Interpretarea normei juridice (legii) 1

SENSUL CUVINTELOR FOLOSITE ÎN TEXTUL DE LEGE

Pînzari Cătălina Grupa 4

Cuvintele folosite de legiuitor în construirea normei juridice se află, în raport de cuvintele

Folosite în limbajul comun (vorbirea curentă, nejuridică) într-una dintre următoarele situații:

1. Sunt cuvinte preluate din vorbirea curentă şi au același sens din vorbirea curentă

In exemplele de cuvântul „incident” are următoarele sensuri:

▪ în limbajul comun – Întâmplare neașteptată (și neplăcută) care apare în desfășurarea unei acțiuni.

▪ în limbajul juridic – aceleași sensuri;

2. Sunt cuvinte folosite şi în vorbirea curentă, dar în limbajul juridic au un sens mai larg ori,
dimpotrivă, mai restrâns.

Un exemplu de sens mai restrâns: cuvântul „titular”

 In limbajul comun – 1. ( Persoană )care ocupă un post, îndeplinește o funcție etc. În mod
permanent, pe baza unei numiri legale. 2. (Persoană) care apare ca erou principal, care dă titlul
unei opere artistice, care interpretează rolul principal.
 In limbaj juridic - 1. (Persoană) care se bucură de un drept juridic.

3. Sunt cuvinte folosite şi în vorbirea curentă, dar în limbajul dreptului au un sens specific, diferit
de cel din limbajul comun

În exemplele de mai jos, la pct. 3, cuvântul „dispozitie” are următoarele sensuri:

▪ în limbajul comun – a Stare sufletească (bună sau rea).

▪ în limbajul juridic – 1. Prevedere obligatorie cuprinsă într-un act normativ; măsură sau hotărâre luată
de un organ ierarhic superior și obligatorie pentru organul în subordine. sinonime: hotărâre ordin

1.1. Dispoziție (de plată) = ordin scris emanând de la o autoritate, prin care se dispune plata unei sume
de bani.

1.2. Organ de dispoziție = organ care hotărăște, dispune

 4. Sunt cuvinte care nu se folosesc în limbajul comun, deci au caracter tehnic-juridic strict

În exemplele de mai jos cuvântul „casație” are următoarele sensuri:

▪ în limbajul comun – nu este folosit;

▪ în limbajul juridic – Organ judecătoresc suprem, care are dreptul, în unele state, să caseze o sentință
pronunțată de organele judecătorești de grad inferior.