştenire sau prin donaţie,
obligaţia fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă în întregime pe seama
noului subiect. Dacă obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte valoarea estimată a bunurilor imobiliare
primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută obligaţia fiscală în limite ce nu depăşesc
valoarea estimată a acestui bun imobiliar.

(4) În cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut noi obiecte ale impunerii, impozitul pe
bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor de proprietate sau din
momentul stabilirii faptului exercitării de către subiectul impunerii a dreptului de posesie, de folosinţă
şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.

În cazul în care obiectul impunerii existent a fost lichidat, demolat sau distrus complet, impozitul pe
bunurile imobiliare se calculează pînă la momentul radierii dreptului de proprietate asupra bunurilor
imobiliare din registrul bunurilor imobile sau pînă la momentul încetării exercitării de către persoană a
dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.

Termenele achitării impozitului

(1) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai tîrziu de 15
august şi 15 octombrie a anului curent.

(2) Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a
anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de
salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3  unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de
T.V.A. achită impozitul pe bunurile imobiliare pînă la 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de
gestiune.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), persoanele juridice şi persoanele fizice, care dobîndesc
bunurile imobiliare după 1 iulie a perioadei fiscale respective achită impozitul pe bunurile imobiliare nu
mai tîrziu de 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

(5) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul

amplasării obiectelor impunerii.

49.Apreciați situațiile când se aplică scutirile de impozit pe bunurile

imobiliare.
Scutirea de impozit

(1) De impozitul pe bunurile imobiliare sînt scutiţi:

a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale
acestor societăţi;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii,

Protecţiei Sociale şi Familiei;

e) obiectivele de protecţie civilă;

f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi
reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, în baza principiului
reciprocităţii, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

h) persoanele de vîrstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie, invalizii de gradul III
(participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii
Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei
de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate;

i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei
Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de
aceştia;

k) familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la întreţinere şi
îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi;

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a
consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;

o) Banca Naţională a Moldovei;

p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform
legislaţiei;

r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit (folosite ca locuinţă de bază)
în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale;

s) organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art. 52, în cadrul cărora funcţionează instituţiile de
asistenţă socială.

(2) Categoriile de persoane indicate la alin. (1) lit. h)–l) beneficiază de scutire la plata impozitului pe
bunurile imobiliare pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe lîngă
locul de trai (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale ca loturi de pe
lîngă locul de trai şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan), precum şi
pentru bunurile imobiliare (clădiri, construcţii, apartamente) de pe acestea în limita costului imobilului-
domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă) de pînă la 30 mii lei. Pentru bunurile imobiliare cu destinaţie
locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe,
inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se află în
componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi, scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru
categoriile de persoane indicate la alin. (1) lit.  h)–l) se acordă în limita valorii imobilului-domiciliu (în lipsa
acestuia – reşedinţă), conform anexei la prezentul titlu.

(3) În cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare se naşte sau se stinge pe
parcursul anului fiscal, recalcularea impozitului se efectuează, începînd cu luna din care persoana are
sau nu are dreptul la această scutire.

(4) De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ale
căror terenuri şi loturi de pămînt:

a) sînt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;

b) sînt destinate fondului silvic;

b1) sînt destinate fondului apelor în cazul în care nu sînt antrenate în activitatea de întreprinzător;

c) sînt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil agricol şi silvic în
scopuri ştiinţifice şi instructive;

d) sînt ocupate de plantaţii multianuale pînă la intrarea pe rod;

e) sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de învăţămînt, de ocrotire a sănătăţii;

de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de instituţiile balneare), precum şi de
monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se face de la bugetul de stat sau din contul
mijloacelor sindicatelor;

f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi pistelor de decolare;

g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat;

h) sînt de uz public în localităţi;

i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse, dar ulterior
restabilite – pe o perioadă de 5 ani;

j) sînt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură daca Guvernul a stabilit restricţii privind
practicarea agriculturii pe aceste terenuri.

50.Identificați elementele sistemului de taxe naturale.

Sistemul taxelor pentru resursele naturale reglementate de prezentul titlu include:

a) taxa pentru apă;

b) taxa pentru efectuarea prospecţiunilor geologice;

c) taxa pentru efectuarea explorărilor geologice;

d) taxa pentru extragerea mineralelor utile;

e) taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele
destinate extracţiei mineralelor utile;

f) taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele
decît cele destinate extracţiei mineralelor utile;

g) taxa pentru lemnul eliberat pe picior.

51.Caracterizați taxa pentru apă: subiecții şi obiectul impunerii și cotele

aplicate.
Subiecţii impunerii

Subiecţi ai taxei pentru apă sînt persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzători, care
extrag apă din fondul apelor şi cele care utilizează apa la hidrocentrale.

Obiect al impunerii este:

a) volumul de apă extras din fondul apelor, cu excepţia celui pentru care nu se aplică taxa pentru apă;

b) volumul de apă utilizat de hidrocentrale.

Cotele impunerii

Taxa pentru apă se percepe în următoarele mărimi:

1) pentru fiecare 1 m3 de apă extrasă din fondul apelor – 0,3 lei;

2) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală extrasă, de altă apă extrasă destinată îmbutelierii – 16 lei;

3) pentru fiecare 10 m3 de apă utilizată de hidrocentrale – 0,06 lei.

