Fac de Medicina Dentara Apollonia

Referat Istoria Medicinei

GIOVANNI BATTISTA MORGAGNI

Student : Pricop Nicola Adrian

Fac de Medicina Dentara Apollonia GIOVANNI BATTISTA MORGAGNI ( bibliografie )

Despre GIOVANNI BATTISTA MORGAGNI , fiul lui Fabrizio si Maria Tornielli , Virchow afirma ca este parintele anatomiei patologice modern, cu el incepe noua medicina moderna, iar Gairder arata ca aparitia sa face distinctia intre medical sau chirurgul cu gandire modrna si ii separa de cei e care Moliere i-a descries pt noi in caricature. GIOVANNI BATTISTA MORGAGNI s-a nascut pe 25 feb 1682 la Forli, orasel situate la 60 de km sud de Bologna. Isi pierde tatal la 7 ani, doi dintre fratii sai mai mari murind tot precoce. Inca de la varsta frageda manifesta interes pt poezie, filosofie, medicina . Termina precoce studiile la Forli si la 16 ani cont studiile la Bologna unde va vea profesori celebri ippolito Francesco, Paolo Manfredi si Antonio Maria Vasalva( urmasul lui Malpighi ) . Obtine titlul de doctor in filosofie si apoi in medicina in 1701, dupa care devine asistentul lui Antonio Maria timp de 6 ani, interval in care publica prima sa lucrare de anatomie Adversaria Anatomica Prima prezentata incepand cu 1705 la Academia Inquietorum careia ii devenise intre timp presedinte .

Fac de Medicina Dentara Apollonia

Reformeaza Academia dupa modeul Academiei Regale de la paris iar in 1714 decide incorporarea acesteia in Institutio della scienze fondat de Luigi Ferdinandinio Marsili . Morgagni il ajuta pe mentorul sau Vasalva la redactarea ultimei si celei mai celbre lucrari a acestuia : De Aure Humana. In 1706 ii succeed acestuia la catedra de anatomie. In 1707 se muta la Venetia unde stud chimia cu gian Girolamo Z. si efect o seri de disectii pe cadaver umane impreuna cu Gian Domenico . Se intoarce in iunie 1709 laForli unde practica med cu success . Se casatoreste cu Paola Verazeri impreuna cu care are 12 fete si 3 baieti. Anul 1711 marcheaza momentele in care Morgagnise muta la Padova unde va devein seful catedrei din 1715 in urma decesului lui Domenico guglielmini pozitie pe care o va detine pana la sf vietii. Morgagni devine un professor popular, apreciat de studentii italieni si de cei straini, in special de catre germani. Este descries ca fiind o pers inalta, robusta cu o personalitate bine conturata si si definita de noblete, regularitate in obiceiuri, devotement pt munca stiintifica dar si pentru viata de familie, avand ca support principia religioase ferme si care l ghidau atat in cercetarea adevarului si care ii ofereau stabilitata spiritului. In 1717 publica cel de al 2 vol Adversaria anatomica iar in 1719 Adeversaria Anatomica Omnia , Lucrarea cuprinde o serie de cercetari de antomie prin care s eincerca indreptarea erorilor din trecut si care ii va adduce reputatia de anatomist de marca recunoscut de intreaga Europa, punand aceasta disciplina pe fagasul uni stiinte exacte. In cursul vietii a fost interest de filosofie si arheologie scriind o serie de lucrari despre descoperirile arheologice din vecinatatea ravenei si Forli precum si o serie de scrisori catre Lancisi referitoarea la moartea Cleopatrei si o serie de comentarii la Celsus si Varro ceea ce ii va conferi si reputatiademaestru al prozei.

Fac de Medicina Dentara Apollonia Printre prietenii sai s au numarat Papa Benedict XIV si imparatul imperiului romano-catolic Josef II . Dupa ce timp de 40 de ani nu mai publica nimic, in 1761 publica ucrarea care il va inscrie definitiv alaturi de Vesalius cu De Fabrica si Harvey cu Exercitatio anatomica de motu cordis Totusi , prima carte care corela simptomele cu descoperirile postmortem a fost scrisa in 1679 de catre Theophilis Bonetus si prezenta 3000 de cazuri. Aceast lucrare era insa umbrita de o serie de deficente care ii faceau dificila utilizarea : greseli de interpretare, observatii inadecvate, afirmatii eronate si absenta unui index adecvat care sa usureze lectura. Ideea pt redactarea lui De sedibus .. I a venit lui morgagni probabil prin anii 1740 cand acesta era implicat in corectarea deficentelor cartii lui Bonetus . Lucrarea se prezinta sub forma unor scrisori catre un prieten tanar. Adurat 20 de ani pana au fost redactate pe seama experientei personale , Aceste 70 de scrisori bazatepe 640 de necropsii si grupate in 5 carti, fiecare ocupandu-se de o categorie diferita a patologiei : 1. Afectiuni ale capului 2. Afectiuni ale toracelui 3. Afectiuni ale abdomenului 4.Afectiuni de natura generala si afectiuni necesitand tratament chirurgical 5. Index

Fac de Medicina Dentara Apollonia

Afectiuni cardiace subdescrise deci in Libri secunda. In aceasta lucrare Morgani stabileste necesitatea cercetarii corelatiei intre simptomatologie si modificarile structural ale organelor, descrie angina pectoral, arata ca dispneea si astmul pot avea si cause cardiace (nu numai pulmonare, cum se credea), stabileste relatia anevrism-lues, descrie aspectul anatomic al rupturii cardiac, al vegetatiilor endocardice, al revarsatului pericardic oferind cele mai bune descrieri clasice ale stenozei mitrale, blocului atrio-venticular total (pulsul rarus permanens sindromul Morgagni-AdamsStrockes de mai tarziu), structurii degenerative a valvei aortice si a sclerozei coronariene precum si a numeroase afectiuni cardiac congenitale (vitius cordis): stenoza istmului aortic, transpozitia complete a vaselor mari, stenoza arterei pulmonare cu arc aortic normal etc. Pe 6 decembrie 1771, in varsta de 89 de ani Morgagni se stinge la Bologna ca urmare a unui accident vascular cerebral. Pe patul de moarte s-a opus vehement ca sa fie tratat prin sangerare.

Bibliografie: http://ro.wikipedia.org http://www.newadvent.org