Ștefan Odobleja

Ștefan Odobleja s-a născut la data de 13 octombrie 1902, în județul Mehedinți. Părinții lui,
oameni simpli, săraci, care nu știau carte, i-au înțeles pasiunea pentru învățătură și au încercat să
îl susțină cum au putut. Ștefan Odobleja a absolvit liceul la Drobeta Turnu Severin, apoi
continuând studiile la Facultatea de Medicină din București, unde a primit o bursă care l-a ajutat
să se mențină stabil din punct de vedere material. La încheierea studiilor, ajunge să profeseze ca
medic în mai multe orașe și sate din România și își trăiește cea mai mare parte a vieții în sărăcie.
Punctul cel mai important al carierei sale este atins în 1938, când stabilește temele de bază ale
ciberneticii în lucrarea “Psihologia consonantistă”, publicată la Paris. Această lucrare a apărut cu
zece ani înainte de tipărirea ideilor lui Norbert Wiener, cunoscut, de asemenea, ca inițiator al
ciberneticii.
Lucrarea românului a fost ignorată, în mare parte, din cauza izbucnirii războiului. Ideile lui
erau mai mult pentru lumea academică, în schimb, Norbert Wiener a venit la zece ani mai târziu
cu aceleași concepte, însă cu un scop practic. Odobleja nu a dat o aplicație practică ideilor sale,
el a droit doar să arate cum funcționează psihicul uman, prin intermediul lucrării lui “Psihologia
consonantista”.
Dar ce înseamnă, totuși, psihologie consonantistă? Medicul Ștefan Odobleja credea că
sistemele au o tendință specifică spre o stare de organizare internă și una de intrare în armonie cu
mediul înconjurător. Savantul a descris funcțiile psihologice prin intermediul unei scheme
generale a unui sistem cibernetic. A considerat că organele de simț reprezintă intrările, receptorii,
și primesc informații de la mediul înconjurător. Ieșirile sunt considerați mușchii. Odobleja a numit
conexiunea inversă folosind cuvintele legatura reversibilă sau cerc vicios.
În ciuda unei vieți dificile, marcate de sărăcie, Odobleja a rămas productiv, lăsând în urmă peste
50 000 de pagini complete. Psihologia consonantistă este un volum de 900 de pagini, pe care
autorul îl descria ca fiind doar un sumar, un index pentru un Tratat de psihologie care, în viziunea
autorului, urma să cuprindă 20-30 de volume.
“Este vina societății și a familiei, a pedagogiei și a școlii că cei creativi nu evoluează spre
destinul lor natural și că atât de des ajung niște epave ale societății, în loc să constituie stelele” ,
spunea Odobleja.
Omul de știință s-a stins în 1978. El a fost ales post-mortem membru al “Academiei Române”
in 1990. O parte din operele sale au fost publicate după moartea sa.