52.Apreciați înlesnirile fiscale privind taxa pentru apă.

Taxa nu se aplică pentru:

a) apa extrasă din subsol concomitent cu minereurile utile sau extrasă pentru prevenirea (lichidarea)
acţiunii dăunătoare a acestor ape;

b) apa extrasă şi livrată populaţiei, autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetele de toate
nivelurile;

c) apa extrasă pentru stingerea incendiilor sau livrată pentru aceste scopuri;

d) apa extrasă de întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor şi instituţiile medico-sanitare

publice sau livrată acestora;

e) apa extrasă de întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sau livrată acestora.

53.Definiți taxa locală și cota taxei locale.

 Taxă locală – plată obligatorie efectuată la bugetul unităţii administrativ-teritoriale.
 Cota taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori
sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului
unităţii administrativ-teritoriale respective.

54.Prezentați sistemul taxelor locale.

a) taxa pentru amenajarea teritoriului;
b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei).
d) taxa de aplicare a simbolicii locale;
e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;
f) taxa de piaţă;
g) taxa pentru cazare;
h) taxa balneară;
i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi
satelor (comunelor);
j) taxa pentru parcare;
k) taxa de la posesorii de cîini;
l) taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a
frontierei vamale.

55.Caracterizați subiecții impunerii taxelor locale și baza impozabilă.

Subiecţi ai impunerii sînt pentru:

a) taxa pentru amenajarea teritoriului – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de
întreprinzător, care dispun de bază impozabilă;

b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – persoanele

juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător – organizator al licitaţiilor şi loteriilor;

c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în
calitate de întreprinzător, care prestează servicii de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin
intermediul serviciilor cinematografice, video, TV, internet, radio, presei periodice, prin tipărituri, prin
reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace, precum şi cele care
amplasează publicitatea exterioară prin intermediul afişelor, pancartelor, panourilor şi altor mijloace
tehnice;

d) taxa de aplicare a simbolicii locale – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de
întreprinzător, care aplică simbolica locală pe produsele fabricate;

e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială – persoanele juridice sau
fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii
de deservire socială;

f) taxa de piaţă – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător – administrator al
pieţei;

g) taxa pentru cazare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care
prestează servicii de cazare;

h) taxa balneară – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează
servicii de odihnă şi tratament;

i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor
(comunelor) – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează
servicii de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor);

j) taxa pentru parcare – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care
prestează servicii de parcare;

k) taxa de la posesorii de cîini – persoanele fizice care locuiesc în blocuri locative – locuinţe de stat,
cooperatiste şi obşteşti, precum şi în apartamente privatizate;

l) taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a
frontierei vamale – persoanele juridice şi persoanele fizice posesoare de autobuze, microbuze, camioane,
tractoare cu remorci care intră în şi/sau ies din Republica Moldova.

Baza Impozabila :
a) Numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care
aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi

b) Venitul din vînzări ale bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise

c) Venitul din vînzări ale serviciilor de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul
serviciilor cinematografice, video, TV, internet, radio, presei periodice, prin tipărituri, prin reţelele
telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace, cu excepţia amplasării
publicităţii exterioare

Suprafaţa publicitară

d) Venitul din vînzări ale produselor fabricate cărora li se aplică simbolica locală

e) Suprafata ocupată de unităţile de comert şi/sau de prestări servicii de deservire socială, amplasarea
lor, tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate

f) Venitul din vînzări ale serviciilor de piaţă prestate de administratorul pieţei la acordarea de locuri
pentru comerţ

g) Venitul din vînzări ale serviciilor prestate de structurile cu funcţii de cazare

h) Venitul din vînzări ale biletelor de odihnă şi tratament

i) Numărul de locuri în unitatea de transport

j) Suprafaţa parcării

k) Numărul de cîini aflaţi în posesiune pe parcursul unui an

l) Numărul unităţilor de transport

56.Caracterizați obiectele impunerii taxelor locale

Obiectul impunerii îl constituie:

a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care
aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi;

b) la taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – bunurile

declarate la licitaţie sau biletele de loterie emise;

c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei), cu excepţia celei amplasate integral în zona de
protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – serviciile de plasare şi/sau difuzare a
anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, TV, internet, radio, presei
periodice, prin tipărituri, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte
mijloace, precum şi afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se
amplasează publicitatea exterioară;

d) la taxa de aplicare a simbolicii locale – produsele fabricate cărora li se aplică simbolica locală;
e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, cu excepţia celor
care se află total în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – unităţile de
comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială;

f) la taxa de piaţă – serviciile de piaţă prestate de administratorul pieţei la acordarea de locuri pentru
comerţ;

g) la taxa pentru cazare – serviciile prestate de structurile cu funcţii de cazare;

h) la taxa balneară – biletele de odihnă şi tratament;

i) la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi
satelor (comunelor) – unitatea de transport, în funcţie de numărul de locuri;

j) la taxa pentru parcare – parcarea;

k) la taxa de la posesorii de cîini – cîinii aflaţi în posesiune pe parcursul unui an;

l) la taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere
a frontierei vamale – autobuzele, microbuzele, camioanele, tractoarele cu remorci care intră în şi/sau ies
din Republica Moldova.